24 martie. Se arată interior în
care se desfăşoară lucrările Comisiei ...
...Gelu Voican - Voiculescu, afară, citeşte hotărîrea
Comisiei, pct 1.
Este huiduit. TVR se opreşte din emisiunea
"în direct".
Puţin mai înainte, se dăduse
şedinţa de guvern în care, printre altele,
TVRL era criticată pentru absenţa
de la Tg .Mureş şi dezinformare
24 martie.Transmite Gelu Ionescu
( red.Rom ) şi Peter Szabo ( red. maghiară )
( cu sprijinul Agenţiei de presă
din Munchen )
Din delegaţia română: Gabriel
Liiceanu, Gabr.Adameşteanu, Mircea Dinescu,
Alin Teodorescu, Dan Petrescu, Smaranda Enache ş.a.Domokoş Gheza,
S-a ajuns la un Acord :
1.Orice discuţie privind
graniţele, exclusă;
2. Axiomă: democraţie politică
pentru majoritate şi minoritate ;
3. Mijloace de comunicare:
sinceritate, autenticitate
4. Sistem comun de cercetări
istorice şi sociologice
5. Necesitatea cunoaşterii
teoriei convieţuirii multietnice .Demersuri pentru o Cartă democratică privind
minorităţile .
6. Cunoaşterea unor modele
europene
7. Educaţie completă ( grădiniţă
- universitate ) în l. maternă
8. Sarcinile intelectualilor
9. Bisericile: rol important în
reconciliere
Propuneri practice: fundaţii
româno-maghiare; revistă româno-maghiară ;
continuarea dialogului la Bucureşti .
Consternaţi de cele întîmplate la
Tg. Mureş, participanţii au dat acel Comunicat
( vezi în urmă )
Declaraţii ale participanţilor:
Noi am venit aici ca
individualităţi. Nu reprezint pe nimeni.
Nici nu s-a bănuit ce actuală va
fi întîlnirea noastră. Noi oferim alternativa dialogului,
în loc de violenţă şi
intoleranţă. S-au pus bazele unui început de reconciliere,
de nouă cale europeană, a
statului civil de drept.
Problemele de istorie - trebuie lăsate pe seama
istoricilor.
Publiciştii, ziariştii, au
contribuit la degradarea istoriei, la transformarea ei în propagandă. Următoarea întîlnire,
la toamnă la Timişoara.
Ştirile de la Tg. Mureş ne-au afectat pe toţi. Vestea cu
Suto Andrass ne-a întristat profund
( el trebuia să fie cu noi, dar nu a venit pentru că a avut o
presimţire cu ce se va întîmpla ) S-a creat printre noi o tensiune, o
încordare, o cumpănă morală, de responsabilitate. Dar a fost bine că ne-am
întîlnit, că ne-am cunoscut. Dialogul trebuie continuat.
Nu este vorba de un conflict în Transilvania. Este vorba de
o acţiune de destabilizare, un pretext, pentru a se opri procesul de
democratizare al ţării. La Tg Mureş nu a fost numai un conflict etnic, ci a
fost o manipulare, prin care s-au asmuţit unii contra altora. Sigur,
exploatîndu-se "afectele" naţionale.
Dacă, în spiritul Proclamaţiei FSN, s-ar fi luat
unele măsuri concrete, dacă guvernul dădea dovadă de fermitate, şi sinceritate,
nu s-ar fi ajuns aici.
De aceea, Comisia de anchetă
trebuie să stabilească adevărul.
/ Gabriel Liiceanu :
Fără implicarea intelectualului în politica activă ( nu cea
murdară! ), cu introducerea unei componente etice în activitatea politică,
nu se va reuşi.
Trebuie un efort de
obiectivitate, efort interior, de a-ţi depăşi prejudecăţile.
Discuţiile nu au atins problemele
de graniţă.
Dl Ghyula Horn ( la deschidere ),
a spus că nu se discută revizuirea graniţelor,
ci spiritualizarea lor. Alt
maghiar ( citîndu-l pe Titulescu ) a spus că graniţele nu se pun în discuţie. Trebuie
să fie descurajat scenariul dezbinării: tineri-bătrîni,
muncitori -intelectuali;
majoritari -minoritari. Întîlnirea de la Budapesta intră în conştiinţa
oamenilor, devenind un simbol.
( unguroaică din România ): Întîlnirea
are o mare semnificaţie. Dar sunt neliniştită.
"Etosul " este fără
putere în faţa violenţelor, a puterii .Mă tem pentru ce ne aşteaptă acasă .
Eu nu sunt politiciană ...
Am trei sentimente divergente. Am asistat parcă la trei
scenarii :
1. De la Memorandum ... la
discuţia de la Bucureşti şi acum La Budapesta;
2. Ipostaza noastră de
"dizidenţi" ne-a stimulat răspunderea .Ne luăm în serios .Mergem la
bibliotecă să studiem serios problema minorităţilor
3. Ne aflăm într-o situaţie nouă.
Pînă acum, toate discuţiile aveau
un tipic, un ritual, mereu mereu repetat: şcolile, limba, drepturile. Deşi nu
sunt prea optimist privind calendarul rezolvării, sunt totuşi optimist privind
rezolvarea lor în timp. Trebuie să continuăm dialogul .
Problema naţională nu are limite. Aici, la Bucureşti sau la
Budapesta.
Dacă 65 de copii vor universitate
maghiară, s-o facem! Dacă alţii vor şcoli germane,
italiene, să le facă! Pînă acum
era o performanţă ca maghiarii să mai aibă o şcoală .
Eu cred că mai importantă este competiţia.
Dictatura ne-a furat tinereţea.
Suntem grăbiţi, nerăbdători
24 mart. Îl prind pe Rebenciuc. Pledez
pentru PN, cu tot ce pot eu, ca argument .
Îmi promite răspuns după masă .Are alte angajamente .Nu crede că
le poate contramanda.
Vorbesc cu mama lui Tr.
Ungureanu. Îmi dă telefonul direct pentru Londra, pentru BBC.
Vorbesc cu Ion: să luăm un bilet
de tren pentru PN, chiar dacă nimeni nu va merge acolo .Vorbesc cu Alin
Teodorescu .Nu poate merge duminecă la PN. Promite, însă, pentru dumineca
viitoare, sigur, un grup GDS la Piatra, deoarece s-au hotărît să
participe
la alegeri pentru Senat. Vor merge, probabil, şi cu virtualii
senatori .
Îi comunic lui Ion şi se bucură
de colaborarea "Axa Bucureşti - Piatra Neamţ "
Rebenciuc nu poate merge la PN.
Pierdem biletul de tren .
24 martie. Mă sună Dan
Constantinescu care-mi spune că el este iniţiatorul reînvierii "Alternativei'90
". Că a fost la o consfătuire la dl Iordăchescu ( despre care
Stela nu mi-a spus nici o vorbă! ); că trebuie să se folosească în continuare
de Iliescu Viorel, pentru că el a adus pe cei 90; că să vin şi eu şi
Ion, să ne constituim, şi apoi vom vedea ce facem cu Iliescu .Răspund :eu nu
vin. Nu mă mai las antrenată într-o acţiune sterilă, ineficace, tîrzie.
Au trecut 3 luni de la revoluţie; 100 de zile de la revolta din
Timişoara.
Firesc, au urmat disocieri,
confruntări, partide. Am reuşit să ajungem la o formulă de conlucrare: CPUN.
S-a deschis posibilitatea unui dialog. S-a reuşit votarea legii electorale.
A fost o experienţă "
unică", remarcată şi de specialiştii străini.
Am intrat în campania electorală
la 20 martie .
Din păcate, a coincis cu izbucnirea
conflictelor de la Tg. Mureş.
Noi speram ca, o dată cu căderea
dictaturii, se va deschide o pagină nouă în relaţiile românilor cu
minorităţile. Consensul antidictatorial, a fost real, dar, au apărut motive,
elemente de tensiune, cu cauze interne şi externe.
