/ Puterea legislativă: în timpul FSN, a fost
exercitată, în fapt, de Biroul Executiv al FSN.
Acum, de Biroul CPUN. Impresia publicului,
mai ales a manifestanţilor, este că FSN face
abuz de putere. CPUN se ocupă de probleme
procedurale, iar actele legislative majore
sunt luate de conducerea FSN şi de Guvern.
De aceea se spune FSN = PCR.
Această idee este întărită de origina
nomenclaturistă a FSN. La manifestaţii, acest lucru îl aflăm de la oricine:
studenţi, muncitori, intelectuali: FSN
= continuitate PCR.
/ Alianţa intelectuali -muncitori, reuşită o vreme (după
scindarea proletariat/ maxistă ),
acum se observă o altă atitudine: muncitorii ies la
manifestaţii dar se îndreaptă spre sindicate. Astfel FSN pierde terenul.
/ Dictatura ceauşistă nu a dispărut. Ea se
compune dintr-un grup efectiv organizat al nomenclaturii: foştii
activişti şi aparatul administrativ birocratic; organele sindicale; Securitate,
Justiţie, etc etc. Este o clasă care, efectiv, se cramponează de putere.
Iliescu, Brucan, Roman = emanaţie nu a
revoluţiei, ci a înaltei nomenclaturi comuniste.
/ FSN? Despre FSN se ştie foarte puţin. Este o confuzie
deliberat ţinută în ceaţă.
Cine sunt conducătorii? Cine sunt membrii? Iliescu
şi Roman se pretind..."independenţi ".
Acest lucru nu poate să aibă credibilitate. Roman a
declarat Tass-ului că nu mai este în FSN. Precis despre FSN: continuitatea structurilor PCR.
/ Manifestaţiile au acelaşi laitmotiv: "Jos FSN!
", "Jos Iliescu!" Această idee prevalează
FSN - nu a desfiinţat Securitatea; FSN - se
foloseşte de nomenclatură; FSN nu iese la dialog
/ Partidele istorice - PNL,PNŢ PSDR - nu au avut
timp de organizare, se zbat în mari lipsuri materiale. Idealismul luptei lor
este impresionant. Dar, deşi sunt şi mulţi tineri, generaţia îmbătrînită. PNŢ,
PNL, PSDR au protestat contra manevrelor FSN.
Demonstraţia
din 28 ianuarie viza spargerea monopolului puterii, reprezentată de FSN
17
mart.'90.Analiza primelor două numere
...Semnează personalităţi: Liiceanu, Radu Filipescu,
Gabriel Andreescu, Mihai Şora, Andrei Pleşu ş.a. Stelian Tănase -
scriitor tînăr.
... Primul număr, nu prea clar şi necritic. Textul
lui Silviu Brucan alături de textul lui Gabriel Liiceanu! Abia cu
nr. 2,revista pare să se fi structurat, devenind o "instanţă critică
"
Citeză din " Apelul către lichele "
a lui Liiceanu; Călin Atanasiu, Gabriel Andreescu, Sorin Vieru "De
ce se teme lumea?".
...Rrevista semnalează frica de întoarcere la
totalitarism; reacţia psihologică spre FSN - adică spre neo-comunism ;
"originalitatea" democraţiei FSN.
...Există două interviuri cu PNL şi PNŢ.
...Despre "colaboraţionismul " cu
Ceauşescu: Al.Paleologu, Petru
Creţia, Gabriela Adameşteanu, Plămădeală, Andrei Pippidi.
...Transformarea Acad. Ştefan Gheorghiu în Institut
de politologie, avînd director pe Eugen Florescu - scris de Pavel Dan.
Pascal Bentoiu - preşed. Uniunii Compozitorilor.
Noul Statut al Uniunii.
Adevăraţii
compozitori Români nu s-au compromis. Dar muzica românească...
are cea mai mare cantitate de marşuri, cîntece,
pentru partid!
Anii cei mai buni ai muzicii româneşti, au început,
totuşi, sub Ceauşescu - anii 60 ',
cu tendinţa de a nu se rupe de Europa. Prezenţa
muzicii româneşti în străinătate era absolut întîmplătoare; ei erau îndepărtaţi
de drumurile europene. Cei peste 300 de compozitori români erau marginalizaţi,
mai mult decît confraţii din alte domenii.
...Fac tăieturi de presă. Mă hotărăsc să
fac asta pînă la 100 de zile de la revoluţie,
pentru a scrie articole la revista lui
Ion şi la "Opus".
...Vorbesc cu Arachelian pentru o
apariţie la "Cuvîntul care zideşte ":
100 de zile ale revoluţiei;
...Mă sună Eugen de la Chişinău. Va
obţine o bursă la Bucureşti şi vrea să ştie unde este mai potrivit să o ceară.
Pe moment, îi vorbesc de IATC şi cinematografie. Urmează să mă mai interesez.
/ Demonstraţie românească: " Murim!
Murim! " "Luptăm, luptăm, Ardealul apărăm!"
"Pentru Bălcescu, pentru Iancu! "
"Iliescu nu uita, şi Ardealu-i ţara ta! ".
