7. GUVERNANŢI, DEMNITARI

 (1918-1945) 

[sinteză Livia Dandara]

 

 

[ Vezi Genocidul comunist- cronologie, context, etape ]

1939-1944

[[¤ ]23 august '39.Pactul Hitler-Stalin

Împărţirea virtuală a zonei  între cei doi dictatori  - exprimată prin optativul Uniunea Sovietică, respectiv Germania < ar fi interesată >  de anume teritorii din România şi Polonia, urmată de anexarea  efectivă  a acelor teritorii , să nu însemne " inceputul "? 

[[¤ ] 26 iun.'40.URSS: anexarea  Basarabiei, nordului Bucovinei şi Herţei după un ultimatum de 4 zile -  cu aspect de răpire  cu pistolul la tâmplă  -  soldată  cu rămânerea locuitorilor   la discreţia invadatorului , să nu însemne "începutul" ?

[[¤] Războiul de Răsărit ( 1941-1944 )          

1944

¤ GUVERNUL Sănătescu ( I ,II) : 23 aug- 5 dec.'44

Preşed.C.de M.- g-ral C.Sănătescu;

miniştri secretari de Stat : Iuliu Maniu (PNŢ),C.I.C .Dinu Brătianu (PNL) , Lucreţiu Pătrăşcanu (PCR ) ,C.Titel-Petrescu (PSD), g-ral Aurel Aldea ( Interne ) ,gr.Niculescu-Buzeşti (Externe ),g-ral Gh.Potopeanu (Ec.Naţ ), Lucreţiu Pătrăşcanu ( ad.int.Justiţie ) ,g-ral I.Boiţeanu (Cultură Naţ şi Culte ) ;

g-ral M.Racoviţă ( Apărare Naţ ) ,Dimitrie D.Negel ( Agricultură  ) ,C.Eftimiu ( Lucrări Publice şi Comunicaţii ) , g-ral dr.Nic.Marinescu ( Muncă , Sănătate ).

Subsecretari de Stat :g-ral Gh.Liteanu , col.D.Dămăceanu , g-ral Ermil Gheorghiu, viceamir. I.Georgescu , Alex.Gheorghiu .

 24-26 aug.-guvernul are sediul provizoriu în pădurea Bolintin , apoi în  Bolintinul din Deal .

G-ral Sănătescu şi g-ral Gh.Mihail ( şef MStM )  - dau directiva strategică în noile împrejurări

/ 20-25 sept.'44 .Pr.lege: arestarea şi judecarea celor răspunzători de dezastrul ţării 

În Consiliul de miniştri, Lucreţiu Pătrăşcanu depune pr.de lege cu privire la arestarea şi judecarea celor răspunzători de dezastrul ţării .

/ 23 august 1944 :Arestarea guvernului Ion Antonescu

Ora 17.Arestarea principalilor membri ai guvernului Ion Antonescu .

/ 24 aug.-2 sept. '44: I.Antonescu  preluat de echipa  Bodnăraş , predat sovieticilor

Mareş.I.Antonescu, Mihai Antonescu , g-ralConstantin ( Piki )Vasiliu , g-ralC.Pantazi, col. Elefterescu (ţinuţi într-o casă din Vatra Luminoasă de un grup de comunişti conduşi de Emil Bodnăraş )sunt predaţi g-ralului RIMalinovski, care-i face prizonieri. Transportaţi cu trenul,în secret ,la Moscova,apoi la un castel ,apoi în închisoarea "Liublianka"(2 sept.'44-apr.'46 ).

În cele 18 luni, vor fi supuşi unor lungi interogatorii .

/ 31 august 1944.Decret regal  nr.1 626 :revenirea la Constituţia 1923

Prin acest decret a fost repusă în drepturi Constituţia din 1866 , cu modificările ulterioare aduse de Constituţia din 29 martie 1923 , care stipula exercitarea puterilor în stat în cadrul monarhiei constituţionale;garantarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor ; libertatea cuvântului, a presei, a întrunirilor.

[¤]  2 sept.'44.Moscova. CONVENŢIA de ARMISTIŢIU

[ LD: Comisia Aliată de Control a fost  , în realitate , un supraguvern sovietic ,care a ignorat total  opiniile aliaţilor anglo-americani  şi ale guvernul numit de Rege, anulând , în cea mai mare parte, intenţiile "loviturii de Palat " de la 23 august'44.

Sub pretextul aplicării "armistiţiului " , pas cu pas,  sovieticii şi comuniştii vor cuceri  puterea, anihilând atât "actorii " de la 23 august, cât şi  renăscutele forţe democratice .]  

[ Vezi prevederile la Genocidul comunist- cronologie, context ,etape ]

- Convenţia consfinţea încetarea operaţiunilor militare ale României împotriva URSS ,

 la 24 aug.'44, ora 4 ; ieşirea din războiul purtat împotriva Naţiunilor Unite ; alăturarea de puterile aliate împotriva Germaniei şi Ungariei , cu cel puţin 12 divizii .

- Operaţiunile militare române -tereste, navale , aeriene - trebuiau puse sub comanda generală a Înaltului Comandament Aliat ( sovietic ) .

- România se angaja < să dizolve formaţiunile de tip fascist ,cât şi orice organizaţii care duc propagandă ostilă Naţiunilor Unite şi în special Uniunii Sovietice > şi să colaboreze cu Înaltul Comandament Aliat ( sovietic ) <la arestarea şi judecarea persoanelor acuzate de crime de război. >

/ 11 sept.'44.Decret -lege :abrogarea legii breslelor

[ LD: în locul breslelor " fasciste"  ( în care intraseră toţi sindicaliştii şi liderii lor, inclusiv cei social-democraţi şi comunişti ) ,epitet nefondat , aplicat de partidele democratice , din spirit retro-opozant  regimului carlist , au urmat sindicatele "roşii " ..

Reorganizarea sindicală va fi confiscată  şi dominată de  comunişti,asigurând mobilizarea şi mobilitatea  aşa-ziselor <gărzi patriotice>  , în lupta pentru "cucerirea " prefecturilor, a primăriilor , şi în  "aplicarea " reformelor( agrară, naţionalizare , colectivizare ) devenind aliatul  de bază al PCR  în rândul maselor.  ] 

- Consiliul de Miniştri hotărăşte abrogarea Legii breslelor ("Călinescu-Ralea" , 1938 ), considerată < fascistă , după model italian >  care înlocuise sindicatele din regimul democrat

Pe lângă miniştrii de resort, aprobă măsura Iuliu Maniu, Dinu Brătianu , CTitel-Petrescu , iar din  partea PCR , I.Gh.Maurer ( Pătrăşcanu fiind la Moscova ).

/ 19-30 sept.'44.Decret-lege nr.461 :purificarea aparatului de stat

[ LD:  "Cutie a Pandorei " deschisă cu învoirea partidelor democratice , lezate de politicile  precedentelor  regimuri dictatoriale ( Carol II , Antonescu ), fără să fi măsurat  cât de departe merseseră  respectivele regimuri cu "revizuirea "  aparatului funcţionăresc.

Ori, din cercetările noastre, rezultă că , la fel ca şi în cazul breslelor, funcţionărimea intrase în Frontul Renaşterii Naţionale,pentru a evita licenţiarea .   

- Pe baza acestui Decret-lege,  au fost revizuiţi toţi funcţionarii numiţi  din febr.'38, dată de la care sistemul pluripartidist fusese  desfiinţat.

/ 20-sept.'44 : pr,lege - arestarea  şi judecarea vinovaţilor

În Consiliul de miniştri, Lucreţiu Pătrăşcanu depune pr.de lege cu privire la arestarea şi judecarea celor răspunzători de dezastrul ţării

/ 4 oct.'44 : Completarea Constituţiei : art.IV

[LD: Cu acest articol-în virtutea căruia s-au elaborat legi ,decrete,circulări, ordine , a fost  deschisă calea tuturor abuzurilor , răfuelilor şi represiunilor ce vor degenera în genocid .

Constituţia din '23 a fost completată cu art.IV (consecinţă a Armistiţiului din 12 sept.'44, prin care Comisia Aliată (Sovietică ) juca un rol esenţial. Articolul stipula : <Legi speciale vor prevedea condiţiunile în care vor putea fi urmăriţi sau sancţionaţi toţi acei care au contribuit la dezastrul ţării , în special în legătură cu războiul purtat împotriva Naţiunilor Unite .Aceste legi vor putea prevedea şi măsuri pentru urmărirea averilor .>

/ 6 oct.'44. Consiliului de Miniştri.Decret  :purificarea aparatului de stat 

[LD:cine sapă groapa altuia va cădea în ea-spune o zicală românească .

Faptul că Iuliu Maniu , Dinu Brătianu şi Titel-Petrescu se asociază lui Pătrăşcanu ,fiind de acord cu aceste măsuri de purificare, constituie un paradox al "specifcului românesc" ?! ]

Consil de Miniştri , în prezenţa reprezentanţilor partidelor din BND, hotărăşte ca purificarea aparatului de stat să ia , ca punct de plecare , data de 22 febr.1938, când Carol II a a înlocuit Constituţia'23 , cu Constituţia'38

-Interdicţia activităţii de presă a celor care au propagat "idei fasciste"

/ 10 oct.'44 .Legea 488 ( Decret-lege 1.850 ):răspunderea politică şi penală a vinovaţilor

[LD prin această lege, guvernanţii şi comandanţii militari din perioada 1940-'44,au fost lăsaţi la discreţia ocupantului sovietic, producând abuzuri fără precedent în istoria României .]

În conformitate cu art.14 din Convenţia de Armistiţiu ,guvernul -  preluând atribuţii ale puterii judecătoreşti -  şi-a asumat misiunea <stabilirii responsabilităţii politice şi penale împotriva autorilor şi complicilor morali şi materiali ai dezastrului ţării >, în special în legătură cu războiul purtat alături de Germania hitleristă împotriva Naţiunilor Unite.

/ 30 oct.1944:Comisie de anchetă a vinovaţilor de dezastrul ţării

Comisia de anchetă funcţionează pe lângă Cosiliul de Miniştri.

Este formată din 10 membri numiţi prin Decret-regal , selecţionaţi dintre "persoane care au practicat convingeri democratice şi constituţionale ." Termenul :cel mult 3 luni .Pentru fiecare persoană anchetată, un Raport special

¤ GUVERN Rădescu : 5 dec.'44-5 mart.'45

Componenţa guvernului :PNŢ+PNL+FND

G-ral Rădescu  (premier , ad-int. Interne  ) ;Petru Groza (Fr.Plugarilor, vicepreşed. ),

C.Vişoianu ( Externe ) , g-ral I.Negulescu ( Război ) M.Romniceanu ( PNL, Finanţe ) ,

L.Pătrăşcanu ( PCR, Justiţie ), Şt.Voitec ( PSD,Ed.Naţ ) ,Gh.Pop (PNŢ,Culte şi Arte ) , C.Brătianu ( PNL, Producţie de Război ) , I.Hudiţă ( PNŢ, Agricultură şi Domenii ) ,

Aurel Leucuţia ( PNŢ, Econom.Naţională ) , Virgil Solomon ( PNŢ, Lucrări Publice ) ;Gh.Gheorghiu-Dej ( PCR,Comunicaţii ) , Gh.Fotino ( PNL,Cooperaţie ) ,

Lot.Rădăceanu ( PSD,Muncă ) , Gh.Nicolau ( Asig.Sociale ) , D.Danielopolu ( PNL, Sănătate ) , Gh.Vlădescu-Răcoasa (Apărarea Patriotică, Minorităţi ).

Subsecretari de stat : Sab.Manuilă, Lucian Burghi ,G-ral Virgil Stănescu ,Dimitrie Stănescu , Teohari Georgescu ( PCR, Interne ) , Vict .Papacostea ( PNL, Ed.Naţ ) ,ş.a.ş.a

În declaraţia de presă, Rădescu afirma că a acceptat preşedinţia Consiliului , cu condiţia ca între partenerii coaliţiei să se instaureze un "armistiţiu în luptele dintre partide" , să se desfiinţeze "gărzile înarmate " şi să se organizeze alegeri comunale .

Pe 10 dec., adresându-se naţiunii prin radio , Rădescu  declara :

<Este nevoie de linişte , de ordine , de păstrarea neştirbită a autorităţii de stat .>( 10 dec.'44

1945

/ 3- 20 ian.'45 .Legea 50 (Decret 148 ) : pedepsirea criminalilor de război  şi vinovaţi de dezastrul ţării

-La 17 dec.'44,Scânteia anunţase  că, până la apariţia unui decret-lege care să precizeze culpa de "criminal de război " ,vor fi arestaţi membrii guvernelor din perioada dictaturii mareşalului Antonescu .

-La 3 ian.'45,s-a publicat  Proiectul de lege redactat de Pătrăşcanu ,privind pedepsirea criminalilor de război şi a celor vinovaţi de dezastrul ţării ".

< Art 1.Sunt vinovaţi de dezastrul ţării cei care , în orice calitate :

a)au pus în primejdie securitatea Statului sau interesele publice prin semnarea de tratate internaţionale cu unii beligeranţi sau au permis intrarea armatei germane pe teritoriul ţării ;

b ) precum şi cei care au hotărât declararea războiului contra URSS şi a Naţiunilor Unite ori au continuat războiul ; militând pentru o politică externă alături de Germania hitleristă , au consimţit la cedarea Transilvaniei de Nord ;

c ) după 1 ianuarie 1938 au contribuit în mod efectiv la pregătirea sau desfăşurarea faptelor de mai sus prin grai , prin scris sau prin orice mijloace.>

/ 18 ian.'45:Lagăr la Caracal ptr. foştii demnitari

Înfiinţarea lagărului de concentrare de la Caracal ,unde sunt  întemniţaţi , fără judecată prealabilă , foştii demnitari şi colaboratori ai regimului antonescian şi o seamă de legionari .

/ 20 ian.'45: Decrete-legi 50 şi 51 :pedepsire a criminalilor şi vinovaţilor...

/Se dau publicităţii decretele-legi  nr.50 şi 51.Ele conţin unele modificări  faţă de pr. iniţiat de Pătrăşcanu , apărut în presă pe 3 ian. Este definită noţiunea de "criminal de război " şi sunt puşi la categoria "vinovaţi de dezastrul ţării " şi demnitarii din timpul regimului carlist ( 1938-'40 ) Instanţele de judecată sunt intitulate "Tribunale speciale" ş.a

- La 20 ian'45, Guvernul a emis Legea nr 50( Decretul nr 148) <pentru urmărirea şi pedepsirea criminalilor şi profitorilor de război>, în care :s-au precizat categoriile conceptuale ;pedepsele ce urmau a fi date ( inclusiv pedeapsa cu moartea sau muncă silnică pe viaţă ) ;s-a înfiinţat instituţia "acuzatorilor publici" (şi personalul implicat  în actul de justiţie ) care urmau să cerceteze toate cazurile deferite de Consiliul de Miniştri

Art.7 prevedea că arestările ordonate de Consil.de Min."nu erau supuse confirmării şi nici vreunei căi de atac, ordinară sau extraordinară ".

Art.10 prevedea ca autorităţile militare erau obligate să pună la dispoziţia acuzatorilor publici "inclusiv militarii care fac parte din cadrele armatei ".

Pentru judecarea celor vizaţi, era înfiinţată Curtea Specială pentru criminalii de război ,de pe lângă Ministerul de Justiţie , obligat să alcătuiască mai multe complete de judecată .

- Tot la 20 ian.'45 ,a fost emisă şi Legea nr.51 (Decretul -lege nr.149 )care stipula procedurile pentru < urmărirea şi sancţionarea  celor vinovaţi de dezastrul ţării >, de către un Tribunal Special .

/ 29 ian.'45 : Jurnalele Consiliului de Miniştri :loturile de inculpaţi

La 29 ian.'45,în baza celor trei legi ( 488,50 , 51 ), Consiliul de Miniştri a deferit acuzatorilor publici 89 de persoane "bănuite a fi comis crime de război " ( Jurnal nr .188 ) şi

65 de persoane "bănuite a fi responsabile de dezastrul ţării " ( Jurnal nr.189 ).

În ambele loturi, figurau numeroşi generali şi ofiţeri români .

12 martie'45: "Trădătorii Gigurtu, Manoilescu, Valer Popp, vor fi primii criminali judecaţi de Tribunalul Poporului " Dosarul de dare în judecată se pregăteşte la Cabinetul II de Instrucţie , acuzator public ,Avram Bunaciu .( Scânteia , 12 mart.'45 )

¤ GUVERN Petru Groza ( I )  : 6 mart.'45-30 nov.'46

 [LD: Noua garnitură a fost o formulă politică pro-moscovită , formată din PCR şi sateliţii săi ,

,printre  care câţiva socialişti pro-bolşevici ,  uzurpatori  de doctrina şi  sigla PSDR 

şi  dizidenţa liberal- tătărăsciană(  introdusă la recomandarea lui Vâşinski , pentru a demonstra aliaţilor că nu se încalcă principiile Conferinţei de la Yalta  ) .

Miopia "disidenţilor" - aparent oportunistă, laşă , care i-a făcut părtaşi la grozăvia ce a urmat - nu poate fi pusă, totuşi, sub semnul " trădării"  de ţară 

Ea a avut doza ei de sacrificiu, de naivitate , de iluzie, căreia cu timpul i s-a spus "realism politic " ,izvorâte dintr-o  ipotetică speranţă pusă în Conferinţa de Pace , datorate  necunoaşterii aranjamentelor diplomatice ale Marilor Puteri.

Pe plan intern ,  efectul participării la guvernare a liberalilor tătărăscieni , a fost catastrofal.

 Petru Groza , acest "boier hunedorean " ,cu cazinou şi barou de avocatură la Deva ,nu a avut nici o remuşcare ,nici un scrupul, în executarea  cu zel a ordinelor ocupantului sovietic, când a fost vorba de lichidarea clasei politice din care a făcut parte . În 1918 ,fusese la Alba Iulia , alături de ardelenii unionişti , printre care se găseau şi social-democraţii Iosif Jumanca, Ion Flueraş, Enea Grapini, Tiron Albani , Iosif Renoiu .

În România Întregită -  pe care în '45 o denumea persiflant  <aşa-zisa Românie Mare > - se înregimentase în Partidul Poporului condus de mareşalul  Alexandru Averescu, urcând în ierarhia guvernamentală până la rangul de ministru în cele două cabinete  averescane ( mart.1920-dec 1921;martie 1926-iun.1927 )care , printre altele , scosese PCR în afara legii  Fusese coleg de guvernare cu bucovineanul Ion Nistor şi basarabeanul Ion Inculeţ ,cu ardelenii I.Lapedatu,  I.Lupaş ,Octavian Goga, Vasile Goldiş ;  cu regăţeniiConstantin Garoflid, PP Negulescu , C.Argetoianu , Mihail Antonescu , Ion Petrovici , Mihail Manoilescu. Cu al său "Front al Plugarilor" ( 8 ian.'33 )  creaţie "legală " a ilegalului PCR - devenise un mercenar al "coloanei a V-a "   cominterniste din România.

    Ajuns prim-ministru , parcă nu a avut linişte până nu i-a băgat  pe  toţi în puşcărie. Chiar în primele luni de guvernare ,împreună cu "tovarăşii " Teohari Georgescu ( Interne  ) şi Lucreţiu Pătrăşcanu ( Justiţie ) ,ajutaţi de "Brigada Mobilă " (SMERŞ-ul românesc ) condusă de Alexandru Nicolschi ), au depus un zel deosebit   pentru  "respectarea " art. 13, 14 din Convenţia de armistiţiu  , pornind  seria de procese împotriva <criminalilor de război şi a vinovaţilor de dezastrul ţării  >. În două luni , peste 90.000 de arestări .

  Un lot de 55 <complici > ai  fostului ministrului de interne, Aldea (în primul guvern Sănătescu )  ;alt  lot de  46  înalţi ofiţeri <criminali > ( 14 mai )  , un lot  masiv de ziarişti < fascişti > ;şi lotul principal , al mareşalului Ion Antomnescu  ( la care trudiseră  doi ani şi sovieticii )   procesul <marii trădări naţionale >  ( 19 mai )

Urmate de  alte procese cu loturi de  < demnitari antonescieni > (oct.'46 -ian.'49 ), Teohari Georgescu şi  Lucreţiu Pătrăşcanu  vor putea  raporta lichidarea < criminalilor de război > şi a celor  <vinovaţilor de dezastrul ţării >

Judecaţi, condamnaţi - la moarte, la  închisoare  pe viaţă , la 25, 20 ani muncă silnică, echivalentă cu moartea  - de completele Tribunalului Poporului sau alte instanţe militare.

În paralel, guvernul a declanşat o avalanşă de arestări în rândul partidelor de opoziţie - PNŢ, PNL, PSD-Titel Petrescu  -pentru a-i împiedica să candideze şi să participe la campania electorală . Astfel a guvernat  dr. Petru Groza ... 

 [ Vezi Genocidul comunist - cronologie, context,  etape ]

Petru Groza (Frontul Plugarilor-  preşed. ),Gh.Tătărăscu (PNL -t ,vice preşed.,Afaceri Externe ), Teohari Georgescu/ ( PCR,ministr Interne  ) ; Lucreţiu  Pătrăşcanu ( PCR,Justiţie  ),

/ 29 mart.'45: Decret -lege :purificarea administraţiilor publice

Este adoptat la propunerea lui Lucreţiu Pătrăşcanu .Pe baza lui, au fost epuraţi toţi acei care <au activat ,sub orice formă, în scopul instaurării sau menţinerii regimurilor dictatoriale în Romnia . > ( N.B. :perioadă de referinţă : 1938 -1944, dictatura carlistă şi antonesciană ) 

/ 12 apr.'45 :Legea 312 - criminalii  de război şi vinovaţi de dezastrul ţării 

[LD:această lege ,de origine şi inspiraţie sovietică , poate fi considerată  ca o vânătoare de proporţii contra bărbaţilor unui întreg popor cotropit, ieşit înfrânt din calvarul unui război. Indicându-se pentru fiecare situaţie posibilă o vinovăţie colectivă sau individuală incriminantă, filtrată prin ochelarii ideologici ai luptei de clasă şi hrănită cu un sentiment primitiv de distrugere .O plasă juridică plăsmuită în aşa fel,încât prin ochiurile ei să poată fi fi prinsă orice persoană devenită "duşman al poporului " .

Cunoscând cum a fost elaborată , cum a fost "îmbogăţită" cu decrete,ordine şi circulări de aplicare ;detectând criteriile aberante în constituirea "loturilor"  (aleatorii,abuzive  sau înscenate pur şi simplu );avertizând asupra etichetării de-a valma a eşafodajului de stat cu titulatura ideologică de "fascism" , "hitlerism" , "legionarism",putem conchide fără nici o tăgadă că suntem în faţa unei fărădelegi criminale , şi nicidecum a unei legi de răspundere juridică .

-La 17 martie'45 ,se anunţase  apariţia iminentă a unei legi noi , bazată pe vechiul  Pr.de lege a lui Lucreţiu Pătrăşcanu ( ian.'45 ), respins de PNL şi PNŢ, care cuprindea pedepse grave , inclusiv cea capitală . Pe lângă Ministrul de Justiţie ,se constituie "Corpul acuzatorilor publici " ( România liberă , 17 mart.'45 )

-La 31 martie ,Consiliul de Miniştri aprobase  decretul-lege  prezentat de Lucreţiu Pătrăşcanu ,

- La 12 apr.'45 ,Legea nr 312 este publicată în M.O.

-La 23 aprilie'45 ,Scânteia publică Decretul -lege  de urmărire şi sancţionare a celor vinovaţi de dezastrul ţării sau de crime de război ." Este publicată şi "expunerea de motive" a lui Pătrăşcanu :"am revenit la concepţia unitarăatât criminalii de război cât şi cei vinovaţi de dezastrul ţării , constituie o singură categorie , care urmează să răspundă în faţa poporului român "  [ Vezi context şi articolele legii la Cronologia genocidului comunist ]

Aceasta va deveni legea pe baza căreia s-au judecat procesele la Tribunalul Poporului .

Pe întinderea unui an, Tribunalul Poporului a judecat 15 loturi de inculpaţi ( în majoritate militari, funcţionari de stat ) care participaseră în războiul antisovietic şi administrarea Basarabiei, Bucovinei şi Transnistriei.

/  23 apr.'45: Tribunalul Poporului:anchetă miniştri antonescieni .

Sunt anchetaţi o parte din participanţii la ultimul Consiliu de Miniştri prezidat de mareşalul Ion Antonescu în dimineaţa de 23 aug.'44: g-ral D.Popescu ( Interne ) , Gheron Netta ( Finanţe ) , Mircea Vulcănescu( subscrt. Finanţe ), g-ral Arbore( subscrt. Aprovizionare ) , g-ral S.Mardare ( adj.M.St.M ), g-ral T.Orezeanu ( dir. g-ral CFR ) .

1946

/ 6mai ai -1 iun.'46 :Procesul mareşalului Ion Antonescu şi colaboratorii

[Vezi context şi amănunte la Tabloul Guvernanţi şi demnitari-victime ]

[Lotul este format din cca 17 inculpaţi , sortaţi din cele trei cabinete cu care a guvernat Antonescu Unii din foştii miniştri fuseseră deja judecaţi ,în diverse loturi ; alţii , mai ales foşti liberali ,vor fi arestaţi în lotul 2 şi 3. ;alţii vor fi incluşi în loturile ce vor urma. În jurul a trei mari culpe se va instrumenta judecata :alianţa cu Hitler ,războiul contra URSS şi holocaustul aplicat populaţiei evreeşti .]

Procesul trebuia să înceapă la 25 apr.S-a amânat  "din motive tehnice" ,pentru 6 mai

-Pe 2 mai, în Consiliul de Miniştri ,Pătrăşcanu a prezentat actul de acuzare

-Pe 4 mai , Scânteia anunţa Completul de judecată de la Tribunalul Poporului :preşedinte- Al Voitinovici , asistat de C.Bâlcu ( magistrat ) şi 7 judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asistent univ., un prof şi un avocat ) .

Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator public Dumitru Săracu  şi C.Dobrian ( procuror la C.de Apel Timişoara )

- 6 mai'46.Procesul se judecă în localul Judecătoriei Ocolului VIII ( str.ŞtirbeiVodă ) , într-o sală arhiplină, amenajată cu microfoane şi reflectoare , cu reprezentanţi ai  Comisiei Aliate de Control,presei străine şi româneşti, funcţionari şi muncitori .

 Pe banca acuzaţilor : Ion Antonescu ( fostul conducător al  statului, preşed.Consiliului de Miniştri ) , Mihai Antonescu (Justiţie şi Propagandă ,cabinet I ; vicepreşed CM,cab II;ad int.Externe, cab.III ) , Horia Sima (vicepreşed CM, cab I ), Trăian Brăileanu (Ed.Naţ, Culte şi Arte ), D.Popescu ( Interne, cab II ), C.Dănulescu (subsecret Muncă şi Sănătate ,cab II ) ,C.Buşilă ( Lucrări Publice, cab II, III ), N.Mareş (Agricultură şi Domenii , cab. I ), P.Tomescu ( Muncă, cab. II ), V.Dimitriuc (subsecret. Econom.Naţ ), Mihai Sturdza (Externe cab.I ) , I.Protopopescu (subsecretar Finanţe ), C.Georgescu ( subsecret.Economie Naţională ),C.Papanace ( subsecretar la Finanţe ), V.Iaşinschi (Muncă, Sănătate ) ,C.Petrovicescu (Interne, cab.I ), Gh.Alexianu ( guvernatorul Transnistriei ) Radu Lecca ( consilier în probl. evreiască ) , Eugen Cristescu ( şeful Serviciului Secret de Informaţii ).

În actul de acuzare (peste 200 pagini) mareşalul Ioan Antonescu a fost  învinuit de trădare de ţară ,de dezastrul ţării prin secătuirea economiei naţionale , de agresiune contra URSS ,de teroare împotriva muncitorilor , de crime de război , de crime împotriva umanităţii .

Maihai Antonescu a fost învinuit de încheierea pactului anticomintern ,de legea privind administraţia "teritoriului ocupat " (Basarabia ş Bucovina ), de jefuirea Transnistriei ;de deportări.

Eugen Cristescu ,învinuit a fi fost unul din stâlpii dictaturii fasciste din România , cu concursul şi complicitatea miniştrilor, generalilor şi a liderilor politici reacţionari,inclusiv a lui Maniu şi Brătianu .ş.a.m.d

În aceeaşi zi, s-a luat interogatoriul principalului acuzat : mareşalul Ion Antonescu .

- Pe 7 mai ( ziua a II-a din proces ) interogatoriul lui Mihai Antonescu.  [la Paris , miniştrii englez şi american propuseseră ca o <comisie aliată> să fie autorizată să supravegheze aplicarea clauzelor Tratatului de Pace cu România privitoare la criminalii de război. Propunerea nu a fost acceptată de Molotov. ]

-Pe 8 mai  (ziua a III-a din proces ) era luat interogatoriul ultimului acuzat, Eugen Cristescu( fostul şef al Serviciului Secret de Informaţii ).Sunt audiaţi ca martori :g-ralii N.Tătăranu , Ilie Şteflea, Gh.Potopeanu ,  fostul ministru al Justiţie Gh.I.Docan ş.a ş.a ..

