Stimate D-le Ioan Rosca

  Aceasta noua initiativa a Domniei Voastre (succedand proiectului Actiunii pentru Eliberarea Romaniei), despre care am luat cunostinta prin intermediul grupului de dialog Romania-News, se constituie –as indrazni sa apreciez- ca o prima masura concreta a mentionatului proiect.

  Ambele sunt expresie a unei daruiri si atitudini morale remarcabile, daca este sa tinem cont de atitudinea cvasi-generala a compatriotilor nostri, contrastand puternic cu tendinta de blazare si non-implicare a majoritatii acestora.

  Sunt deopotriva impresionat si recunoscator ca asemenea initiative apartinand unor astfel de compatrioti se mai pot materializa astfel, pentru mine, ele fiind un semn de speranta. Este incurajator sa constati ca mai sunt –din pacate- ici-colo semeni care nu se lasa cotropiti de oboseala, de disperare, de neputinta in fata acestui monstru cu “fata umana” care este asa zisul post-comunism.

  Ar trebui sa fie un imperativ de constiinta al fiecaruia dintre noi mobilizarea neobosita in lupta solidara de demascare si pedepsire a tradatorilor, colaborationistilor, tilharilor si tortionarilor din trei generatii (sau fiilor de colaborationisti, talhari si tortionari, care au mostenit nu doar vilele ci si metodele, mentalitatile si scopurile parintilor lor).

  Sunt convins ca analizele, definitiile si strategiile pe care le propuneti vor coaliza nu doar adeziuni teoretice si sentimentale, ci si actiuni convergente concrete menite sa produca efectele practice asteptate, chiar si daca vor presupune un proces de durata, de dizlocarea durabila ori definitiva a structurilor relationale si institutionale pe care se bazeaza acest sistem (re)nascut din cenusa imperiului raului.

  Curaj, stimate dle Rosca. Voi incerca, dupa putinta mea umila, sa aduc spre acest spatiu, acest loc geometric al sitului, putinii prieteni apropiati cat si pe cat mai multi dintre cei inca ramasi verticali in adevaratul sens moral al cuvantului. La fel ca si Domia Voastra sunt pe deplin incredintat ca nici un sacrificiu, nici un efort, nici o contributie la oricare din aceste doua proiecte nu se constituie decat intr-o datorie onoranta dedicata amintirii celor ce au pierit pentru Romania. Pentru cei carora nu le este rusine sa se simta patrioti.Pentru tinerii plecati in lume dupa 1990, care inteleg ca e bine sa poti calatori, munci ori studia oriunde e ceva de invatat, dar care au nevoie de un punct fix, un reper, sau de un tarm la care sa se intoarca, precum mitologicul Ulisse. Acel punct sau tarm exista, el se numeste pentru romani, România.Iar daca pentru unii Romania nu exista, ea trebuie inventata sau reinventata. O Romanie concreta, normala, asemenea atator altor tari demne de respect, un spatiu al imaginatiei sociale, in care un proiect social viabil –si nu schimonosit- se poate intrupa.

  Am fost placut surprins sa regasesc, si aici prezent, un compatriot care nu-si precupeteste eforturile si nestramutata convingere in viitorul luminos al Romaniei, mereu revolutionarul Marius Mioc, pe care am avut privilegiul de a-l intalni si comunica in imensitatea cyberspatiului.

  Inchei acest mesaj de sustinere si felicitari cu promisiunea de a va contacta electronic in vederea unei sperate cooperari viitoare.



    Cu deosebita stima, respect si admiratie,


    Mihai Gheorghiu,

Asistent sociologie in cadrul Academiei Romane (ICCV)

e-mail: vigilant2004us@yahoo.com


<<< Închidere >>>