Noi am considerat neamicale
anumite semnale de la Budapesta.
Unele grabe, bătăi la "uşi
deschise", pe care noi le enunţasem pentru minorităţi.
Unele elemente de insistenţă şi
grabă au accentuat starea de suspiciune .
Unele măsuri din învăţămînt, au
contribuit şi ele .
Tg.Mueş este un exemplu la ce poate duce instigarea
naţionalismului.
Noi trebuie să creăm o
convieţuire demnă, democratică, tolerantă, dialog înţelegere şi
concesii reciproce. Poziţiile
extremiste rigide sunt dezastruoase .
Ni s-au făcut reproşuri: că n-am
preîntîmpinat; că nu am luat măsuri militare .
Se poate, oare aşa ceva ?!
Comisia trimisă lucrează de cîteva zile, cu oarecari
dificultăţi .
Dialogul dintre Vatra Românească şi UDMR este greu .
Dorinţa de răzbunare a crescut .Greu dialogul dintre Vatra
Românească şi UDMR.
Dar s-a ales un nou CPUN la TG
Mureş ( la judeţ şi municipiu ) .
În CPUN, am mers pînă acolo încît maghiarii să propună pe români
şi românii pe maghiari .
În aceste condiţii, PNŢ au
părăsit şedinţa şi un grup de tineri au venit imediat în piaţă !
Iar dl Cunescu, cu declaraţia
sa, a procedat impulsiv .
Se poate aşa -ceva ?! Trebuie mai
multă înţelepciune şi cumpănire. Informaţia nu trebuie manevrată. Atenţie! Vine
campania electorală. Ce vom face dacă ... Fac apel la presă - indiferent de
poziţii - să fie matură şi ponderată. Critica este necesară, dar să fie
constructivă.
[ LD: în
continuare ziariştii i-au pus întrebări, pe care TVLR nu le difuzează
]
24 martie .Pentru încetarea
amestecului extern în treburile interne ale României
Sergiu Celac: apel similar către SUA
24 martie.
1. România -stat independent,
unitar; limba oficială - l. română
2. Constituţia va stabili
drepturile politice
3. Planul revizionismului maghiar
/ Propaganda internaţională
privind un "genocid " românesc asupra ungurilor;
/ UDMR nu a luat o poziţie
critică.
/ Agitaţie sistematică a pop. din
Transilvania, fie prin revizuirea graniţelor, fie prin autonomie.
/ UDMR a cerut universitate
autonomă, respingînd soluţia unor secţii.
/ Sărbătorirea rev. 1948, a fost
secondată de provocări, la care au luat parte UDMR, Madosz, populaţie
În aceste împrejurări au apărut
violenţele din Tg. Mureş.
4. Români de pretutindeni! Să nu
ne lăsăm persecutaţi în propria ţară!
5. Apel la înţelegerea şi
maturitatea minorităţilor naţionale.
6. Sute de elevi, profesori,
populaţie, au părăsit Mureş, Covasna, Harghita, în urma persecuţiilor.
7.Uniunea Vatra Românească îşi
exprimă dezacordul cu acel punct din Proclamaţia de
la Timişoara,
care pare a preconiza organizarea helvetică a României
8. Cerem presei să informeze
corect, etc etc
9. Emisiunile TVR în lb.
maghiară dezinformează populaţia din Transilvania.
10. Reînfiinţarea Consulatului
din Cluj,este un izvor de imixtiune a Budapestei.
11. Cerem să se ştie ce suferă
românii: scoşi din servicii; nelăsaţi la muncă; nealeşi în organele de
conducere.
/ Sibiu: mitinguri la care se strigă: " Jurăm,
jurăm, Ardealul apărăm !"
/ Bistriţa: mitinguri de mare amploare, se
strigă: " Murim, jurăm, Ardealul apărăm !"
/ Braşov: Sindicatul liber autocamioane,sind.
independent 15 nov'88, sindicatul tractorul, sindicatul aeronautica .Memorii
şi Proteste.
Ex ...Tractorul:
1.De la înfiinţarea uzinei
noastre noi am lucrat împreună.
2. Revoluţia '89 am făcut-o
împreună;
3. Faţă de situaţia din
Transilvania:
Nu, şovinismului! Nu,
separatismului, iredentismului! Nu cereri exagerate,
Cerem măsuri severe pentru
vinovaţi .Apel către guvern şi CPUN pentru
a preveni şi aplana stările de
tensiune şi conflict
24 mart.'90. S-a constituit un
grup social, grup de reflecţie.
Preşed. Eugen Simion;
Secretar: Petre Anghel; membri: Alex. Piru, Marin Mincu,
Zigu Ornea, Ovid Crohmălniceanu ş.a. ş.a Are statut de asociaţie
nonguvernamentală.
Au elaborat o Platformă. Va
avea o revistă .
[ LD: este evident că reprezintă replica
concurentă a FSN, faţă de GDS ]
24 martie. Ştark - Răzvan
Teodorescu. Intenţiile TVLR .Cum va sluji TVLR campania .
...Legea electorală, secţiunea
VII, art. 54, stabileşte rolul TVRL: acces garantat, gratuit.
...TVLR va fi un fel de Stat
Major: va explica legea; va fi tribună electorală zilnică
( cca 100 minute ), încît cele 60
de partide şi independenţii să poată apărea de 3-4 ori.
...14 reporteri de televiziune
şi 10 de radio, vor merge pe la sediile de partid.
Va avea un telefon special
ptr.probleme electorale.
...Confruntarea între
candidaţii la preşedinţie ( ultima emisiune ).
TVR va veghea la păzirea
moralităţii politice; va vesteji presiunile şi atacurile la
persoană şi extremismele; va da f.multe ştiri; a reînfiinţat studiourile
teritoriale.
Dar ...televiziunea nu este
dotată tehnic, "suntem absolut săraci .
Deie Domnul să avem putere! ": are doar 4 care de luat
vederi; cîteva care de reportaj.
25 mart. Valerian Pricină:
G-ral Guşe răspunde unor întrebări, supoziţii, unor controverse în
legătură cu evenimentele de la Timişoara ( 16-22 decembrie ) şi Bucureşti
( 22 -25 )
... El a fost total împotriva
solicitării ajutorului străin.
...El nu cunoştea pe nimeni
din FSN
...El nu cunoştea nici pe cei
de la Securitate ( ex. g-ral Vlad )
...Scopul lui a fost unul singur:
armata să fie de partea revoluţiei, a poporului.
Acestui comandament a încercat el să-i facă faţă.
A fost în CC, a fost în M.Ap.N. Peste tot se auzeau
împuşcături.
...Terorişti au fost. Ei au fost prinşi dar ... au
dispărut! Va trebuie să fie căutaţi, cercetaţi .
...El crede că a fost, efectiv,
un război de diversiune Trebuie cercetat, cunoscut
/ Este de 33 de ani în armată; în
faţa conştiinţei a căutat să-şi facă datoria.
25 mart.
/ Martor: Am fost acolo. Nu am putut avea
mărturii de la reprezentanţii maghiari,
deşi am dorit-o. Am vorbit cu Mircea
Chelaru - împuternicit de guvern cu stabilirea ordinii şi adevărului din din
Tg. Mureş.
La ora 16,45, eram deja în Piaţă:
se băteau, se răneau, se murea; se arunca cu pietre
şi cu sticle incendiare. Organele
locale au fost slabe: nu au informat, nu au luat măsuri.
/ Mircea Chelaru: armata română apără hotarele;
ea trebuie să contribuie la stabilitatea
ordinei şi să împiedice pogromul
sau genocidul .
/ Episod filmat de carul de reportaj militar:
-Reporterul: ce a fost ieri aici?