[ la Paris ,miniştrii de externe fixau frontiera dintre România şi URSS , pe linia existentă după 28 iunie 1940,legitimând astfel anexarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei ]

-Pe 9 mai (ziua a IV-a), a continuat audierea martorilor apărării .Absentează ca martori citaţi de apărare ,o serie de generali şi civili cunoscători ai evenimentelor din 1940-'41 şi din perioada războiului :dr.WFilderman , NLZissu ,Gh.Tătărăscu ,M.Ghelmegeanu , Lucreţiu Pătrăşcanu , P.Constantinescu -Iaşi , M.Ralea , Victor Eftimiu , Petru Groza.

Depun mărturii substanţiale Gheorghe Brătianu şi Dinu Brătianu.[în  în Piaţa Victoriei Regele Mihai, Guvernul Groza , mareşalul Tolbuhin, g-ral Susaikov şi  reprezentanţii armatelor aliate asistă la parada miltară ]

- Pe 10 mai ( ziua a VI-a)- continuă audierile de martori

- Pe 11 mai (ziua a VII- a) se produce mărturia lui Iuliu Maniu , care durează peste 6 ore şi care aduce ample lămuriri privind evenimentele, răspunderile şi consecinţele care au prefaţat şi secondat participarea României la război( 1937-23 august 1944 ) .La terminarea mărturiei , strânge mâna generalilor din boxa acuzaţilor , inclusiv lui Ion Antonescu .(Ion Mihalache, solicitat ca martor de Ion Antonescu , nu a fost citat .Va publica ulterior o declaraţie lămuritoare şi demnă )

...Pe 12-13 mai ( ziua a VIII-IX-a):rechizitoriul acuzatorilor  publici Vasile Stoican , D.Săracu , şi Gh.Dobrian care cer pedeapsa cu moartea.

Pledoariile avocaţilor cer fie clemenţă ,fie achitare .

Presa comunistă atinge paroxismul prin virulenţa demascărilor la adresa acuzaţilor, a martorilor , iar la mitingurile şi manifestaţiile organizate de PCR şi partidele satelite ,oratorii cer moartea trădătorilor.

...Pe 17 mai  ( ziua a X-a? ), se pronunţă sentinţa .

Sunt condamnaţi la moarte :Ion Antonescu, Mihai Antonescu , CZ Vasiliu , C.Pantazi , Eugen Cristescu , Gh.Alexianu , Radu Lecca; de asemeni , condamnaţi la moarte ( în contumacie ) sunt şi :Horia Sima, Papanace, Corneliu Georgescu , I.Protopopescu , M.Sturdza şi V.Iaşinski .

Ceilalţi primesc condamnări de muncă silnică pe diverse termene( pe viaţă -10 ani )

...Pe 25-31 mai'46  ,recursurile înaintate , au fost respinse.

...Pe 1 iunie '46 , Lucreţiu Pătrăşcanu prezintă regelui rezoluţia guvernului la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la moarte: < pentru înalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de graţiere făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu , Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu şi comutarea în muncă silnică pe viaţă a pedepsei cu moartea aplicată condamnaţilor Constantin Pantazi , Radu Lecca şi Eugen Cristescu >

[ LD:Când îi va veni rândul să intre în malaxorul anchetelor şi a propriului proces ( 1951-'52 ) Lucreţiu Pătrăşcanu va declara că hotărârea finală în materie de graţieri a fost luată la "sugestia" a doi membri din Comisia Aliată de Control ( Susaikov şi englezul ? )şi a unui conducător PCR ( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu ? ) ]

În aceeaşi zi,de 1 iunie, la ora 18 ,cei 4 condamnaţi la moarte sunt executaţi în Valea Piersicilor de lângă penitenciarul Jilava.

/ 20 mai'46.Arestări : lot 2 miniştrii antonescieni

La 3 zile după condamnarea primului lot , se producea arestarea într-o singură zi a "lotului2 ". Constituirea lotului se desfăşoară în paralel cu judecarea recursurilor din procesul Antonescu .Sunt 27 de demnitari ,în mare parte din aparatul economic şi militar al cabinetelor lui Ion Antonescu :Gh.Leon (Ec.naţ., cab I ),I.Petrovici (ministr.Culturii Naţionale şi Cultelor (cab.II ),g-ral G.Georgescu ( ministr.Lucrărilor publice, cab .II )  ,g-ral N.Stoenescu (Ministr.Finanţe, cab.II ),P.Nemoianu (ministr.Agr. şi Domenii, cab.III), Gheron Netta (ministr.Finanţe, cab .III ),Eric Oteteleşanu ( subscrt.la Educaţie Naţională , Culte şi Arte, cab.II  ),g-ral Gh.Jienescu ( subscrt.Apărare Naţională, Aer şi Marină , cab.II ),g-ral Victor Iliescu (subscrt.Cultură Naţională şi Culte ,cab.IV ) , A Pană ( ministr.Agriculturii,cab.III ),g-ral N.Şova (ministr.Marinei ,cab.III ),Horia Cosmovici ,I.N.Finţescu (ministr.Ec.Naţ , cab.IV ),Gh.Creţianu ( ministr.Finanţe, cab I ),Mircea Vulcănescu (subsecret.la Finanţe ) ,I.D.Enescu ( subscrt.la Muncă, Sănătate şi Ocrotiri , cab IV ) ,Al.Neagu ( ministr.Finanţe, cab.IV ),g-ral I.Iacobici (ministr.Apărării Naţionale, cab.II ) ,g-ral E.Zwiedenek( subscrt. Românizării , Colonizării şi Inventarului ,pe lângă preşed.guv.),N.Petra ( subscrt.Economie Naţională ), cmd.N.Păiş (subsecr.Ministerul Apărării Naţionale, Marină ), Petre Strihan ,amir.Gh.Coslinschi. Lor li s-au mai adăugat în următoarele zile I.Marian ( ministr.Agricult ) , g-ral I.R.Arbore  ( subscrt.la Aprovizionare şi I.Sandu ( subscrt.la Culte ) şi Radu Rosetti ( ministr.Ed.Naţionale ).

/ 10 - 26 iun'46:Capturarea "org.subversive teroriste" 

Ministerului de Interne, aduce la cunoştinţă capturarea unor  "organizaţii subversive-teroriste",de către Siguranţa Statului :Graiul Sângelui ,Grupul diversionist Elena Basarabeanu ( fosta secretară a mrş.Antonescu )  ,Haiducii lui Avram Iancu ,Divizia Sumanelor Negre şi Mişcarea Naţională de Rezistenţă condusă de g-ral Aurel Aldea ( ministr.de Interne în guv.Sănetescu ) 

Comunicatul specifica faptul că acele organizaţii au luat naştere la sfârşitul anului 1944, posedau depozite de armament şi muniţie, fiind  sprijinite de g-ral Rădescu ( pe atunci premier ) ,cât şi de partidele "istorice" .Comunicatul publica lista celor 75 de arestaţi :g-ral Aurel Aldea, g-ral C.Eftimiu , g-ral Nic.Rădescu ( dispărut ),g-ral Gh.Moşoiu , amiral Horia Măcelariu ( dispărut ) , Ilie Lazăr, Elena Basarabeanu , av.Smaranda Brăescu ( dispărută ) ,Vintilă V.Brătianu ( dispărut )Gh.Kinţescu ( secrt. g-ral SSI în guv.Rădescu ) ş.a."În urma investigaţiilor şi capturilor făcute de Siguranţa Statului , întreaga reţea a teroriştilor a fost imobilizată " (Scânteia, 26 iunie'46 )

/7 febr.'46 :Legea nr 61 (Decret-lege nr.386 ):prelungirea termenelor de judecare

Legea din 21 apr.'45 , stabilise ziua de 1 sept '45 ca termen de terminare a proceselor criminalilor de război şi vinovaţilor de dezastrul ţării. Prin noua lege, termenul a fost prelungit până la 1 iunie 1946.

/ 31 ian.-1 febr.'46 :Decrete-legi: prelungirea legilor represive

-Consil de Min .aprobă decretele- legi prin care se prelungeşte termenul de aplicare a purificării administraţiei publice şi la judecarea criminalilor de război.

-Lucreţiu Pătrăşcanu anunţă prelungirea aplicării legii epuraţiei şi reluarea activităţii Tribunalului Poporului 

/ 6 mai -1 iun.'46 :Procesul mareşalului Ion Antonescu şi colaboratorii

Procesul trebuia să înceapă la 25 apr.S-a amânat  "din motive tehnice" ,pentru 6 mai

-Pe 2 mai, în Consiliul de Miniştri , Pătrăşcanu a prezentat actul de acuzare

-Pe 4 mai , s-a anunţat Completul de judecată de la Tribunalul Poporului :Al Voitinovici (Voitin )-preşed ;asistat de C.Bâlcu ( magistrat ) şi de judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asist .univ., un prof şi un avocat ) Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator public Dumitru Săracu  şi C.Dobrian ( procuror la C.de Apel Timişoara ).

La proces , în sala tribunalului , asistă şi  reprezentanţi ai  Comisiei Aliate de Control.

 [LD"Lotul criminalilor" este format din cca 17 inculpaţi , sortaţi din cele trei cabinete cu care a guvernat Antonescu Unii din foştii miniştri fuseseră deja judecaţi ,în diverse loturi ; alţii , mai ales foşti liberali ,vor fi arestaţi în lotul 2 şi 3. ;alţii vor fi incluşi în loturile ce vor urma. În jurul a trei mari culpe se va instrumenta judecata :alianţa cu Hitler ,războiul contra URSS şi holocaustul aplicat populaţiei evreeşti .

Pe banca acuzaţilor :

Ion Antonescu ( fostul conducător al  statului,preşed.Consiliului de Miniştri ) ,Mihai Antonescu (Justiţie şi Propagandă ,cabinet I ; vicepreşed CM,cab II;ad int.Externe, cab.III ) ,Horia Sima (vicecepreşed CM, cab I ),Trăian Brăileanu (Ed.Naţ, Culte şi Arte ),D.Popescu ( Interne, cab II ),C.Dănulescu (subsecret Muncă şi Sănătate ,cab II ) ,C.Buşilă ( Lucrări Publice, cab II, III ),N.Mareş (Agricultură şi Domenii , cab. I ),P.Tomescu ( Muncă, cab. II ),V.Dimitriuc (subsecret. Econom.Naţ ),Mihai Sturdza (Externe cab.I ) ,I.Protopopescu (subsecretar Finanţe ),

C.Georgescu ( subsecret.Economie Naţională ),C.Papanace ( subsecretar la Finanţe ), V.Iaşinschi (Muncă, Sănătate ) ,C.Petrovicescu (Interne, cab.I ), Gh.Alexianu ( guvernatorul Transnistriei ) Radu Lecca ( consilier în probl. evreiască ) ,Eugen Cristescu ( şeful Serviciului Secret de Informaţii )

...Pe 6 mai (ziua I-a din proces ,preziua Conferinţei de la Paris a miniştrilor de externe)

În actul de acuzare (peste 200 pagini) mareşalul Ioan Antonescu a fost  învinuit de trădare de ţară ,de dezastrul ţării prin secătuirea economiei naţionale , de agresiune contra URSS ,de teroare împotriva muncitorilor , de crime de război , de crime împotriva umanităţii .

Maihai Antonescu a fost învinuit de încheierea pactului anticomintern ,de legea privind administraţia "teritoriului ocupat " (Basarabia ş Bucovina ), de jefuirea Transnistriei ;de deportări.

Eugen Cristescu ,învinuit a fi fost unul din stâlpii dictaturii fasciste din România , cu concursul şi complicitatea miniştrilor, generalilor şi a liderilor politici reacţionari,inclusiv a lui Maniu şi Brătianu .ş.a.m.d

...Pe 7 mai ( ziua a II-a din proces ), miniştrii englez şi american au propus ca o <comisie aliată> să fie autorizată să supravegheze aplicarea clauzelor Tratatului de Pace cu România privitoare la criminalii de război. Propunerea nu a fost acceptată de Molotov.

...Pe 8 mai ( ziua a III-a din proces ), la Paris ,miniştrii de externe fixau frontiera dintre România şi URSS , pe linia existentă după 28 iunie 1940, legitimând astfel anexarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei .

...Pe 9 mai (ziua a IV-a), la proces absentează ca martori citaţi de apărare ,o serie de generali şi civili cunoscători ai evenimentelor din 1940-'41 şi din perioada războiului :dr.WFilderman , NL Zissu , Gh.Tătărăscu , M.Ghelmegeanu , Lucreţiu Pătrăşcanu , P.Constantinescu -Iaşi , M.Ralea , Victor Eftimiu , Petru Groza. Depun mărturii substanţiale Gheorghe şi Dinu Brătianu.

...Pe 10 mai ( ziua a VI-a),în vreme ce în Piaţa Victoriei Regele Mihai, Guvernul Groza , mareşalul Tolbuhin, g-ral Susaikov şi  reprezentanţii armatelor aliate asistă la parada miltară , în sala de judecată continuă procesul .

...Pe 11 mai (ziua a VII- a) se produce mărturia lui Iuliu Maniu , care durează peste 6 ore şi care aduce ample lămuriri privind evenimentele, răspunderile şi consecinţele care au prefaţat şi secondat participarea României la război ( 1937-23 august 1944 ) .La terminarea mărturiei , strânge mâna generalilor din boxa acuzaţilor , inclusiv lui Ion Antonescu .

(Ion Mihalache, solicitat ca martor de Ion Antonescu , nu a fost citat .Va publica ulterior o declaraţie lămuritoare şi demnă )

...Pe 12-13 mai ( ziua a VIII-IX-a):rechizitoriul acuzatorilor  publici Vasile Stoican , D.Săracu , şi Gh.Dobrian care cer pedeapsa cu moartea. Pledoariile avocaţilor cer fie clemenţă ,fie achitare .Presa comunistă atinge paroxismul prin virulenţa demascărilor la adresa acuzaţilor, a martorilor , iar la mitingurile şi manifestaţiile organizate de PCR şi partidele satelite ,oratorii cer moartea trădătorilor.

...Pe 17 mai  ( ziua a X-a? ), se pronunţă sentinţa .

Sunt condamnaţi la moarte : Ion Antonescu, Mihai Antonescu , CZ Vasiliu , C.Pantazi , Eugen Cristescu , Gh.Alexianu , Radu Lecca; de asemeni , condamnaţi la moarte ( în contumacie ) sunt şi : Horia Sima, Papanace, Corneliu Georgescu , I.Protopopescu , M.Sturdza şi V.Iaşinski .

Ceilalţi primesc condamnări de muncă silnică pe diverse termene( pe viaţă -10 ani )

...Pe 25-31 mai'46  ,recursurile înaintate , au fost respinse.

...Pe 1 iunie '46 , Lucreţiu Pătrăşcanu prezintă regelui rezoluţia guvernului la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la moarte: < pentru înalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de graţiere făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu , Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu şi comutarea în muncă silnică pe viaţă a pedepsei cu moartea aplicată condamnaţilor Constantin Pantazi , Radu Lecca şi Eugen Cristescu >

[ LD:Când îi va veni rândul să intre în malaxorul anchetelor şi a propriului proces ( 1951-'52 )

Lucreţiu Pătrăşcanu va declara că hotărârea finală în materie de graţieri a fost luată la "sugestia" a doi membri din Comisia Aliată de Control ( Susaikov şi englezul ? )şi a unui conducător PCR ( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu ? ) ]

În aceeaşi zi,de 1 iunie, la ora 18 , cei 4 condamnaţi la moarte sunt executaţi în Valea Piersicilor de lângă penitenciarul Jilava.

/  20 mai'46:Proces (lot 2 ) guv.Antonescu

Constituirea lotului se desfăşoară în paralel cu judecarea recursurilor din procesul Antonescu .

Sunt 27 de demnitari ,în mare parte din aparatul economic şi militar al cabinetelor lui Ion Antonescu :Gh.Leon (Ec.naţ., cab I ),I.Petrovici (ministr.Culturii Naţionale şi Cultelor (cab.II ), g-ral G.Georgescu ( ministr.Lucrărilor publice, cab .II ), g-ral N.Stoenescu (Ministr.Finanţe, cab.II ),P.Nemoianu (ministr.Agr. şi Domenii, cab.III), Gheron Netta (ministr.Finanţe, cab .III ), Eric Oteteleşanu ( subscrt.la Educaţie Naţională , Culte şi Arte, cab.II  ), g-ral Gh.Jienescu ( subscrt.Apărare Naţională, Aer şi Marină , cab.II ), g-ral Victor Iliescu (subscrt.Cultură Naţională şi Culte ,cab.IV ), A Pană ( ministr.Agriculturii,cab.III ), g-ral N.Şova (ministr.Marinei ,cab.III ), Horia Cosmovici ,I.N.Finţescu (ministr.Ec.Naţ , cab.IV ),Gh.Creţianu ( ministr.Finanţe, cab I ), Mircea Vulcănescu (subsecret.la Finanţe ) , I.D.Enescu ( subscrt.la Muncă, Sănătate şi Ocrotiri , cab IV ) , Al.Neagu ( ministr.Finanţe, cab.IV ), g-ral I.Iacobici (ministr.Apărării Naţionale, cab.II ) , g-ral E.Zwiedenek( subscrt. Românizării , Colonizării şi Inventarului ,pe lângă preşed.guv.), N.Petra ( subscrt.Economie Naţională ), cmd.N.Păiş (subsecr.Ministerul Apărării Naţionale,Marină ), Petre Strihan , amir.Gh.Coslinschi. Lor li s-au mai adăugat în următoarele zile I.Marian ( ministr.Agricult ) , g-ral I.R.Arbore ( subscrt.la Aprovizionare şi I.Sandu ( subscrt.la Culte ) şi Radu Rosetti ( ministr.Ed.Naţionale ).

[LD:atenţie: unii din inculpaţi vor fi judecaţi şi de "Curtea Criminală " din Bucureşti , într-un alt proces judecat pe 3 oct.'46 Vezi mai jos ]

/ 28 iunie 1946 :Decret -lege nr.455 : desfiinţarea Tribunalului Poporului

După judecarea şi executarea lotului  mareşal Antonescu , Tribunalul Poporului este desfiinţat la 28 iunie'46,pe baza Decretului -lege 455 ,iar prevederile Legii 312 au fost aplicate de către Tribunalul Capitalei , Secţia I Penală .

/  29 aug.-oct '46 :6.000 "indemnităţi electorale"

-Pe 29 aug.'46,Comunicatul Primăriei Capitalei precizează decăderile din listele electorale :

cei puşi în interdicţie;  cei declaraţi în faliment ; cei condamnaţi pentru crime de război sau distrugerea ţării ; cei ce au făcut parte din guv.Antonescu ;voluntarii pe frontul de răsărit [în această categorie vor fi încadraţi I.Mihalache şi Gh.Brătianu ] ; foştii candidaţi pe listele partidelor Totul ptr. Ţară [Garda de Fier ]  şi P.Naţional Creştin ; conducătorii Centralei Evreilor ; epuraţii din servicii  ;  membrii Asociaţiilor Româno-germane şi Maghiaro-germane .

/  3 oct.- 9 oct.'46:Proces (lot 3 ): miniştri antonescieni

[LD:acest  lot este judecat nu de "Tribunalul Poporului" ( desfiinţat ) ci de "Curtea Criminală " din Bucureşti.Unii din inculpaţi figuraseră şi pe lista inculpaţilor din procesul "lotului II "( 20 mai ) , fiind deja condamnaţi.]

/Pe 3 oct'46, la Secţia a VIII-a a Curţii Criminale ( Bucureşti ) începe judecarea <lotului de miniştri antonescieni ,autori ai aservirii României la carul imperialismului fascist german >

Preşed.completului -Damian Ştefănescu ;procurori generali -Octav Vasiliu, N.Stăvrescu .

Sunt inculpate 18 persoane :Mircea Cancicov (Ec. Naţ , cab 1 ) ,Ion Finţescu ( Ec.Naţ, cab 2 ) , g-ral Grigore Georgescu ( Lucrări Publice,cab.1 ) ,g-ral Sichitiu ( Agricultură şi Domenii, cab. 2 ),Ion Marian ( Agriculură şi Domenii, cab 3 ) ,Mircea Vulcănescu şi Gheron Netta ( subsecret.la Finanţe, cab 1-3 ) ,Alex.Marcu ( subscrt.la Propagandă , cab.1-3 ) ,Gh.Jienescu (subscrt. Apărare Naţională , cab.1 -3 ) , Stavri Ghiolu (subscrt. Economie Naţională , cab 1-3 ) ,G-ral Constantin I.Constantin ,gral Ion Arbore, g-ral N.Şova ( subscrt .la Apărare Naţională ) , I.Petrescu, IDEnescu ,Petre Strihan ( subscrt. la Educaţie Naţională / Muncă / Interne ) ,

Ovidiu Vlădescu ( în contumacie , subscrt.la Ministerul Românizării ).

/Pe 6 oct, majoritatea avocaţilor apărării cer achitarea acuzaţilor , considerându-i "specialişti" şi "tehnicieni" .

/ Pe 9 oct.'46, se pronunţă sentinţa : Ov.Vlădescu (lipsă, muncă silnică pe viaţă );Cancicov şi Jienescu -20 de ani temniţă grea ;Marcu şi Enescu -12 ani ;Georgescu ,Sichitiu , Iliescu, Şova, Constantin ,Marin ,Strihan ,Netta , Arbore -10 ani ;Finţescu, Ghiolu, Mircea Vulcănescu ,I.Petrescu - 8 ani [ Pe 4 iul.'47 , la  judecarea recursurilor ,în faţa Curţii de Casaţie  (Secţia a II -a). Ovid Vlădescu ,Ion Marian,Alexandru Marcu , Mircea Cancicov, Mircea Vulcănescu ş.a .

Pe  8 iulie, tuturor condamnaţilor li s-au  respins recursurile. Mulţi dintre ei au murit în puşcăriile comuniste [ Vezi Tabelul cu Miniştrii -victime ]

. 

5.GUVERNUL Groza ( -II- ) : 1 dec.'46-29 dec.'47 )

Justiţie - Lucreţiu Pătrăşcanu

1947

/ 7 august 1947 :Legea 291 - competenţe judiciare 

Legea <de urmărire şi sancţionare a celor vinovaţi de crime de război sau împotriva păcii ori umanităţii >care prevedea ca judecarea faptelor prevăzute în Legea 312 să se facă de secţiunile cu competenţă criminală ale Curţii de Apel Bucureşti  sau ale Curţii de Apel Cluj, mandatele de arestare urmând a fi emise de procurorul general ( nu de Consiliul de Miniştri ) Legea 312-legea Pătrăşcanu  ( 21 apr.'45 )a rămas mereu valabilă , ceea ce se schimba era doar instanţa de judecată .]

1948

/ ?iunie'48.#Rezoluţia Plenarei CC al PCR:lupta de clasă

[LD:caută textul acestei rezoluţii.Dar la Decretul de înfiinţare a Securităţii ( 30 aug.'48 ) această instituţie consfinţea "o realitate istorică şi obiectivă " consacrată de această Plenară .]

În perioada de trecere de la capitalism la socialism , lupta de clasă se ascute şi , ca o consecinţă a acestei ascuţiri ,elementele burgheze şi reacţionare vor întrebuinţa orice mijloace prin care speră să întoarcă înapoi roata istoriei , prin care speră să-şi recâştige poziţiile pierdute .

/ 1948.Noul Cod Penal -art.209

[LD:o dată cu adoptarea noului Cod Penal prevederile  Legii 312-"legea Pătrăşcanu " - privind urmărirea şi pedepsirea vinovaţilor de dezastrul ţării şi de crime de război ( 21 apr.'45 ) sunt introduse în câteva articole din Codul Penal .]

Pentru majoritatea sentinţelor politice se va invoca art.209 din Codul Penal (în vigoare între 1948-1968 ) :<Constituie delictul de uneltire contra ordinei sociale şi se pedepseşte cu închisoare corecţională ,

I.De la 6 luni la 3 ani  şi interdicţie corecţională  de la 1 la 3 ani  , fapta de a propovădui prin viu grai schimbarea formei democratice  de guvernământ al statului .

II.De la 3 la 7 ani şi interdicţie corecţională de la 3 la 5 ani , a)faptul de a face propagandă pentru răsturnarea în mod violent a ordinei sociale existente în stat ;

b)faptul de a constitui sau organiza asociaţii secrete cu scopul arătat precedent , fie că au sau nu caracter internaţional ;

c)faptul de a lucra prin mijloace violente pentru a produce teroare ,teamă sau dezordine publică cu scopul de a schimba ordinea economico-socială a României ;

III. Se pedepsesc cu muncă silnică de la 10 la 25 ani şi degradare civică de la 5 la 10 ani , cei ce iniţiază, organizează ,activează sau participă la organizaţii de tip fascist , politice, militare sau paramilitare .

IV. Se pedepsesc cu închisoare corecţională şi interdicţie corecţională de la 1 la 3 ani ,cei care ,fără să facă parte din organizaţiile prevăzute la aliniatul III , fac propagandă ori întreprind acţiuni în favoarea acelor organizaţii, a membrilor ori a scopurilor urmărite de ele .>

În anii următori , pedeapsa de la al.II, litera b) s-a majorat la 15-20 de ani ( 1957 ), apoi s-a introdus pedeapsa cu moartea ( 1959 ) .

1950

/Ian.50 .HCM / MAI - Decret342 / Ordine / Ordonanţe  : pedepsele administrative 

[LD: Pe baza acestei Hotărâri de Guvern, , Ministerul de Interne a emis Decretul şi mai multe Ordonanţe  ( cu o procedură  copiată după  un "model" NKVD ) pe baza cărora urmau să fie  arestaţi cei ce <primejduiesc sau încearcă să primejduiască regimul de democraţie populară şi construirea socialismului sau care defăimează puterea de stat şi organele sale, dacă faptele lor nu constituie infracţiuni >

Cei presupuşi <duşman> " ce nu intrau sub incidenţa infracţiunilor  prevăzute în Codul Penal şi nu puteau fi judecaţi şi condamnaţi  ,din lipsă de probe, să fie arestaţi  pe baza acestui HCM.

Extrăgându-şi legitimitatea  din HCM-ul din 3 ianuarie, Decretul şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri administrative " ,oameni închişi  fără mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre " întocmite de organele puterii .

- Pentru arestarea rudelor  demnitarilor a urmat  un Ordin din aprilie 1952 .

- Pentru rearestarea celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare" , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel eliberat  urma să facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă )

[Vezi tablourile ,pe categorii de victime ]

 Soarta a zeci de mii de oameni s-a hotărât pe linie administrativ- birocratică .

Direcţia Canalului  Dunăre-Marea Neagră  cerea Direcţiei de Anchete a Securităţii,  un anumit număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40- 60.000 de salahori ).

Direcţia  de Anchete o defalca numeric  şi o dirija organelor regionale  ca pe o "normă de arestaţi " Subordonaţii  întocmeau  şi transmiteau liste  cu "contrarevoluţionari " [ CR ],  reacţionari", "paraziţi " , "duşmanii pporului " .

O Comisie de  7 generali şi colonei aproba lista, fixând durata pedepsei ( între 12- 60 de luni  ) .Apoi se proceda la arestări.  Dacă acţiunea depăşea necesarul la Canal, arestaţii  erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a

HCM-ul ,Decretul şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri administrative " ,oameni închişi  fără mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre " întocmite de organele Securităţii .

- Pentru arestarea rudelor  demnitarilor a urmat  un Ordin în  aprilie 1952 .

- Pentru rearestarea celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare" ,

a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel eliberat  urma să facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă.

[ LD: A stat la baza sutelor de mii de "reţineri administrative " ,oameni închişi  fără mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre " întocmite de organele puterii .

- Pentru arestarea rudelor  demnitarilor a urmat  un Ordin din aprilie 1952 .

- Pentru rearestarea celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare" , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel eliberat  urma să facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă ) Apare ca o reglementare a "pedepselor administrative " pentru cei care <prin faptele lor sau manifestările lor , direct sau indirect , primejduiesc sau încearcă să îngreuneze construirea socialismului în Republica Populară Română, precum şi pentru cei care , în acelaşi mod, defăimează puterea de stat sau organele sale , dacă aceste fapte nu constituie sau nu pot constitui prin analogie infracţiuni .>

/ 27 mart.'50 .Decizie MAI: pedepsirea foştilor demnitari

[LD: oricine mai are vreo îndoială  în ce priveşte caracterul genocidar politic al represiunii asupra clasei politice din România,  să citească şi să recitească această Decizie.Cine urma să scape printre "ochiurile " acestei monstruoase plase ?

[ Vezi tablourile Guvernanţi , Parlamentari, Diplomaţi, Partide - victime ]

-Printr-o nouă decizie a MAI, au fost adăugaţi Decretului 342 ( 14 ian.'50 ) : <foştii demnitari ai guvernelor reacţionare , inclusiv din cele două dictaturi ( carlistă şi antonesciană ) ca : miniştri, subsecretaride stat , secretari generali, foşti diplomaţi ,foşti senatori ,deputaţi , prefecţi ,primarii oraşelor de reşedinţă , iar pentru Municipiul Bucureşti , primarii , ajutorii de primar general şi primarii de sector.> 

/ 5/6 mai'50. Arestarea lotului de demnitari *

 [LD: Pentru arestarea miniştrilor din perioada 1918 -1947 (cf.Deceretul nr.6 /14ian.1950 ) 38 de echipe speciale  au acţionat concomitent , de la ora 0,5 ,aresând peste 80 demnitari.