1. Protest contra grevei studenţilor maghiari;
2. Protest contra marginalizării studenţilor Români;
3. Protest contra principiului proporţionalităţii
4, 5,6, 7, 8, 9,
10. Contra propagandei antiromâneşti dusă de
maghiari;
11. Contra intenţiei de a face din TG Mureş,
Harghita şi Miercurea Ciuc - judeţe etnice maghiare.
16 martie. Se redau secvenţe în care se discută
punct cu punct legea (100 art )
Art. 100 - legea valabilă pînă la noua Constituţie care
va face o nouă lege electorală.
...În final, Vîţă propune rediscutarea art. 6 (nr
deputaţilor - 331 sau 387)
Se votează 387 deputaţi
...Se pune la vot legea în întreg:
1 contra ( N.Cerveni ); 2 abţineri; restul -da!
- Inculpat Bucur Viorel: Nu s-a primit ordin
să se tragă ( în declaraţia iniţială spusese că ordinul a venit de la 2
generali care strigau: "Foc nimicitor "! "Să se tragă!"
)
Menţin declaraţia de acum, nu pe cea ce am scris-o, pentru că s-au
exercitat mari presiuni asupra mea cînd am dat declaraţii. Procurorul mă
ameninţa mereu.
La 22 decembrie - după fuga dictatorului -
am primit ordin să plecăm acasă. La plecare am văzut o maşină cu generalii
Nuţă şi Mihalea. M-au claxonat. G-ral Nuţă mi-a dat ordin să mă urc în
maşină şi să-i duc pînă la Mehedinţi, dar şoferul a luat-o în altă direcţie.
Nuţă a întrebat: "Unde mă duceţi? " iar eu i-am spus că nu vreau să
merg nicăieri.
G-ral Nuţă
mi-a ordonat să-l ducem la un post de Miliţie, dar Şebel, Şag erau încuiate.
În oraşul
Deta era o demonstraţie şi aşa am ajuns la frontieră, la Stareţa-Moraviţa,
pentru a vorbi cu Bucureştiul. Acolo am văzut ce se transmitea la TVR, la
Bucureşti. Apoi ne-am întors la Timişoara, la mama mea, unde am oprit. După 10,
g-ral Nuţă mi-a cerut să-i duc la gară sau la aeroport, ca să se întoarcă la
Bucureşti. Eu i-am spus să rămînă acasă la noi. M-a înjurat şi a plecat
- Martor Ciaca Dorel ( şofer com-tim, Timişoara
): Nu a ştiut ce transporta cu maşina
( "coletele" )
- Martor Zimbroianu Gheorge (argeşean,
muncitor cimitir Ghencea ): Cele 42 cadavre au fost arse. 5 fete şi restul
bărbaţi; erau între 18 -32 de ani aveau înţepături sub coate şi înjunghieri;
fetele erau cu capetele sparte; cadavrele erau dezbrăcate, despuiate.
La
incinerare au asistat Iozef şi un medic legist.Cenuşa a fost pusă în cazane
de gunoi folosite, tomberoane murdare. Noi am vrut să plecăm, dar nu ne-au
dat voie: să încărcăm cenuşa în tomberoane. Dubiţa a plecat... nu ştiu unde.
- Martor Mititelu Mihai ( fochist crematoriu
): Iozef Emilian, şeful de unitate, mi-a spus să nu mă opun şi să nu spun
nimănui de ce rămîn acolo. Zisul "dl doctor " ne-a spus să semnăm o
hîrtie "secret de stat " şi ne-a dat cîte 2000 de lei.
La ora 12, la cuptor, "doctorul" mi-a mai dat 1000.
- Martor Bocioacă Ştefan Nicolae ( muncitor
crematoriu ): clădirea crematoriului era supravegheată de cca 4 persoane. Noi
aduceam cadavrele din izotermă spre cuptor. Pe la 2 noaptea a venit o patrulă
de miliţieni dar a fost îndepărtată. Cenuşa am încărcat-o în 4 tomberoane. Acel
" doctor" este dl acela ( arată ): Baciu Ion.
Pînă la 10 ianuarie, nimeni nu s-a interesat de noi.
Iozef Emilian ne sfătuise să tăcem. Dar noi am bănuit că este vorba despre morţii
de la Timişoara. Am vorbit între noi; i-am spus contabilului -şef Niţu
care a mers la FSN...şi acolo a vorbit cu secretarul d-lui Iliescu.
- Martor Cîmpean Grigore ( muncitor crematoriu ):
cadavrele aveau urme de violenţă; împunsături de baionetă, lovituri, rupturi
- Martor Iordache Gheorghe ( floricultor
cimitir "Izvorul Nou " ): Pe 19 decembrie'89, m-a chemat telefonic
dir.Ciupagea, în biroul său. Era acolo şi dl Ganciu. M-au întrebat dacă beau şi
dacă vorbesc mult. Dl Gancea mi-a spus că este vorba de cadavre dint-o
catastrofă aviatică la Clinceni, şi m-a trimis să merg la crematoriu.