/ Comandant lt. col.(?): sub
pretext că apără sediul CPUN, aici s-a lovit cu topoare,
cu răngi; răniţilor nu li s-a
acordat ajutor; asupra românilor s-a aruncat cu sticle de benzină
şi petroxin; românilor li se
striga să plece din zonă; Copiilor români - să plece din şcoli;
grupuri de maghiari băteau pe
români, opreau maşinile cu români; erau arborate steaguri
maghiare; s-a devastat hotelul
"Grand" ( oamenii din hotel au fost ţinuţi în WC; pe un ziarist
ieşean au vrut să-l arunce pe geam ) Cetăţenii maghiari erau stăpîni pe zonă
/ Miliţian român ( plîngînd ): noi avem familii
mixte; copii noştri sunt scuipaţi;
/ Solovăstru Ovidiu ( comandantul Comenduirii
Tg.Mureş - pe 21 mart, bătut, rănit
pe pat de spital ): am coborît de la Comandament; un grup de
maghiari au tăbărît pe
mine, cu securi, cu bîte, cu cuţite. Dr. Stoica m-a adus la
spital.
- Reporter: ce însemnă aceste arme; securi, cuţite, bîte?
25
mart.'90. ora 11-15, 30. Miting organizat de GID, GDS, Uniunea Democrată
.UMRL, ş.a
Am notat în rezumat 16
luări de cuvânt .
Televiziunea română va
da, de la acest miting, doar un fragment din discursul lui Raţiu
( cel privitor la unguri ), fără să spună
unde l-a ţinut şi ce a mai fost acolo.
Nimic despre
dezideratele exprimate; nimic despre Proclamaţia Timişoarei.
Scopul mitingului: Proclamaţia de la Timişoara .
Vă rugăm nu scandaţi, nu răspundeţi provocărilor.
100 de zile de la revoluţia Timişoarei; moment de reculegere;
Proclamaţia de la Timişoara - document fundamental.
P.d.v. GID: De acord cu pct 8,
pentru îndepărtarea nomenclaturii comuniste
1. Vrem lista eroilor din
Bucureşti şi alte oraşe.
2. Vrem să ştim vinovaţii de
la TG Mureş
3. Vrem anchetarea MAI de
către o comisie parlamentară ( se strigă " Jos Chiţac !" )
4. Vrem eliminarea
nomenclaturii din ministere.
5. Vrem liste cu
nomenclaturiştii.
6. Vrem schimbarea conducerii
TVRL
7. Vrem anchetarea crainicilor.
Cerem:
1. CPUN şi Guvernul să dezbată Proclamaţia
2. Model de convieţuire
interetnică: Timişoara, Braşov, Cluj, Bucureşti.
3. Constituţie democratică
4. Preşedintele ţării -
conform Proclamaţiei
5. Judecarea şi pedepsirea
vinovaţilor.
GDS este de acord cu Proclamaţia de la Timişoara .
Ale cui interese sunt servite de actualul guvern şi FSN? (
se strigă " Jos comunismul !" )
Cine a condus ţara 45 de ani? PCR, Bulevardul primăverii. Dar azi? Tot ei!
Ce ruşinos şi penibil a prezentat
Proclamaţia TVR-ul.
Ştiţi cine conduce TVRL? Cine numeşte conducerea?
Guvernul şi preşedintele: decretul 197 de pe timpul
dictaturii este şi acum în funcţiune. Actualul preşedinte al TVR depinde de
preşed. Iliescu.
La presiunea Comitetului sindical
au dat Proclamaţia, dar au flancat-o de reportaje şi comentarii cu
legionari şi extremişti.
Cui foloseşte diversiunea cu
elementele şovine? Fostei nomenclaturi! Fostei Securităţi! Paradoxul revoluţiei române:
un guvern comunist !
Revoluţia trebuie să continuie .
Duminecă, la 11, venim la miting, din nou aici! Nu vom ceda!
Noi la 15 noiembrie 1987 am
aprins flacăra libertăţii. Nu suntem huligani.
(Evocă revolta înăbuşită ). Am
fost judecaţi, condamnaţi, deportaţi. Dar asta ne-a întărit! Acum am venit să ne
dăm adeziunea la Proclamaţia de la Timişoara. Noi nu am fost în revoluţie
numai români. Am luptat cu ceilalţi. Vrem unire.( se strigă
"Unitate !" )Drepturi pentru minorităţi ( se strigă " Fără
comunişti !" )
Omagiu Timişoarei. Refuzul comunismului. Apel
la participare politică, la acţiune, la luptă .
N-am uitat 18 februarie. La Tg. Mureş au murit oameni. Îmi
plînge sufletul .
Societatea noastră are nevoie de dialog. Forţa opresivă: PCR ( se
strigă " Jos comunismul! " )Împreună, românii cu naţionalităţile, să
luptăm contra comunismului .45 de ani a fost de-ajuns. Tinerii nu vor ceda de
la idealurilor revoluţiei .( se strigă " Nu vom ceda !" )
Desfiinţarea structurilor
comuniste ( în
întreprinderi şi ministere aceeaşi oameni! ); desfiinţarea centralelor ca
organisme intermediare, ca verigi ale vechii centralizări ceauşiste; descentralizarea
economiei .
Deviza noastră: "Jos dictatorul !", "Jos
comunismul!".
De aceea au murit eroii din
decembrie .Nu avem nimic cu mebrii PCR.
În Ardeal, vinovaţii sunt FSN şi
Securitatea. ( se strigă " Jos FSN! ", "Unitate!" )
Aduceţi-vă aminte de 28 şi 29
ianuarie.
Iubiţi fraţi români! Ne-am adunat să ne asociem, să ne însuşim Proclamaţia
de la Timişoara. Ei au înfrînt frica pentru prima oară.
...Au început atacuri curioase:
"Adevărul", "Libertatea " ( se strigă "Huoo!
Mincinoşii! " )
Sunt două acuzaţii :
1 ) că UMRL ar fi tratat o
înţelegere secretă cu un ministru maghiar,
pentru o Transivanie independentă. La sfîrşitul lui 1985, în campaniile din
Occident se vorbea despre genocidul maghiarilor din România. Un grup de
români au semnat un
Protest, împotriva acestor afirmaţii de genocid.
( dna Ioana Brătianu, Radu Cîmpeanu,
Mihnea Berindei ) UMRL a luat o poziţie constructivă arătînd că
genocidul este şi contra românilor, şi contra maghiarilor.
Ceream fraţilor unguri să
înceteze cu calomnia privind " genocidul" asupra ungurilor .
2 ) că la UMRL este un fals, o măsluire ( dă detalii despre
episod ).
Cum UMRL s-a declarat împotriva
totalitarismelor; "dreapta" a ieşit din UMRL .
"Dreapta"şi
"stînga" îşi dau mîna acum contra democraţiei.
Suntem îndureraţi de cele
întîmplate la Tg. Mureş. Facem un apel la depăşirea conflictului,
la calm, la rezolvarea prin
dialog, fără violenţă. În revoluţie, românii şi maghiarii au luptat împreună.
Denunţăm şovinismul învrăjbitor. UMRL doreşte o Românie liberă, independentă,
într-o Europă democrată .UMRL îşi însuşeşte pe deplin Proclamaţia.
( citeşte un text ): Sunt într-o
situaţie delicată. Reprezint sindicatul din TVRL.
Dar aici sunt ca cetăţean.
Sindicatul nostru este pentru Proclamaţia Timişoarei.
Ne îngrijorează păstrarea
nomenclaturii. Sunt printre noi. Ne privesc .Rînjesc. Sunt furioşi. TVRL
este organ apolitic, eu mă exprim ca cetăţean .
TVRL să fie controlat de un
Comitet cetăţenesc
.
În anul 2000, se va vorbi de
comunism ca despre o legendă nefastă. Să ne unim! Să luptăm! Să învăţăm
democraţia, dialogul, sinceritatea, iubirea, modestia, cumpătarea, omenia. (
recită un vers de la un deţinut din Aiud, anticeauşist .)