Această noapte de lichidare a elitelor politice , de mare amploare , trebuie  studiată pentru a se putea stabili a cui a fost iniţiativa ,cum a fost pregătită, cine a executat-o ,care au fost măsurile post-arestare . [ Vezi pe larg prestigiosul  Memorial Sighet  ]   

[Vezi tablourile  Demnitari - victime , Parlamentari-victime ,PNŢ-victimăş.a ]

- Pe baza listelor întocmite de MAI ( care ,în 1951, vor fi transformate în "decizii administrative" ) arestaţii au fost duşi la penitenciarul Sighet , denumit "colonia de muncă Dunărea ". Cu loturile ulterioare de demnitari - 25 clerici greco-catolici (1950 ), fruntaşi PNŢ ( 1951 )-  numărul celor închişi s-a ridicat la 200.

Mulţi din cei închişi îşi vor găsi sfârşitul în această temniţă ]

------------------------------

* În istoriografia comunistă,inclusiv în "instrumentele cronologice " , legile, decretele şi ordinele  represive lipsesc. Asemenea date vor fi căutate zadarnic în   Istoria în date a României .

1954

 / febr.'54 :Decretul 62 / Art.193 Cod Penal / :activitatea contra clasei muncitoare

 [ LD:Pe baza acestui articol din Codul Penal ,au fost judecaţi şi condamnaţi în anii 1955-'56 foştii angajaţi ai Poliţiei , Siguranţei şi Serviciului Secret de Informaţii , arestaţi din anii 1948-'50 .Decretul a avut un caracter secret , nefigurînd nici într-o ediţie a Codului Penal ,instituind o normă de drept penal cu caracter retroactiv.]

Art.193 (indice 1 ),avea următorul conţinut :<Activitatea intensă contra clasei muncitoare sau a mişcării revoluţionare desfăşurată într-un post de răspundere în aparatul de stat sau într-un serviciu secrete ,pe timpul regimului burghezo-moşieresc ,se pedepseşte cu detenţie grea pe viaţă şi confiscarea totală a averii .

Dacă fapta prevăzută în aliniatul precedent a fost săvârşită într-un alt post decât unul de conducere , pedeapsa va fi detenţiune grea de la 5 la 25 ani şi confiscarea totală ori parţială a averii .>

1955

/30 iunie'55 : Decretul 421 :primele graţieri

Prezidiul MAN a emis Decretul nr 421 prin care au fost graţiaţi cei cu condamnări până la 10 ani , în baza Legilor nr.312 / '45,nr.291/'47şi a Decretului nr.207/'48 .A prevăzut graţierea celor cu pedepse mai mari de 10 ani , dacă au participat la războiul antihitlerist .Nu beneficiau de graţiere,însă , membrii guvernelor "fasciste" , din perioada sept'40 -23 august'44. [LD:După moartea lui Stalin ( 1953 ) şi  condamnarea stalinismului în URSS, manifestările antistaliniste nu mai erau considerate "crime împotriva umanităţii "şi cei ce fuseseră condamnaţi pentru atari manifestări , au fost "graţiaţi " ]

 

1957

/ 12 febr.'57.HCM: Instituirea domiciliului obligatoriu

Pentru cei care <prin fapte sau manifestări încearcă să primejduiască regimul de democraţie populară >

¤ GUVERN Chivu Stoica (20 mart.'57-20 mart.'61 )

¤GUVERN I.Gh.Maurer (- I -): 21 mart.'61-17 mart.'65

1962

/ 27 iun.'62.Închisoarea Văcăreşti : moare Aurelian Bentoiu  

Fost ministru al Justiţiei, lider liberal.[ Vezi tabloul PNL-vuctimă ]

1963

/5 febr.63.Penitenciarul Râmnicu Sărat: Moare Ion Mihalache

Fost ministru şi deputat în interbelic şi după '44 ; fost lider PNŢ,.[ Vezi tabloul PNŢ-victimă ]  

1964

/Febr,- 3 apr.-24 iul - august ' 64:Valuri de graţieri

[LD: .Probabil au fost mai multe decrete .La unii găsesc Decretul 173 din 3 apr.'64 ; la alţii  Decretul 410 din 16 iun'64 ; la alţii Decretul 310 din 16 iun.'64 (pentru condamnările date de Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI  )La majoritatea foştilor deţinuţi ,este indicat  Decretul 411 din 24 iul.'64 , căruia i se spun simplu "Decretul 411 / 1964 " [ Vezi la tabloul Genocidul comunist - context, etape ]

- Romulus Rusan vorbeşte despre cca 17.000 de graţieri acordate deţinuţilor politici din lagăre, închisori şi domicilii forţate , în perioada februarie- august '64. El subliniază faptul că , toţi cei eliberaţi  au rămas cu cazier penal şi au continuat să fie ţinuţi sub supraveghere de Securitate şi Miliţie.( Cf. România în timpul războiului rece  )

1968

/ 19 - 21 iun.'68 : noul Cod Penal

-Pe 19 iunie, proiectul este adoptat de Plenara CC al PCR

-Pe 21 iunie, MAN l-a votat  .

1969

[[¤ ] 29 iul.'69 .Convenţia inprescriptibilităţii crimelor de război şi împotriva umanităţii

[LD: Este unul din "nodurile gordiene", netăiat nici până în ziua de astăzi de justiţia din România. Convenţia a fost ratificată fără nici o dificultate de regimul comunist din România ,fiind un paravan juridic  pentru lungul şir de condamnări sub acest generic ,în  miile de procese prin care s-a comis  genocidul comunist .

- Legea fusese adoptată de ONU  

-Pe 29 iulie, Cosiliul de Stat al României , o ratifică .

1980

/14 oct.'80.Consiliul de Stat: Decret privind asistenţa bolnavilor psihici "periculoşi"

[ LD: Nu mai curg Decretele de arestări şi condamnări pentru diversele culpe politice. Doar În România se produsese " graţierea " delictelor politice ! Decretele cu pseudo- diagnostice  medicale, au fost  noua "găselniţă"( să-mi fie iertată această expresie de jargon  )  utilizată de "organe" împotriva adversarilor regimului

/ 29 dec.'80.DSS,Plan de măsuri : control informativ al foştilor condamnaţi politic. 

Departamentul Securităţii Statului ( condus de Postelnicu ) a elaborat  acest plan de măsuri

indicând  explicit  obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul informativ complet asupra tuturor foştilor condamnaţi pentru infracţiuni contra securităţii statului, aflaţi în ţară şi străinătate. >

 ( Cf. Romuluus Rusan, op. cit )  [ Vezi tablourile MAI şi Categorii -Victime]

[ LD: Planul acesta de măsuri dezvăluie  câteva  realităţi opresive  din timpul regimului ceauşist pe vremea căruia  căruia - afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid"  :

  a)  Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64 şi "eliberarările " supravieţuitorilor ;

b ) Hărţuirea celor care, după anii grei de puşcărie - cu proprietăţile confiscate, cu familiile persecutate, cu carierele distruse , stigmatizaţi şi bolnavi-au continuat să fie urmăriţi, interceptaţi, interogaţi, plimbaţi pe la Securitate .

c) Justificarea organigramei umflate de  "lucrători" de la  DSS , inclusiv a celor de la DIE ;

d)Pescuirea de "informatori" ,de  "turnători " ( din rândul familiei, colegilor, vecinilor şi al foştilor "colegi" de închisoare) care să+-i urmărească .

e)  Dovada unei  degradări morale de proporţii ,reprodusă  în Rapoartele făcute

 ( transformată în  tona de documente predate de SRI,  la CNSAS ) 

1982

/ Apr.'82.Nicolae Ceauşescu : regim de austeritate , pentru plata datoriei externe

:[ LD: În conjuncturi geo-politice schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a  apelat la aceste împrumuturi exorbitante,pentru realizarea  ambiţiilor  sale "faraonice" .Voluntarist şi  dictatorial a hotărât  să grăbească achitarea lor .Pentru a reuşi acest lucru, a impus  românilor un regim de strictă austeritate , pe care l-a denumit  <raţionalizare >  dar care , în realitate, a  luat aspecte de insecuritate , deseori genocidare.Statistici pentru a dovedi această realitate , nu avem.

Avem în schimb amintirea acelor cazne şi coşmaruri, produse de "raţionalizare" : reducerea produselor alimentare din comerţ  - pâinea, laptele, carnea , ouăle, ş.a. - până la stadiul de înfometare , atât în oraşe ,    cât şi în mediul rural  ( c.a.p-iştii  , sărăciţi şi siliţi să fure ) ; reducerea  agentului termic ,până la îngheţarea caloriferelor ( acasă , la serviciu , în spitale, în creşe, în şcoli,în căminele studenţeşti , în instituţiile publice, în sălile de spectacol  ) ; reducerea energiei electrice , până la oprirea sursei  ( cf. unor programe speciale ) ;

 reducerea  mijloacelor de transport în comun - trenuri, autobuze, tramvaie - deplasarea  între localităţi , dar şi în oraşe , devenind o mare problemă  ;= reducerea programelor TV - până la ridicolul celor 2 ore de transmisiune  ; ş.a., ş.a. Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea nemulţumirii populare .  ] [ Vezi la Bibliografie :  Memorii şi Jurnale  ]

¤Guvern  Constantin  Dăscălescu  ( -I -)  ( 21 mai.'82- 28 mart.'85  )

- George Homoştean - Interne  ; Gheorghe Chivulescu - Justiţie ;Tudor Postelnicu - şeful Departamentului Securităţii Statului  Maxim Bergheanu - Muncă ; - Suzana Gâdea- Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste  ;  

/ 5 iul.'82.Demolarea Bucureştiului :  "Centrul Civic " , "Casa Poporului " ....

 [ LD: În vederea construirii "Centrului Civic" , a "Casei Poporului " ,a bulevardului "Victoria Socialismului " , încep marile demolări ale "micului Paris "  : străzi , monumente istorice , şcoli, magazine , pieţe ,mahalaua , case , biserici  , linii de tramvaie, colinele  de pe cheiul  Dâmboviţei , cad sub asaltul buldozerelor, la simpla  arătare cu degetul a "tovarăşului " , care vizitează zilnic şantierele, urmat de o cohortă de activişti, arhitecţi. ingineri, constructori ..

/ 14 iul.'82.< Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei  >

[LD: o altă mostră de ipocrizie şi  manipulare  grosolană  .Cu o pretinsă grijă pentru  sănătatea  populaţiei - susţinută  cu "argumente ştiinţifice medicale " , o drastică raţionalizare a alimentelor de bază (  trimise masiv la export ,  pentru "palata datoriei externe" ).         

1985

¤ Guvern Constantin Dăscălescu (-II -)  ,  29 mart.1985-22 dec.'89 .  

[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae Ceauşescu , format din peste 60 de miniştri ,viceminiştri,  subsecretari de stat ,preşedinţi de comisii şi comitete .[ Vezi tabloul Cronologiagenocidului - legislaţie, etape ]

-George Homoştean - ministru Interne ;  - Tudor Postelnicu (Departamentului Securităţii Statului );

- Gh.Chivulescu ( Justiţie );  

¤ LD: Jurnal, meditaţie,sugestii  ]

[LD: Sighet -închisoarea demintarilor  ]

14 iunie2009. Despre morţii de la Sighet , nu se ştie aproape nimic. Totul trebuia şi a fost "strict secret" .Între 1950-'55 la Sighet ar fi murit peste 50 foşti demnitari.

Spitalul devenise "locul morţii" - dr.Lungu  ( fost deţinut, devenit torţionar,  ) fiind medic peste un "spital al morţii ".

Printre morţii de la Sighet, Maniu, Brătianu, Argetoianu etc etc .Despre ei există foarte mult "folclor concentraţionar" ;...că C.Argetoianu şi-ar fi pierdut minţile ; ...că Gh.Brătianu şi-ar fi pierdut minţile ; ...că Maniu n-a încăput în "copârşeu" şi i s-au tăiat picioarele ; ...că Bornemisa a fost schingiuit chiar de dr. Lungu ;  ş.a.m.d.

VICTIME

[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strângere de inimă pentru cei nepomeniţi] cazurile care  să îngăduie percepţia  corectă a substratului ideologic şi politic al genocidului  comunist, a mecanismelor terorii  , a metodelor experimentate , ş.a. ]

Dicţionarele lui Cicerone Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris " ; format electronic la www.procesul comunismului.com ) ; Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ; Documente , Memorialistică , Istoriografie ,Biografii , Procese, Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare, Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV ; Presă , s-au aşezat pe rafturile unei veritabile  BIBLIOTECi dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul român.Ca orice bibliotecă, ea va fi îmbogăţită pe măsură ce arhivele - încă ferecate - se vor deschide.]

A.

-Adam ,Marcel

Ministru ,subsecretar de Stat ,în guvernul Goga-Cuza (dec.'37-9 febr.'38 ) Arestat pe baza Decretului nr 6 / din 14 ian.1950,   la 5 /6 mai 1950. Semnalat de tovarăşii de temniţe,între 1946-1954 şi 1958-1964,când a fost graţiat  (prin Decretul 411/1964 ).Parlamentar în mai multe legislaturi interbelice,ca reprezentant al PNA, apoi PNC

-g-ral Aldea ,Aurel, E

[ Vezi pe larg la tabloul   Militari-victime ] 

N.în 1887,la Slatina ( Olt ),a avut o strălucită şi ascendentă carieră militară ,până în 1944 .S-a alăturat planurilor regale de scoatere a României din război ( 23 august'44 ) , şi , la solicitarea Regelui,a acceptat să fie ministru de Interne în guvernul "Blocului Democratic"  condus de generalul Sănătescu ( 23 august-3 nov.'44 ),încercând să atenueze  consecinţele pustiitoare ale ocupaţiei sovietice şi asaltul agresiv al "coloanei a V-a" cominterniste , PCR.

Sceptic în privinţa posibilei convergenţe a partidelor din acea coaliţie -< hidră cu 4 capete , în care nemulţumirile ,resentimentele şi chiar ura erau evidente >, a devenit imediat ţinta tuturor presiunilor ce marcau acel început de război civil în România.

Arestat la 27 mai 1946 ,învinuit de <complotare întru distrugerea unităţii statului român >, a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă în procesul "Sumanele Negre "( 19 nov.'46 ) A murit în temniţa Aiudului , pe 17 oct.1949.

-Alexandrini , Alexandru /Elena-soţie /

Deputat liberal în alegerile din 1946 , Ministru de Finanţe în guvernul Petru Groza (II )

(1 dec.'46- 29 dec.'47 ), ca membru PNL şi colaborator al lui Gh.Tătărăscu, asumându-şi astfel co-responsabilitatea  în măsurile represive ale guvernului .

-La 5 nov.'47,venindu-le rândul ca "tovarăşi de drum " ce trebuiau îndepărtaţi,este silit să demisioneze ,o dată cu şeful său, fiind înlocuit cu   Vasile Luca ( Finanţe ).

A împărtăşit ,apoi, soarta şefului său ( ultimul reprezentant al "burgheziei" în guvernul FND ).

A fost arestat , condamnat şi închis la penitenciarul din Sighet şi Râmnicu Sărat.

-Soţia sa, Elena, a fost condamnată ca membră de familie.

-Alexianu, Gheorghe

Prof.de Drept Public la Facultatea de Drept din Bucureşti .Fost rezident regal ( 1938-'40 ), fost guvernator al Transnistriei ( 19 aug.1941-26 ian.'44 ).

Condamnat la moarte în "lotul " mareşalului Ion Antonescu .

Executat pe 2 iunie 1946, la Jilava .

-Alimănişteanu , Dumitru /[Vidrighin] -soţie /

Fruntaş PNL, n.în 1896 ,la Bucureşti  (fiul Sarmizei Bibescu ).Licenţiat al Şcolii  Naţionale de Mine (Paris ).Deputat PNL (din 1933)apoi senator FRN ( 1939-'40  )

Subsecretar de stat la Finanţe în guvernul Tătărăscu (29 aug.'36-14 nov.'37şi în guvernul de alegeri Tătărăscu ( 17 nov.-28 dec.'37 ).Membru în Consiliul Superior Naţional al FRN (ian.'39 )

După 23 aug.'44, îl urmează pe Gh.Tătărăscu , În constituirea unui PNL -dizident (dec.'44 ) , făcând parte din guv.Groza , ca ministru de Finanţe ( 6 mart-11 apr.45 )

Arestat pe baza Decretului nr 6 / din 14 ian.1950, în noaptea de 5 /6 mai 1950,în "lotul demnitarilor " , închis la Sighet până în 1955 apoi cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan (Măzăreni ).

Rearestat în 1959, judecat şi condamnat la 25 ani muncă silnică .A trecut prin închisorile din Ocnele Mari şi Botoşani , fiind eliberat în 1964 ( Decretul 411 )

 -dr.Angelescu , Constantin

[LD :ar reveni PNL actual ( sau Ministerului Învăţământului , indiferent de culoare politică )să-i studieze opera (legislativă, organizatorică şi administrativă ) în domeniul  învăţământului, înainte de a imita ( copia ) legislaţii străine din domeniu. Şi, ca o datorie de onoare, a-i căuta sfârşitul tragic în era ticăloşilor .]

N.în 1869 la  Craiova .Licenţiat al Facultăţii de Medicină din Paris

Membru PNL dinainte de război, a fost ales deputat ( din 1901 ) şi senator,în majoritatea  legislaturilor interbelice, inclusiv în Parlamentul FRN ( 1939-'40 )

Are o lungă şi solidă carieră ministerială , cu merite deosebite în organizarea învăţământului şi pe linie diplomatică :ministru la Lucrări Publice ( 1914-1916) ;ministru plenipotenţiar la Washington ( 1917-1918 ) şi Paris ( 20 sept-3 oct.1918 ) ; ministru la Culte, Instrucţie şi Arte ( 1918-1919 ;1922-'27 ;1933-'37 );ministru Secretar de Stat ( 10 febr.mart.1938 )

Membru de onoare al Academiei Române ( din 1934 ), preşed. al Ligii Culturale ( 1941-1947 )

Arestat pe baza Decretului nr 6 / din 14 ian.1950, pe 5/6 mai 1950 ,în "lotul demnitarilor ",la vârsta de 81 de ani , închis la Sighet ,mort -nu se ştie când - aruncat în gropile comune din cimitirul săracilor din Sighet  (cf. C.Ioniţoiu )

Bolnav , moare la Sanatoriul Francez ( cf.Mamina şi  Scurtu ).

-Angelescu Constantin ( Costică )

N.în 1883, la Bucureşti .Licenţiat în Drept, la Universitatea Bucureşti .

Iniţial înscris în P.Conservator Democrat -Take Ionescu, trece la PNR ( prin fuziune ) , devenind din 1926 , membru al PNŢ ( prin fuziunea cu PŢ-Mihalache ), preşed.al org.PNŢ-Argeş, deputat al acestui partid.

În febr.'35 , părăseşte PNŢ , urmându-l pe Vaida în Frontul Românesc , devenind preşed. acestei organizaţii pe Bucureşti. În febr.'38, solidar cu Vaida, se încadrează în structurile regimului carlist , fiind membru al Consil.Superior Economic ( apr.'38 ) , al Directoratului FRN (  ian.'39 ), şi senator ( 1939-'40 ).

A exercitat diverse funcţii ministeriale şi financiar -economice ,fiind , alternativ Subsecretar de Stat la Ministerul de  Interne în guvernele Maniu şi GGMironescu (1930) ; ministru la Lucrări Publice , în guv.Miron Cristea (1938 ) ;ministru la Economie Naţională , în guv.Tătărăscu ( nov.'39 -mai 1940 ) ;guvernator al BNR ( 1931-1935 ;1 apr.-30 sept.1944 ).

Revenit în PNŢ, a participat la campania electorală din '46, fiind molestat de bătăuşii comunişti ,în incinta Tribunalului din Piteşti ( 9 august 1946 ).Arestat în 1947,i s-a stabilit domiciliu obligatoriu. Rearestat în 1950 ,în "lotul demnitarilor " a fost încarcerat la Sighet , unde a murit după o lună .

-mareşal Antonescu , Ion / Maria -soţie /

 [LD:în istoriografia şi memorialistica postbelică ( internă sau străină  ) Ion Antonescu  apare  tratat divergent , contradictoriu şi subiectiv .De la adulaţie partizană , la contestare şi denigrare vehementă - în funcţie de concepţii geopolitice, de convingeri doctrinare sau partidiste, de poziţii ideologice , de sentimente sau resentimente naţionale. Circulă astfel  variante paralele şi opuse de abordare, născând confuzii , adâncite şi mai mult de unele reglementări legislative punitive , tabu-uri excesive  şi măsuri restrictive administrativ-educaţionale .Într-un cuvânt , despre Antonescu , încă se vorbeşte în surdină şi cu echivocuri.

Pentru istorie, pentru justiţie şi pentru poporul român , ar fi fost absolut necesar, după căderea regimului comunist în dec.1989,  să se revadă procesul condamnării lui de către justiţia comunistă , să se stabilească dacă mareşalul s-a făcut vinovat de toate acuzaţiile care i s-au adus. La 52 de  ani de la execuţia mareşalului Antonescu , aceste lucruri trebuiau clarificate.

      La scara evoluţiei ISTORIEI NAŢIONALE, nimeni nu poate contesta faptul că principalul  ţel al "conducătorului de stat" Ion Antonescu, a fost refacerea integrităţii teritoriale a României Mari şi Întregite din 1918 , amputată în anul 1940.

       Guvernând ţara într-o perioadă anormală de cataclism  mondial, în care harta istorică europeană fusese desfigurată , în care alianţele fuseseră spulberate, în care rigorile de război au dus la  încălcări ale drepturilor omului, în care au fost jertfiţi militari şi civili nevinovaţi , Antonescu- la fel ca alţi conducători de state din epocă - a comis, desigur, şi greşeli care aşteaptă o dreaptă judecată a istoriei

Pentru România şi români ,această judecată nu se poate opri la un proces montat sub ocupaţie sovietică, dictat de Stalin , executat de comuniştii ajunşi la putere .

Pentru cei dornici de cunoaşterea mai amplă a guvernării şi procesului mareşalului ,

[ Vezi Genocidul comunist/ cronologie, context, etape şi Bibliografia ]

 

             *      *       *

N.pe 2 iunie 1882  la Piteşti - executat  pe 1 iunie 1946 la Jilava .

Carieră strălucită şi ascendentă în ierarhia  militară şi guvernamentală , între 1916-1944

[V ezi cariera militară la tablou Militari -victime ]

  Ataşat militar la Paris ( 1922-'23 ),Londra şi Bruxelles ( 1923-'26) ;secretar general în Ministerul Apărării Naţionale (1928 );ministru al Apărării Naţionale în guv.Goga ( 29 dec.'37-10 febr 1938 ) ;ministru al Apărării Naţionale în guv.Patriarhului Miron Cristea ( 11 februarie -29 martie 1938 );"Conducător al  Statului român" şi preşedinte al Consiliului de Miniştri ( 14 sept 1940 -23 august 1944 );ministru al Apărării Naţionale ( în 10 nov.'40; în 25 sept '41 ; );ad-interim la Externe ( din 18 ian.'41 - 1 ian.'43 ); ad-interim la  Cultură naţională şi Culte ( din 12 nov.- 4 dec.'41 );comandant al grupului de armate "general Antonescu" în războiul din Răsărit ( 1941-1944 ).

În conflict cu regele Carol II ,a fost arestat şi închis la Mănăstirea Bistriţa (9 iul 1940 ) şi-a dat demisia din armată. În situaţia dramatică a României ( pierderea Basarabiei , nordului Bucovinei şi nordului Transilvaniei ), Carol i-a  încredinţat întreaga putere politică .

Numit preşed. Consiliului de Miniştri şi ministru al Apărării Naţionale ( 4-14 sept.'40 ), se autoproclamă "Conducător al Statului " ( 5 sept.'40 ), al  Statul Naţional Legionar ( 14 sept'40- 15 febr.'41 ).A condus ţara într-o perioadă dramatică , fiind obligat să aleagă între cele două mari puteri militare agresoare -Germania şi URSS - care după ce , la 23 august 1939 , semnaseră Pactul Molotov-Ribbentrop şi-şi împărţiseră zonele de expansiune, în 1941,au început confruntarea războinică directă.

La 22 iunie 1941 ,angajând ţara în război alături de Germania - fără convenţie de  alianţă - a fost hotărât să refacă graniţele amputate de ţările vecine , în 1940 ..

În emoţionanta deviză de luptă -<Ostaşi , vă ordon treceţi Prutul ! > -el aducea ca argument suprem eliberarea fraţilor din Basarabia şi Bucovina anexate de URSS în 1940 :<Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi >

Arestat în palatul Regal , pe 23 august 1944,din ordinul Regelui MIhai I, a fost preluat de Emil Bodnăraş şi predat autorităţilor de ocupaţie sovietică , până în aprilie 1946, când a fost readus în ţară pentru a fi judecat în "lotul criminalilor de război "de Completul I de judecată al  "Tribunalul Poporului "

Procesul trebuia să înceapă la 25 apr.S-a amânat  "din motive tehnice" ,pentru 6 mai

LD"Lotul criminalilor" este format din cca 17 inculpaţi , sortaţi din cele trei cabinete cu care a guvernat Antonescu Unii din foştii miniştri fuseseră deja judecaţi ,în diverse loturi ; alţii , mai ales foşti liberali ,vor fi arestaţi în lotul 2 şi 3. ;alţii vor fi incluşi în loturile ce vor urma.

În jurul a trei mari culpe se va instrumenta judecata :alianţa cu Hitler ,războiul contra URSS şi holocaustul aplicat populaţiei evreeşti .

Pe banca acuzaţilor :Ion Antonescu ( fostul conducător al  statului,preşed.Consiliului de Miniştri ) ,,Mihai Antonescu (Justiţie şi Propagandă ,cabinet I ; vicepreşed CM,cab II;ad int.Externe, cab.III ) ,Horia Sima (vicecepreşed CM, cab I ),Trăian Brăileanu (Ed.Naţ, Culte şi Arte ),D.Popescu ( Interne, cab II ),C.Dănulescu (subsecret Muncă şi Sănătate ,cab II ) ,C.Buşilă ( Lucrări Publice, cab II, III ),N.Mareş (Agricultură şi Domenii , cab. I ),P.Tomescu ( Muncă, cab. II ),V.Dimitriuc (subsecret. Econom.Naţ ),Mihai Sturdza (Externe cab.I ) ,I.Protopopescu (subsecretar Finanţe ),C.Georgescu ( subsecret.Economie Naţională ),C.Papanace ( subsecretar la Finanţe ), V.Iaşinschi (Muncă, Sănătate ) ,C.Petrovicescu (Interne, cab.I ), Gh.Aexianu ( guvernatorul Transnistriei ) Radu Lecca ( consilier în probl.evreiască ) ,Eugen Cristescu ( şeful Serviciului Secret de Informaţii )

-Pe 2 mai, în Consiliul de Miniştri ,Pătrăşcanu a prezentat actul de acuzare

-Pe 4 mai , s-a anunţat Completul de judecată de la Tribunalul Poporului :Al Voitinovici (Voitin )-preşed ;asistat de C.Bâlcu ( magistrat ) şi de judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asist .univ., un prof şi un avocat ) Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator public Dumitru Săracu  şi C.Dobrian ( procuror la C.de Apel Timişoara ).

...Pe 6 mai (ziua I-a din proces )în actul de acuzare (peste 200 pagini) mareşalul Ioan Antonescu a fost  învinuit de trădare de ţară ,de dezastrul ţării prin secătuirea economiei naţionale , de agresiune contra URSS ,de teroare împotriva muncitorilor , de crime de război , de crime împotriva umanităţii .

...Pe 12-13 mai ( ziua a VIII-IX-a):rechizitoriul acuzatorilor  publici Vasile Stoican , D.Săracu , şi Gh.Dobrian care cer pedeapsa cu moartea.

...Pe 17 mai  ( ziua a X-a? ), se pronunţă sentinţa .

A fost condamnat ca "trădător de ţară " , "criminal de război ",  "duşman al poporului " , "dictator fascist şi hitlerist " pentru vini deosebit de grave : de 6 ori la moarte ; de 2 ori la temniţă grea pe viaţă ;de 3 ori la 20 ani temniţă grea ;de 14 ori la degradare civică .

...Pe 25-31 mai ,recursurile înaintate , au fost respinse.

...Pe 1 iunie , Lucreţiu Pătrăşcanu prezintă regelui rezoluţia guvernului la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la moarte: < pentru înalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de graţiere >

În aceeaşi zi, la ora 18 ,condamnaţii la moarte sunt executaţi .

---------------------------------

Neagu Djuvara :În '90 l-a întrebat pe MSRegele Mihai de ce nu l-a graţiat pe Ion Antonescu ?

I-a enumerat cauzele  :

-Antonescu n-a vrut să facă cerere de graţiere.

- Ministrul de Justiţie- Lucreţiu Pătrăşcanu - era comunist ;

- Ţara era la discreţia sovieticilor ;

- Întrebaţi , aliaţii occidentali - americani, englezi i-au răspuns că şi ei l-ar fi predat spre judecare în "Procesul de la Nurenberg " , şi-ar fi fost tot condamnat la moarte .  (Antena 3, 23 ian.'11 , interviu )

-Antonescu, Mihai A.

Avocat .Prof.univ.(Drept internaţional la Facultatea de Drept şi la Şcoala Superioară de Ştiinţe Administrative. din Bucureşti.)  N.în 1904, la Nucet ( Dâmboviţa ), familie originară din Argeş.