- Martor Balosin Traian ( ofiţer Miliţie, Timişoara
): Pe 18 dec, la ora 8, Popescu a venit la mine cu un Plan cu cele 8
dispozitive. Am refăcut harta. Şeful de cabinet mi-a spus că g-ral Nuţă a dat
foc la documente şi le-a aruncat la WC ( asta mi-a spus mai tîrziu, prin
ianuarie )
- Martor Petac Marilena ( asistentă medicală,
spital Timişoara ): Pe 18 decembrie, la ora 11, dr Golea mi-a cerut caietul de
internări. În birou la el era un domn cu ochelari, care a verificat registrele.
Nu recunosc persoana din vedere.
- Martor Gilovan Stela ( asist. medicală,
spital judeţean Timişoara ): cheile de la morgă erau pe un cui, la intrare. Pe
18 decembrie, a venit dna dr Novac care mi-a cerut cheile de la morgă.
Foarte hotărîtă, mi-a cerut să o însoţesc. Ea era însoţită de 3-4 civili, cu
care a intrat în morgă. Mi-a spus că era procurorul general. Dînsa i-a
însoţit spre maşină. Am pus cheile la loc, pe cui. Pe la ora 21, a venit dr.
Golea şi mi-a spus să-l însoţesc la morgă şi eu am plecat îngrozită de ce
am văzut acolo: cadavre! Pe 18, nu au fost aduşi mulţi răniţi, doar 4-6,prin
împuşcare. Au fost aduşi şi cîţiva decedaţi. Totul era scris în registre de
către medicii de gardă. Toate aceste registre au fost ridicate pe 19
decembrie, din ordinul dr Golea. Registrele nu au mai fost restituite. Eu
eram f. îngrijorată. Pe 20 decembrie, i-am sesizat că lucrăm pe foi. Am dat
registre noi.
Instanţa
anunţă reluarea procesului pe 12 aprilie.
Pe 25 martie se vor împlini 100 de zile
de la revoluţie.
Proclamaţia de la Timişoara fusese lansată
pe 11 martie.
Adeziunile la Proclamaţie trebuiau
transmise la Societatea Timişoara, str. Vasile Roaită, nr 3. (
(Cf. ziarului "Timişoara", an I, nr 22, marţi, 13 martie )
... Dau telefoane la PNŢ ( mulţumiri;
"Dreptatea" a luat deja atitudine );PNL( mulţumiri; va semnala ), PSL
( nu au Proclamaţia; va fi un nou Waterllo! ) ;Mişcarea ecologistă ( Nu au
proclamaţia; îmi mulţumeşte ), PND ( Mulţumiri. Nu au această Proclamaţie );
Gabriela Negreanu ( va vorbi cu Băcanu s-o dea în România Liberă ;
propune Adeziune
cu o listă de semnături cu multe nume ).
18 mart. Mă sună Viorel Iliescu.
Îmi spune că În Pţa Victoriei se desfăşoară o manifestaţie cu peste 3000 de
persoane cu următoarele lozinci: "Jos guvernul Roman!",
"Guvern de tehnicieni!" "Jos Securitateea! " Solidaritate
cu Proclamaţia de la Timişoara!
/ La radio sau TVR s-a anunţat
manifestaţii la Timişoara, Cluj, Braşov ş.a.
Toată ziua mă uit prin jurnal şi presă.
Nu am nici o idee cum aş face un studiu despre revoluţie. Aşa că nu scriu nici
o iotă şi nu ştiu cum voi onora angajamentul faţă de Ioan şi "Opus ".
Poate mîine. Iau din nou caietul de
Note....
/ Cluj. Ora prînzului. Piaţa Libertăţii. Adeziune
la Proclamaţia Timişoarei. Zeci de mii de oameni. PND, UDMR, Liga
drepturilor omului, etc etc
( erou-actor
): Explică oamenilor Proclamaţia; " Jos comunismul!"
: apel la unitate; o pleiadă de dizidenţi din PCR
s-au cocoţat în frunte
: Evocă cele 3 luni trecute. Pe 22 decembrie, cînd am
apărut în Cluj, a crezut că asistă la un miracol! Era o pace, împăcare,
fericire. Treptat aceste semne s-au dus.
Nu cerul ne părăseşte, noi îl părăsim! Suntem
manevraţi!
M-am
întrebat: ce caut eu pe lista FSN?! Eu şi alte persoane, fără să fim
consultaţi.
În consiliul FSN nu aveam nici o putere. Erau
oameni care de 40 de ani fuseseră în PCR.
Acel
conflict vehiculat între fosta conducere Ceauşescu şi actuala
conducere FSN.
Oamenii aceştia nu fuseseră la revoltele din
Valea Jiului, nici la Braşov, nici la Timişoara. Asta explicam prefectului
de Cluj al FSN, care n-a făcut nimic pe 22-24 dec.'89!
În prima săptămînă s-a exagerat cu numărul
morţilor, a teroriştilor, special ca să fim timoraţi, înfricoşaţi. FSN
este cu totul altceva decît acea mişcare populară care a făcut revoluţia.