Casetele cu revoluţia vor putea fi văzute în Regie şi
la Facultatea de drept .
Voi
face tot posibilul ca aceste casete să fie difuzate .
Suntem îngrijoraţi de situaţia din
Ardeal .Mă
adresez maghiarilor, cu care am suferit împreună. Să fim uniţi români,
maghiari, germani .
Am văzut tot în revoluţie: eroii revoluţiei; victimele Timişoarei.
Dictaturile nasc monştri (
fascist, comunist ) O planetă întreagă luptă împotriva comunismului.
Vorbeşte despre diversiunile
FSN din 28-29 ianuarie, 18 - 19 februarie.
Face apel la înţelegere şi
unitate. FSN a reuşit să ne despartă o vreme.
Aceleaşi forţe acţionează şi
acum.
Proclamaţia de la Timişoara este o lovitură de graţie
dată FSN.
Folosindu-se de diversiuni, au
reuşit să provoace Tg. Mureşul. La Tg. Mureş au greşit cei ce s-au lăsat
manipulaţi. Acum trebuie să se repare ceea ce s-a stricat.
Timişoara ne-a unit în decembrie,
ne uneşte şi acum.
Privilegiaţii vechiului regim sunt încă în posturile lor, în
armată, MAI, ministere, întreprinderi. Unde sunt activiştii? Unde sunt
securiştii?
De ce organele de ordine nu-şi
fac datoria? Ce măsuri a luat guvernul la Tg. Mureş?
De ce a lipsit TVR de la datorie?
( se strigă " Timişoara" " )
...Ne-a dezbinat de la început Silviu Brucan.
Eu, cînd l-am întîlnit la CC, i-am spus
" Ieşi afară! " Brucan este la FSN şi
lucrează ca un vierme. Veteranii susţin tineretul.
Să fim uniţi!
Cei ce au luptat în răsărit, au fost deportaţi. Numai
într-un lagăr, din 14.000, au rămas doar 160.
[ De sus, de la "Unirea", se aruncă fluturaşi cu adeziuni
la Proclamaţie ]
: Ieşenii nu primesc ziare! Prea
mulţi români sunt pasivi! Sunteţi prea puţini!
Cine acoperă pe comunişti? FSN
este frontul salvării nomenclaturii .
Ei stau la umbră şi acţionează.
Pe 21 decembrie am ieşit la demonstraţie. Seara, la 5, în Piaţa
Romană, am fost prins şi dus la Jilava. Am fost eliberat pe 23 decembrie.
Tinerii şi-au păstrat credinţa în
suflet chiar dacă nu ştiau "Tatăl nostru ".
Ministerul Învăţămîntului refuză ca în şcoli să se facă
educaţie religioasă.
Vrea învăţămînt laic. Este o
insultă! Comuniştii sunt atei.
Creştinismul este tolerant,
iertător, iubitor. Protestez
contra acestei oprimări .
Rămîneţi veşnic treji, privighetori, ca jertfa să nu fi fost
zadarnică .
Am fost alături de tineri mereu. Nu pot rămîne indiferent.
..Cine vrea să ia Ardealul? Este
absurd! Cum să ia ungurii Ardealul, cu 8 milioane români ?! Să fim
fraţi! Să nu ne lăsăm manipulaţi!
Qui prodest? Forţelor interne care vor să-şi păstreze situaţiile .
Pericol legionar ?! Vrem democraţie europeană. Vom învinge!
Am curaj. Eu vă iubesc. Simt că
mă iubiţi. Cine manipulează bandele cu bîte ?
Poporul român este tolerant,
iubitor, nu-i este specifică xenofobia. Maghiarii vor fi loiali.
Suntem
români, suntem creştini. Să spunem "Tatăl nostru "
.Comunismul a fost învins. Tovarşii se înşeală. În 1945, cînd Petru Groza a
adus comunismul, a părăsit istoria.
Timp de 45 de ani, poporul român
s-a jerfit: peste 2 milioane de deţinuţi .
Ei au însumat 2.160.000 ani de puşcărie .
Acum mai trăesc doar cca 200.000.
Ne-au insultat
că "mămăliga românească" tace!
Mămăliga românească arde, cine va
pune mîna pe ea, se arde.
L-am dat în judecată pe
"tovarăşul" Brucan,
care a spus că suntem un popor de proşti. ( Se strigă " Jos FSN
!" ) Acest tovarăş va plăti în faţa instanţelor. Dar nu este singurul
" tovarăş". Mai sunt "tovi" ... au recunoscut că au
organizat contramanifestţiile. Şi eu am fost bătut, pînă am vomat sînge.
Noi suntem Maiestatea Sa Poporul .
N-am luptat pentru salam,
adidaşi, ciocolată.
Cine doreşte să ne despartă, va
plăti! Ei sunt trădători.
Vor să ne despartă .
Românii au fost demni. Nu vă rog, ci vă cer: Fiţi demni!
Timişoara a fost şi rămîne
exemplu. Nu
acceptăm compromis. Dorim democraţie .
După o noapte de 45 de ani. Vă rog, în fiecare duminecă să fim
prezenţi aici.
Să vorbim. Să ne lămurim. I-am
învins! Suntem victorioşi!
[ LD: TVR - nimic despre Proclamaţie; Televiziunea română va da,
de la acest miting, doar un fragment din discursul lui Raţiu ( cel
privitor la unguri ), fără să spună unde l-a ţinut şi ce a mai fost acolo.
Nimic despre dezideratele exprimate; nimic despre Proclamaţia Timişoarei. ]
25 mart.Bucureşti. Relatarea
demonstraţiei de la Bucureşti: 100 de zile de la izbucnirea revoluţiei la
Timişoara; aderarea la Proclamaţia Timişoarei ( 11 martie). Sub semnul
dialogului cetăţenesc.Miting organizat în P-ţa Unirii de GID,GDS şi UD.
Numeros public s-a adăugat grupului nucleu, care a precizat, de la început, că
nu reprezintă partidele ci opinia publică pentru democraţie. În esenţă, s-a
exprimat şi motivat adeziunea la Proclamaţia Timişoarei. Mitingul a durat 2
ore.
S-a citit Proclamaţia şi au vorbit 19 oratori:
Radu Constantin ( Mişcarea 15 nov.'87),
Ungur Moldovan ( GID ); Dincă
Dtru ( Alianţa Poporului ), Dtru Iuga ( SInd Liber TVR ), Octavian Rădulescu (
Foştii deţinuţi politici ), preot Teodor Doroftei ( participant la revoluţie;
închis la Jilava ) în 21 / 22 dec ), Enache Marin ( Grup democratic
"România liberă", Braşov '87 ), Stelian Timofte ( Iaşi ) Lucian ( GID
)Neamţu Ion ( Asoc. "16-25 dec ) ş.a.
Toţi au cerut ca CPUN să
dezbată Proclamaţia de la Timişoara.
În esenţă, s-a cerut
Guvernului şi CPUN să dezbată şi să răspundă Proclamaţiei,
care cuprinde dezideratele
esenţiale ale poporului:
/ demontarea tuturor
structurilor şi mecanismelor regimului dictatorial comunist
( de a căror tergiversare sunt răspunzătoare );
/ des-comunizarea şi
des-nomenclaturizarea MAE, Armatei, Justiţiei, instituţiilor şi
întrepriderilor ( acţiune tergiversată de guvern )
/ încetarea diversiunilor FSN
care au învrăjbit populaţia României, inclusiv minorităţile, care manifestase
unitate în Revoluţie .
/ statut independent real
pentru TVR şi presa românească.
/ continuarea revoluţiei
pînă la întronarea democraţiei, exprimată în lozincile:
"Jos comunismul !" "Alegeri libere",
"Libertate, democraţie "
25 mart. Ion îmi trimite Comunicatul pentru
BBC şi ziarele din Bucureşti:
Gr. de dialog P.N.
aderă la Proclamaţia Timişoarei ( 11 martie ) .