Ministru de  Justiţie în primul guvern Ion Antonescu ( 14 sept.'40-26 ian.'41 ); ministru secretar de Stat în al doilea guvern Antonescu ( 27 ian.'41 -1 ian.'43 );ministru Propagandei Naţionale şi vicepreşed. al Consiliului de Miniştri ( din 21 iunie 1941- 23 aug.'44  ) ; ministru de Externe alternativ cu mareşalul Antonescu ( din 29 iunie '41- 23 aug.1944 )  Pe 23 august 1944, a fost arestat în Palatul Regal , fiind predat autorităţilor sovietice,.readus în ţară în apr.1946.Judecat de Tribunalul Poporului ( mai 1946 ) condamnat la moarte şi executat la Jilava, în "lotul mareşalului Antonescu " .

-Arbore, Ion P.

[LD; s-ar putea să greşesc cu numerotarea acestor "loturi" , pentru că , se pare , fiecare instanţă  avea numerotarea sa .Unii din inculpaţi figuraseră şi pe lista inculpaţilor din procesul "lotului II "( 20 mai ) , fiind deja condamnaţi.

General de brigadă , n. în 1892,la Cucuteni ( Iaşi ),Subsecretar de Stat pentru Aprovizionarea populaţiei şi armatei , şeful M.St.M al Armatei a III-a .Arestat în 1946 , condamnat la muncă silnică pe viaţă , închis la Jilava, Aiud şi Văcăreşti , unde a murit pe 25 dec.1954 .

Între 3 -9 oct, la secţia a VIII-a a Curţii Criminale ( Bucureşti ) se judecă "lotul 3 " de miniştri antonescieni ", autori ai aservirii Rămâniei la carul imperialismului fascist german "

Preşed.completului -Damian Ştefănescu ;procurori generali -Octav Vasiliu, N.Stăvrescu .

Sunt inculpate 18 persoane , printre care şi G-ral Arbore ( subsecretar de Stat la Apărare )

A fost condamnat la 10 ani închisoare grea . A murit pe 25 dec.1954, la Văcăreşti 

-Argetoianu, Constantin

[LD: datorită traiectoriei sale de o viaţă - nestatornicie şi traseism politic prin mai toate  partidele şi regimurile de până  în 23 aug.'44 ,tipul de "om politic pragmatic" ce şi-a schimbat conjunctural doctrinele şi stăpânii , pentru a îndeplini funcţii ministeriale .

Despre viaţa politică pe care a cunoscut-o , a scris"Amintiri de azi ,pentru cei de mâine " (jurnal-memorii ) manuscris ce a ajuns din arhivele Securităţii (la arestare) la Arhiva ISISP. Primele episoade au fost  publicate în 1968, la "Magazin Istoric", apoi ,în întregime , după 1989.

Scrise cu talent de portretist şi pamfletar , au fost copios "exploatate" de istoriografia comunistă ,pentru dezvăluirile din culisele şi moravurile epocii ,cancanurile din "înalta societate" , secretelor picante din aşa-zisele "camarile"  , înlocuind astfel  analizele obiective  despre epoca interbelică .`   

Născut în 1871 la Craiova, descendent al unei vechi  familii boiereşti , fiul generalului Ion Argetoianu. Cu studii făcute în ţară şi străinătate (doctorat în medicină ,licenţiat în Drept la Paris) 

Politician trecând prin mai multe partide - P.Conservator -Marghiloman (1913-14 ); P.Poporului -Averescu (1918-1921 );PNaţionalist al Poporului -Iorga  (1921-1926 ) ;PNL-Brătianu  -1927-1930 );Uniunea Agrară (1932 ), Partidul Agrar ( 1936 ) ;F.R.N -Carol II ( 1938-1940 ) .

A urmărit cu perseverenţă ascensiunea politică , urcând trepte de consacrare.

Secretar şi consilier de legaţie la Constantinopol, Roma, Viena şi Paris ( până în 1913 ) Parlamentar în toate legislaturile interbelice, ca reprezentant al partidelor din care a făcut parte, ajungând preşedintele Senatului în legislatura FRN (1939-'40 ).

Ministru în guvernele de partid :la Justiţie  ( în guv.conservator Marghiloman ,ian-mart 1918) ;la Finanţe şi Justiţie  ( coleg de cabinet cu Petru Groza şi Mihail Antonescu , în guv. Alex.Averescu  1920-'21 );la Agricultură ( în guv. I.IC Brătianu/Vintilă Brătianu  ,1927-1928  ) ;la Finanţe şi vicepreşed. (în guv.Iorga , 1931-1932 )  ;consilier regal şi ministru  la Industrie şi Comerţ în două  guverne prezidate de patriarhul Miron Cristea din 11 febr.1938  ); prim-ministru (28 sept.-23 nov.1939 ,după asasinarea lui Armand Călinescu  )

A plecat din ţară în apr.'44 ( Elveţia ) dar s-a întors în 1946, încercând ultima sa "convertire" :la regimul condus de fostul coleg averescan, Petru Groza , criticând <politica măruntă a partidelor istorice >, considerând atitudinea lor  drept <negativistă faţă de interesele mari ale ţării  >, mai ales în politica externă : <a nu întări legătura firească dintre  România şi URSS , ar însemna o miopie de neiertat >( cf. România liberă, 6 ian.'47 )

A înfiinţat ultimul partid din viaţa sa -  Uniunea Naţională " Muncă şi Refacere " - cu care a participat la alegerile din 19 nov.'46, partid care s-a  autodizolvat, în ian.'48, după abdicarea Regelui Mihai.Ca să folosim propriul stil, cu comuniştii "nu i-a mers ".Pe baza Decretului nr 6 / din 14 ian.1950, a fost arestat  pe 5/6 mai 1950 în "lotul demnitarilor " ; închis la Sighet, a murit pe 6 februarie 1952,  în celula nr. 12 , fiind aruncat în cimitirul săracilor din Sighet.

B.

-Baciu , Aurel

N. în 1886, la Nadeş ( Târnava Mică ).Doctorat în Drept ( Cluj ) ,avocat în Tg.Mureş .

Militant în Partidul Naţional Român din Ardeal, membru al Consil. Naţ. Român din Tg.Mureş ( nov.'18);delegat la Adunarea de la Alba Iulia care a hotărât unirea cu Ţara ( 1 dec.1918 );

Deputat în primul parlament al României Mari ( 1919 );urmează pe Goga , înscriindu-se în P.P-Averescu , dvenind şeful org.averescane din Tg.Mureş  ( 1920 ) ;cofondator al P.Naţional Agrar-Goga ( 1932 ); membru al PNaţional Creştin  ,după fuziunea cu LANC ( iul.1935. )

Subsecretar de Stat la Justiţie, în guvernarea Goga-Cuza (29 dec.'37-10 febr.1938 ).

   Arestat pe 6 mai 1950 (pe baza Decretului nr 6 / din 14 ian.1950 )- într-o comparabilă  noapte a "cuţitelor lungi " săvârşită de Hitler -  întemniţat la Sighet, victimă a torturilor lui Vasile Ciolpan (director) şi a lui Alexandru Satmari (ofiţer politic). A murit în dec.1953.

-Bădulescu, Victor

N. în 1892,la Găeşti (Dâmboviţa ).Diplomat al Înaltei Şcoli de Studii ( secţia financiară ), licenţă în Drept (1914 ), doctorat în Ştiinţe Economice şi Politice , la Paris.( 1922 )

Avocat şi prof.univ.la catedra Finanţe şi Economie Politică , la Facultatea de Drept din Bucureşti.Membru corespondent al Academiei Române ( mai, 1945 )

   Membru al PNL  din 1922,activează în Comisia de legislaţie fiscală ( 1922-'25 );expert financiar al României la Liga Naţiunilor ( 1925 ) ; membru al Delegaţiei române la Londra ,pentru despăgubirile de război ( 1926 ) ; secretar general al Ministerului de Finanţe ( 1927-'28 ) ; membru permanent în Consiliul Economic al Micii Înţelegeri şi a Înţelegerii Balcanice ;

Subsecretar de stat la Ministerul de Finanţe ( 1935 )şi la Ministerul de Externe ( 1936-dec.1937 ), în guvernarea PNL Tătărăscu; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris ( 1946 ).

Înlăturat de la catedră , arestat pe 6 mai 1950  (pe baza Decretului nr 6 / 14 ian.1950 ) în "lotul demnitarilor" , încarcerat la Sighet , în celula 74,unde a murit în iarna '53 /'54.

-Băran , Coriolan

Fruntaş PNŢ, n.în 1896, la Timişoara. dr în Drept ( cu studii la Budapesta şi Cluj ). Deputat PNŢ, Subsecretar de stat la Ministerul de Interne în guvernarea PNŢ

Arestat pe baza Decretului nr 6 / din 14 ian.1950,  în "lotul demnitarilor"  în noaptea de 5/6 mai 1950, încărcat într-o dubă , în care mai erau şi alţi foşti miniştri ( Sever Bocu, Titus Popovici , Dumitru Nistor ş.a ), încarcerat la Sighet , unde a stat peste 5 ani.

-Bejan , Petre

N.în 1896, la Ploeşti .Inginer, licenţiat al Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele ( 1920 ).

Subsecretar de Stat la Apărare Naţională , apoi la Armament, apoi la preşed.Consil. de Min., în guvernul Tătărăscu ( 1934-'37 )

După 23 aug.'44 , îl urmează pe Gh.Tătărăscu, în crearea unui PNL-dizident( dec.'44 ), fiind desemnat ministru la Industrie şi Comerţ , în guv.Petru Groza (6 mart'45-29 nov.'46 ).

Arestat în noaptea de 5 / 6 mai 1950 ( cf etc etc ...) este arestat şi întemniţat la Sighet .

Apoi , împreună cu foştii miniştri de după 1918 care mai erau în viaţă , la o unitate de muncă ( în virtutea art.3 din Decretul nr 6 / 14 I, 1950.)

Eliberat în 1955, i se impune domiciliu obligator la Măzăreni .

-Bentoiu, Aurelian I.

[LD : activitatea sa politică prodigioasă - ca membru al PNL , deputat şi ministru în câteva guverne interbelice  - îmi este foarte bine cunoscută din documentarea ( peste 25 de ani de cercetare ) privind perioada interbelică.

Nu i-am cunoscut, însă, evoluţiile de după 1944, şi, mai ales, nu i-am cunoscut calvarul concentraţionar şi sfârşitul în temniţele comuniste. Deşi l-am cunoscut pe fiul său, compozitorul Pascal Bentoiu, 

N.1893, Făcăeni (Ialomiţa) . Avocat de prestigiu al baroului Bucureşti ( din 1919 )

Deputat PNL(1933-1937 ),raportor la Răspunsul la Mesaj în Camera Deputaţilor ; raportor la ancheta parlamentară privind afacerea Skoda . Membru al Consil Superior Naţional în FRN ( ian.1939 ), prim secretar ptr.categoria "Ocupaţiuni Intelectuale" a FRN ( mart.1940 ) ,ministru Justiţiei în guvernul carlist condus de Gh. Tătărăscu

(11 mai-4 iul.1940 ).

După 23 august '44, îl urmează o vreme pe Tătărăscu .Nemulţumit de colaborarea acestuia cu comuniştii , şi-a dat demisia din partid ( apr.'46 ) , revenind în PNL -Dinu Brătianu ( oct.'46 )candidând în alegerile din 19 nov.'46 .

În 1948, a fost radiat din Barou ,arestat şi condamnat ( 1948-1956).Rearestat în 1957 , condamnat la 25 ani muncă silnică. A murit pe 27 iunie 1962, la Jilava (cf.Ioniţoiu )

A murit în 1962,la spitalul închisorii Văcăreşti ( cf.Mamina, Scurtu )[LD: cred că este vorba de Ion Bentoiu( PNŢ ) - fratele ][ Vezi Aurelian Bentoiu, Zări şi zodii .Poezii din închisoare , Fundaţia Academia Civică , 2001.Introducere- Pascal Bentoiu ; Evocare şi Glosar, Marta Bentoiu .

-Berceanu ,Mihail G.

N.în 1882, moşier din jud.Brăila .Deputat PNL în câteva legislaturi(1919-'20,1933-'37 )

Doctorat în Drept ( Paris ),avocat şi prof. univ.( 1909-1929 )

Şef de cabinet al lui IC Brătianu ( 1909-1910 ) ; prefect de Ialomiţa, Vaslui şi Roman ( 1914-'18 ).Primar de" Albastru "al Capitalei (1935 );Subsecretar de Stat la Domenii ( 1936 ) şi la Ministerul Industriei şi Comerţului ( 1937 )Arestat pe 6 mai 1950 , în "lotul demnitarilor" şi întemniţat .

A murit pe 25 august 1957 , în domiciliu obligatoriu.

-Bernea , Ernest

Excelenţă culturală a ţării. N.în 1905, la Brăila. Cu studii strălucite în ţară şi străinătate .Membru ( din 1933 ) în echipa Institutului Social Român condus de Dimitrie Gusti. Conferenţiar ( din 1935-'40 ) la catedra de Antropogeografie condusă de Simion Mehedinţi. Încadrat la Ministerul Informaţiilor , apoi la Ministerul de Externe( 1940-1947 ) pe timpul războiului şi după 23 august 1944 , până la venirea Anei Pauker la acest departament.

Arestat în 1948 , eliberat în 1962, fără să fi fost judecat şi condamnat, a suportat 14 ani rigorile regimului penitenciar orwelian : la Jilava, Aiud, Ocnele Mari , Peninsula şi Poarta Albă .

În 1984, în prag de 80 de ani ,a fost chemat la Ministerul de Interne, pentru a i se mai trage...o bătaie!A murit pe 14 nov.1990.

-Bidianu, Augustin

Subsecretar de stat la Ministerul Finanţelor, în ultimul guvern al regimului Carol II, condus de Ion Gigurtu (4 iul.-4 sept 1940 ).Avocat din Sibiu,ex- legionar.

Arestat în 1948 , încarcerat la Sibiu, Min.de Interne, Jilava şi Aiud.Odată cu el, a fost arestat şi fiul, Alexandru , condamnat la 2 ani închisoare. Tatăl a fost "graţiat" în 1964 ( Decretul 411 ) .

-Bocu, Sever

Ministru de Stat ( pentru Banat ) în guvernul PNŢcondus de Iuliu Maniu ( 1928 -7 iun.1930).

Lider al vieţii politice din Banat, n.în 1874,la Şiştarovăţ ( Timiş -Torontal ), cu studii superioare făcute în Franţa . Membru marcant al PNR ( apoi PNŢ ) din Transilvania ; deputat în legislaturile României Întregite .

Arestat pe 5/6 mai 1950, în "lotul demnitarilor " , închis la Jilava (Cf.Ioniţoiu ) sau la Sighet ( cf. Mamina, Scurtu ) , unde a murit pe 21 dec.1951.

-Bornemisa, Sebastian

N. în 1890 , în Burjuc ( Hunedoara ).Licenţiat şi dr. în Litere ,la Univ.din Budapesta.

Deputat şi Subsecretar de stat la Preşedinţia Consil.de Min., în scurta guvernare Goga ( 29 dec.'37-10 febr.'38 )

Arestat pe 5 mai 1950, în "lotul demnitarilor " , închis la Sighet ,unde -după unele mărturii -a stat câtva timp în aceeaşi celulă cu Maniu .A murit pe 16 iulie 1953 ( după unii, schingiuit în spital, de dr. Lungu )

-Brandsch , Rudolf  I.

Profesor, n.în 1880, la Mediaş , cu studii universitare de Filologie şi Teologie în Germania.

Din 1904, profesor în Sibiu, editor al revistei "Deutsche Politische Hefte" (1920-'28 ).

Subsecretar de Stat ptr.Minorităţi în guvernul Iorga (1931-1932 ).

Arestat în 1953, a murit în timpul anchetei ,la Sibiu.

-Brăileanu ,Traian

Ministru al Educaţiei,Artelor şi Cultelor ,în primul guvern Ion Antonescu ( 14 sept'40-26 ian.'41 ).N.în 1882, la Bâlca (Rădăuţi ) .Dr.în Filozofie ( 1905 ), prof. univ.de Etică, sociologie şi politică (din 1921 ),decan al Facultăţii de Litere şi Filozofie din Cernăuţi( 1931-'33 ).

Interpret la Legaţia Română din Viena ( 1909-1914 ), militant politic naţionalist , încadrat, succesiv, în P.P-Averescu(1919-'29), PND -Iorga ( 1931-'32 ) ,Garda de Fier (1933-'41 ).

 Arestat imediat după 23 august'44, judecat în primul "lot al criminalilor de război " ( mai 1946 ) de Tribunalul Poporului , condamnat la muncă silnică pe viaţă.

A murit pe 3 oct.1947, la Aiud.

-Brătianu , Constantin ( Bebe ) C .

N.în 1887, la Bucureşti (fiul g-ralului Constantin Brătianu , dir.Instit.Geografic al Armatei )

Studii universitare la Bucureşti , cu doctorat  în Drept, la  Paris .

Membru al PNL, secretar al lui Ion IC Brătianu ;secretar general al Delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris ( 1919);deputat  PNL (în mai multe legislaturi ,din 1922 ).

 Secretar de Stat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri în guvernele conduse de Ionel /, apoi de Vintilă  Brătianu (1922-'26 ; 1927-'28  ).

După 23 august 1944, din partea PNL-Dinu Brătianu , ministru Producţiei de Război , în guvernele Sănătescu şi Rădescu ( 4 nov.1944-28 febr.'45 ).

Arestat pe 5/ 6 mai 1950, în "lotul demnitarilor ", închis la Sighet, târât în anchete la MAI şi Malmaison , grav bolnav, internat la Spitalul Colţea , unde a murit pe 21 ianuarie 1956.

-Brătianu,[Dinu ], Constantin I.

N.1866, la Florica (Argeş ) ,al doilea fiu al lui Ionel I.C.Brătianu ,frate cu Ion şi Vintilă .

După asasinarea lui IGDuca , preşed.al PNL , în perioada regimului carlist şi antonescian (1934-1944 ). După război, preşed. PNL, până la dizolvarea partidului de către comunişti (1944-1947).

Ministru de Finanţe în guv.IGDuca ( nov.'33-ian.'34 ).

Ministru secretar de Stat în guv.Sănătescu I , II ( 23 aug.-5 dec.'44 );

Ministru al Producţiei de Război în guv.Rădescu ( 6 dec.'44-5 mart.'45 ).

Refuză să facă parte din guv.Groza. Cu partidul dizolvat în 1947 , cu averea confiscată prin reforma agrară şi naţionalizare , a fost arestat în noaptea de 14 /15 mai 1948 , când au fost arestaţi mii de studenţi din centrele universitare şi elevi (Cf.Şerban Rădulescu )

Arestat pe 5/6 mai 1950,în "lotul demnitarilor" ,încarcerat la Sighet, murind pe 20 august 1950 , fiind aruncat la groapa comună din cimitirul săracilor.(Cf.C.Ioniţoiu )

-Brătescu , Zaharia

Tehnocrat financiar. Subsecretar de stat la Ministerul de Finanţe în guvernul Iorga -Argetoianu ( 29.apr.1931-6 iun.1932 ).N.în 1875, în Brăila. Licenţiat al facultăţilor de Fizică, Matematică şi Drept ; director general la Ministerul de Finanţe (1930 ), dir.general al Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni ; prim-preşed. al Înaltei Curţi de Conturi . Pensionat din 1943.

Între 1950-1955, a fost arestat , judecat , închis la Aiud.

Grav bolnav , la 77 de ani , a murit în spitalul de geriatrie, în 1957.

-Budişteanu , Radu / Budişteanu -mama /

Ministru Cultelor şi Artelor ( 8 iul-14 sept '40 ), în guvernul Gigurtu ( în locul lui Horia Sima, demisionat ) .Senator FRN  în parlamentul carlist ( 1939-'40 )

Avocat renumit în Bucureşti , înscris în mişcarea legionară ( "simist " ).

Urmărit după 23 august '44 -pentru includere în lotul vinovaţilor de "dezastru ţării " - a stat ascuns până în 1948 . Arestat ,a divulgat toate persoanele care l-au ajutat ( fiind şi ele închise ), a acceptat acţiunea de "reducare" la Aiud, a ajuns în Occident (Frankfurt ) , unde a devenit iar lider legionar ( simist ) .

-Budurescu ,Nicolae/

N.în 1888, la Râmnicu Vâlcea, familie de mari proprietari .Licenţiat în Litere şi Drept -Univ. Bucureşti, avocat în baroul Ilfov, publicist şi poet simbolist .

Membru PNL, şef de cabinet al lui IGDuca,la ministerul Cultelor şi Instrucţiei (1914 ).

Deputat PNL ( din 1919 ),secretar general la ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale ( 1924 ); la Ministerul de Interne ( 1927-'28 ) ;subsecretar de Stat la Preşedinţia Consil. de Minştri ,în guv.liberal IGDuca/apoi Gh Tătărăscu ( 1933-'37 ).

Arestat pe 5 mai /1950,în  "lotul demnitarilor" , închis la Sighet , eliberat în 1955 .

-Bujoi, Ioan E.

N.în 1894, la Bucureşti .Licenţiat al Şcolii Naţionale de Mine ( Paris ) .

Ministru "tehnician" la Industrie şi Comerţ ,în guvernul de alegeri Gh.Tătărăscu ( nov-dec.1937 );membru în Consiliul Superior  Economic ( 1938 ) ; membru în Consil de administraţie al Industriei Aeronautice Române (1938 ) ; ministru al Economiei Naţionale ,în guvernele regimului carlist conduse de Armand Călinescu ( 7 mart-21 sept.'39 ), g-ral Gh.Argeşanu ( 21-28 sept.'39 )şi C.Argetoianu ( 28 sept.-23 nov.'39 ).

Membru al Directoratului FRN (20 ian.'39 -), secretar al categoriei Industrie şi Comerţ ( ian.1940 ),senator în Parlamentul FRN ( 1939-'40 )

După 23 aug.'44, intră în nucleul de conducere al Mişcării Naţionale de Rezistenţă anticomunistă ( din dec.'45 ).

Implicat în procesul " Sumanele Negre " ( 1946 ) , reuşeşte să se ascundă un timp .

Arestat în martie 1948,în "lotul Pop-Bujoiu " ,condamnat la muncă silnică pe viaţă ( dosar nr.4066 / 2 nov.'48 )de Tribunalul Militar Bucureşti (alături de Ioan Pop, George Manu ,Horia Măcellariu , Ioan Z.Gheorghe ş.a. ).Întemniţat la Jilava, Aiud, Baia Sprie şi Văcăreşti .

Implicat într-un nou proces , la 11 iulie 1949 ( "dosire de aur şi devize " ) , mai primeşte o condamnare de 25 ani închisoare .A murit la spitalul închisorii Văcăreşti , pe 30 mai 1956.

-Burileanu, Dumitru Tilică /Elena-soţie / Pencovici Mihai-ginere /

Fost guvernator al  BNR..N.în 1878, la Turnu Severin.Doctor în Drept şi licenţiat al al Şcolii de Diplomaţie de la Paris .Deputat de Mehedinţi în şase legislaturi, ca membru al P.N.Creştin  

Arestat în 5/6 mai 1950, la 72 de ani , în "lotul demnitarilor" ; încarcerat la Sighet,  unde  a murit pe 24 apr.1954.

/ Soţia -evacuată cu forţa din casă ( Craiova ) , pentru a i se confisca averea; trimisă cu domiciliu obligator , unde a şi murit .

/Ginerele- diplomat de carieră, arestat în 1949 , a murit pe 27 febr.1953, la câteva luni după "eliberare" .

-Buşilă,Constantin D.

N.în 1877, la Tg.Ocna ,inginer constructor şi electrotehnic cu o carte de vizită strălucită :studii superioare de specialitate în Bucureşti şi Ličge; angajat 2 ani în fabrici electrotehnice din Germania ;constructor al portului Constanţa (1903 ),dir.la STB -Bucureşti ( 1910 ), dir.general la Reşiţa ; preşedinte UGIR , prof.la Şcoala de Poduri şi Şosele şi la Şcoala ofiţerilor de marină  ; creatorul Institutului Român de Energie ; autor al unor studii de pionierat (pentru  învăţământ tehnic ,organizatoric şi instituţional); membru în numeroase societăţi şi comitete internaţionale.

Ministru Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor ( 12 iul.1941-23 aug.1944 ) ,în guvernele de război ale mareşalului  Antonescu.

Arestat pe 23 august 1944 , o dată cu întregul cabinet, supus anchetelor , aşteptând un proces pentru care se întocmeau legi, decrete , dosare , loturi, competenţe [în 1945, Tribunalul Poporului a judecat 15 loturi de inculpaţi , în majoritate militari, funcţionari de stat ,care participaseră la  războiul antisovietic şi administrarea Basarabiei, Bucovinei şi Transnistriei ]

Inclus în principalul "lot al criminalilor de război " din  procesul "marii trădări naţionale" (6 mai-1 iunie 1946 ) , format din 17 inculpaţi , în frunte cu mareşalul Antonescu , Constantin Buşilă a fost condamnat temniţă grea , pe viaţă. A murit pe 3 febr.1950, în penitenciarul Aiud.

C.

-Cancicov , Mircea/ Georgeta-soţie / Madelaine - soră /

N. în 1888, la Bacău. Prof.univ. la catedra de Finanţe a Facultatăţii de Drept din Bucureşti ;membru ( c) al Academiei Române ( din 1937 ).

Considerat, în epocă , o excelenţă  financiar-economică şi organizatoric-administrativă , a fost solicitat ( şi a acceptat ) portofolii ministeriale sub trei regimuri politice.

În echipa guvernamentală a lui Gh.Tătărăscu , subsecretar de Stat la Agricultură şi Domenii  (1934-'36 ) ,apoi ministru de Finanţe  ( 1936-1937 ).

În formula guvernamentală autoritar-carlistă, ministru la Finanţe şi ad.int Justiţie în primul guvern Miron Cristea (10 febr.-mart.'38 ), continuându-şi funcţia şi în guvernul al doilea,condus de  Miron Cristea/Armd.Călinescu ( 30 mart.'38-1 febr.'39 ) ;la departamentul Economiei Naţionale şi ad-int la Comerţ  în guvernul Tătărăscu  ( 28 iun-4 iul '40 ).

După abdicarea regelui Carol II ,a fost solicitat şi de  generalul Antonescu ,în primul cabinet  ,ca ministru al Economiei Naţionale ( 10 nov.'40-27 ian.'41 )

Pe 3 oct'46, la secţia a VIII-a a Curţii Criminale ( Bucureşti ) începe judecarea "lotului de miniştri antonescieni ,autori ai aservirii Rămâniei la carul imperialismului fascist german ".

A fost  procesul "lotului III " , după desfiinţarea "Tribunalului Poporului "

Sunt inculpate 18 persoane , printre care Mircea Cancicov (Ec. Naţ ională , cab 1 )

Preşed.completului -Damian Ştefănescu ;procurori generali -Octav Vasiliu, N.Stăvrescu .

Pe 9 oct.'46, se pronunţă sentinţa :Mircea Cancicov a primit  20 de ani temniţă grea ,decizie reconfirmată , la recurs, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

A murit în 1958, la 70 de ani,în  penitenciarul din Râmnicu -Sărat ( cf. Ioniţoiu ) , în  Aiud ( cf. Mamina -Scurtu)

-Cădere, Victor

N.în 1891,în Buhalniţa ( Neamţ );licenţiat şi dr. în Drept ( Iaşi );diplomat în Ştiinţe Politice şi agregat de Drept privat ( Paris ).Membru în Delegaţia română la Conf.de Pace de la Paris ( 1919 1920 );şeful Misiunii Militare române ,în Siberia ( 1920-'21 );

Secretar g-ral la Ministerul de Justiţie şi Interne( 1930-'31 ;rezident regal al ţinutului "Dunărea de Jos " ( aug.1938-febr.'39 )în regimul autoritar al Regelui Carol II .

Arestat în mai 1950,în "lotul demnitarilor "

-Cihosky ,Henry /Cihosky-nepoată /

N.în 1871, la Tecuci .Ministru de Război în guvernul PNŢ ( 1928-1930 ).Implicat în câteva scandaluri politice ("Cazul Stere " , "Afacerea Skoda ), din care a ieşit onorabil.

 În 1945, a primit gradul de general de armată ( r ) .Arestat în noaptea de 5 /6 mai 1950, în "lotul demnitarilor ", întemniţat la Sighet , a murit la 17 mai 1950, la vârsta de 79 ani .

- Cipăianu Gheorghe

N.1878, Cipăieni -Turda.

Prefect de Piatra Neamţ ( 1917 ),secretar general la Ministerul Agriculturii ( 1918-'19 )

,subsecretar de Stat la Agricultură şi Domenii ( 1923-'26;1927-'28 ), ministru la Agricultură şi Domenii ( ian-oct 1934 ).Dir.al Casei Centrale a Cooperaţiei şi Împroprietăririi.

Arestat la 5 / 6 mai 1950, în "lotul demnitarilor" .Încarcerat la  Sighet .

Eliberat în 1955, la 80 de ani , a murit în 1956.