/
Doru Nic. Popescu ( ziarist, Canada )
este o
problemă de conştiinţă. La vizita lui Ceauşescu am fost reţinut de poliţie
pentru că
am vrut să-i împuşc.
/
Doru Braia
( Asoc. Drepturile omului ):
alăturare la Proclamaţie
/ Petru
Rebreanu ( foşti deţinuţi politici ):
alăturare la
Proclamaţie.
/Preot
greco-catolic ( persecutat ):
alăturare la
Proclamaţie
...Se scandează: "Timişoara -Cluj!
"
În final, se adoptă Declaraţia de adeziune.
Marşul celor 4: Proclamaţia Timişoarei dusă la
Stocholm
Hotărîtă la mitingul din 16 martie, din Piaţa
Operei. TVR o dă abia pe 18.
Solidaritate cu Proclamaţia Timişoarei
Piaţa
Victoriei. Solidaritate cu Ardealul. Adeziune la Proclamaţie.
18 martie. Iliescu mulţumeşte pentru elaborarea
legii electorale.
Se discută
diverse alte decrete:
/ Capitalul străin în România;
/ Săptămîna de lucru de 5 zile;
/ Sărbătorile legale ( naţionale şi religioase ) din
România
[ LD: Sunt penibili cum
discută aceste probleme! ]
Încerc să scriu acea micro-istorie a
Revoluţiei române pe care am promis-o pentru "Opus"
Nici o dată nu m-am simţit atît de
dezarmată, confuză.
Dau telefoanele mele jalnice şi inutile. De
mîine începe campania electorală.
/ Îl caut pe Alin Teodorescu: este la
Budapesta. Vorbesc cu doamna şi-i descarc tot "sacul" mîhnirilor
noastre legate de GDS, cu dizidenţii, cu intelectualii...Îi vorbesc de oboseala
şi disperarea luptătorilor "de stradă "! Îi spun de Proclamaţia
Timişoarei...
/ Telefonul d-lui Paler nu răspunde...
Voisem să-i ofer banda sonoră cu revoluţia din 22 decembrie
/ Mă sună Iulian Vasilescu care a fost
pe la GDS şi a auzit că cei de acolo se interesează
de Alternativă, pentru că ar fi
intenţionat să intre în acest partid.
Nu ştie cine şi-a manifestat acest
interes. Chestiunea mă înfurie.
19 martie. Mă sună Ion şi-mi vorbeşte
despre intenţia de a organiza joi ( 22 martie ) o procesiune de înmormîntare
a Revoluţiei.
Cînd îmi spune ce au de gînd să facă...
îngheţ.
Îi spun: să facă o revoluţie! O nouă
revoluţie. Asta da. Nu pot să nu împărtăşesc ideea.
Dar această "procesiune" este
macabră, grotescă, anacronică şi susceptibilă de a fi taxată ca acţiune mistică
şi extremistă. Ion se înfurie. Pe mine. Este disperat şi-l cred. Şi eu sunt
disperată. Dar nu trebuie să ne pierdem uzul raţiunii.
Îi sugerez ceva pentru 25 martie: 100 de zile de la
revoluţie... solidarizarea cu Proclamaţia Timişoarei. Asta ar trebui să
facă şi ei la PN.
Ulterior, Ion îmi transmite prin Mircea că poate vor organiza ceva
duminecă.
Mă liniştesc puţin, dar mă simt
copleşită.
[LD: emisiune realizată de "Antene 2 " pe 20
-21 februarie; dată de TVR după o lună! ]
Participă:
Petre Roman ( inginer, profesor ) - Gregor Ghizi ( Germania )
–
Graciov ( sfetnicul lui Gorbaciov ) - Gheremec
( lider polonez ) –
Iones
Kiss (
filozof ungur ) - liderul? ( Cehia, carta '77, Forum civic )
-Antene2:
...Polonia:
Iaruzelski, Mazoveski, Valensa. Bună ziua Polonie liberă!
...Ungaria: continuă reformele; Trăiască
Ungaria!
...RDG: Drumul spre libertate Jos Honecker!
Zidul Berlinului cade la 9 nocv!
Parlamentul
votează unificarea Germanie!
...Cehoslovacia: De la Alex. Dubcek, la Havel
preşedinte!
... România: Ceauşescu - 21 decembrie; Luptă
-Securitate - Libertate; România iese din coşmar; procesul Ceauşescu - proces
dubios;
FSN?!; pentru Români, revoluţia nu pare a fi
terminată!
- Antene2: Văzute de la
Paris, ţările par a merge pe acelaşi drum. Havel a spus că unificarea Germaniei
va sfîrşi împărţirea Europei. Cine se teme de unificarea Germaniei?
- Ghizi: Depinde cum se face această unificare. Să nu se
părăsească cadrul european.
Îmi place
ideea unei "confederaţii " germane. Să vorbim de unificare, nu de
"reunificare "
-
Gheremec: Polonia este între Rusia
şi Germania Experienţa ei este destul de tragică.