Reuşita demonstraţiei .Sprijiniţi de
autorităţi şi poliţie. Au fost puţini,dar buni .
( vezi Comunicatul la I.R )
25 mart.Ora 19,30 .
Se vor face alegeri libere, după
aproape jumătate de secol de dictatură comunistă totalitară.
Să recunoaştem, echilibrul
economic, social şi politic este fragil.
Există momente cînd acest
echilibru ar trebui să ducă la convergenţă.
Unii sunt prea grăbiţi, alţii
sunt extremişti
Apel la răbdare. Nu putem accepta ideea: "Pentru minorităţi, totul,
acum! Pentru români, încetul cu încetul! " Cu atît mai mult cu cît
dse pune în discuţie suveranitatea sau independenţa ţării. Ardealul nu poate fi
pus în discuţie. Caracterul unitar al statului, de asemenea.
Reafirmăm poziţia FSN din 22 decembrie 1989, precizînd că
totul se va face treptat,
fără a crea privilegii. Apel la partide, asociaţii, biserici,
pentru a aplana conflictele.
Apel la Ungaria pentru a nu incita pe cetăţenii
maghiari la acte necugetate.
La TG.Mureş, este un început
promiţător între UDMR şi Vatra Românească .
Recomandăm acestă cale şi altor judeţe.
25 mart. Sosită la Bucureşti,
delegaţia prezintă :
/ Protest faţă de pasivitatea
autorităţilor ;
/ Protest faţă de TVRL - care a
dezinformat şi a acordat spaţii pentru maghiari.
/ Crime odioase în judeţe:
profesori, elevi români daţi afară din şcoli;
/ Interzicerea prof. români de a
preda istoria şi limba română;
/ Introducerea de manuale din
afara graniţelor;
/ Profanarea statuilor româneşti;
/ Manifestări iredentiste
prilejuite de comemorarea lui 1848 ;
/ Farmacişti maghiari - refuză
eliberarea reţetelor pentru români.
/ Apeluri -radio ca ungurii să
vină în piaţa publică în Tg. Mureş, înarmaţi cu furci şi pietre.
/ Românii din zonă ( Periş,
Dumbrăveni ), care au plecat spre Tg, Mureş, opriţi şi maltrataţi
25 mart.. O delegaţie care dă
explicaţii pentru evenimentele din 14 -15 martie din Satu Mare:
/ Ungurii au făcut manifestaţii
tendenţioase.
/ Vatra Românească a făcut un
miting de protest
pentru sărbătorirea în Satu Mare a revoluţiei maghiare ( 14 mart ) .Nu s-au
strigat lozinci şovine .
/ Cu tot protestul românilor, CPUN
-Satu Mare nu a renunţat la manifestaţia din 15 martie. Au mers la
catedrala catolică, apoi la o cetate.
/ Românii au organizat o
contrademonstraţie.
Nu s-au înregistrat victime; unii şi-au dat demisia din CPUN. Acum la Satu Mare
este linişte
25 martie. Reporter TVR - părintele
Toderică
- pr. Toderică: Apelul credincioşilor din
parohie. Nu lipseşte nici un credincios. Există doar bolnavii din spital.
- Reporter: De ce este lumea
speriată?
- Pr. Toderică: Este frica ce i-a stăpînit şi
în 1940. Ei au suferit mult atunci din partea grupurilor teroriste maghiare. În
Hodac ...
- Reporter: De ce au plecat
hodăcenii la TG. Mureş?
- Pr. Toderică: Românii
s-au speriat .Au primit telefon că la TG Mureş românii sunt bătuţi...
De ce, oare, guvernul a rămas pasiv? De ce presa şi TVR n-au adus
în faţă situaţia?
- Reporter: Încearcă o scuză ...
Dl Răzvan Teodorescu a explicat ce prost suntem dotaţi
( aparat vechi de 30 de ani! ) Să
arătăm şi guvernului cu ce lucrează TVR.
25 mart. Protest pentru
profanarea statuii la Zalău. În timpul lui Ceauşescu, statuia a fost ascunsă.
Acum ... români şi maghiari, curăţă statuia .
25 mart. UMRL - cu reprezentanţi
în 24 de ţări au protestat pentru genocidul contra maghiarilor din România.
[ LD: Citată declaraţia lui Raţiu
de la mitingul din Piaţa Unirii
fără să spună unde şi
în ce context a făcut-o!
Proclamaţia devenise tabu-ul televiziunii ]
(Consfătuire FSN -Capitală )
25 mart.'90. În sala coloanelor
de la Casa Scînteii. Petre Roman prezintă un raport -informare despre
situaţia din Transilvania şi problemele guvernării.
...Gînduri personale " FSN,
pentru mine, imagine ardentă a Revoluţiei. Simbolizează cel mai bine Revoluţia
"; de la început FSN s-a declarat ca o organizaţie
"nepartizană",
a refuzat sistemul dictaturii răsturnate.
Să respingem comunismul totalitar
de tip stalinist,
care ne-a adus nenorociri;
FSN respinge această ideologie,
acest sistem.
...În gîndirea noastră nu poate dispare
însă "vocaţia socialistă "
Tineretul a avut acestă dorinţă:
refuzul dictaturii .
Crearea
unei ţesături politice umane în care demnitatea omului să se realizeze.
Democraţia se clădeşte greu; se dau lovituri; sunt unele
manipulări.
Nu pot fi excluse nici un moment principiile
sfinte ale interesului naţional, a existenţei noastre ca stat naţional.
Poporul român s-a născut în Transilvania. Orice discuţie pe această temă, nu
are obiect. Alegerile vor hotărî vocaţia spre democraţie.
25 mart.
Creşte tensiunea şi presiunea
URSS asupra Lituaniei .
La Washington - demonstraţie în favoarea Lituaniei ( prima oară!
).
Piaţa Comună :cere înţelepciune
şi nerecurgerea la Forţă a URSS .
Tensiuni între Armenia
-Azerbaidjan
Alegeri. Speranţa în democraţie şi
pluralism. Şansa cea mare: Forumum Democratic. PCU s-a autodizolvat;
Moscova şi-a retras trupele: revoluţie de "catifea"; rolul -cheie,
intelectualitatea; din 50 de partide participă la alegeri 12; campanie
electorală cu tensiuni şi contradicţii; mişcări revizioniste sesizabile (
atacuri la adresa României );
Rezultat "strîns" între Forum şi P.Liberal-Democrat
/ Am întîlnire cu
Băcanu
căruia m-am hotărît să-i dau caseta cu formarea FSN
( 22 dec.'89 ) I-o dau
fără nici o dovadă, numai pe încredere.
Dau şi reportajul cu Manifestaţia
de la Piatra Neamţ ( 25 dec ),
pe care mi-l înhaţă
secretara
/ Merg la GDS unde, în aşteptarea
lui Stelian Tănase, dau un interviu la o blondă simpatică
de la o ... TV din RFG, cu gîndul la
"anonimatul" meu.
Predau ptr " 22
", un reportaj cu Manifestaţia din Piatra Neamţ, şi d-na Rodica
Palade
promite s-o publice alături de mitingul din
Bucureşti ( Pţa Unirii )
/ Ion îl trimite pe Radu
Dobîndă la Bucureşti, cu misiunea de a ţine legătura ...
/ Dl Iordăchescu mă sună să-mi ceară
părerea cu unele modificări la Programul
"Alternativei '90
" .Sunt de acord, afară de abordarea problemei minorităţilor,
care nu este potrivită.
/ Vilnius: Elicoptere sovietice peste
capitala, aruncă manifeste cu invitaţia de a particip la mitingul
anti-independenţă
/ Comitetul Helsinski: Guvernul
român trebuie să rezolve problemele din Transilvania
/ Asociaţia româno-maghiară
din Londra, acuză guvernul român că nu a rezolvat
problemele minorităţilor.