-Ciugureanu , Daniel

N. în 1885 , la Şirăuţi ( Hotin ) .Studii de medicină la Universitatea din Kiev .Urmărit pentru activitatea sa în mişcarea naţională a românilor basarabeni , în 1912 a fost arestat  de autorităţile ruse. A contribuit la înfiinţarea Partidului Naţional Moldovenesc ( apr.1917 ) , fiind ales în Sfatul Directorilor Generali ai Republicii Moldoveneşti ( 24 ian-3 apr.1918 ).

După unirea Basarabiei cu România ,a fost desemnat ministru al Basarabiei în guvernul României ( 1918-1919 ), iar profesional, medic primar chirurg , la spitalul "Cantacuzino " .

A activat în PŢ -din Basarabia ( 1918 ), al cărui deputat şi senator a fost ales(1919 ) ;

Se înscrie în PNL ( 1920 ),apoi în PNR ( 1924 ), pentru ca , în final, să opteze pentru  P.P-Averescu, fără să mai aibă activitate politică deosebită .

  A fost arestat în 5 /6 mai 1950,în "lotul demnitarilor".În duba care-l transporta la Sighet , a avut un atac cerebral , fiind dus la spitalul din Turda , unde a decedat .

Securitatea l-a înregistrat ca mort la Sighet, la 9 mai 1950 .

-g-ral Ciupercă, Nicolae Gheorghe

N.în 1882, la Râmnicu Sărat. A urcat ierarhia militară completă, de la sublocotenet ( 1902 ) la general de brigadă, divizie, corp de armată şi armată (1930-1941) -

Ministru de Război ( 1938-1939 ) ; comandant al Inspectoratului general de armată  (1939 ), al Armatei 2 ( 1939-'40 ) al Armatei 4 ( 1940-'41 )cu care a luat parte la eliberarea Basarabiei

A demisionat apoi de la comanda Armatei 4, pentru că nu a fost de acord cu continuarea războiului dincolo de Nistru .

A fost arestat la 12 sept.1948, sub acuzaţia de "complot şi uneltire contra ordinii sociale" , pentru că a activat în org. "Graiul Sângelui " condusă de prof.Ion Vulcănescu ( considerată de "tip fascist , paramilitar " ).Închis în penitenciarul Jilava .

Procesul organizaţiei a avut loc în vara anului 1950, fiind implicate 23 de persoane , în frunte cu prof .Vulcănescu .Generalul Ciupercă n-a compărut în proces, pentru că nu a supravieţuit perioadei de cercetare , decedând pe 25 mai 1950, în Spitalul central nr 1 al penitenciarului Văcăreşti .

-Costinescu, Ion

N.1871.Medic,licenţiat la Universitatea din Bucureşti ;doctorat la Universitatea din Paris .

Deputat PNL, în majoritatea legislaturile interbelice.

Primar al Bucureştiului (1922-'26 );ministru al Muncii ,Sănătăţii şi Ocrotiri Sociale (febr.-oct 1934 )al Sănătăţii (oct .'34-sept.'35 ); al Industriei şi Comerţului (sept.'35-aug.'36 );al Muncii şi Ocrotirilor Sociale ( febr.-mart'38 ) Preşedintele "Crucii Roşii" din România.

Arestat în 5 /6 mai 1950,la 80 de ani , în "lotul demnitarilor" ,înghesuit în dubele securităţii , a murit în penitenciarul Sighet , la 21 noiembrie 1951.

-Constant , Alexandru

N.în 1911.Subsecretar de Stat .ptr.Propagandă( pe lângă Consil de Miniştri ) în primul guvern  Antonescu-legionari ( 14 sept.1940 -27 ian. 1941 )Arestat în 1946 .Condamnat la închisoare pe viaţă .Închis la Jilava, Aiud, Piteşti , Râmnicu Sărat ,Sighet. Eliberat în 1964 ( Decretul 411-cu graţierea ) .

-Constantinescu Atta, Alex.

N.1896, la Paris. Avocat, mare agricultor ( fiul lui Alex.Constantinescu , membru marcant al PNL , ministru la Agricultură şi Domenii în guvernele liberale ,înainte de primul război ) . Doctor în Drept; secretar de Legaţie ;deputat PNL(1922-1926 )apoi PNL-georgist(1933-'37 )

Ministru la Lucrări Publice şi Comunicaţii ( 6 oct 1943-23 august '44 ) în ultimul guvern  Antonescu. Arestat în 1946 .Condamnat . Detenţie în închisorile Jilava, Cernavodă , Gherla.

-Constantinescu ,Tancred

N.1876,Cahul-Basarabia .Inginer,Şcoala de Poduri şi Şosele ,studii speciale în Franţa şi Germania .Deputat şi senator PNL (din 1927 ).

Dir.general la Muniţiunile de Război ( 1916-'18 );dir.general la CFR ;secretar general la Industrie şi Comerţ ;ministru Industrie şi Comerţ în guvernul IICBrătianu ( 1923-1926 )

Arestat în noaptea de 5 / 6 mai 1950.A murit în penitenciarul de la Sighet , la 14 ian.1951

-Cornăţeanu, Nicolae D.

N.în 1899, în Călăraşi ( Ialomiţa ) Ing.agronom, absolvent al Şcolii de Agricultură -Herestrău, cu doctorat în ştiinţe agricole la Viena, cu studii de specialitate în Elveţia şi SUA .

Prof.de Contabilitate agricolă la Academia de Înalte Studii Agronomice -Bucureşti.

Ministru la Agricultură şi Domenii ,în guvernele regimului carlist,conduse de Armand Călinescu, Argeşanu şi C.Argetoianu ( 7 martie 1939-nov.1939 ) .

Arestat în 5 /6 mai 1950 ,în  "lotul demnitarilor ", dus la Aiud, eliberat în 1955.A murit în 1977. 

-Coşoveanu , Ioan N.

N.în 1900 ,la Craiova, domiciliat în Bucureşti.Comandor de aviaţie(1936-1947 ) ;Subsecretar de Stat la Ministerul Forţelor Armate ( 1944-1945 ) .Disponibilizat din armată ,în 1947.

Arestat cu "lotul Pop-Bujoi ",condamnat la muncă silnică pe viaţă , de Tribunalul Militar -Bucureşti ( sentinţa nr.7.454 /25 iulie 1950 ).La 6 febr.1962, i s-a comutat pedeapsa în 25 ani muncă silnică. A fost închis în penitenciarele Malmaison, MAI, Jilava, Aiud,Oradea ,Piteşti, Văcăreşti ,Botoşani. Eliberat prin graţiere , în apr.1964 ( Decretul 411 ) .

-Crainic, Nichifor.

N.1889.Bulbucata (Vlaşca ). Pseudonimul lui Ion Dobre ..

Deputat independent de Vlaşca ( pe listă PNŢ ),în legislatura PNŢ ( 1928-1931); candidat pe listele Gărzii de Fier în alegerile din nov.'33.

În martie 1934, după asasinarea lui IGDuca, a fost arestat,închis la  Jilava ,implicat în procesul Gărzii de Fier (52 de inculpaţi ) , trimis în judecata Secţiei a II-a a Consiliului de Război al Corpului II Armată, în final, achitat (6 apr.'34 )

Ministru însărcinat cu Propaganda Naţională , în guv.Antonescu ( 27 ian.1941 -1 ian.1943 )

La 16 oct.'44 a fost publicată, prima listă de ziarişti cărora li se ridică dreptul de a publica . Nichifor Crainic figurează pe această listă.

Între 30 mai -4 iunie'45 , se desfăşoară  procesul ziariştilor "criminali de război "

Lotul este format din peste 20 de ziarişti ,mulţi fiind absenţi,(printre care şi Nichifor Crainic ,dat "dispărut ") În actul de acuzare (C.Vicol,  Alexandra Sidorovici , I.D.Ioan , şi Avram Bunaciu ) dat publicităţii li se imputa că " prin articolele de ziare , broşuri sau conferinţe [...] s-au pus în slujba propagandei fasciste sau hitleriste şi au contribuit , prin acţiunea lor ,la menţinerea unui regim odios şi a unei politici externe nefaste "

La 4 iun'45,Tribunalul Poporului a pronunţat sentinţa. Pe lângă 4 condamnări la moarte, au fost date 8 condamnări la muncă silnică pe viaţă . Nichifor Crainic este în această categorie

La toţi li se confiscă averea lor şi a soţiilor sau descendenţilor .

Urmărit de Securitate, a stat ascuns până în 1947, după care s-a predat.

I s-a anulat condamnarea din iunie'45, dar a fost ţinut închis  încă 15 ani, fără judecată , la Aiud. Eliberat în 1962, la primele "graţieri " ,a reintrat în viaţa publicistică ,scriind -numai el ştie cum şi de ce  - la oficiosul " Glasul Patriei ", fiind mereu în vizorul Securităţii. O spune cu oarece "cheie" , Nedic Lemnaru (op.cit) .A murit în 1972, la Mogoşoaia.

-Creţu, Napoleon /Mircea-elev,fiu / Carmen -elevă,fiică /

Prof. de l.Română la liceul "Gh.Lazăr".Subsecretar de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale , în ( 4 iul.-3 sept.1940 ) în guvernul Gigurtu ; secretar g-ral la acelaşi minister în guv.Antonescu , în ministeriatul g-ralului Radu Rosetti (27 ian.1941 -1 ian.1943  ).

Arestat pe 5 /6 mai 1950, în "lotul demnitarilor " , transportat cu dubele la Sighet.

În 1952, i-au fost arestaţi şi cei doi copii  elevi -Mircea şi Carmen-eliberaţi în 1954.

Eliberat în 1955.

-Crihan, Anton

N.în 1893, la Sângerei -Bălţi (Basarabia). Ales deputat în Sfatul Ţării (21 nov.1917 ),a militat pentru unirea cu România. participând ,pe 27 martie 1918, la Marele Sfat al Ţării din Chişinău care a hotărât unirea cu Ţara.

Vicepreşed , apoi secretar al P.Ţărănesc din Basarabia ;deputat în primul parlament al României Mari ( 1919 ), membru al Delegaţiei române la Conferinţa româno-rusă de la Viena  ( 1924 ).S-a încadrat  în PNŢ ,în 1926, devenind deputat şi Subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii şi Domenii , în guvernul Maniu / Vaida (oct. 1932-nov.1933 ).

În oct. 1947 , a fost dat afară din învăţământ. În 1948, reuşeşte să treacă graniţa  , dar este prins şi arestat, în Iugoslavia. Sprijinit de Ambasada Franţei la Belgrad ( având soţie franţuzoaică ) , reuşeşte să plece la Paris , stabilindu-se apoi în SUA , devenind membru al Comitetului Naţional Român . A murit în SUA.

-Cristi, Vladimir

N.în 1880, la Teleşeu -Orhei (Basarabia ).

După revoluţia din febr.1917, ales deputat în Sfatul Ţării ( 21 nov.1917 ), a jurat  credinţă acestuia, fiind numit ministru la Interne în guvernul Republicii Moldoveneşti.

     După unirea Basarabiei cu România ( 27 martie 1918 ) , a fost desemnat delegat pe lângă Ministerul Afacerilor Străine al guvernului Marghiloman(apr.1918 ), împreună cu Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu ( miniştri ptr.Basarabia ).

    După terminarea războiului, s-a înscris în P.P.-Averescu,devenind Ministru de Stat ( 16 ian-6 iun.1932 ),în guvernul Iorga -Argetoianu. L-a urmat pe C.Argetoianu ,devenind membru în Uniunea Agrară ( iun.1932 ),în Partid Agrar (din 1936 ),apoi la regimul autoritar al lui Carol II (1938-1940 ),ajungând primar al Chişinăului ( 1938 ),membru în Directoratul FRN ( ian.1939 ) , deputat în Parlamentul FRN ( 1939-'40 ).

  În 1944, s-a refugiat în Austria ( lucrând ca muncitor agricol la o fermă ) .Încecând să-l contacteze pe Argetoianu ( aflat în Elveţia ) ,a fost arestat de NKVD şi dus, împreună cu familia, în URSS. A dispărut în gulagul sovietic.

-Cristu, Ioan

N.în 1895.Ministrul Comerţului Exterior ( înfiinţat la 16 febr.'40 ) ,în cele două guverne conduse de Gh.Tătărăscu în regimul carlist ( 24 nov.1939-3 iulie 1940 )

Arestat în noaptea de 5 /6 mai 1950, în "lotul demnitarilor ",dus la Sighet , unde a murit în 1953.

-Cudalbu [Popescu ],Teodor / Cudalbu , Ion -fiu /

N.în 1863, la Chilieni (Tutova ), pe nume Popescu .Licenţiat în Ştiinţe Juridice (Bucureşti ),doctorat în Drept ( Roma ).Magistrat (sau substitut de procuror )la Teleorman ,Fălciu ,Tutova,Brăila şi Ilfov. (1889-1898 ) În timpul primului război mondial , administrator al Casei Pădurilor la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor .

După război, s-a înscris în P.Poporului-Averescu,fiind ales deputat (din 1920 ) şi senator .

Ministru la Agricultură şi Domenii în guv.Averescu ( 1920-1921)  ; ministru la Justiţie (1926-'27 ), în a doua guvernare Averescu, avându-l coleg de cabinet şi pe Petru Groza.

În 1932 , a urmat pe Octavian Goga în PNAgrar şi PNC ( la fuziunea cu ACCuza  )

Arestat la 87 de ani ,în noaptea de 5 / 6 mai 1950 , în "lotul demnitarilor ",transportat cu dubele la Sighet ,unde a  murit la scurt timp .

/ Fiul său a fost condamnat la moarte şi excutat, pentru "spionaj " , la 21 febr.1951 )

-Cuza , Alexandru C.

Decanul de vârstă al clasei politice româneşti :61 ani în 1918, 87 de ani în 1944.

N.în 1857, la Iaşi. Cu studii multiple în străinătate : liceu la Dresda , bacalaureat la Sorbona (1881 ), facultate de Drept şi doctorate în Ştiinţe politice şi Economice la Paris, Berlin şi Bruxelles (1882-1886 ),ajunge prof.la Universitatea din Iaşi ( din 1901 ), decan al Facultăţii de Drept ( 1919 )şi membru al Academiei Române ( din 1936)

Cu apetituri jurnalistice şi literare - specifice sfârşitului sec.XIX ,dominat de "curente" -s-a alăturat socialiştilor , colaborând la "Contemporanul ";s-a alăturat curentului junimist ,colaborând la "Convorbiri literare " şi "Era Nouă " ;s-a alăturat curentului naţionalist din jurul lui  Iorga, colaborând la "Neamul Românesc " şi scoţând ziarul "Unirea " ;se apropie de dr.Paulescu , scoate ziarul "Apărarea Naţională "

Cu o certă labilitate politică , apartenenţa la un anume curent de idei i-a marcat şi opţiunile politice .În timpul perioadei "junimiste" , a ajuns ajutor de primar al Iaşului  (1890-'91) şi pentru prima oară deputat de Iaşi (1892-'95 ). După 1895,ambiţionează cristalizarea unei doctrine personale, naţionalistă şi antisemită, trecând prin fondarea Ligii contra alcoolismului (1897, împreună cu AD Xenopol ) , prin fondarea P.Naţionalist -democrat (împreună cu Iorga ,1910 ) în numele căruia candidează , a fost ales deputat , pledând pentru împroprietărirea ţăranilor şi votul universal (1914-1918 ).După război şi întregirea României, a fondat Uniunea Naţional Creştină ( cu dr Paulescu , în 1923 ).

După adoptarea noii Constituţii în 1923,s-a despărţit de Iorga, a înfiinţat Liga Apărării Naţional Creştine -LANC -care, în toată perioada interbelică,a fost un partid parlamentar, naţionalist, antisemit, anticomunist, în numele căruia el a fost ales deputat şi senator în toate legislaturile .În 1935, prin fuziunea cu PNAgrar -Goga, a pus bazele Partidului Naţionalist Creştin, pe locul 3 în alegerile din nov.1937, adus la putere de Carol II , formând aşa numitul guvern Goga -Cuza , în funcţie onorifică de ministru de Stat ( 29 dec.'37-9 febr.1938 ).

Ultimele sale prestaţii politice au fost în structurile regimului autoritar carlist (1938-1940 ) , fiind consilier regal, membru în FRN şi senator .

După 1944, i se impune un regim de domiciliu obligatoriu ,la Sibiu,suportând restriştea abătută asupra ţării şi a familiei .Nu ştim dacă a murit înainte sau după moartea fiului său, Gheorghe Cuza .]

-Cuza, Gheorghe A./ Cuza -fiu /

N.în 1896, la Iaşi (fiul lui A.C.Cuza ) Licenţiat al Facultăţii de Drept -Iaşi ( 1918 ), cu doctorat (1921 ),prof.univ.de Drept Roman la Universitatea din Iaşi ( din 1922 ).

Secretar general al Ligii Apărării Naţional Creştine (LANC ),organizaţie naţionalistă fondată de părintele său (1923 ),apoi al Partidului Naţional Creştin ( după fuziunea, din 1935 ,cu PNA-Goga )

Din 1931,deputat LANC,apoi PNC  în legislaturile pluraliste interbelice.

Ministru Muncii -în scurta guvernare Goga -Cuza ( 29 dec.'37-9 febr.1938  )

Arestat ( împreună cu fiul său ), judecat în lotul II al "vinovaţilor de dezastrul ţării şi propagandă în favoarea hitlerismului ", lot eterogen , format din inculpaţi amestecaţi mulţi "dispăruţi " (cuzişti, diplomaţi, simişti, ziarişti , pro-hitlerişti, funcţionari administrativi).La 21 febr.1946,Tribunalul Poporului l-a condamnat la 20 de ani muncă silnică .

A murit în închisoarea Aiud .

D.

-Dan, Sever

N.în 1885 la Măcin ( Cluj În România întregită , a reprezentat Consiliul Dirigent în Ministerul de Finanţe(1919 );subsecretar de Stat la Finanţe în guv. Ştirbei (1927) ; ministru al Sănătăţii ( 1928-1929 ) în guv. Maniu ;comisar al guvernului pe lângă Banca Centrală Cooperativă ( 1932 ) ,administrator al BNR (1932-'34 )

Arestat pe 5 /6 mai 1950,la 75 de ani , în "lotul demnitarilor " , dus la penitenciarul Sighet , unde a fost bătut şi umilit de directorul închisorii, Vasile Ciolpan. Eliberat în 1955, a murit în 1961.

-Dănulescu, Constantin

Subsecretar de Stat la Ministerul Muncii ,Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale (25 sept.1941 -24 iun.1943 )

Medic, n.în 1894,în Măxineni (R.Sărat ). Licenţiat al facultăţii de Medicină ( Bucureşti ) , specializat în radiologie ( Paris şi Strasbourg ,1928-'30 ).

   În 1946, a fost pus sub urmărire de Tribunalul Poporului , ca fost colaborator al guv. Antonescu şi aprig duşman al URSS şi al comuniştilor (pe baza Legii 312-legea Pătrăşcanu - din 12 apr.1945, de urmărire şi sancţionare a celor vinovaţi de dezastrul ţării sau de crime de război" ). Judecat în procesul primului "lot al criminalilor de război " ,lotul celor 17( 6 mai -1 iun.'46 ), în care mareşalul Antonescu a fost condamnat la moarte .

Medicul Dănulescu a fost condamnat (în contumacie, deoarece era ascuns ) la 5 pedepse de temniţă grea pe viaţă plus o pedeapsă complementară de 10 ani (hotărârea nr.17, semnată deAlexandru Voitinovici ).

Din ordinul ministrului de Interne ,Teohari Georgescu , locuinţa sa a fost "rechiziţionată", în ea primind două camere Anton Raţiu (şeful Corpului Detectivilor , fost coleg de liceu ). Venind noaptea acasă să-şi vadă copilul,doctorul l-a convins pe Raţiu de nevinovăţia sa, rugându-l să obţină măcar o reducere a pedepsei, ca să nu stea fugar. Cum Pătrăşcanu nu a dat curs Memoriului înaintat de Raţiu ( ca şi în cazul celorlalte Memorii sau Recursuri în acest prim proces ), Raţiu s-a străduit să-l ajute pe dr.Dănulescu să stea ascuns timp de 6 ani (pe la rude şi prieteni , la Bucureşti , la Roşiorii de Vede , la Ruşavăţ pe Valea Chijdului, la Măluţ pe malul Someşului , la Muncel pe dealul Ciceului).Vestea morţii lui Stalin i-a produs o atât de mare emoţie, încât a făcut un accident vascular cerebral, care i-a fost fatal (martie 1953 ) .

A fost înmormântat în grădina unui ţăran , Iulian Tarţa.

Informatorii Securităţii au aflat în cele din urmă de moartea sa, l-au identificat şi i.-au raportat şefului Securităţii din Dej, Nicolae Briceag .Ca represalii , 30 de oameni din partea locului -preoţi , învăţători , ţărani - au fost arestaţi şi condamnaţi pentru că nu l-au denunţat. Cadavrul i-a fost deshumat, etichetat drept "corp delict" şi aruncat , nu se ştie unde.

-g-ral Dămăceanu , Dumitru

[LD:în istoriografia românească există atâtea variante privind rolul generalilor la 23 august '44, încât prefer să semnalez numai datele de necontestat .Este şi cazul g-ralului Dămăceanu]

Subsecretar de Stat la Ministerul de Război în guvernul Petru Groza II ( 1 dec.1946-29 dec.1947 ) După abdicarea regelui Mihai ,arestat, condamnat .Detenţia la Jilava şi Aiud.

Reabilitat în timpul regimului Ceauşescu , a vehiculat încă o variantă  despre 23 aug-'44 .

-Deculescu, Constantin Gh.

/Costantin - N.1889, Olteniţa ( Călăraşi ).Deputat şi senator PNŢ(1928-1937 ) .

Luptător în primul război mondial,decorat ;dir al Institutului de Igienă ( Bucureşti );preşedinte al Consiliului de administraţie al "Loteriei". Prefect de Ilfov (1928-'30 ) ;secretar general la Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale (1932-'33 ).

Arestat la 24 sept.'50 ,( împreună cu fratele său Deculescu Ion ) ;eliberat în 1951 ;rearestat în 1952, eliberat în '54.Detenţia în lagărul de muncă de la Bicaz.

-Dimitriu ,Adrian

Secretar general al PSDI-Titel Petrescu .Avocat .

Subsecretar de Stat la Ministerul Industriei şi Comerţului ( pentru industria de război ) în guvernul Petru Groza ( 6 martie 1945-30 nov.'46 )

Înlăturat din PSD , în 1947 .După congresul din 21 febr.1948 , când PSD a fost înghiţit de PCR ,Adrian Dimitriu şi alţi social-democraţi solidari cu Titel Petrescu , a fost arestat pentru materiale "necenzurate, cu caracter subversiv şi antisovietic"  nchis  şi anchetat la Jilava şi Ocnele Mari , fără să fie condamnat , a fost eliberat în 1955 .

-g-ral Dobre, Gheorghe

[LD:cazul acestui general-ministru este prezentată contradictoriu de autori, atât în ce priveşte numele ,cât şi în ce priveşte lotul în care a fost judecat şi condamnat ,legea ( sau decretul ,sau Jurnalul Consil.de Min.) invocate la procese. Nu este de mirare .După cum am mai arătat ,"loturile criminalilor de război " sau a "vinovaţilor de dezastrul ţării " s-au făcut şi s-au completat în avalanşă , au trecut prin succesive reformulări, schimbîndu-şi numărul , ţinta şi emitentul .Aşa că le enumerăm :legile nr 50 şi nr 51 (ian.'45 ), înlocuite de legea nr.312 /decretul-lege nr.1318 / din 21 apr.1945 .Lotul I, II, III ,IV.ş.a ş.a .În unul din ele a fost şi g-ral Dobre.

General  de divizie ,n. în 1885, la Olteniţa ( Călăraşi ).La 27 ian.1941, a fost numit ,la 14 sept.1940 de mareşalul Antonescu ,Subsecretar de Stat apoi ministru  la Departamentul de Înzestrare şi Aprovizionare a Armatei (transformat în minister în 16 sept '42 ), apoi ad-interim la Economie Naţională (din 19 febr.'43-23 august'44).

 Arestat la 25 febr.1945 ;s-a numărat printre cei peste 100 generalii care au stat închişi în temniţe, până le-a venit rândul să intre în "loturi".Condamnat la muncă silnică pe viaţă 

A murit la 26 martie 1959, în penitenciarul din Râmnicu Sărat şi a fost aruncat la groapa comună.

-Dobrescu, Aurel A.

N.în 1885 , în Henig -Berghin (Alba ).Subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor,în guvernul Maniu (1928-1930 )

Arestat la 15 august 1949 , condamnat la 7 ani , ispăşiţi la Jilava şi Aiud .

Rearestat în 1958 ,pe Bărăgan (unde avea domiciliul obligatoriu )a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, anchetat ,chinuit , umilit , în închisorile din Jilava, Aiud , Văcăreşti .

A murit la Văcăreşti,în nov.'63.Aruncat în groapa comună .

-Docan, Gheorghe

Magistrat.Consilier la Înalta Curte de Casaţie. La 27 ian.1941, a fost numit ministru Secretar de Stat la Justiţie , dar numai după 20 zile şi-a dat demisia ( 15 febr.'41 ) .

În 1946, a fost arestat , condamnat la 5 ani temniţă grea , executând pedeapsa la Gherla.

-Dragomir, Silviu

N.în 1888, la Gurasada ( Hunedoara ).Absolvă cursurile liceului românesc ( Blaj ) şi a celui săsesc ( Novisad )..Studii universitare de teologie la Cernăuţi ( cu doctorat în 1910 ), cursuri de slavistică ( Viena ).Prof.univ. de Istorie ecleziastică la Instit. Andreean din Sibiu ( 1911-1919 )

Prof. la catedra de Istoria popoarelor sud-est europene la Univ.din Cluj ( din dec.1918 ).

Membru al Academiei Române ( 25 mai 1928 ) ,cu remarcabile studii de istorie medievală şi modernă a României.

Înainte de război şi unire , membru al Partidul Naţional Român, secretar al Adunării Naţionale de la Alba Iulia ( 1 dec.1918 ),şef al biroului de presă al Consiliului Dirigent ( 2 dec.1918 ).

  După 1919, se înscrie în P.Poporului -Averescu , devenind deputat ( din 1926 )

Îl urmează pe Goga la sciziune,devenind fruntaş al Partidului Naţional Agrar (apr.1932-1935 )apoi ,prin fuziunea cu LANC, al P.Naţional Creştin ( iul.1935-dec.'37 )

  Ministru Secretar de Stat în scurta guvernare Goga ( 28 dec.'37-9 febr.1938 )

După instaurarea regimului autoritar al Regelui Carol II (10 febr.'38 ), colaborează în noile instituţii şi structuri :secretar general al Frontului Renaşterii Naţionale ( 20 ian.'39 ) , deputat în Parlamentul FRN ( iun.'39-iul'40 ) , Ministru Secretar de Stat pentru Minorităţi în succesivele guverne carliste ( 1 febr.'39-4 iul.'40 ).

  După război, este "pensionat " din oficiu ( 1 sept.1947 ) .Membru al Consil.de administraţie al Băncii Agrare din Cluj,este arestat ,judecat şi condamnat la 6 luni închisoare (1 dec-1948 ) , sub acuzaţia de "politică ilegală de credite".În mai 1950, este arestat în "lotul demnitarilor" , întemniţat la Sighet ,de unde este eliberat în iul.1955.Soţia sa Flora, a fost condamnată la 2 ani închisoare. Din 1957, lucrează la Institutul de istorie din Cluj. Moare în mart.1962.

-G-ral Dragomir, Nicolae

[LD:prezint acest caz mai pe larg , pentru că el lămureşte minuţios păienjenişul legislativ cu care comuniştii au girat genocidul armatei române, plasa instituţională a represiunii  -guvern -parchete -tribunale- închisori -cu care au operat .Datorăm această sursă de informaţie rarisimă ,lucrării istoricilor Alesandru Duţu şi Florica Dobre (op.cit ),care ar trebui să constituie un model în cercetarea istorică a acestor cazuri .

[Vezi pe larg la Tabloul MILITARI -victime ]

  Militar de carieră.N.în 1898, la Craiova (Dolj ).Şcoala Superioară de Război la Bucureşti şi Torino(1923-1925) ;general de brigadă ( din '44 );ministru al Coordonării şi Statului Major Economic ( 14 sept.1940-31 mart.1941 ) ; comandant al Regimentului 8 artilerie grea ( 1944 ), şef de stat major al Armatei 4 ( 1944-'45 ).

 Arestat de sovietici la Divin, pe frontul din Cehoslovacia ( împreună cu g-ral Gh.Avramescu ( comand.Corp 4 aramată ), pe 2 martie 1945.Dirijaţi în direcţii necunoscute autorităţilor româneşti G-ralul Dragomir a fost anchetat în URSS, până în 10 ian.1956.

   Concomitent ,în România,Tribunalul Poporului  , printr-o Ordonanţă din 10 apr.'46 (acuzator Dumitru Săracu ) a decis cercetarea activităţii sale în calitate de ministru al coordonării economice ('40-'41 ) ,prin prisma legii 312 /1945 ,plasându-l în categoria celor "vinovaţi de dezastrul ţării şi crime de război " .

Cauza a fost preluată de Parchetul General al Curţii  de Apel Bucureşti , care , prin Ordonanţa 11 /10 sept.1946 ( procuror Aristide D. Aristide ) , a dispus punerea sub urmărire a generalului, considerat "intim colaborator a lui Antonescu" şi "vinovat de dezastrul ţării " .