De aceea nu ne este indiferent cum se va face
unificarea Problema frontierelor trebuie să fie făcută sigură şi temeinic.
- Petre Roman: Preşed. Franţei şi-a luat pe
umerii săi răspunderea că unificarea Germaniei
nu va fi un pericol pentru nimeni! O garanţie este
şi Vili Brandt. Pentru noi, românii,
chestiunea nu are o semnificaţie deosebită. Pentru
URSS nu poate fi indiferentă formula.
- Graciov: Unificarea nu ne nelinişteşte. Pe noi nu ne
interesează viitorul. Viitorul cere unificarea Germanie în spiritul Conferinţei
de la Helsinki.Cred că "Casa Europei " înseamnă Europa întreagă, nu
divizată, nu Vest -Est.
- Antene 2: dar "polul " Vest -Est?
- Graciov: Formula d-lui Mitterand privind Confederaţia
Europeană este interesantă.
- Ghizi: Vom reuşi oare ca unificarea Germaniei să nu
primejduiască unificarea Europei?
Să nu depărteze Estul de Vest. Nu-i totuna direcţia
spre care va merge Germania unificată:
spre Pactul
Atlantic? spre Pactul Varşoviei? Noi am vrea să nu se producă ruptura.
- - Iones Kiss: În
Ungaria este un curent favorabil pentru unificarea Europei.
Vrem să dispară naţionalismele de toate felurile.
- Petre Roman: Fenomenele fasciste, în ţara
mea, sunt o experienţă. România are minorităţi. Opoziţia contra dictaturii a
fost a tuturor, inclusiv minoritarii. Timişoara, Tokes, au marcat începutul
revoluţiei. Există o bază pe care putem construi o societate în care
minorităţile
să aibă aceleaşi drepturi. Platforma FSN a proclamat
aceste drepturi.
În CPUN ele au o largă reperezentare. Sunt optimist.
- Iones Kiss Sunt şi eu optimist. Împărtăşesc opiniile d-lui
Petre Roman. A fost un moment
unic de înfrăţire. Totuşi, văd că există încă probleme;
ele sunt complicate; ele trebuie rezolvate; unele evenimente neliniştesc ( ex.
şcolile )
Soarta democratizării Ungariei depinde de democraţia
din România.
Frontierele nu trebuie pusă în cauză. Dar ele
trebuie să devină transparente ( citează pe Titulescu ) Un ungur care trăieşte
la Timişoara trebuie să se simtă ca la Budapesta (şcoală, administraţie,
politic )
- Geremek: În Cehoslovacia sunt cca 700.000 unguri. Nu atît
de mulţi şi nu atît de apăsaţi
ca în România. În Cehoslaovacia se vorbeşte chiar
despre supradrepturi pentru minorităţi.
Există, însă, tensiuni între slovaci şi unguri.
- Antene 2: Modelul Pieţii Comune nu vă ajută?
- Graciov: Asta este o minge în grădina mea. Să nu se ajungă
la atmosfera din 1939.
Ce este cu mişcarea extremistă a lui LePain? În
răsărit se manifestă un naţionalism
conservator foarte periculos. Ele trebuiesc puse pe
acelaşi plan:
Mişcarea
fascistă din Vest este analoagă cu mişcările naţionaliste din URSS.
- Ghizi: Afară de naţionalităţi cu "patrii mamă ",
sunt şi unele fără: ţiganii.
- Petre Roman: La noi sunt în CPUN
- Antene 2: Credeţi că alegerile vor legitima
regimurile instaurate?
- Iones Kiss În nici un caz. Alegerile sunt doar un moment, un
punct de plecare.
Există riscul absenteismului şi pasivităţii - care
sunt un mare pericol pentru democraţie;
există pericolul de a nu se putea forma o majoritate
şi guverne de coaliţie.
Ţara poate deveni, astfel, neguvernavibilă.
- Antene 2: Dle Roman, România are situaţia cea
mai precară privind stabilitatea...
- Petre Roman: Nu sunt de acord cu dvs. Structura
puterii legislative este stabilă.
Problemele economice sunt foarte grave. Mă
străduiesc să nu ipotechez viitorul guvern
În România avem şansa să avem un adevărat consens
în problemele economice
- Geremek: Noi avem şansa unei mari mişcări sociale
care este gata să accepte austeritatea. Grav este numai pasivismul şi
absenteismul. Dacă se alge între comunism sau anti-comunism, este simplu. Dar
privind "modelul".... lucrurile se complică.
- Antene 2: Situaţia economică este catastrofală în
Polonia, Ungaria, România. Mai puţin în Cehoslaovacia.
- Cehul: Da, avem oarecare avantaj economic. Timpul nu ne
presează aşa de tare ca pe alţii
- Gregor Ghizi: Nici
în RDG situaţia nu-i catastrofală. Sigur, comparativ cu RFG este în urmă. Dar
nu este catastrofă. Nu înţeleg de ce trebuie să distrugem tot ce am făcut.
Partidele noastre se grăbesc. Nu este posibilă anexarea imediată a RDG
- Gheremec: Noi avem
avantajul că suntem în plină catastrofă.