/dr. Vianu: Români -Maghiari
Pledoarie pentru înţelegere, pentru pace în Transilvania. Evocă
semnul frăţiei sub care s-a desfăşurat revoluţia română. Vorbeşte despre
scăderea capitalului de încredere de după revoluţie
/ Vorbesc cu Băcanu.
N-a văzut caseta. Regretă că n-are "originalul"; vrea sonorul.
solicită altă
întrevedere. N-a văzut reportajul de la PN, nu i l-a dat secretara.
Îl rog, îmi promite să-l ceară. Îmi spune că
are grămezi de materiale.
/ Radu Dobîndă: cei de
la TVR i-au promis că dau caseta cu mitingul de la Piatra Neamţ,
la Actualităţi, ora
24. Într-adevăr se dau cca 3secunde nesemnificative. Dobîndă este furios!
/ Lituania: Şeful trupelor sovietice din
Lituania a declara că a făcut o acţiune de"rutină"
SUA a reacţionat, opunîndu-se
acţiunilor de intimidare.
/ Ungaria: P.Soc ( fost PCR ) nu a obţinut
cei 5 % necesari pentru intrare în Parlament .
/ RDG: Procuratura nu-l poate condamna pe
Honecker pentru trădare, ci de corupţie şi abuz de putere, de bani.
Preţ de cîteva secunde se dă un crîmpei din mitingul de la P.Neamţ
cu Proclamaţia Timişoarei ( 25 mart) .Caseta trimisă de Ion, dusă de
Radu Dobîndă, cu multe insistenţe,
cu promisiuni
/ La PNŢ, retrag articolul "De ce tac istoricii ".
Iată-l:
...Din diferite părţi
se lansează această întrebare explicit sau implicit formulată .
Ea corespunde unei realităţi, mai bine zis
unei absenţe regretabile ( sau condamnabile ) din confruntările cu care a
debutat edificarea regimului democrat, parlamentar şi pluripartidist,
cerut de Revoluţia din
decembrie 1989.
Sigur, se pot da explicaţii multiple privind
această "absenţă " a istoricilor .Obiective şi subiective. Acum şi
aici nu voi aborda acest fenomen, mai ales că, în mod imperativ,
ideea de "front istoric " ar
trebui şi ea înlocuită cu pluralism de opinie istoriografică.
Deocamdată, mă voi referi la ceea ce s-ar
putea numi "cererea " de informaţie istorică.
Aşa cum se lansează
ea, în tumultul confruntărilor politice în curs, întrebările copleşesc conştiinţa
românească, după aproape jumătate de secol de dictatură .
Nimic nu pare a se mai şti cu certitudine,
din istoria modernă a României! Şi această constatare, să recunoaştem,
paralizează pe cei care, prin profesie, ştiu mai mult.
...Au reapărut - în
lozincile "străzii" şi în jurnalistică - nu eşantioane sau explicaţii
istorice,
ci acuze de tot felul.
Din arsenalul acestor acuze, totul pare a fi "utilizabil ", dacă
serveşte
ca armă politică în
actualele confruntări. Ele, acuzaţiile, au fie formularea cu care au fost
lansate în
contemporaneitatea săvîrşirii lor - şi în regimul democratic al libertăţii
opiniilor din interbelic, ele abundă în vocea "opoziţiei " - fie în
totala lor falsificare operată de istoriografia
" marxistă",
"materialist--dialectică", impusă de ideologia PCR, după 1944.
... În ordinea
imediată, cerută de informaţia istorică, se pare că cea la mai îndemînă carte
din raftul bibliotecii, este ... Istoria RPR, sub redactarea
"academicianului" Mihail Roller în 1952
( sau altă ediţie ).
Altfel nu se explică de ce, chiar certitudinile istoriografice ulterioare -
multe, puţine, cîte au fost! - sunt aruncate la coş!
A prezenta adevărul
istoric cerut de întrebările, şi acuzele relansate, ar trebui
- rog să-mi fie iertată această invitaţie,să
fie luată în considerare spiritul şi nu litera ei! -
un curs intensiv de
istorie, găzduit de televiziune, pe care să-l promoveze, în primul rînd,
mînuitorii de cuvînt şi semănătorii de convingeri ( sau de confuzii ).
Este timp pentru
aceasta? Se vrea acest lucru? Da şi nu! Răspund pentru această afirmaţie, fiind
pregătită să o argumentez.
Iată de ce, pentru o vreme, opinia publică va
trebui să-şi culeagă "adevărurile " ... alergînd după ziare, asistînd
la întruniri şi cluburi de studii, trăgînd cu urecehea la ce spun
"bătrînii". Fiecare cetăţean, în funcţie de cît şi cum doreşte să se
lămurească. Mai sunt şi bibliotecile. Invitaţia nu se vrea cinică!
Sigur, aceasta nu înseamnă că istoricii
trebuie să fie iertaţi pentru tăcere, pasivitate sau "neo-falsificare"!
Deja unele întrebări puse istoriei cer un
răspuns competent, încărcat de răspundere, pentru a nu se constitui în
"germeni" pentru erori grave sau ireversibile, privind viitorul
României .
Printre acestea, formulez cîteva la care
răspunsurile corecte ar interesa întreaga naţiune,
toate formaţiunile politice, toţi cetăţenii
investiţi cu harul ( sau veleitatea! ) de a influenţa conştiinţele:
- Cum şi de unde
reînodăm firul evoluţiei democraţiei române, al tradiţiilor istorice pozitive,
depăşind anacronismele şi privind nu spre trecut, ci spre viitor, care,
iată,este în prag de nou mileniu şi secol?
- Ce rol şi
seminificaţie acordăm unor momente de răscruce din istoria modernă a României
1859, 1866, 1877, 1918, 1944, 1946-'47 - pentru a aminti doar cîteva?
- Care este
eşafodajul juridic internaţional în care dezideratele naţiunii române şi-au
găsit o mai legitimă dezlegare? Sistemul de la Versailles, cu care s-a
încheiat primul război mondial? Tratatul de la Paris cu care s-a
încheiat cel de-al doile arăzboi mondial? Cît şi cum se se constituie ele în
"drept istoric ", în actuala reaşezare europeană?
- Care este esenţa,
structura şi conştiinţa de sine a statului şi naţiunii române?
Şi, în acest unghi,
care este locul, rolul şi regimul cuvenit minorităţilor naţionale?
- Hotărîrile votate în Adunările
de unire cu România - de la Chişinău, Cernăuţi, Alba Iulia,
din 1918 - a provinciilor româneşti anexate
de vechile imperii, trebuie să se relanseze,
în litera lor de
exprimare, sau Constituţia din 1923, care a devenit pact fundamental al
naţiunii şi statului întregit?
- Cît şi cum trebuie preluat
creator din experienţa celor două decenii de regim democratic, parlamentar,
pluripartidist, 1919-1940? Nu este o eroare! 1940.
Pînă în 1940 a existat
Parlament în România, chiar dacă între 1938-1940 el nu a mai fost
pluripartidist.
- Unde şi de ce
trebuie căutate vinovăţiile şi răspunderile pentru dezastrul societăţii
româneşti sub dictatura comunistă, culminînd cu cea a totalitarismul
ceuşist?
Privind locul şi rolul
partidelor politice în regimul şi mecanismele puterii de stat; privind profilul
moral-politic al liderilor lor; privind doctrinele şi aplicarea lor în
guvernare; privind unele episoade de criză, de eşec sau chiar de eroare politică
- abordarea lor este, în acest caz, o operaţie care cere informare,
discernămînt şi spirit critic, deci timp şi, desigur, istoricii sunt chemaţi să
o facă. Pentru a face apel la o tradiţie, tot interbelică, amintim prezenţa
şi activitatea cărturarilor, filozofilor, istoricilor, sociologilor,
economiştilor, etc etc, în partidele politice ale vremii. În mentalitatea
politică a anilor 1919-1940, a face politică "angajată", nu era o
dovadă de "imoralitate", de "vulgaritate", de
"oportunism", chiar dacă, în unele cazuri, ea şi-a pus această
pecete.