La 1 oct.'46, Consiliul de Miniştri a aprobat actul de acuzare ( proces -verbal nr.87 , semnat de Petru Groza, Teohari Georgescu , Octav Livezeanu , Lothar Rădăceanu ş.aş.a )

La 4 oct.'46,prin Decizia Curţii  de Apel Bucureşti ,G-ralul Dragomir (în lipsă ) a fost condamnat la 10 ani detenţie riguroasă, 10 ani degradare civică , şi confiscarea averii , în conformitatea cu art.3 şi 6 al Legii 312/1945 .

Pe baza acestei decizii, prim-procurorul Tribunalului Ilfov a emis ,pe 3 febr.1947,mandatul de arestare nr.16.341 , delegând pe administratorul penitenciarului Dumbrăveni "de a primi şi reţine pe sus-numitul ".

   "Inculpatul " executa în acel timp condamnarea de 8 ani dată de justiţia sovietică, după expirarea căreia , pe 4 apr.1953, a fost trimis la muncă, "în stare de libertate" , în sovhozul Bakansk ( raion Karasusk,reg.Kustanai ),ca felcer veterinar.

  Aflând de condamnarea sa în ţară şi de Decretul de amnistie din 30 iun.1955 [ Prezidiul MAN a emis Decretul nr 421 prin care au fost graţiaţi cei cu condamnări până la 10 ani , în baza legilor nr.312 / '45,nr.291/'47şi a decretului nr.207/'48 .A prevăzut graţierea celor cu pedepse mai mari de 10 ani , dacă au participat la războiul antihitlerist ] generalul Dragomir a solicitat repatrierea. Primind aprobarea, în dec.1955 a fost condus la Sverdlovsk , unde s-a întâlnit cu alt grup de repatriaţi ,continuându-şi călătoria cu un paşaport colectiv.

A intrat în ţară pe la Ungheni , pe 10 ian.1956(după 11 ani de prizonierat sovietic ), a îndeplinit o suită de formalităţi birocratice, primind şi un serviciu( bibliograf la Bibl. C. Universit  ) .

   La 11 ian1957, a fost din nou arestat ( fără să i se comunice motivul ) .Bănuind că ar fi vorba de Decizia Curţii de Apel din 4 oct.'46 ,generalul a făcut recurs. A urmat o perioadă de 3 ani de tergiversări şi pretexte procedurale , de la instanţă la instanţă , soldată cu respingerea "opoziţiei" ,ca "tardivă " ( Tribunalul Capitalei ,Decizia nr 344, 4 apr.1959 ) .A urmat un alt recurs , o altă decizie de respingere ,până la 28 ian.1960.În tot acest timp, generalul Dragomir a fost  ţinut sub stare de arest la Jilava, Râmnicu Sărat ,spital -penitenciar Văcăreşti , Jilava.

    A fost eliberat, după 7 ani detenţie,  la 27 iulie 1964,în baza Decretului nr.511 al Consiliului de Stat. La eliberarea din Jilava a semnat următoarea Declaraţie :<La punerea mea în libertate  din locul de deţinere ,am luat la cunoştinţă de faptul că nu am voie să divulg nimănui nimic din cele văzute şi auzite de mine în legătură cu locurile de deţinere pe unde am trecut şi nici despre persoanele încarcerate. De asemenea, nu voi comunica nimic scris şi verbal rudelor sau altor persoane despre deţinuţii rămaşi în locul de deţinere .În cazul că nu voi respecta cele arătate mai sus, am luat la cunoştinţă că sunt pasibil a suporta rigorile legilor Republicii Populare Române .>

[ LD: astfel declaraţii au fost siliţi să dea toţi deţinuţii la eliberare .Este una din explicaţiile care se pot invoca la faptul că , ani în şir, lumea din cercul exterior universului concentraţionar , nu a aflat ce se petrecea dincolo de zidurile închisorilor ]

-Dragoş, Titus

 Secretar g-ral în Ministerul de Finanţe (27 ian .-12 dec.1941 ), Subsecretar de Stat al Românizării , Colonizării şi Inventarului în guv. Antonescu (înlocuindu-l pe g-ral Zwiedinek ), între 4 dec.1941- 23 aug.'44.

Arestat în 1945.Condamnat în 1946 (pe baza Legii nr 312 / Decretul -lege nr 1.318 / din 21 apr.'45 ) în unul din loturile guvernului Antonescu .Închis la Jilava şi Aiud

E.

-g-ral Eftimiu , Constantin

General de brigadă. N.în 1893.Între 23 august -31 nov.'44, a fost ministru Secretar de Stat, în guvernul Sănătescu , la Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţii.

În nov.'44 a preluat comanda trupelor , iar în 1945, a fost şeful Marelui Stat Major.

La 1 mart.'45 , a înaintat un Raport către pereşed. Consil.de Miniştri , în care prezenta situaţia gravă din nordul Transilvaniei ,eliberată de trupele române , dar lăsată sub administraţie maghiară , sub supravegherea îngăduitoare a sovieticilor : tricolorul românesc interzis ; obligativitatea limbii maghiare ; intelectualitatea română umilită şi persecutată ; militarii întorşi în permisie -arestaţi ; simpatie linguşitoare faţă de sovietici ; poliţia "populară " maghiară comite atrocităţi ,pentru a-i determina pe români să părăsească Transilvania de nord. )

După arestarea g-ralului Aldea, în iunie 1946, a fost arestat şi implicat în procesul "sumanelor negre ".În urma unui scurt proces ( 11-18 nov.'46 ) a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă .

Completul de judecată al Curţii de Casaţie şi Justiţie Militară :preşed.g-ral V.Atanasiu ;Procurori :g-ral Gr.Nicolau şi col.Alex.Burada

Printre apărători :av.I.Melinte, Emil Ottulescu ,Ella Negruzzi , Aznavorian ,Aurel Bentoiu ş.a Printre martori :Iuliu Maniu , Dinu Brătianu ,C.Titel-Petrescu ,Bebe Brătianu ,Petru Groza .

În boxă se află 57 inculpaţi ( din 91 citaţi ) , în frunte cu g-ralii Aurel Aldea şi Constantin Eftimie .28 de acuzaţi sunt condamnaţi la muncă silnică pe viaţă .Printre ei şi g-ral  C.Eftimiu. A trecut prin penitenciarele MAI, Jilava şi Aiud ,unde a murit la 19 sept.1950.

-Enescu D.Ion

Ministru Secretar de Stat la ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale ( 3 iul.'43-23 aug.'44  ), în ultimul guvern Antonescu.Preşed.Asoc.Arhitecţilor din România.

Arestat .Condamnat la 10 ani temniţă grea , la 6 martie 1948.A "trecut" prin Jilava, Aiud .

A murit la 21 iun.'49, în detenţie

F.

-Filip ,August 

Subsecretar de Stat la preşedinţia Consiliului de Miniştri , în guvernul de criză condus de  Constantin Argetoianu ( 28 sept-23 nov.1939 ).

Avocat, n.în 1897, cu studii de Drept la Bucureşti şi Paris.Membru al Partidului Agrar (fondat de Argetoianu), deputat din partea acestui partid în legislatura Iorga-Argetoianu (1930-'31 ).

Arestat cu "lotul demnitarilor", în mai 1951, întemniţat la Sighet , eliberat în 1955.

La "eliberare" , revenit în Bucureşti , a constatat că nu mai avea nici un mijloc de subzistenţă , totul fiindu-i confiscat .S-a sinucis , înecându-se în lacul Herestrău.

-Finţescu ,Ioan N.

N.în 1888, în Strehaia -Mehedinţi .Avocat, decan şi prof. de Drept Comercial la Facultatea de Drept -Bucureşti .Membru PNL, deputat în legislaturile liberale.

Ministru al Economiei Naţionale (1 ian.'43-23 aug.'44 )în ultimul guvern(al IV-lea ) condus de mareşalul Ion Antonescu .

Arestat în 1946, judecat în lotul II ( 20 mai 1946 ) al ministeriabililor lui Ion Antonescu , paralel cu judecarea recursului primului lot , condamnat la 20 ani muncă silnică ,închis la Jilava , Aiud şi Sighet. A murit (nu se ştie exact când ) la Sighet.

-Fotino ,George

[LD:l-am cunoscut în 1969,la rev. "Magazin istoric" Am avut una dintre cele mai interesante discuţii privind interbelicul-puşcăriile - cultura şi liberalismul .Scosese la BPT , clasicii antichităţii greci şi romani .Urma să ne reîntâlnim .Operat la spitalul 9 , a încetat din viaţă  , şi întâlnirea n-a mai avut loc ] 

N.1896, Craiova. Voluntar în primul război mondial. Licenţiat în Istorie şi limbi clasice. Doctorat la ParisProf. univ. la Facultatea de Drept, unde preda Istoria dreptului românesc .

Membru corespondent al Academiei Române , laureat al Marelui Premiu de Istorie al Academiei ( 1937 )

Deputat liberal ,vicepreşedinte al Camerei în ultima legislatură liberală (1934-'37 ).

După 23 august '44, ministru al Cooperaţiei (ca reprezentant  PNL )  în guv.Sănătescu  ( 4 nov.-5 dec.'44) şi guv.Rădescu ( 6 dec.'44-5 martie'45 ).

Arestat în 1949.Deţinut la Jilava şi Sighet .Eliberat în 1956.A murit în 1969.

G.

-Gafencu ,Grigore

[Vezi pe larg la Tabloul  Diplomaţi ]

În prima guvernare a PNŢ,secretar general la Ministerul de Externe (1928 );subsecretar de Stat la Lucrări Publice şi Comunicaţii (1929 ) şi la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (1930 )

În a doua guvernare a PNŢ, subsecretar de Stat la Ministerul de Externe ( 1932 ) şi la Industrie şi Comerţ (1933 ) Ministru al Afecerilor Străine în guvernele FRN ( 1938-'39 ),ambasadorul României la Moscova ( 1940 )

Judecat în lipsă , în 1946,în procesul Maniu-Mihalache , a fost condamnat , în contumacie, la 10 ani muncă silnică. A murit în exil, în SUA, în 1957.

-g-ral Georgescu, Grigore

N.în 1886 , în Craiova ( Dolj ),ofiţer combatant în campania din Bulgaria ( 1913 ) şi primul război mondia.Profesor la Şcoala de Război .General de brigadă ( 1935 ) , de divizie ( 1938 ) ministrul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor în guvernul Mareşal Antonescu (27 ian.1941-1 ian.'43 )

Arestat în 1946 ,ca fost demnitar ;condamnat la 3 ani închisoare, fără să fie eliberat la expirarea pedepsei. Închis la Aiud , Văcăreşti şi Sighet ,unde a murit la 27 apr.1952.

- Amiral Gheorghiu Alexandru

Ministru Înzestrării Armatei , în guv.g-ral  Sănătescu ( 1 sept.-4 nov.'44 )., apoi consilier în Consiliul de Administraţie al Întreprinderilor Malaxa. Arestat .Judecat în unul din loturile mişcării de rezistenţă "Pop-Bujoi " .Condamnat la închisoare , în 1948 .

-g-ral Gheorghiu , Ermil

Subsecretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale , în guvernul g-ral Sănătescu ( 23 august-6 dec.1944 ), general de aviaţie .N.în 1896, la Botoşani .

Arestat la 11 august 1947 .Folosit ca martor al acuzării în procesul Maniu -Mihalache.

Condamnat la 7 ani închisoare ( sentinţa nr.777 / 19 mai 1948 ) de Tribunalul Militar -Bucureşti . Încarcerat la Văcăreşti şi Aiud.

-Ghilezan, Emil

Subsecretar de stat la Ministerul de Finanţe în guvernul g-ral Sănătescu din partea PNŢ ( 23 august-3 nov.'44 ) ; comisar la Banca Naţională . Arestat în nov.1945 , anchetat în procesul Maniu -Mihalache ( 1947 ), a reuşit să fugă în străinătate , în perioada anchetei.

-Ghiolu, Stavru

Prof.ing. la Institutul Politehnic ,subsecretar de stat la Ministerul Industriei, Comerţului şi Minelor , în guvernul  Antonescu( 1942 ) .Arestat pe 18 mai 1946  ; condamnat la 8 ani închisoare ; închis la Jilava şi Aiud.

-Ghiţescu, Stan 

Avocat, n. în 1881 , în Mârzăneşti -Telorman .Ministru al Cooperaţiei în scurta guvernare Goga  (dec.'37-9 febr.'38 ) , Ministru Muncii  în guvernul Ion Gigurtu ( 4 iulie-14 sept.1940 ),ultimul guvern al regimului autoritar al regelui Carol al II-lea .

Arestat la 5 mai 1950, în loturile de "foşti demnitari" ,a  fost întemniţat  la penitenciarul din Sighet ,unde a murit la 25 febr.1952(aruncat la groapa comună din cimitirul săracilor  )

-Ghiţulescu ,Petre-Toma

Inginer- miner, dir.general la "Mica " .Subsecretar de stat la Ministerul Aprovizionării (5 apr.-27 mai 1941 ), în guv.Ion Antonescu , plecat prin demisie.

Arestat în 1950.Învinuit de legături cu Legaţia Franţei ,condamnat la muncă silnică pe viaţă (la 20 oct.1950 ) .Închis la Jilava şi Aiud , apoi ,ca "specialist" , la exploatarea auriferă de la Bran.

"Graţiat" în 1964 ( Decretul 411 ) 

-Gigurtu ,Ion / Maria - soţie / [Dinopol] -soră / 

Director general al societăţii "Mica" , n.în 1886, la Turnu Severin. Inginer de mine ( cu studii la la Academia de Mine de la Freiburg şi Charlottemburg ( Germania ).

    Politiceşte, a fost , succesiv, membru în P.Poporului -Averescu ; a PNAgrar-Goga ; apoi în PNCreştin Goga-Cuza , fiind ales deputat  din partea acestor partide.

Din februarie 1938, s-a alăturat garniturii politice ce a alcătuit structurile instituţionale ale regimului carlist, fiind consilier regal, membru FRN , deputat ( 1938-'40 ).

  Ministru la Industrie şi Comerţ în guvernul Goga ( 28 dec.1937-10 febr.1938 ); ministru la Lucrări Publice şi Comunicaţii în guvernele Tătărăscu ( 24 nov.'39-3 iulie '40 ),prim-ministru în ultimul guvern al regelui Carol II (4 iulie-4 sept.1940 ).

Arestat pe 5 mai 1950, în "lotul demnitarilor" , împreună cu soţia. Condamnat la 15 ani închisoare. Încarcerat la penitenciarele MAI şi Sighet ( până în 1955 ) Adus apoi la Malmaison, a mai fost judecat încă o dată într-un proces public ( împreună cu Radu Budişteanu şi g-ral Gheorghe Mihail ) pentru "activitate contra clasei muncitoare " , considerată "crimă" (cf.art 200 C.P. )şi pedepsită cu detenţie riguroasă şi confiscarea averii. ( Sentinţa nr 23 / 10 ian.1957 ) .

A murit în 1959, în detenţie. Soţia , sora şi alţi membri ai familiei , au suferit rigorile represiunii  ( fiind arestaţi, condamnaţi , închişi ) şi cu averile confiscate .

-Giurescu, Constantin C.

Istoric.N.1901,Focşani .Membru PNL , apoi al PNL -georgist ( 1930-1937 ). Membru fondator al FRN ( 1938 ). Rezident regal al Ţinutului Dunărea de Jos (1938-'39 ) ,ministru al FRN (sept.'39-mart'40 )şi al Propagandei (4 mart.1940 ).

În 1943 , a plecat în Turcia . Reîntors în ţară după 23 august'44, s-a alăturat lui Gheorghe Tătărăscu , devenind deputat în Parlamentul reieşit în alegerile din 1946.

În 1948, a fost dat afară din învăţământ. Arestat la 5 mai 1950 cu lotul foştilor demnitari .

După închisoarea Sighet ( până în 1955 ), a avut domiciliu obligatoriu  în satul Măzăreni, com. Traian ( Brăila ). După scurt timp, a fost lăsat să se întoarcă în Bucureşti ,reluându-şi activitatea ştiinţifică .

-g-ral Glatz, Alexandru

Subsecretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale în guvernele conduse de Gh.Tătărăscu  ( 29 aug.'36 -14nov.'37-  28 dec.'37 ) .Arestat la 5 mai 1950 ; condamnat la 2 ani muncă silnică printr-o Decizie a MAI.A murit în timpul detenţiei , la 7 febr.1953, la penitenciarul de la Sighet .

-Gomoiu , Victor

Secretar general al Ministerului Sănătăţii în guv.Iorga  ( în 1930 );ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale în ultimul guvern carlist, condus de Ion Gigurtu ( 4 iul.-4 sept.1940 ).

N.în 1882, în Vânju Mare ( Mehedinţi ). Medic chirurg, prof.univ. ( din 1921 ) ,cavaler al Legiunii de Onoare ( din 1922 ), întemeietorul şcolii româneşti de Istoria Medicinii şi al Centrului de Studii Medico-etnografice din sud-estul Europei(1929 ), preşed.Societăţii Mondiale de Istoria Medicinii ( din 1930 ), autorul unei vaste opere ştiinţifice. Dat afară din învăţământ şi arestat , în anii 1948-'49.Încarcerat în "lotul demnitarilor" la Sighet în perioada 1950-1953.A murit pe 6 febr.1960, în penitenciarul Aiud.

-Grigorovici , Gheorghe

Subsecretar de Stat la Ministerul Muncii în guvernul  condus de Gh.Tătărăscu ( nov.'39 -mai'40 )

N.1871, în Storojineţ, Bucovina .Deputat PSD în Camera Austriacă -Viena ( 1907-1918 ) ; deputat în Adunarea Naţională de la Cernăuţi care a hotărât Unirea cu România (15/28 nov.1918 ) senator PSD ales în primul parlament al României Întregite ( 1919-1921 ),senator de drept FRN ( 1939-1940) . Arestat la 5 mai 1950 , cu "lotul demnitarilor"

A murit la Sighet , în febr.1951.

-Gruia ,Ion V.

Ministru al Justiţiei ( 4 iul-4 sept 1940 )în guvernul Gigurtu . N.1895 ,la Roman-Neamţ.

Deputat PND în legislatura guvernării Iorga(1931-'32 );deputat FRN în legislatura parlamentului carlist (iun.1939-'mai '40 ).Avocat ,doctor în Drept ,prof-univ.Drept constituţional şi administrativ la Facultatea de Drept din Bucureşti. Membru al Institutului Regal de Ştiinţe Administrative al României şi al unor instituţii similare internaţionale.

Dat afară din învăţământ ( 1948 ).Arestat în 1949 ; încarcerat la Sighet, ca fost demnitar, în 1950.A murit în detenţie, la Sighet , la 14 nov.1952( sau 2 sept.1953 )

H.

-Halippa , Pantelimon ( Pan )

 [LD: am apucat să-l cunosc , în 1968, când lucram la "Magazin istoric " . Cum Unirea cu Basarabia a fost subiect tabu iar el era grav bolnav , nu am decât frânturi de amintiri ]

N.1883 , Cudalbi[Cubolta ? ] Soroca (Basarabia ).

Deputat ( din 1917 ) şi vice-preşedinte al Sfatul Ţării care a hotărât Unirea cu România ( 27 martie 1918 ) .Deputat PŢ ,apoi PNŢ în Parlamentul României , în toate legislaturi interbelice .

Liceul la Chişinău,Universitatea la Iaşi .Prof univ. la Facultatea de Teologie din Chişinău ;colaborator la ziarul "Basarabia"; dir.revistei  "Cuvânt Moldovenesc"( 1913-1921 );colaborator la "Vieaţa Românească"( Iaşi )

Membru PŢ (1919-1926 ) apoi PNŢ (1926-1938 )

Ministru de Stat (5-12 dec.1919 ) şi ministru al Basarabiei (12 dec1919-13 mart.1920 ) ; ministru de Stat şi ad.int .la Lucrări Publice în guvernul Ştirbey ( 1927 );ministru Muncii şi Sănătăţii ;ministru Lucrărilor Publice şi Comunicaţii în guvernele PNŢ ( 1928-30 ;1932-'33).

Arestat la 5 /6 mai 1950.Închis la Sighet , de unde, din ordinul Anei Pauker , a fost transferat la Chişinău .Condamnat , de justiţia bolşevică din RSS Moldovenească , la 25 ani muncă silnică ( iun.'52 )a pătimit prin 11 lagăre de exterminare sovietice .

Repatriat în 1955, dus la penitenciarul Gherla. Eliberat în 1957 .

A murit la 30 apr.1979, la Bucureşti .

-Haţieganu , Emil

Fruntaş PNŢ .N.în 1878 ,în Tritul de Sus-Turda. Prof.univ., decan al Facultăţii de Drept ( 1922-'28 ) apoi rector al Universităţii (1929-'30 ).

  Militant unionist, membru al P.Naţional Român ;preşed. al Consiliului Naţional Român din Cluj ( 1918 );membru al Consiliului Dirigent din Ardeal ( 1919-1920 ).

Deputat în majoritatea legislaturilor din România Întregită ( 1919-1940 )

  Subsecretar de stat la Justiţie ( 1930 ) , ministru al Sănătăţii, Muncii şi Ocrotirilor Sociale ( 1931 ); ministru pentru Transilvania (1932, 1933 ),în guvernele PNŢ.

După 23 aug.1944, desemnat ministru fără portofoliu în guvernul Petru Groza( 6 martie 1946 ).   

  Arestat în 1949 , condamnat , închis la penitenciarele din Jilava şi Ocnele Mari.

La expirarea condamnării, i-a fost impus domiciliu obligatoriu.

A murit înainte de eliberare. 

-Herseni, Traian

[LD: nu cunoaştem drama prin care a trecut -el şi cărţile lui - în regimul comunist.

"Repus"  în circuitul ştiinţific după 1966 ( la fel ca mulţi intelectuali foşti deţinuţi politici ) , dicţionarele şi cărţile apărute după această dată ( unele în colaborare cu colaboraţionistul tuturor regimurilor totalitare de la noi - l-am numit pe Mihai Ralea ) au tăcut  în ce priveşte absenţa sa din lumea ştiinţifică timp de 20 de ani (1944-1964 ) ]

   Sociolog, psiholog şi antropolog cultural. N.în 1907, în satul Iaşi ( Braşov);cu studii de sociologie la Bucureşti şi Berlin;doctor în Filozofie şi Litere ( 1934 ) ;reprezentant de seamă al Şcolii româneşti de sociologie , cu o constantă orientare interdisciplinară ( Teoria monografiei sociologice-1934 ; Elemente de sociologie cu aplicări la cunoaşterea ţării şi a neamului nostru -1935 ; Probleme de sociologie pastorală -1941 ; Drăguş-un sat din Ţara Oltului -Făgăraş- 1941 )

    Subsecretar de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale în primul cabinet Ion Antonescu- Garda de Fier.( sept.'40-ian.'41 )Arestat , închis la penitenciarele MAI, Jilava şi Aiud.

-Hodoş, Alexandru /Rodica-fiică /

Ziarist, om de cultură, descendent al unei familii de transilvăneni stabiliţi în Capitala României (n.în 1893 ), licenţiat al Facultăţii de Drept.

   Ca membru al P.Poporului-Averescu , a fost deputat în legislatura guvernării (1926-1927 ) , în aceeaşi perioadă fiind şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti .

   Urmându-l politiceşte pe Goga, a devenit membru în P.N.Agrar, apoi al P.N.Creştin ( fuzionat cu LANC-ul lui ACCuza ),fiind subsecretar la Preşedinţia Consiliului de Miniştri , în scurta guvernare condusă de Octavian Goga ( 28 dec.1937-10 febr.1938 ).

   Arestat şi judecat ( 4 iun.'45 ) în conformitate cu Legea 312 , al celor "vinovaţi de dezastrul ţării şi al crimelor de război " ,a făcut parte din "lot de ziarişti " arestaţi la grămadă ,din presa de toate "culorile" , dar , mai ales, cea naţionalistă [lotul a fost format din Pamfil Şeicaru ,Stelian Popescu ,Romulus Dianu , Ilie Rădulescu ,Radu Dumitrescu -Gyr , Grigore Manoilescu , Nichifor Crainic ş.a ş.a ]

Acuzatori publici :C.Vicol, Alexandra Sidorovici , I.D.Ioan , şi Avram Bunaciu .

În actul de acuzare dat publicităţii li se imputa că <prin articolele de ziare , broşuri sau conferinţe

 [...] s-au pus în slujba propagandei fasciste sau hitleriste şi au contribuit , prin acţiunea lor ,la menţinerea unui regim odios şi a unei politici externe nefaste >

     La 4 iun.45 Tribunalul Popoporului a pronunţat  sentinţa.Condamnat la 20 de ani închisoare , cu confiscarea averii .Încarcerat la penitenciarele Aiud, Craiova,Jilava,Gherla.şi iar Jilava ( în aceeaşi perioadă , cu fiica sa ), se spunea că ar fi acceptat "reeducarea" .

Eliberat în 6 oct.1964 ( Deceretul 411 ) .

-Hudiţă ,Ion V./Emilia-soţie /Ioana [Berindei] -fiică /

Deputat PŢ,PNŢ,PŢ-Lupu în legislaturile interbelice . N.1896, Bogdăneşti -Baia

Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Drept din Iaşi ,cu doctorat la Paris ( 1927 ).

Prof.univ. la catedra de Istoria diplomaţiei  la Universitate( Iaşi ) ; Academia Comercială şi Facultatea de Litere ( Bucureşti ).

După 23 august'44 ,a fost  ministru Agriculturii în guvernul Sănătescu ( dec.'44-6 mart '45 ) şi Rădescu  (dec.'44-5 mart.'45 )

Arestat pe 2 oct .1947;rearestat şi condamnat în 1949; eliberat în 1955 .

Rearestat în 1962 ,eliberat la 9 iulie 1963.

I.

-g-ral Iacobici, Iosif

    Militar de carieră, n.în 1884, la Alba Iulia , absolvent al Şcolii Superioare de Război din Viena ( 1910 ) .După Marea Unire( 1 dec.1918 ), integrat în armata română,a urcat treptele ierarhiei militare, îndeplinind înalte funcţii de comandă : ministru Înzestrării Armatei ( 1938-'39 ),  ministru Apărării Naţionale (1941 ) , şeful Marelui Stat Major (1941-'42 ).

    Arestat la 18 mai 1946, cercetat de Parchetul General al Curţii de Apel -Bucureşti ( Cabinetul 4 instrucţie ) a fost găsit nevinovat ,Ordonanţa de neurmărire din 26 august'46 precizând că <generalul Iosif Iacobici nu a susţinut războiul imperialist şi politica fascistă şi hitleristă a mareşalului Antonescu, ci din contră , s-a opus continuării unui război nepopular şi şi-a sacrificat poziţia sa militară proeminentă pentru a salva ce se mai putea salva , fiind dat ca pildă de urmat de însăşi ţările cu care ne găseam în război .>

   La 16 sept.1946 , aceeaşi instanţă militară emitea o Ordonanţă de urmărire , în care era acuzat că  militase pentru hitlerism, pentru intrarea trupelor germane în ţară, pentru declanşarea războiului contra URSS, ş.a ş.a  Pe  baza Legii 312 din 12 aprilie 1945 , a fost trimis în judecată pentru <urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării şi crime de război >.

 Procesul s-a desfăşurat între 11-19 ianuarie 1949 ,la Curtea de Apel -Bucureşti , Secţia 4 Penală , fiind condamnat la 8 ani temniţă grea ( Decizia nr 123 / 19 ian.'49 )

Întemniţat la Văcăreşti, Jilava şi Aiud, a decedat pe 11 martie 1952, în spitalul închisorii .

-g-ral Ilasievici, Constantin

Ofiţer de cavalerie, de carieră , n.în 1880, la Dorohoi ( ? ).Combatant în marele război, în bătăliile pentru Ardeal. A urcat treptele ierarhiei militare , ajungând general de divizie şi comandant al Şcolii militare de cavalerie( din 1928 ); mareşal al Palatului Regal ( din 1930, la Restauraţia Carol II ) ;comandant al Corpului 2 Armată ( 1936); ministru al Apărării Naţionale în cabinetul de alegeri Gh.Tătărăscu ( nov.- dec.'37) ;şeful Casei Militare a Regelui Carol II (1 febr.'39 - 9 sept.'40 ) .

  Disponibilizat din armată de g-ral Ion  Antonescu , la presiunile Gărzii de Fier ( 9 sept.'40 ) ;

arestat la 26 nov.1940 ,împreună cu alţi foşti demnitari ai regimului Carol II ,eliberat la 2 dec.'40 .

  După instaurarea regimului comunist , a fost arestat în noaptea de  5/6 mai 1950 , cu lotul foştilor demnitari a fost  închis la Sighet, unde a avut parte de "tratamentul" echipei de schingiuitori ai lui  Vasile Ciolpan .

În vara 1955, a fost transferat la penitenciarul Malmaison, unde supus unei anchete dure, a murit la 6 oct. '55.Cadavrul a fost dus la morga spitalului penitenciarului  Văcăreşti, pentru ca anchetatorii să fie derobaţi de răspundere.

-g-ral Ilcuş, Ion

Ofiţer de carieră, n.în Răşinari-Sibiu , în 1892, dintr-o veche familie ardelenească .

Membru în Consiliul Naţional Român din Viena , deputat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, la 1 dec.1918, care a hotărât unirea Transilvania cu  România .