Modelul nu
poate fi îmbunătăţit, ci trebuie radical schimbat.
- Graciov: De acord.
Pentru că s-a vorbit de modelul sovietic. Nu cred că trebuie reformat
totul. Nu spun că am reuşit total, dar nici exemplul
polonez nu pare a fi de dat exemplu
- Gheremec: Dvs nu
trebuie să vă supăraţi. Experienţa dvs ţine de 70 de ani.
A ţărilor socialiste, de 45 ani. S-a dovedit că
"modelul comunist" este un eşec.
- - Graciov:: V-aş invita la noi la dezbaterile din Sovietul Suprem
- Antene 2: iată deci, opinii diferite. Pînă şi termenii
folosiţi de dvs sunt diferiţi:
revoluţie, reformă, transformare...
19 martie. Sunt momente şi fenomene foarte
îngrijorătoare în multe localităţi din Transilvania.
Cetăţeni Români din Tg.Mureş au procedat la devastarea
unor sedii maghiare,
la
molestarea unor maghiari ( Suto Andrass ). Stări de escaladare care nu slujesc cu nimic cauzei
comune româno - maghiare. Apel la calm, la toleranţă, la dialog, fără violenţă,
fără extremisme. Regret că autorităţile locale nu au reuşit să asigure ordinea.
Să facem orice pentru a stopa actele de violenţă şi
extremism.
Este în interesul tuturor şi în interesul ţării
20 mart. Ciocniri între Români şi maghiari. 3-4
răniţi. Românii ( cîteva sute ) protestează contra: partidul radical maghiar;
conducerii CPUN locale; problemei studenţilor de la IMF.
Ion Iliescu a adresat un Apel la calm şi non
violenţă.
20 martie. N.C.
Munteanu. Alegerile din fosta RDG: PCG 16 % din voturi. Cei din FSN din
România, ar avea ceva de învăţat. Manifestaţia din Cluj dovedeşte că Românii nu
mai vor
nici
comunism, nici neo-comunism, nici FSN-ism.
Manifestaţia
din Constanţa: a aderat la Proclamaţia Timişoarei.
Manifestaţia
din Bucureşti - la fel.
Din păcate. au apărut aceste disensiuni
româno-maghiare.
...Panait Istrati dădea semnale de alarmă despre
"raiul sovietic " acum 57 de ani.
...În 1938, FRN ( apoi P. Naţiunii ) a fost o
lovitură dată pluripartidismului, şi a condus la
eşecul lui Carol II.
...În 1948, s-a dat lovitura ultimă şi totală
parlamentarismului şi pluripartidismului românesc.
FND,
primul "front" realizat de PCR, a fost vitaminizat de trupele
sovietice.
BPD, FUM, au dus la distrugerea democraţiei pluraliste.
Înaintînd din front în front, PCR a ajuns la
partidul unic.
... Evenimentele din 16-22 decembrie'89, au dus la
pulverizarea acestor structuri
PCR, UTC,
şoimi, ODUS, etc etc.
...Ce ironie ca noua formaţiune să se numească tot
"front ".
Principala revendicare a populaţiei acum nu este
vînătoarea de comunişti, ci...păstrarea vechilor structuri. Dl Iliescu a ajuns
şef de stat, lider al FSN ( care au sedii şi adrese comune )
Ce s-a făcut cu PCR? cu UTC? cu UGSR? Confuziile şi
rezistenţa vechilor structuri,
favorizate de FSN, lasă de gîndit.Aceleaşi metode,
aceleaşi subterfugii, aceleaşi tactici,
metode, doar mai ipocrite şi mai periculose.
...Indecizia de a dizolva PCR, dar şi refuzul de
admite existenţa unui PCR,
sunt f. grave.
- Radu Cîmpeanu Este un bilanţ pozitiv. S-au dat cîteva
decrete favorabile democraţiei. Şedinţele CPUN s-au desfăşurat în deplină
libertate; Legea electorală - una adevărat succes
al
democraţiei. Acum am cerut prezenţa unor observatori străini la alegeri. Am
apelat la Parlamentul de la Bruxelles şi - la sugestia lui Chirac - la
Internaţionalele liberale şi social-democrate.
În toată ţara există un sentiment de insecuritate.
Oamenilor noştri le este frică. De aceea am cerut alegeri mai tîrziu. De aceea
am luptat pentru deceretul cu pedepsirea vandalismelor;
- Şerban Orăscu: există în ţară o opoziţie generalizată
extraparlamentară.
- Cîmpeanu: Da, este un pericol. FSN este un
conglomerat. Conţine elemente foarte periculoase, care sunt la origina
vandalismelor din România. Fără îndoială, în FSN sunt multe persoane compromise
etc etc...
- Orăscu: Dar economia?
- Cîmpeanu: Dl Roman a prezentat un raport destul de real. Se
discută acum despre
piaţa liberă şi privatizare.Eu sunt foarte
încrezător în viitorul economiei româneşti
România este o ţară bogată. Inteligenţe româneşti.