Amintesc, cu regeretul
unor omisiuni datorate galeriei bogate de nume, cîteva din aceste
personalităţi: Nicolae Iorga ( PND ); IGDuca, Gheorghe Brătianu, Ion Nistor,
Victor Slăvescu, CCGiurăscu, Victor Iamandi ( PNL ); Mihail Ralea, Petre
Andrei, Dimitrie Gusti, Virgil Madgearu ( PNŢ ); Dem Drăghicescu, Ştefan
Zeletin, PPNegulescu ( P.P ); Ocrtavian Goga, Onisifor Ghibu ( PNA ); C.Titel
Petrescu Gheorghe Grigorovici ( PSD ), Ion Hudiţă ( PŢ ).
...Pînă la scrierea noilor cărţi de istorie -
suntem siguri că ele vor apare !-
"front istoric
" nu mai există, dar nu trebuie deplînsă pierderea. Istorici sunt şi încă
vor fi! Editurile noi ar trebui, în grabă, să reediteze cărţile valoroase
"interbelice" .
Fără grija atît de inhibitoare care a
guvernat "politica " editorială din întunecatele decenii
"obsedante" .Şi fie-mi îngăduită deocamdată recomandarea unei cărţi
de excepţie: Destinul omenirii, scrisă de PPNegulescu
Cît priveşte întrebarea " Unde
sunt istoricii? " ( "Dreptatea" 21 martie ),
într-adevăr: unde sunt istoricii? Cine-i
întreabă? Cine are nevoie de ei? De ce tac?
Eu, totuşi, i-am
auzit. pe unii. Cine îi caută, îi găseşte.
Trebuie să li se dea
şi lor un timp de meditaţie, de lămurire lăuntrică, de opţiune etică şi
politică. Sunt şi ei oameni şi cetăţeni. Este adevărat, timpul îi
somează.
Acest sentiment domină
şi pe semnatara acestei intervenţii.
Dar fac o mărturisire: din 22 decembrie 1989,
n-am mai fost în nici o bibliotecă,în nici o arhivă, n-am mai scris
nici un rînd la cartea la care lucram în decembrie '89 - aproape terminată!
- care are ca subiect parlamentarismul interbelic.
"Sala de curs
" a devenit strada, întrunirile publice, dialogul cetăţenesc.
Alteori, urmărim
"muţi" opiniile istorice vehiculate pe micul ecran şi în presă.
Cel mai adesea, suntem
şi noi mai interesaţi de prezent decît de trecut.
În orice caz, timpul
ne obligă. Suntem datori Revoluţiei. Suntem datori generaţiei tinere. Suntem
datori istoriei prezente şi viitoare. dr Istorie, Livia Dandara
/ La GDS cu Radu, - convorbire cu Alin Teodorescu - intenţiile GDS
ptr. alegeri :
citesc
un documentar şi scenariu de strategie. În rest, este destul de misterios cu
nume
şi
intenţii. Nu ştie dacă vor mai merge la PN.
/ La "22 " cu Stelian Tănase - de
acord să dăm duplex Bucureşti - Piatra Neamţ, cu mitingurile pentru Proclamaţia
Timişoarei ( 25 mart )
/ Discuţii cu Alina, (
"22 " ): d-na Adameşteanu va da o pagină cu Dialog P.Neamţ -100 de
zile. Vorbesc cu Ion, comunicăm, ne sfătuim.
/ La Facultatea de drept ( clubul studenţilor
) - vedem casete cu Tg. Mureş .
În sală este multă
lume. Ne întîlnim cu doi studenţi de la GID şi mergem cu ei.
/ La GID - mă întîlnesc cu băieţii cunoscuţi,
discutăm, discutăm. Mă fascinează, mă sperie, mă deziluzionează, mă derutează,
şi iar mă incită ceea ce spun şi fac. Per total, sunt mîhnită.
/ Discuţii cu Huică ( "Opus" )
pentru articole.Îi ofer De ce tac istoricii ?( va veni să-l ia )
27 mart.
Eforturile şi disputa cu Moscova, nu sunt sprijinite de occident;
autorităţile sovietice iau noi măsuri de izolare a Lituaniei ( paraşutişti
sovietici au răpit tineri din spitale; trupe sovietice pun stăpînire pe sexdiul
PCL; demonstraţii pro-sovietice, fără incidente ) Lars Berghis a declarat că în
faşţa presiunii sovietice, Lituania se simte abandonată. Ea este o ţară mică,
neînarmată.
SUA este îngrijorată; oferte de mediere: SUA şi Polonia;
Havel: cere rezolvare paşnică; Guv.europene: cer reţinere.
/ Petre Roman ( Cluj ) - întîlnire Vatra Românească -
UDMR: Transilvania românească;
graba cu care maghiarii au făcut
presiuni; activitatea provocatoare din afară ( Budapesta ).
/ ForumDemocrat Ungar ( Budapesta ): îngrijorare;
nedumeriri faţă de declaraţiile lui Petre Roman; 150 proasepeţi refugiaţi
unguri din Transilvania.
/ Demonstraţie ostăşească în P-ţa Victoriei: soldaţi în
termen contra prelungirii armatei
şi a condiţiilor precare de viaţă în unităţi.
/ Firmă franceză de specialitate refuză să sprijine
tehnic în alegeri FSN,
deoarece nu este o organizaţie democratică!
28 martie.
...La Bucureşti, la şedinţa
FSN pe Capitală ( 25 mart ), Petre Roman a vorbit despre
pericolul agitării problemelor
minoritare de către partidele politice, care vor să le manipuleze!
...În replică, PNŢ şi PNL au
dat declaraţii.
...Imaginile TVR de la Tg. Mureş
au umplut de groază .
Este o nouă tentativă de manipulare, ca la Timişoara ?!
...Singurul rezultat concret al
evenimentelor de la Tg. Mureş: reînfiinţarea Securităţii .
Iliescu a fost isteţ, trecînd decretul prin CPUN.
Regimul a profitat de această
situaţie, dînd un "gol" în poarta democraţiei române.
Cineva a spus că desfiinţarea
Securităţii ... ar fi dezarmat ţara de apărare!
(organizarea Securităţii în RFG,
unde scopul Siguranţei este apărarea Constituţiei ) .
...Ori, în estul Europei, Securitatea
este aservită puterii. În România, fără reformarea
fostei Securităţi, reînvierea
Serviciului Secret ridică serioase semne de întrebare.
Cum? De ce?
...În România există o
continuitate comunistă a puterii. Vechea nomenclatură PCR
a fost păstrată ( în ministere, mas-media, TVRL,
instituţii )
...Baza socială are grupuri cu
interese proprii: aparatul birocratic de stat; aparatul Securităţii;
aparatul de propagandă. Iliescu şi Roman sprijină interesele acestor
grupuri.
M.Af.Externe, M.Comerţului
Exterior - este acelaşi.
...Economic, FSN vrea să
salveze şi să continuie megalomania industrială, etatismul
şi centralismul de stat. Conservarea intelectualităţii
tehnocratice, care vorbeşte de
"restructurare", de
schimbări "graduale", de depersonalizarea a iniţiativelor:
lasă opţiunile în puterea unui
grup FSN.
...S-ar fi putut declanşa măcar
discutarea lor, ea este însă blocată .
...Securitatea comunistă -
cu transferarea ei la M.Ap. N - a fost de fapt conservată .
Declaraţiile g-ral Stănculescu nu lasă nici un dubiu din acest
p.d.v.