Intrat în armata română cu grad de maior, a ajuns  general de divizie , şef de Stat Major şi ministru al Apărării Naţionale în guvernele regimului carlist, conduse succesiv de Gh.Argeşanu,Constantin Argetoianu,Gh.Tătărescu ( 21 sept.1939-4 iulie 1940 ).

  Arestat în noaptea de 5 / 6 mai 1950, în lotul foştilor demnitari , a fost întemniţat la Sighet, unde a fost schingiuit de "echipa" lui Vasile Ciolpan.În vara 1955, a fost transferat la penitenciarul Malmaison, unde a fost supus altor anchete dure.

Nemaiputând suporta umilinţele şi torturile, a încercat să se sinucidă.

-g-ral Iliescu ,Victor

   Ofiţer de carieră, n. în com.Singureni -Giurgiu, în 1884

Decorat cu Coroana şi Steaua României, pentru acte de bravură în primul război mondial.

Subsecretar de stat la Ministrul Culturii Naţionale şi Cultelor (pentru educaţia extraşcolară ), în ultimul guvern Antonescu (ian.'43-23 august 1944 ). 

  Arestat la 18 mai 1946 ; judecat de Tribunalul Poporului  în procesul "lotului 2 al  guv.Antonescu"( 27 de demnitari ,în mare parte din aparatul economic şi militar al cabinetelor  ), care s-a desfăşurat în paralel cu judecarea recursurilor din procesul Ion Antonescu .(Unii dintre  inculpaţi după desfiinţarea Tribunalului Poporului ,au fost judecaţi şi de "Curtea Criminală " din Bucureşti, în alte procese, şi vor mai primi alte condamnări )

Condamnat la 10 ani temniţă grea .Închis la Jilava şi Aiud. Eliberat în 1956.

-Ioaniţescu ,D.R.

N.în 1885,doctor în Drept(Bucureşti, 1912 ),prof.univ de Politică socială la Academia Comercială .

Subsecretar de Stat la Interne (1928-1930 ),în prima guvernare PNŢ ,autor al Legii jandarmeriei .

Ministru la Muncă ,Ocrotiri Sociale şi Sănătate în a doua guvernare  PNŢ (iunie 1930 ;iun 31-nov.'33 )a înfiinţat Camere de Muncă ;Case şi Oficii de muncă ;Judecătorii de muncă .

A reorganizat funcţionarea căminelor ,a învăţământului muncitoresc ş.a.

N.1885,deputat PŢ (din 1920 ),PNŢ( din 1927 ) , PŢ-Lupu ( după 1944 )

După război, adept al lui Nicolae Lupu ,a acceptat colaborarea cu comuniştii ,părăsind PNŢ ( ian.'46 ). În pofida acestui compromis oportunist , a fost arestat la 15 august 1949 , de la moşia sa din Greaca, în maieu şi pantaloni scurţi, întemniţat la Jilava .

J.

-Jienescu, Gheorghe

[LD: recomand citirea "studiului de caz " realizată de Alex.Duţu (op.cit ),

Comandor aviator , as al aviaţiei , n.în 1895, în com.Rast -Dolj, cu o strălucită carieră militară.

Şeful Statului  Major al Forţelor Aeriene (1940-'41 );Subsecretar de Stat pentru Aer şi Marină ( 1940-1941) şi al "Aerului" ,în perioada războiului din Răsărit ( 1941-23 aug.'44  ).

   A fost destituit din funcţie în seara de 23 aug.1944(după arestarea g-ralului Antonescu )şi închis la Malmaison ;la intervenţia g-ralului Sănătescu pe lângă g-ralul sovietic Vişnievschi, a fost pus sub pază la domiciliu.

   La 29 ian.'45, prin Jurnalul nr.189 al Consiliului de Miniştri , a fost inclus pe lista celor 65 de persoane propuse pentru arestare, ca "vinovate de dezastrul ţării "şi deferirea lor acuzatorilor publici spre cercetare şi instrucţie.

  Prin Ordonanţa din 10 apr.'45,a fost declanşată cercetarea sa de către Tribunalul Poporului , pe 12 febr.'46 fiind transferat în arestul închisorii Malmaison,apoi la Comandamentul Militar al Capitalei (9 martie '46 ) .

    După desfiinţarea Tribunalului Poporului, cercetările au fost continuate de Parchetul Militar al Curţii de Apel Bucureşti (Cabinetul 11 instrucţie ), care ,prin Ordonanţa nr.17/28 august 1946, a dispus scoaterea de sub urmărire pentru infracţiuni prevăzute în Legea nr.312 / 1945 , dispunând clasarea dosarului.

   În oct.1946,  a fost judecat de Curtea de Apel -Bucureşti ( Secţia IX ), care, prin Decizia nr.160 / 9 oct.'46 ,l-a condamnat la 20 ani temniţă grea şi  5 ani detenţie riguroasă , fără că generalul şi apărătorii să ştie de ce a fost acuzat .

    Abia pe 6 febr.1948 , prin Decizia nr.27 , Curtea de Apel (Secţia IX) )a emis acuzaţia :

< a militat pentru hitlerism , dând putinţa trupelor germane să se aprovizioneze din România cu benzina necesară [...] pregătirea, declararea şi continuarea războiului [...] permiterea trupelor germane operative să intre pe teritoriul ţării şi pregătirea atacului contra URSS [...] >

Recursul a fost respins de Curtea Supremă (Secţia Penală ) , prin Decizia nr.1510/ 7 august 1948

   În toate aceste faze ,g-ralul Jienescu a cunoscut toate vicisitudinile şi ororile închisorilor comuniste, fiind încarcerat , succesiv ,la Aiud(1947 ) ,Văcăreşti, (1947 -'48 ) Aiud (1948-'58 ), Râmnicu Sărat ( 1958-'63 ),Gherla( 1963-18 apr.'64 ).

 "Eliberat" în baza Decretului nr.176 / 18 apr.'64 ,după ce făcuse 19 ani şi 2 luni închisoare, aruncat în stradă în prag de 70 de ani (averea lui şi a soţiei fusese confiscată ; pensia i se suspendase )grav bolnav şi umilit .A murit în 1971.

-Jilavu, Petre

Ofiţer, absolvent al Şcolii Superioare de Marină (1937 ),n.în 1912, în com.Siliştea Crucii -Dolj. Combatant în luptele navale din 1941,1943-1945 ,pe ambele fronturi ;ofiţer operativ în cabinetele miniştrilor de Război, N.Păiş şi N.Şova ( 1942-1943 ).Trecut în rezervă în 1945, a fost numit "ofiţer de serviciu cu navigaţia" la Căpitănia portului Turnu Severin.

    Implicându-se în organizaţia anticomunistă "Graiul Sângelui"  iniţiată de g-ral N.Ciupercă ,a înlesnit trecerea unor curieri către Occident ,sprijinind şi lupta partizanilor din Munţii Mehedinţi. 

   Arestat la 13 apr.1949 ; anchetat la MAI -Bucureşti ; judecat cu "lotul Graiul Sângelui " , a fost condamnat la 5 ani închisoare (15 iunie 1950 );a  trecut prin Jilava şi lagărele de muncă forţată de la Poarta Albă şi Peninsula.

  Eliberat în 1954, s-a dedicat ajutorării deţinuţilor politici , motiv pentru care a fost rearestat în 1959 ; torturat în anchete la Securitatea din Craiova ; condamnat la 14 ani muncă silnică  de Tribunalul Militar -Craiova,  pentru "uneltire contra ordinii sociale în vederea subminării regimului "

Închis în penitenciarele din Jilava şi  Galaţi , transferat la muncă forţată în  lagărul Salcia.

"Graţiat" cu Decretul 411/1964.

-Jinga ,Victor

N.în 1901, la Satulung ( Braşov ),cu studii universitare şi doctorat la Institutul Superior de Ştiinţe Economice din Veneţia ( 1925 );prof.univ. la catedra de Studiul Cerealelor şi Cooperaţie  la Academia Comercială din Cluj ( din 1936 ) ;rector la Academia Comercială din Braşov (1942-1944 ).

   Fruntaş PNR( preşed.tineretului din Ardeal şi Banat , din 1918 ), apoi PNŢ ( preşed.org.jud.-Braşov, din 1927 ).Deputat PNŢ în legislaturile PNŢ( 1928-1933 ),urmându-l politic pe Armand Călinescu şi Al.Vaida-Voevod .Membru şi deputat  FRN în regimul Carol II ( 1939-1940 ),

subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Naţionale în guvernele conduse de Armand Călinescu ( 7 martie -23 nov.1939 ) şi C.Argetoianu ( sept-nov.'39 ).

   Îndepărtat din învăţământ (1947 ) ;arestat cu "lotul PNŢ-Braşov" după procesul şi  dizolvarea partidului ;condamnat la 5 ani închisoare (15 august 1949 ) ; închis la Jilava , Aiud şi Peninsula ; eliberat în 1954.

  Rearestat în 1958,în urma unei înscenări a preotului Piso din Zărneşti , care a dus la închisoare peste 20 de braşoveni .Condamnat la 15 ani muncă silnică ; încarcerat la Cetăţuia şi Jilava .

"Graţiat" cu Decretul 411 / 1964 ,după 17 ani detenţie.

L.

-Lapedatu, Alexandru ,I

Unul din marii bărbaţi de stat ai României interbelice , cu mari merite pe tărâmul organizării cultelor ,culturii şi învăţământului .

N.1876, satul  Cernatul Săcelelor -Braşov. Licenţiat în Istorie şi Geografie(Bucureşti ) ;prof.univ.de Istorie veche a României la Cluj.;membru al Academiei Române , din 1922 );director general al Arhivelor Statului (1923 ) ;preşedinte ,apoi secretar al Academiei Române ( 1935-1937;1938-1947 ); preşed. Comisiei Culturale a Monumentelor Istorice,după asasinarea lui Iorga ( 1941-1947 )

Opera( selectiv ):9 volume din Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice (1908-1916 );Memorii  redactate şi publicate pentru Conferinţa de Pace de la Paris în 1919 şi 1920 ;Statul şi biserica (1924 );Noul regim al cultelor în România (1926 );Partidul Naţional Liberal ,cu IGDuca ( 1934)

  Deputat în Marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 )

Senator ,din partea Universităţii din Cluj,în primul Parlament al României Întregite;consilier al Delegaţiei de la Conferinţa Păcii de la Paris şi Geneva (1919 ).

Deputat PNL în toate legislaturile interbelice ;senator de drept (din 1936);preşedintele Senatului în guvernarea liberală (1933-1937 )

   Ministru de Stat şi ministrul Cultelor şi Artelor în guvernele liberale conduse de CICBrătianu  (1923-1926 ;iun.'27-nov.'28 ),

Arestat la 5 mai1950,la vârsta de 74 ani , în noaptea arestării foştilor demnitari , împreună cu fratele său geamăn , prof.univ.I. Lapedatu ).

A murit  în închisoarea Sighet , la 30 august 1950.

-Lapedatu Ion,I.

Frate geamăn cu Alexandru .Prof.univ. la Academia Comercială din Cluj ( specialist în finanţe)

Membru al P.Poporului- Averescu Deputat , apoi senator în  legislaturile interbelice.

Ministru de Finanţe în guvernul Averescu ( martie 1926-iun.1927 ),coleg de cabinet cu Petru Groza( ministrul Lucrărilor Publice ) .

Arestat o dată cu fratele său, în 5 dec.1950, a murit la Sighet , în acelaşi an.

-Lecca, Radu

Subdirector general la Siguranţă , director la cabinetului Preşedinţiei Consiliului de Miniştri , comisar guvernamental pe problemele evreieşti , în regimul mareşalului Ion Antonescu ( 14 sept.1940-23 aug.'44 ).

 N. în 1890, în satul Leca Ungureni ( Bacău ) .Studii economice la Viena ; corespondent economic al ziarului berlinez Volskischer Beobachter .

   Arestat la 24 sept.1944 ; predat sovieticilor , făcut prizonier şi trimis la Moscova cu principalii colaboratori ai mareşalului Ion  Antonescu (transportaţi cu trenul,apoi la un castel ,apoi în închisoarea "Liublianka"(2 sept.'44-apr.'46 ).În cele 18 luni, supus  unor  lungi interogatorii .

  Judecat în "procesul marii trădări naţionale"  (între 6 mai -1 iun.'46 ) , având pe banca acuzaţilor 17 inculpaţi din cele trei cabinete a guvernării antonesciene. În jurul a trei mari culpe se va instrumenta judecata :alianţa cu Hitler ,războiul contra URSS şi holocaustul aplicat populaţiei evreieşti .

Completul de judecată format din  Al Voitinovici (Voitin )-preşed ;asistat de C.Bâlcu ( magistrat ) şi de judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asist .univ., un prof şi un avocat ) Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator public Dumitru Săracu  şi C.Dobrian ( procuror la C.de Apel Timişoara ).Acuzatorii  publici au cerut pedeapsa cu moartea .

Pe 17 mai , la pronunţarea sentinţei,Radu Lecca figurează printre cei condamnaţi la moarte ( alături de Ion Antonescu, Mihai Antonescu ,CZVasiliu , C.Pantazi , Eugen Cristescu , Gh.Alexianu ) ; pe 25-31 mai'46 ( la recursuri  )şi pe 1 iunie '46 (rezoluţia guvernului )i s-a comutat  pedeapsa în muncă silnică pe viaţă Cel care a prezentat Regelui Mihai , pentru semnare,Rezoluţia guvernului, a  fost Lucreţiu Pătrăşcanu ( ministru Justiţiei ): < pentru înalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de graţiere făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu , Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu şi comutarea în muncă silnică pe viaţă a pedepsei cu moartea aplicată condamnaţilor Constantin Pantazi , Radu Lecca şi Eugen Cristescu >

   În 1954, ajuns în boxa acuzaţilor, acelaşi Pătrăşcanu declara că hotărârea finală în materie de graţieri în '46 , a fost luată la "sugestia" a doi membri din Comisia Aliată de Control (sovietic şi englez)şi a unui conducător PCR( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu -ministru de Interne )

La procesul Pătrăşcanu,  Radu Lecca a fost adus din detenţie , ca martor al acuzării.

Grav bolnav ( paralizat ) , a fost eliberat de la Jilava , pe 15 apr.1963.

-Leon , Gheorghe N.

Doctrinar economic şi financiar , membru  de marcă al PNL

Prof.de Finanţe şi Statistică la Facultatea de Drept- la Cluj (1919 ) , apoi la Bucureşti .

N.în 1888,la Iaşi .Licenţiat în Drept ( Iaşi )  ,dr în Economie politică şi finanţe ( Iena ).

Preşedinte al Asociaţiei Economiştilor din România ; directorul rev." Anale economice şi statistice ". Tehnician , expert  economic, financiar şi sociologic, cu numeroase contribuţii de specialitate :Dreptul de impunere (1914 );Politica minieră ( 1915 ) ;Impozitele (1915 );Dreptul de expropriere (Iaşi, 1918 ); Problema financiară şi chestiunea banului ( Bucureşti, 1918 ) ; Reforma învăţământului economic (1919 ) ;Imperialismul şi echilibrul economiei mondiale (1923 );Socialismul şi individualismul economic ( 1923 );Gospodăria publică şi socializarea ( 1924 ); Istoria economiei publice la Români ( 1924 ) ; Elemente de ştiinţă financiară (1925 ) ;Monografiile sociale ( 1925 ); Capitalul naţional şi capitalul internaţional ( 1932 );Politica economică a PNL ( 1932 );Politica noastră financiară (1934 )

  Deputat liberal în legislaturile deceniului patru (colaborator sau raportor la Bugetele de Stat  în guvernarea Tătărăscu ( 1934-1937 ); cenzor la BNR ( din 1936 ) .

   Secretar apoi Subsecretar de Stat la Ministerul Industriei şi Comerţului  în guv.Tătărăscu (oct.'34-sept '36 ); ministru Economiei Naţionale în guvernul regimului carlist condus de Ion Gigurtu (iul-sept.'40 ) ;ministru Economiei Naţionale în primul guvern Antonescu ( sept.'40-ian.'41).

  Arestat în 1946 ; judecat de Tribunalul Poporului , cf Legii 312 /1945 , în " lotul 2 al guv.Antonescu"  pe 20 mai '46 , compus din 27 demnitari , în mare parte din aparatul economic paralel cu judecarea recursului în procesul Ion Antonescu.

Gh.Leon (Ec.naţ., cab I ), figurează pe primul loc şi este condamnat la 25 ani muncă silnică. Închis la Jilava şi transferat la Sighet.  A murit pe 6 mai 1950 , în ziua când în ţară se producea arestarea în masă a  foştilor demnitari.

-Leucuţia , Aurel

Avocat, n.1895,Calacea-Timiş, stabilit la Timişoara ( ? ), apoi la Bucureşti .

Secretar al Consiliului Naţional Român (care a pregătit unirea Transilvaniei cu România ).

Delegat-deputat în Marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea ( 1 dec.1918 )

Deputat PNŢ în legislaturile guvernărilor Maniu şi Vaida  ( 1928-1930;1931-'33 ).

    După 23 august '44,ministru al Economiei Naţionale  în guvernul Sănătescu II ( nov.'44-5 dec.'45 ) şi în guvernul Rădescu (dec.'44-6 martie'45 ).

Arestat în iul.1947( în timpul procesului Maniu-Mihalache ) ; închis şi anchetat  la penitenciarele MAI şi Văcăreşti , apoi eliberat.

Rearestat în 1952; condamnat la 12 ani muncă silnică ;închis în penitenciarul Sighet ( rezervat foştilor demnitari ).La expirarea pedepsei, i s-a fixat  domiciliul obligator pe Bărăgan.

A murit la 20 oct .1964, la câteva luni după eliberare..

-g-ral Liţeanu ,Gheorghe I.

N. în 1888, în Galaţi.General de divizie, directorul Siguranţei ,destituit de Ion Antonescu, la 9 sept.1940.Ministru subsecretar de stat în guv.Sănătescu (23 aug.-3 nov.'44 )

Arestat (când ? ) ; condamnat (când ? ) şi închis la Jilava şi Făgăraş.

A murit în detenţie, pe 17 febr.1959, în penitenciarul de exterminare din Făgăraş.

-Lugoşianu , Ion O.

N.1890,Bucureşti .Licenţiat al Facultăţii de Drept şi al Şcolii de Ştiinţe Politice din Paris.

Membru PNR ( apoi PNŢ , din '27 ),deputat în legislaturile PNŢ.

Şef de cabinet al prim-ministrului Vaida Voevod ( 1919-1920 ) ,consilier tehnic, secretar al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris ( 1919 -1921 );comisar al guvernului ptr organizarea consulatelor şi studierea coloniilor româneşti din SUA şi Canada (1920 ).

Subsecretar de Stat la Preşedinţie în guvernul Maniu (nov.'28-oct.'30 );ministru Instrucţiei Publice ( 1930 ) al Industriei şi Comerţului ( 1932-'33 ).

Delegat cu misiuni speciale la Liga Naţiunilor Unite  ; ministru plenipotenţiar la Vatican (iun.'33-nov.'37 ).

Arestat în 1949 .Torturat în timpul anchetei şi , de mai multe ori, în timpul detenţiei

Încarcerat  la penitenciarele MAI, Jilava, Aiud, Piteşti  şi Gherla.

A murit în timpul detenţiei, la 7 nov.1957.

-Lupaş, Ion

Om de cultură, istoric,profesor, publicist, bărbat politic ardelean .

N.în 1880, la Sălişte ( Sibiu ) . Licenţiat al Facultăţii de Istorie şi Latină cu doctorat  (Budapesta , 1904) ; cu studii de specialitate la Berlin (1904-1905 ) ; fondatorul rev.Luceafărul ( Budapesta ) .Închis în penitenciarul din Seghedin pentru un articol din rev."Ţara Noastră"din Sibiu  (1906 ). Prof.la Seminarul "Andreean" din Sibiu ( 1905-1909 ) ; protopop de Sălişte ( 1909-1920 ) inspector şcolar confesional ( 1909-1919 ); membru al Academiei Române ( din 1916 ), preşedinte al Secţiei de Istorie ( 1932-1935 ), cu o vastă operă istoriografică.

  Militant pentru unire, participant la Adunarea de la Alba Iulia ( 1 dec.1918 ); membru în Consiliul Dirigent ( 1918-1920 )În politica României Întregite,  amic şi solidar cu Octavian Goga, a fost averescan (P.Poporului ) şi  goghist ( P.Agrar apoi P.Naţional Creştin ). În această calitate ,a fost deputat al P.Poporului -Averescu  ( 1919-'20 ;1922-'26 , 1926-'27 ) ; ministru al Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale în guv.Averescu ( 1926-'27 ), fiind coleg cu Petru Groza  ( pe atunci ministru Lucrărilor Publice ) ; ministru al Cultelor şi Artelor , în scurta guvernare Goga ( dec.'37-10 febr.'38 )

  Arestat în noaptea de  5/6  mai 1950, în "lotul demnitarilor" , transportat la închisoarea din  Sighet ,unde a intrat în greva foamei . Eliberat în iunie 1955 .

M.

-Macovei, Ion

N.în 1885, în com.Nereju -Vrancea. Inginer, licenţiat al Institutului Politehnic din Germania .

Director general al CFR ( 1936-1940 ).

Membru al Frontului Renaşterii Naţionale , deputat în Parlamentul FRN ( 1939-'40 ).

După cedarea Basarabiei şi Bucovinei ,ministru la Lucrări Publice şi Comunicaţii în guvernul  Gh.Tătărăscu ( din 1 iunie 1940, în locul lui Ion Gigurtu, trecut la Externe în locul lui Gafencu )  şi în guvernul Ion Gigurtu, până la abdicarea regelui Carol II . ( 4 iul-4 sept.1940 ). 

Arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 în "lotul demnitarilor" ,a murit la Sighet ,pe 12 oct.1950. 

-Maniu , Iuliu, I

[LD:Nu într-un asemenea demers sintetic poate fi cunoscută biografia acestui  bărbat de stat al României Întregite, martir al naţiunii române.Pentru cei interesaţi, recomandăm lucrările indicate în bibliografie. Pentru demersul urmărit , recomandăm coroborarea  "cazului Maniu " realizat în Tabloul -Parlamentari şi Tabloul- PNŢ ]

    În primul război mondial, întors de pe front, în circumstanţele debandadei create de destrămarea imperiului austro-ungar şi a izbucnirii unor focare bolşevice, Iuliu Maniu a devenit , pentru un timp , adevăratul comandant care a restabilit ordinea în Viena( cu ajutorul celor câteva mii de ostaşi români aflaţi în capitala imperiului ).

   A participat activ la tratativele cu reprezentanţii celorlalte naţiuni din imperiu care luptau pentru dezrobire ;a participat  la tratativele cu ungurii (15-16 nov.'18 ,Arad ),după eşecul cărora,  s-a  pronunţat  pentru desfacerea totală a Ardealului de Ungaria .

   La 1 decembrie 1918 -Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia - a fost ales preşedintele Consiliului Dirigent ,conducând efectiv introducerea şi consolidarea regimului românesc în Ardeal . Ales preşedinte al  Partidului Naţional Român ( devenit PNŢ  după fuziunea cu PŢ-Mihalache , în 1927 ) a condus partidul pe calea integrării şi consolidării regimului democratic.

   În nov.1928,câştigând  alegerile parlamentare , Iuliu Maniu a fost desemnat  primministru al României , în alternanţă cu G.G.Mironescu ( 16 nov.'28 -7 iun.'30 ;13 iun.-10 oct '30 ) ; după căderea guvernului Iorga şi noile  alegeri parlamentare ,a revenit la preşedinţia Consiliului de Miniştri ( nov.'32-ian.'33 ), în alternanţă cu Al.Vaida-Voevod.

   În timpul domniei regelui Carol II ( 1930-'40 ),s-a aflat într-un conflict crescând cu tendinţele autoritariste şi unele acte ale  monarhului ; în timpul regimului antonescian (1940-'44 ), după redobândirea Basarabiei şi Bucovinei, şi-a  precizat  poziţia în marile probleme ale ţării ,militând pentru ieşirea României din războiul alături de Axă şi alăturarea  la coaliţia antihitleristă.

Aşa se explică prestigiul şi statutul de lider naţional al rezistenţei anticomuniste.

    La 23 august'44 , numit ministru Secretar de Stat  în primul guvern Sănătescu( 23 aug.-3 nov.'44 ), a înfruntat cu bună-credinţă şi demnitate marile complicaţii -interne şi externe - în care s-a găsit România la sfârşitul războiului, neîmpăcându-se cu căderea ţării sub ocupaţie sovietică şi regim comunist. O dată cu instaurarea guvernului Petru Groza - impus de sovietici şi controlat de PCR ( 6 martie'45 )-  Iuliu Maniu a devenit "ţinta nr.1 " a represiunii. 

    După înscenarea de la Tămădău ( 14 iul.'47 ) Adunarea Deputaţilor  a adoptat Moţiunea de dizolvarea a PNŢ (29 iul.'47 ).Întreaga conducere a PNŢ a fost arestată . În procesul înscenat  fruntaşilor PNŢ (29 oct-11 nov.'47 ), Iuliu Maniu a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă  (pedeapsă ulterior comutată în temniţă grea pe viaţă ) ,confiscarea averii , plata cheltuielilor de judecată şi , în avans, a cheltuelilor de înmormântare .

Încarcerat la Sighet în regim celular sever, a murit la 5 febr.1953.

-Malciu, Grigore I.

Director al unui cotidian din Bucureşti , n.în 1901, în oraşul Caracal-Olt .

Arestat pe 31 martie 1949, împreună cu un frate student ( Emil ) şi o soră ( Dochia ), pentru că în anul 1948 , în casa doamnei Piori Damian (soţia scriitorului Mircea Damian , mort în închisoarea Văcăreşti ), a dat citire  unui manifest anticomunist către intelectuali.

Condamnat la 7 ani închisoare , a murit pe 15 nov.'51 , în lagărul Peninsula , fiind îngropat de fratele său Emil, într-un mormânt fără cruce.

-Manoilescu, Mihail C.

 N.în 1891 în oraşul Tecuci-Galaţi .Licenţiat al Şcolii de Poduri şi Şosele din Bucureşti ( şef de promoţie ), cu ascensiune în cariera universitară , economico-industrială :prof .univ. de Economie Politică la Şcoala Politehnică -Bucureşti ; fondatorul revistei "Lumea Nouă " (1932 );

Preşedinte al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR ) şi al secţiei române a Comitetului Român de Comerţ Internaţional (CRCI) şi Camerelor de Comerţ şi Industrie (CCI );

guvernator al Băncii Naţionale ( 1931 ) .

   Teoretician prolific ( economie ,sociologie ,politică ); pionier al teoriei protecţionismului economic în  ţările agrare cu economie slab dezvoltată ( este studiat şi în prezent în universităţile din aşa zisa "lume a III-a" ,mai ales în ţările latino -spaniole şi portugheze  ) .

Autor a unor  lucrări de referinţă ( şi controverse ),publicate în ţară şi ( multe )peste hotare .

   Politiceşte, s-a înregimentat în Partidul Poporului -gral Averescu ( 1919-1928 ) ; pentru scurtă vreme în PNŢ ( 1929-'31 ) implicat  în restauraţia regelui Carol II ( 1930 ), considerat o vreme "membru al camarilei" ; şi-a creat propria formaţiune - "Liga Naţional Corporatistă " (1933 ), fiind un admirator al regimului mussolinian al  Italiei .S-a alăturat  regimului autoritarist al regelui Carol (1938-1940), dar a fost folosit doar în ultima etapă .

Cu aceste aderenţe politice (sau competenţe profesionale ), a fost ales deputat ( sau senator )în majoritatea legislaturilor interbelice. În funcţie de ascensiunea la putere a formaţiunilor politice la care a aderat, a făcut parte din câteva cabinete guvernamentale ( subsecretar de Stat la Finanţe în guv. Averescu , alături de Petru Groza -la Lucrări Publice ) 

   După 23 august 1944, a fost disponibilizat din învăţământul universitar (1947 ) ; arestat la 19 dec.1948 ; închis  ( fără proces ) la penitenciarele Jilava, Ocnele Mari şi Sighet .

Decedat pe 31 dec.1950 , în detenţie ; aruncat în gropile comune din cimitirul săracilor .

În 1953, pentru a se justifica arestarea ,a fost condamnat retro' , la 15 ani muncă silnică .

-Manolescu-Strunga , Ion N.

Membru marcant al PNL , n.în 1889, în Bucureşti . Doctor în Ştiinţe Economice ( Viena şi Berlin ) Preşedintele unor instituţii de comerţ şi industrie .Autor al unor lucrări de economie aplicată în domeniul alimentaţiei :În preajma reformelor ( 1919 ) ;Organizarea comerţului de produse alimentare (1925 ); Impozitele pe veniturile proprietăţilor agricole (1933 ) ; Problema agriculturii noastre ( 1933 ) ; Politica guvernului în economia fructelor ( 1934 ) ; Contribuţiuni şi soluţiuni în problema alimentară a Ţării Româneşti , ş.a. ş.a 

  Subsecretar de Stat la Agricultură şi Domenii în guvernarea liberală ,sub preşedinţia lui  I.G.Duca apoi  Gh.Tătărăscu ( 1933-'34 ) ; ministru Industriei şi Comerţului în acelaşi cabinet  ( oct '34-23 sept.'35 ) ;ministru de Stat ( 17 nov.-28 dec.'37 )

     Arestat pe 6 mai 1950, în "lotul demnitarilor " ;condamnat la 2 ani muncă silnică ;închis la Sighet ; decedat pe 19 apr.1951, în detenţie.