Trebuie schimbată doar mentalitatea.
- Orăscu: Eşti o persoană populară. Nu te gîndeşti
să-şi anunţi candidatura la preşedinţie?
- Cîmpeanu: Nu m-am gîndit. Aceasta nu este exclus. Dar
este o chestiune pe care o va hotărî partidul
victoria clară
a opoziţiei anti-comuniste, conservatoare. P.Creştin - înfiinţat de 2 luni!
Noul Forum "Alianţa '90 " - cu rol mare în
revoluţie - a pierdut contactul cu masele.
Revoluţia îşi devoră copiii! Neo-comunismul şi PSD
au pierdut formidabil încrederea germanilor, ca efect psiho-moral politic la
ideologiile socialiste.
[ LD: nu mi se pare prea
pertinentă şi profundă analiza; dar situaţia merită atenţie ]
privatizarea
- în plin succes. O avalanşă de întreprinderi şi iniţiative particulare
Muncitorii, par a înţelege austeritatea; ţăranii
polonezi s-au adaptat foarte uşor: aduc mărfuri sub preţul produselor de stat.
Sigur, sunt greutăţi, dar sunt deja semne palpabile bune: hrană ( ieftenirea
cărnii ), bunuri de larg consum...
[ situaţia Polonia - România sunt de necomparat. Dar
învăţăminte există ]
este în prag de alegeri ( 26 martie ). Parlamentul
provizoriu are ca bilanţ:
a) Realitatea victimelor comuniste B ) redarea
cetăţeniei c ) Mărirea pensiilor etc etc
Parlamentul maghiar şi-a cerut iertare populaţiei
pentru răul făcut în cei 45 de ani de comunism. Nemeth a cerut toleranţă faţă
de învinşi ( PCU )
Havel a fost primit cu mare fast la Paris. Mari
asemănări între Mitterand şi Havel privind Confederaţia europeană.
mari
schimbări;
/ Declaraţia CPUN: apel la calm, toleranţă, ordine.
Formarea unei Comisii de anchetă
" Tg. Mureş ". ( prezintă Petre Popescu )
/ Declaraţia PNŢCD: protest la adresa lui Iliescu
privind... violenţa Românilor.
/ Declaraţia CPUN: nedumerirea faţă de declaraţia
PNŢcd.
[ LD: eu intuiesc ce a vrut PNŢcd - şi
avea dreptate - dar formularea a fost neinspirată.]
/ Recentele ciocniri de la Tg. Mureş s-au soldat cu
2 morţi şi 100 de rănţi ( printre care, Suto Andrass ); Muncitorii maghiari în
grevă; Armata română declară stare de necesitate: cordon-tampon între români şi
unguri.
/ Budapesta, Debreţen ş.a.: manifestaţii de protest
care cer guv. român măsuri
/ Washington: sprijină declaraţia lui Ion Iliescu la
calm şi toleranţă.
/ Iaşi: Manifestaţii de solidaritate cu studenţii
Români
/ Bucureşti: Declaraţia lui Victor Stănculescu:
armata va apăra independenţa şi integritatea României.
Prezintă pe scriitorul mexican la 62 de ani.
Carol Fuentes a scris despre noua înfăţişare a
Europei. A vizitat-o cînd avea 20 de ani ( la sfîrşitul războiului mondial
) În 1989, a petrecut iar o vreme în Europa. Altă înfăţişare - spune el!
Europa nu maii este a morţii, ci este a vieţii.
...Superioritatea Europei este evidentă faţă de
"marile puteri - SUA şi URSS.
În tabloul
lui Max Ernst "Europa după ploaie" ( văzut de el în 1952 ), bilanţul
războiului era îngrozitor: Guernica, Mathausen...
...Camus, Sartre, Ahmatova etc etc... o parte din
figurile care s-au sacrificat pentru ca Europa să renască. Astăzi, societatea
americană are multe aspecte ascunse: săraci, analfabeţi, negri, drogaţi etc
etc. Europa îşi ascunde mai greu rănile şi suferă de un fel de xenofobie...
Europa trebuie să se privească cu atenţie. Are o cultură încă nedesăvîrşită.
Europa aşteaptă "ceva " care a venit deja:
eurocentrismul şi automulţumirea.
...Europa răsăriteană încearcă să se reîntoarcă în
Europa.
Occidentul
ar trebui să vadă altceva în aceste ţări decît investiţia.
Ea nu vrea să iasă din stalinismul de 45 de ani,
pentru a cade în capitalismul apusean. "Vrem ceva mai bun! "
spune Valensa.
...În acelaşi timp, există America Latină, care este
şi ea o zonă " fierbinte"
America latină? Am spus greşit! Ar trebui spus
America portugheză, spaniolă, metisă,etc. etc. Europa fără noi nu poate fi
concepută.
Europa ar trebui să includă şi noua lume americană.
Pentru că există 3
literalisme: Anglo saxonii ( Anglia + SUA + ) Europa + America latină.
Nu poate să existe o Europă liberă fără Europa
" portugheză" sau "spaniolă ".