...Iliescu a încercat să se debaraseze de trecut,
folosind formule disimulate:
" am lucrat la Iaşi ", "am
lucrat la Timişoara " ...dar lumea ştie că a fost prim-secretar;
că a făcut parte din
nomenclatură!
- FSN, din
organ provizoriu ( cu compoziţie diversificată la Revoluţie), a devenit fidel
lui Iliescu şi
mono
doctrinar. Din eveantaiul bogat,diversificat şi provizoriu, FSN a
rămas un fragment,
constituit în partid şi putere
care pretinde dreptul pe termen lung al acestei puteri!
FSN nu va interzice activitatea
altor partide.
Nu! Dar el are o viziune şi o strategie
prin care el să reprezinte
"pluralism" în cadrul formaţiunii sale.
- FSN - Iliescu şi Roman - a anunţat că se va organiza
în toamnă, şi că pînă atunci ...
ei sunt "independenţi " Cum ?!
- Demonstranţii FSN: scandează lozinci, reprezentanţii ies pe balcon şi pretind
că "dialoghează "
N-au
învăţat nimic despre dialog
-Reportera: Ce deosebire este
între partid, grupare, formaţiune?
- Invitatul: Nu putem spune că cele 61
de partide de la noi corespund necesităţilor
poporului. Sunt multe partide cu platformă apropiată.
Vor fi cca 15-16 milioane de votanţi: 1 deputat la
40.000; 1 senator la 250.000.
...Funcţia Camerei şi Senatului nu a fost
reglemntată ( se va face prin Constituţie )
... Funcţia prezidenţială, este explicată pe larg: dacă la
alegeri nici un partid nu întruneşte
majoritatea, preşedintele numeşte un deputat sau senator
însărcinîndu-l cu formarea
guvernului .
- Reportera: Cum trebuie înţeles art.
10?
- Invitatul: Art 10, aliniat 2 ridică mari probleme ."Nu
pot fi alese persoane din nomenclatura comunistă, poliţie, securitate, vinovate
de abuzuri ."
Dar, conform legii, orice
persoană între 21-80 de ani, poate fi aleasă!
Ce înseamnă abuzuri politice? Oricine din nomenclatură a făcut
abuzuri politice .
Cum şi cine stabileşte în ce
limite ?
Dar cum să încalci un drept fundamental?
Legea nu pune la dispoziţie un
instrument corespponzător.
... În proiectul iniţial,
acest articol a fost mai clar, dar Iliescu a blocat discuţia .
- Reportera: Campania electorală
a început. Am căutat locurile de afişaj electoral .
Nu am găsit .
- Primar sect 1: Campania a început pe 20
martie, dar încă nu s-a putut urni.
Cine să pună în funcţiune acest
mecanism electoral? De unde bani?
Este 28 martie şi nu am primit
nici un leu. Cine să o facă?
Nu avem fixate circumscripţiile,
secţiile de votare. Nimic.
Vom merge pe vechile
circumscripţii. Noi avem cca 50 de funcţionari .
Avem institut de calcul. Avem cca
300 .000 de votanţi. Partidele încă nu ne-au contactat.
- Primar sector 6: Împreună şi cu sprijinul
unităţilor economice, am început înscrierile .
pe bază de
"voluntariat", pentru că nu vom primi finanţare .
Sperăm ca pînă la 15 aprilie să terminăm. În sector, avem 110
circumsripţii.
Le vor face unităţile economice
care vor fi plătite.
Acum, nu ne-am pus de acord cu
partidele şi nici cu finanţarea.
Partidele ar trebui să ne
sprijine.
- Reportera: N-aş zice că
lucrurile sunt în regulă
- Dl X: Totul este întîrziat. Totul este
facultativ. Legea nu este o jucărie .Este lege!
În ultima zi de depunere a
semnelor ( 26 martie ) partidele deabia au venit să le depuie!
Şi asta dăunează.
/ Legile draconice ceauşiste au
căzut. Ciudat,
dar multe forţe se opun decorsetării acestui domeniu. Majoritatea
institutelor aşteaptă. Dar ordinele de altădată nu vor mai veni, vor trebui
să gîndească. Trebuie reevaluată organizarea institutelor mamut .
Fiecare institut îşi va hotărî
autonomia, soarta. Una
este finanţarea unui institut, alta este fondul de dezvoltare ."Epoca
fierului" a trecut! A venit ora domeniilor de vîrf: matematica,
electronica, biologia. Nu avem nevoie de un nou CNST!
- Reporter: Ce facem cu capetele
de aur pe care le avem şi care vor emigra?
- Mînzatu: Oricine va putea merge
oriunde. Cercetătorii vor trebui stimulaţi şi preţuiţi.
28 martie.
/ Apreciere pozitivă la adresa Comisiei
pentru Tg. Mureş, care a revenit la Bucureşti
/ Vatra Românească şi UDMR
elaborează un plan de platformă comun .
/ Aprecierea Comunicatului Ion
Iliescu
/ La Tg Mureş,este linişte.
28 martie. Conferinţă
de presă la M.I. Prezintă Corneliu Diamandescu ( adj. MI ):
269 răniţi ( din care 185 români, 183
maghiari şi un ziarist englez );
hotelul
"Grand", devastat; Pagube: 630.000 lei ( băuturi, mobilier ) ;
reţinuţi: 14 persoane.
Ieri, la întrunirea
Vatra Românească -UDMR s-a constituit o Comisie de 10,
care va colabora cu
organele de ordine pentru tragerea la răspundere a vinovaţilor.
Va face dreptate
pînă la capăt.
Format din 22 decembrie'89; încă nu are sediu. Preşedinte: Ovidiu
Tocaciu ( "Transilvanus" )
Dr. Feţeanu ( preşed Recoop ); Chiusbaian (
fost red.la "Săptămîna; la cenaclul "Dacia"
patronat de Iosif C. Drăgan )
Primeşte "oameni de bine " şi români din exil .
Platforma PRN:
/ Ridicarea calităţii dialogului
politic; vor
colabora cu sindicatele, cooperaţia;
/ Industria: privatizare prin trecerea
nemijlocită în proprietatea colectivelor oamenilor muncii;
sau societăţi cu capital străin
integral; se va urmări modernizarea industriei şi dezvoltarea industriei de
vîrf.
/ Agricultură: Împroprietărirea ţăranilor cu
suprafeţe determinate ( nu fixe ), în funcţie de numărul membrilor familiei.
Gospodăriile ţărăneşti vor deveni ferme aociative. Ferme mari - sub forma unor
societăţi pe acţiuni, cu lucrători agrari. Arenda - formă tradiţională în
agricultură.
/ Cooperatism. Se va da un decret-lege cu
reorganizarea Centrocoop. Cooperaţia dinainte de război a fost redutabilă.
Acum există organizaţie cooperatistă în toate comunele .Peste 40.000 de
magazine. Peste 8 milioane de membri. Se va face o Bancă
Cooperatistă.
/ Armata: reînfiinţarea Ministrului
Înzestrării Armatei. PRN a propus 15 senatori militari.
Şeful statului - nu va trebui să
fie comandat - şef al armatei.
/ Învăţămînt: intelectuali - şcoală - cercetare.
Universitatea liberă din Iaşi. Racordarea spiritualităţii române la
spiritualitatea mondială
28 martie. Toată ziua
citesc ziarele dintre 24-27 martie, fac tăieturi problematice şi mă înfurii,
mă prinde disperarea, citind
"anumite" ziare.
Apoi citesc
"cealaltă presă": prind curaj şi mă gîndesc: nu se poate ca adevărul
să nu iasă
la iveală .Nu se poate
ca românii să se lase prostiţi.
Sunt foarte rare cazurile cînd puterea
actuală a catadixit să se simtă datoare cu vreun
răspuns la cele semnalate de
ziare. Deci: cui şi cum ajută presa ?
Este ea o
"forţă", o "putere"? În România, categoric nu.