Altfel, ar însemna moartea unei părţi a Europei.
Noi sperăm:
alături de voi europenii vrem să fim.
Ziaristul francez - primul reportaj complet - 50
de zile ale oraşului Pekin - apr.-mai 1989.
Vizita lui Gorbaciov. Disciplina exemplară a studenţilor.
Sprijinul populaţiei.
Piaţa Tianmnen: cortegiul ciclist. Studenţii
voiau dialog, nu căderea regimului.
...La 13 mai, în ajunul venirii lui Gorbaciov, a
început jocul "de-a şoarecele şi pisica".
Gorbaciov
ar fi vrut să se adreseze studenţilor, lucru ce i s-a refuzat.
... Luni, 15 mai, Gorbaciov nu a văzut
manifestaţia din piaţa Tianmnen, fiind dus pe alt traseu.
Astfel începea vizita sa, sub auspicii nu prea bune:
Gorbaciov nu a ajuns la Tianamnen.
...Acolo erau demonstranţii. În aceeaşi zi, dinspre
Universitate, un nou cortegiu impozant ( profesori, studenţi ) s-au îndreptat
şi ei spre Tiamnen
În Piaţă, studenţii erau în greva foamei În acea zi Gorbaciov s-a
întîlnit cu Den Siao Pen,
cu ceilalţi conducători, în timp ce în jurul
palatului, demonstraţia continua.
Este drept că convorbirea Gorbaciov-Den marca o
primă etapă de "destindere" între China şi URSS. Ei ciocneau un pahar
pentru împăcare, în timp ce
demonstranţii voiau să se întîlnească cu autorul
"glasnost" ului!
21 martie.La "Actualitatea românească "
Strigoiul ceauşismului bîntuie încă prin România. Şovinismul
naţionalist izbucneşte.
Au rămas
structurile, nomenclaturiştii, mentalităţile. Greşelile FSN în problema minorităţilor
şi-au făcut şi în acest caz efectul. Nerezolvîndu-se
problemele de către guvern, ele s-au mutat în stradă, unde rezolvările nu sunt
cele mai potrivite.
Români şi
maghiari extremişti fac să se compromită frăţia începută în revoluţie.
Sub dictatura comunistă, au fost cîteva etape:
maghiari contra Românilor; Români contra maghiarilor. S-a făcut totul
pentru a-i învrăjbi.
Majoritatea românească ar trebui să admită
drepturile minorităţilor [ Atenţie LD ]
În Europa
occidentală această mentalitate nu mai există.[Atenţie
LD ]
Atitudinea
faţă de minorităţi este un test semnificativ.
"Casa Europei" vede altfel problema
graniţelor. [Atenţie LD ]
Filozofia
politică a "Vetrei Româneşti", sprijinită de FSN, se pare că a
păşit
pe o cale
nu prea corectă. Minorităţile trebuie să aibă şcolile lor! Declaraţia de la
Alba Iulia le-o promisese. Limba minorităţilor în administraţie trebuie
asigurată.
Trebuie să
biruie spiritul de toleranţă.
Timorat
moral, FSN - cu contramanifestaţiile sale - a dat un exemplu prost.
Şi la TG Mureş, FSN local a pus la îndemînă
camioane pentru demonstranţii români
Atitudinea ambiguă a FSN: nu a înfiinţat un minister
pentru Naţionalităţi,
cum a fost
sub Iorga, în 1932.[Atenţie LD ]
[Ca şi alţii, NCM dă dovadă
de incultură istorică jenantă; ca şi pe alţii, îl bănuiesc de ipocrizie
sau democratură complexată ; ca şi alţii, crede că tot ce propun
apusenii este adevărul absolut. Cu asemenea argumente şi sfaturi, zisa problemă
naţională este împinsă spre mişcările naţionalist extremiste
...Seara mă sună belgianul Olivier
Magos care este îngrijorat pentru ce se întîmplă în Transilvania. La ei s-a
dat un film. Vrea amănunte. Cu franceza mea, mă poticnesc.
TVRL a dat un film făcut de o echipă
irlandeză despre Tg. Mureş.
Scenele sunt absolut de coşmar.dă şi TVRL
un reportaj, făcut "după ": arme, buletine,
geamuri sparte, sticle de benzină
incendiare......
21 mart. Toată dimineaţa scriu pentru
"Opus" acel art cu 100 de zile de la revoluţie.
Îmi iese "ceva" slab,
neconcludent, ce nu aş vrea să fie dat la ziar. I-l dau d-lui Huică cu această
rugăminte. Apoi merg la Teatrul Naţional unde este o dezbatere GDS cu
"simpatizanţi".
...Dela GDS, Radu Filipescu, Gabriel
Andreescu, Sorin Vieru, Magda Cîrneci, Dna Celac ş.a. "Monştrii" sunt
la Budapesta. Se înfiripă un dialog. Particip şi eu la el, poate pentru unii
este folositor. Întrebarea obsesivă: "Eu pentru cine votez?",
îmi aduce aminte de Silviu Brucan şi "sfînta mea mînie"...nu
mai are acoperire.