-Manuilă , Sabin F.

Savant de prestigiu internaţional, specializat în medicină, demografie şi statistică,iniţiatorul ,  coordonatorul şi editorul  celui mai amplu recensământ general al României (1930 ).

N.în 1894, în satul Sâmbeteni, com.Păuliş-Arad.

Director al Institutului Central de Statistică-Bucureşti ( din 1928 );membru coresp.al Academiei Române ( din 1938 ) ; membru în Comisia privind populaţia a Ligii Naţiunilor  ;membru al Institutului de Statistică de la Haga ;vicepreşed.al Uniunii Internaţionale ptr.studiul populaţiei  ( Berlin ) .Autor a numeroase lucrări de specialitate ; coautor la capitole importante în Marea Enciclopedie Carol II (editată în perioada 1938 -1940 ).   

După 23 august '44, subsecretar de Stat pentru Organizarea Statului , a Statisticii şi Inventariului ( la Preşedinţia Consil.de Miniştri ) în guvernele conduse de g-ralii C. Sănătescu şi N.Rădescu ( 20 sept.'44 - 6 mart.'45 ).În 1947, Teohari Georgescu ( Interne ) l-a trecut pe lista membrilor PNŢ ce trebuiau arestaţi , numai pentru că era cumnat şi trăia în aceeaşi casă cu Aurel Leucuţia ( gazda obişnuită a lui Maniu , la Bucureşti ) A reuşit să fugă din ţară în 1948, împreună cu soţia , stabilindu-se la New-York.

-Marcu, Alexandru D.  

Subsecretar de Stat la Propaganda Naţională ( 4 dec.'41- 23 august '44 ) în timpul războiului de Răsărit , în guvernele conduse de g-ral Ion Antonescu .

Prof.univ., istoric şi critic literar, traducător de prestigiu din ( şi în ) limba italiană .

N. în 1894, la Burdujeni ( Suceava ) ; licenţiat al Facultăţii de Litere ( 1919, Bucureşti  ); dr. în Litere ( Florenţa ) ; cercetător la Şcoala Română din Roma ( 1923-'24 ); prof. la Academia Comercială din Bucureşti ( din 1923 ) ; prof.(apoi decan ) al Facultăţii de Litere -Bucureşti.

  Deputat de Soroca şi  subdirector al Presei şi Propagandei la Preşedinţia Consiliului de Miniştri  în timpul guvernării Iorga-Argetoianu (apr.'31-iun.'32 ).

  Arestat la 18 mai 1946 ,ca fost demnitar în regimul Antonescu, pe baza Legii 312 / 1945.

Judecat în "lotul III" al miniştrilor antonescieni ( 3-9 oct.46 ) de Secţia a VIII -a a Curţii Criminale-Bucureşti ; condamnat la 12 ani muncă silnică ; cu recursul respins de Curtea de Casaţie ( 4 iul.'47  );închis la Aiud. A murit în dec.1954, la spitalul penitenciar-Văcăreşti .

-Mareş, Nicolae

Inginer (tehnocrat ) în Ministerul Lucrărilor Publice din 1899 .N.în 1875, în Bucureşti ;locotenent combatant în primul război mondial. Membru al P.Conservator -Take Ionescu ;cofondator al P. Conservator -Grigore Filipescu, cofondator al Ligii Vlad Ţepeş  ( având ca stindard lupta împotriva corupţiei ).Numit de Ion Antonescu ministrul Agriculturii şi Domeniilor (14 sept.'40- ian'41 ) şi-a dat demisia , în timpul rebeliunii legionare.

Arestat pe 26 mai 1945 ; judecat  într-un "lot al  demnitarilor  antonescieni " pe baza Legii 312 /apr.'45 ; condamnat la 10 ani închisoare de Tribunalul Poporului ( pedeapsă redusă ulterior la 7 ani ) .Detenţia la penitenciarele Jilava, Aiud şi Sighet.La 78 de ani, bătrân şi bolnav , a murit la 4 oct.1953, fiind aruncat în gropile comune din cimitirul săracilor de la Sighet.

-Marian, Ion

Inginer n.în 1882, în Calafat-Dolj.Pentru scurtă vreme (19 febr.'43-25 apr.'44 ) ministru (tehnocrat ) al Agriculturii şi Domeniilor ,în ultimul guvern Ion Antonescu .

Arestat la 18 mai 1946 ;judecat în  unul din "loturile foştilor miniştri antonescieni" pe baza Legii 312 /apr.'45 .Condamnat la 12 ani închisoare de Curtea Marţială  ;detenţia în penitenciarele Văcăreşti, Jilava şi Aiud. A murit în detenţie, în 1955 .

-Marinescu, Ion C.

Avocat, vicepreşed.al Uniunii Generale a Industriaşilor din România ( UGIR ) , n.în 1886, la Bucureşti. Ministrul Economiei Naţionale ( 26 mai '41-14 aug.'42 ) ;ministrul Justiţiei (1 ian.'43-23 aug.'44  ) în cabinetele  ministeriale conduse de mareşalul Ion Antonescu .

Judecat în  lotul mareşalului Ion Antonescu ; condamnat la închisoare .

A murit la 15 febr.1956, în detenţie.

-g-ral Marinescu, Nicolae

G-ral, medic militar ,n.în jud.Argeş ( fratele g-ralului Gavrilă Marinescu -asasinat de legionari în nov.'40 ). Ministrul Sănătăţii şi Orotirii Sociale ( 4 apr.'38-27 sept.'39 , regimului Carol II  ) în guvernele conduse de  patrarhul Miron Cristea şi Armand Călinescu ;ministrul Muncii ,Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale  ( 24 aug.- 4 nov.'44  ) în primul guvern Sănătescu. 

Arestat pe 5 /6 mai 1950, în "noaptea foştilor demnitari " ; condamnat la 5 ani închisoare ; încarcerat la Sighet ;eliberat în 1955.

-Măgureanu, Mihail M.

Magistrat , neimplicat politic până în 1938 , n.în 1886, în Bucureşti.Pentru competenţa sa juridică , numit şi păstrat Subsecretar de Stat la preşedinţia Consiliului de Miniştri  în cinci guverne ale regimului carlist ( 30 mart.'38 -nov.'39 ) conduse de patriarhul Miron Cristea, Armand Călinescu, Gh.Argeşanu şi  C.Argetoianu. Arestat la 6 august 1949 ; condamnat la închisoare .

A murit la penitenciarul Sighet,pe 14 febr.1951 , fiind aruncat la groapa comună.

- Meteş ,Ştefan I.

[ LD: În acest "lot de demnitari" ar fi fost inclus şi Nicolae Iorga , dacă ar fi apucat regimul comunist.Departe de a fi o speculaţie gratuită, cea mai bună dovadă este că i-au fost "arestate" cărţile. Atât ale lui Iorga, cât şi ale lui  Ştefan Meteş ]

N.1887,satul Geomal, com.Stremţ-Alba . Licenţiat Facultatea de Istorie (Bucureşti şi Budapesta ).

Director al Arhivelor Statului din Cluj, cu o prestigioasă operă istoriografică .

Deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 ).

Membru şi deputat PND-Iorga (1919-1920 ;1920-'22 ;1931-'32 ) ;subsecretar de Stat - în cabinetul Iorga ( 1930-'31 ).

Arestat la 5 mai 1950. Eliberat din penitenciarul Sighet, în 1955.

-Micescu, Istrate N.

[Vezi pe larg la Tabloul -Jurişti ]

Ministru al Afacerilor Străine în guv.Goga ( 28 dec.'37-9 febr.'38 );ministru de Justiţie în guvernul regimului carlist, condus de Gh..Tătărăscu ( nov.1939-10 mai 1940 ).

   Arestat la 6 iulie 1947.Rearestat în martie 1948 .Soţia Elisabeta şi fiul , Roger,au fost arestaţi .La percheziţie, i s-a dat foc la bibliotecă .Condamnat la 20 de ani închisoare .

Încarcerat la Jilava ,apoi la Aiud , unde a murit la 29 mai 1951.

-g-ral Mihail, Gheorghe

[LD:pentru amănuntele acestui caz, recomandăm lucrarea lui Alexandru Duţu, op.cit În aug.1957, la aniversarea bătăliei de la Mărăşeşti , g-ralul francez Victor Pétin s-ar fi interesat de colonelul  Gh.Mihail , decorat de Berthelot cu Legiunea de onoare  franceză.( Cf.C. Ioniţoiu )  Legendă sau adevăr,sigur este că , la 25 sept.1957, Marea Adunare Naţională a emis Decretul nr.460, prin care g-ralul Gh.Mihail a fost eliberat . ]

   Şef al Marelui Stat Major al armatei române în două stări excepţionale din istoria României, în care rolul armatei a fost esenţial : 23 august -4 sept 1940 ( fiind şi vicepreşed.Consiliului de Miniştri ) pe timpul gravelor amputări teritoriale din timpul domniei regelui Carol II , când României i s-a răpit Basarabia, nordul Bucovinei , Cadrilaterul dobrogean şi  nord-vestul Transilvaniei) şi 23 august-12 oct.1944 ( în guvernul  g-ralului Sănătescu , sub care s-a realizat armistiţiul şi alăturarea  României la coaliţia anti-hitleristă ).

   Ofiţer de carieră , n.în  1887 , la Brăila, a urcat ierarhia militară, de la gradul de sublocotenent  ( în 1907 ), la cel de maior  ( în '17 ),general de brigadă  ('35 ), de divizie ('39 ) de corp de armată ( '44), de armată ('44 ) ; ocupând funcţii coresponzătoare :şeful Casei Militare Regale şi subsecretar de stat la MAN  (1939 ), şef de M.St.M. ( 1940, 1944 ), inspector general de infanterie, apoi de armată ( 12 oct.1944-1946 ) .

În 1946 a fost disponibilizat ; în 1947, a fost trecut în rezervă . Arestat de Siguranţă la 20 ian.1948 ( imediat după abdicarea Regelui), i-au fost confiscate o serie de documente şi  note personale  privind situaţia ţării ,folosite ca probe incriminante , calomnioase la adresa URSS şi a guvernului Groza.După anchetă , la 6 martie 1948, fără a fi judecat , pe baza unor Decizii a MAI , generalul a fost închis la Piteşti, apoi a fost transferat la Ocnele Mari  şi  la Sighet (1948-'55 ).

Concomitent , în 1954,a fost conexat unui lot de foşti demnitari  ( miniştri în perioada 4 iul-4 sept.1940 - Ion Gigurtu şi Radu Budişteanu ), fiind acuzat de "activitate intensă contra clasei muncitoare ", care atrăgea după sine detenţia grea pe viaţă ( fapta fiind considerată "crimă" , în art. 200  şi art 193/1 Cod Penal ) .Supus unor  anchete prelungite în penitenciarele Uranus , Malmaison şi Văcăreşti, a fost judecat  (în şedinţă publică ) şi condamnat la 12 ani detenţie riguroasă , confiscarea averii şi cheltueli de judecată (Sentinţa nr.23 / 23 ian.1957 ) de Tribunalul Militar al Regiunii 2 Militare , recursul fiindu-i respins.

- Mihalache , Ion,I.

N.1882, Topoloveni -Argeş.   Absolvent al Şcolii Normale din Câmpulung -Muscel , învăţător la Topoloveni ,la 18 ani .Intrat în politică din 1914, în mişcarea de emancipare a ţărănimii

 - împroprietărirea -votul universal  -alfabetizarea- inspirată de reformele lui Spiru Haret şi continuate de Dobrescu-Argeş.

Deputat din 1916 ( în regimul votului censitar ) ; deputat PŢ (1919 ), deputat PŢ şi PNŢ ( din 1926 )în toate legislaturile interbelice (1916-1937 ). A refuzat titlul şi exercitarea funcţiei de "senator de drept" în Parlamentul Frontului Renaşterii Naţionale  (1939-'40 ) din timpul regimului Carol II.

 Ministrul Agriculturii în guv.de uniune naţională al României Întregite condus de Al.Vaida Voevod ( dec.1919-mart 1920 ) ; ministru  Agriculturii  în guvernele PNŢ (nov.'28-iun.'30 )

Ministrul Afacerilor Interne în a doua guvernare PNŢ (sept.32-nov.'33 ).

După 23 august.'44, solidar cu Iuliu Maniu, în fruntea opoziţiei democratice în marile bătălii politice pentru stăvilirea instaurării regimului comunist în România, în condiţiile ocupaţiei sovietice.

După primele alegeri postbelice( 19 nov.1946 ) , în cadrul campaniei de lichidare a partidelor istorice [aprobată de Stalin şi coordonată de Vâşinski şi Fedicikin -reprezentant al Diviziunii de Informaţii a NKGB ] au fost arestaţi 315 membri ai fostelor partide, iar în luna aprilie, încă 600 persoane.

La 14 iulie 1947, cu aprobarea lui Maniu ,Ion Mihalache ( cu un grup de fruntaşi PNŢ ) a încercat să plece din ţară cu un avion [ Vezi pe larg " Fuga de la Tamădău " ]

Întreg grupul a fost arestat şi învinovăţit de "trădare naţională ".

La 29 iulie'47, Adunarea Deputaţilor a adoptat Moţiunea de dizolvare a PNŢ .

A fost arestată întreaga conducere. A urmat procesul ( 29 oct -11 nov.'47 )

Ion Mihalache a fost condamnat la pedepse ce însumau 104 ani de închisoare (Sentinţa nr.1988/ 11 nov.) Detenţia a executat-o la penitenciarele MAI, Galaţi, Sighet şi Râmnicu Vâlcea.

A fost bătut şi supus la umilinţe inimaginabile. A murit în timpul detenţiei, la 5 martie 1963

- Mironescu ,Gheorghe Gh.

N în 1874,în Vaslui. Licenţiat în Litere ( 1894, Bucureşti ), doctorat în Drept ( 1898, Paris ); decan al Facultăţii de Drept. Între 1917-1918 , ca reprezentant al României la Paris , a pledat în presa franceză pentru aspiraţiile naţionale ale României.

Contribuţii: România,faţă de războiul european (1915 );Apercus sur la question roumaine ( Paris, 1919 );The probleme of the Banat (1919 );În chestia naţională (1920); La politique de la paix ( 1929 );France et Roumanie (1930 )Rezultatele Conferinţei de la Haga pentru România ( 1930 )Privire generală asupra crizei  (1932 );Legea pentru reprimarea unor noi infracţiuni contra liniştii publice ( 1933 )

   Ministru al Instrucţiei Publice în guvernul Take Ionescu (dec.'21-ian.'22 );ministrul Afacerilor Străine în guvernele celor două legislaturi PNŢ,având în frunte, alternativ, pe Iuliu Maniu şi Al.Vaida-Voevod (nov.'28- apr.'31;oct.'32 -ian.'33 ), în care calitate a reprezentat ţara la Liga Naţiunilor (1929-'30 )şi la Conferinţa "Reparaţiilor"de la Haga (aug.'29- ian.'30 ).

Între 8 -13 iunie 1930,GGMironescu devine prim.ministru , prezidând actul Restauraţiei regelui Carol al II-lea.Consilier regal, ministru de Stat în primul guvern Miron Cristea , în regimul carlist ( febr.-martie '38 ).

Fost conservator-junimist ( înainte de război ),membru PCD după , a intrat în PNR-Iuliu Maniu ( prin fuziune, devenind un membru marcant al PNŢ ( 1926-febr.1938 ).Consilier regal şi membru fondator al FRN,a sprijinit regimul constituţional Carol al II-lea (1938-'40 )

La 23 aug.1944, avea 70 de ani .În 1947, a fost condamnat (în lipsă ) la 5 ani închisoare .

Găsit mort în Parcul Ioanid, la 8 oct. 1949, cu un bilet legat de gât , pe care era scris numele.

-Moldovan , Iuliu .

N.1882, Bogata de Mureş -Turda . Licenţiat în Medicină ( Praga, Viena ) .Prof univ.de Igienă şi Igienă socială la Facultatea de Medicină din Cluj ( decan între 1925-'26 ) ; preşed.al Societăţii de Biologie ( Cluj ); dir.Instit.de Igienă şi Sănătate publică-Cluj ;membru corespondent  al Academiei Române (din 1920 ). Fruntaş PNR ,apoi PNŢ. Deputat apoi senator PNŢ de Hunedoara şi Arad .

La venirea PNŢ la guvernare ,subsecretar de Stat la Ministerul Muncii ,Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale (1928-1930 ).Arestat la 5 mai 1950 (la 68 de ani , grav bolnav ) cu lotul foştilor demnitari . Detenţia la penitenciarul Sighet.

- Moldovan ,Valeriu A.

N.1875,Câmpeni -Turda . Licenţiat al Facultăţii de Drept ( Cluj, Budapesta ), specializat în drept canonic şi drept administrativ ; prof.univ. la Facultatea de Drept din Cluj (1934 )

 Luptător pentru unirea Transilvaniei cu România ; deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 );secretar al Consiliului Dirigent ( 1918-1920 )  

Deputat PNR apoi PNŢ (1919,1926,1927);Senator,vicepreşed. al Senatului (1928,1932,1933 ).

 În guvernarea PNŢ, Subsecretar de Stat la ministerul Cultelor ( 1929-'30 )şi director ministerial al Transilvaniei şi Banatului .

Arestat la 5 mai 1950, în lotul foştilor demnitari .Bătut şi umilit , a murit în penitenciarul din Sighet , la 19 iulie 1954.

-Moşoiu ,Tiberiu Traian

Membru PNL n.în 1898, la Cluj .Licenţiat al Facultăţii de Drept, (cu doctorat la Paris ), prof. univ. la catedra de Drept Roman al Facultăţii de Drept .

 Subsecretar de Stat la ministerul Agriculturii şi Domeniilor  ( aug.1936-28 dec.'37 ) în cabinetele conduse de Gh.Tătărăscu ,în interbelic.Atât în regimul carlist (1938-'40 ), cât şi după 23 august 1944,a făcut parte din gruparea  liberală - Gh.Tătărăscu .

A fost numit directorul  BNR ( 1946 ), fiind disponibilizat o dată cu înlăturarea  grupării Tătărăscu din guvernul Groza ( 1947 ) . Arestat la 5 mai 1950, în lotul "foştilor demnitari " .

- Munteanu-Râmnic , Dumitru - C. / Frasin şi Horia -fii /

[LD: din acest "caz" şi altele similare,este simplu de presupus care ar fi fost soarta lui Nicolae Iorga , sub comunişti .]

N.1877, la Râmnicu Sărat -Buzău (din părinţi braşoveni şi aromâni ).Licenţiat în Istorie ( Bucureşti ),cu studii de specialitate la Paris ;membru în CC al Ligii Culturale ;membru în Comitetul Monumentelor Istorice  şi al Ateneului Român;membru al Academiei Române.

Prof. de istorie la licee renumite ( Ploieşti, Chişinău )şi al Universităţii Populare Moldoveneşti  ( Chişinău ),fondator al multor reviste culturale în Ploieşti şi Chişinău.

Discipol şi partizan politic al lui Nicolae Iorga( vicepreşed.PND );Secretar al primei Camere a Deputaţilor din România Mare( 1919 );şef al biroului de presă în Ministerul Basarabiei (1919 )  ajutor de primar al oraşului Chişinău ( 1920 ) .

Ales deputat şi senator PND ,în mai multe legislaturi ( 1928-1930 ;1931-1932 ).

În timpul guvernării Iorga, a fost subsecretar de Stat la Interne ( 1931-'32 ) .

Arestat pe 5 /6 mai 1950, la 73 de ani,  în "lotul demnitarilor" şi  dus cu dubele la  Sighet .

A murit pe  29 iunie 1950, la Sighet.

/Fiii săi -Frasin ( profesor ) şi Horia ( fostul şef de cabinet al lui Nicolae Iorga ), fuseseră închişi din 1949.

N.

-Neagu, Alexadru

 Ministru de Finanţe ( 25 sept.'42- 1 apr.'44 )  în guv.Ion Antonescu ; fost dir.la CEC .

 Condamnat ( în lipsă ) la 10 ani muncă silnică , a stat ascuns în satul Drăgăneşti  (procurându-şi acte false ) . Prins şi arestat în 1956, a fost încarcerat la Aiud şi Rămnicu Sărat.

- Nemoianu ,Petre C

Om politic, avocat , ziarist bănăţean, n.1889, la Petrilova-Caraş Severin .

Pe vremea imperiului, condamnat pentru "înaltă trădare" de Curtea Marţială ungurească de la Timişoara , pentru activitate naţională pro-românească. În timpul primului război, prizonier la ruşi ( lagărele din Siberia, Krasnoiarsk ) ;combatant  în "corpul voluntarilor ardeleni " din armata română, decorat pentru acte de bravură ;participant  la Adunarea Unionistă de la Alba Iulia ( 1 dec.'18 ). Licenţiat al Facultăţii  de Drept ( Cluj ) , doctor în Ştiinţe Politice şi Drept ( 1925 ) , stabilit la Bucureşti din 1925, avocat în Baroul de Ilfov ( 1925-1948 );consilier juridic la soc."Mica "şi Fundaţia "Regele Mihai I "; secretar la Uniunii Sindicatelor exportatorilor de carne ş.a.

Preşedinte al P.Poporului -Averescu ( jud.Severin ) ; prefect de Caraş Severin în prima guvernare Averescu (1920-'21 );deputat în legislatura din a doua guvernare averescană (1926-1927 );subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor în guvernele conduse de mareşalul Ion Antonescu(sept.'40-apr.'44 ) , ministru plin  (24 apr.'44 - 23 aug.1944 ).

   Arestat la 19 mai 1946 (la Siguranţa din Uranus)  ; eliberat la 5 iunie'46 , din lipsă de probe.

Rearestat la 20 august 1948 ( la Văcăreşti ) ;condamnat la 5 ani închisoare ( cf. Decretului nr.123 al MAI / 1949, aplicat retro' ) ;întemniţat la penitenciarul Râmnicu Sărat ;supus muncii forţate în lagărul de la  Periprava ; decedat pe 8 iun.1951, în penitenciarul Aiud.

-Nenişor, Ştefan I.

Diplomat de carieră, conf. la Universitatea-Bucureşti.N.în1897 ( fiul poetului Ion Neniţescu, fost prefect de Tulcea, diplomat).Absolv. al Liceului Francez (Berlin) al Facultăţii de Filologie (Roma )

,doctorat în Istoria Artei.

Consilier al Legaţiei române de la Haga, l-a cunoscut pe Titulescu ( o prietenie trainică ).

A demisionat din Ministerul de Externe (după ce Regele Carol II  l-a îndepărtat pe Titulescu, în'37 ), devenind membru activ PNŢ. A îndeplinit unele misiuni diplomatice în Anglia, din însărcinarea lui Iuliu Maniu ( înainte şi în timpul războiului )

Cunoscând "dedesubturile" acordului Churchill-Stalin, după 23 aug.'44 (deşi a fost sfătuit de anumiţi amici diplomatici englezi şi francezi să nu se întoarcă în România ), s-a întors România, alăturându-se ce lor care au încercat să înlăture regimul Petru Groza.

Arestat în 1949 ( în urma unui denunţ ) ; judecat într-un lot de 27 personalităţi ( printre care Nicolae Mavrocordat, Radu Cioculescu, Maria Golescu, Magdalena Cancicov, DN.Iuca ) ;

condamnat la muncă silnică pe viaţă şi confiscarea averii  de Tribunalul Militar -Bucureşti ( Art.209 C.P ) , pentru "crimă de înaltă trădare" . Încarcerat succesiv la Jilava ,Piteşti şi Aiud .

Grav bolnav, a fost "eliberat" în 1964, cu Decretul 411 -graţieri.A refuzat orice colaborare cu regimul , trăind în sărăcie şi privaţiuni, până în 1979.

-Netta,Gheron

Prof.univ. la Acad. Comercială-Bucureşti . N.în 1891, la Turnu Severin.

Ministru de Finanţe în ultimul guvern condus de mareşalul Ion Antonescu (1apr-23 aug.'44 ), impunând Germaniei ca aprovizionarea trupelor sale să fie plătită în aur., prin băncile Elveţiei.

Arestat pe 18 mai 1946 ;judecat în "lotul Ion Antonescu " ;condamnat la 10 ani muncă silnică şi confiscarea averii  de Tribunalul Poporului , pentru săvârşirea de " crime de război "

Al Voitinovici (Voitin )-preşed ;asistat de C.Bâlcu ( magistrat ) şi de judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asist .univ., un prof şi un avocat ) Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator public Dumitru Săracu  şi C.Dobrian ( procuror la C.de Apel Timişoara ).

Închis la penitenciarele Uranus, Văcăreşti şi Aiud, unde a murit pe 28 aug.1955.

-Nicolau, Pompiliu

Prof.univ. în Timişoara, ministrul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor în primul guvern Antonescu  (14 sept.'40-27 ian.'41 ) .N.în 1891 în Tg.Jiu -Gorj ; licenţiat al Şcolii de Poduri şi Şosele (specializat în hidraulică în Anglia şi Norvegia ) ;ofiţer de geniu în primul război mondial.

Arestat în 1946 şi achitat ( după 4 luni ).Rearestat în sept.1948 şi eliberat în 1949 ,grav bolnav.

-g-ral Niculescu ,Constantin D.

Şeful Casei Militare Regale în perioada 23 august '44-30 dec.'47.

Secretar general, subsecretar de Stat şi ministru secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale în guvernele regimului carlist ; ministru de Război în guv.condus de Ion Gigurtu  (4 iul.-4 sept.1940 ) .Comandant  militar al Capitalei ( din 1942 ) , a făcut parte dintre generalii care au pregătit întoarcerea armelor pe 23 august 1944.

Disponibilizat din armată în ian.'48 ; arestat pe 29 martie 1948; condamnat la 7 ani închisoare ( Sentinţa nr. 2 195/ 1948, preşed. g-ral Alexandru Popescu ) , pentru "complot în scop de răzvrătire ".

După ispăşirea pedepsei, fără mijloace de existenţă ( familia fusese dată afară din locuinţă ) , a fost nevoit să lucreze ca remizer într-o agenţie LOTO.

-Nistor ,Dumitru

[LD: atragem atenţia juriştilor, analiştilor, liberalilor, că ar fi oportună studierea acestor cazuri , pentru a constata cum au fost posibile atâtea decese , fără a fi aplicată pedeapsa cu moartea: se repetau arestările, condamnările şi întemniţările , până ce " duşmanul" era lichidat . Acestei practici i-au căzut victime sute de mii de deţinuţi politici.]

N.în 1890, licenţiat în Teologie , cu doctorat la Budapesta .Membru PNL, preşed. org. Timiş Torontal ; deputat ( 1927-'28 ) , senator ( din 1932 ).

Ministru adj.la MAI ( pe lângă miniştrii Penescu , respectiv  Rădescu ) în guvernele Sănătescu II şi Rădescu ( 4 nov.'44-6 mart.'45 ).

Arestat în noaptea de 5/6  mai 1950 - "lotul demnitarilor  " , închis 2 zile în penitenciarul Timişoara ;transportat la Sighet pe 7 mai '50 ( împreună cu Sever Bocu şi Coriolan Bălan ); adus la Bucureşti ( Malmaison )  pe 6 iul.1955 , anchetat şi... eliberat.

Rearestat în iunie 1956, de Securitatea din Timişoara; condamnat la 6 ani închisoare  de Tribunalul Militar-Timişoara ; detenţia la penitenciarele Timişoara , Galaţi şi Botoşani .

A murit pe 12 iunie 1963 , la Botoşani, în ziua când trebuia să fie eliberat.

- Nistor, Ion I

N.în 1876, Vicovu de Sus-Rădăuţi .Senator ,reprezentant al Universităţii din Cernăuţi ( 1920-1922 );deputat PNL ( 1920-1937 ),senator "pe viaţă"( proclamat în 1937 )

   Licenţiat al Universităţii din Cernăuţi ,doctorat în Filozofie (Viena, 1909 ), cu specializări la Universităţile din Munchen, Berlin şi Bucureşti .Profesor de Istorie la Suceava şi Cernăuţi .

Docent la Universitatea din Viena (1911 ),prof.agregat la Universitatea din Cernăuţi (1912 ), titular la aceeaşi universitate ,din 1914 .Rector al Universităţii din Cernăuţi ( 1920-'21;1933-'35 )

Membru al Academiei Române ( din 1914 ) Director al rev."Junimea literară" şi "Codrul Cosminului ".

   În timpul războiului trece în Vechiul Regat ,unde , alături de ceilalţi bucovineni pribegi ,militează pentru cauza naţională .Când Basarabia revine la Patria -mumă (27 mart.'18 ) ,pleacă la Chişinău ,unde desfăşoară o intensă muncă culturală .

   Ministru al Bucovinei (18 dec.1918-1920 ; ian.1922-1926 );ministru al Basarabiei ( febr.-sept.'19 ) în guvernul IICBrătianu ;ministru Lucrărilor Publice în guvernul Vintilă Brătianu

( 1927.'28 ); succesiv,ministru de Stat ,ministru la Muncă şi Ocrotiri Sociale ,al Cultelor şi Artelor , în guvernul Tătărăscu ( 1934-'37 )

...După 23 august 1944,director al Bibliotecii Academiei ( 11 mai'45-28 mai 1947 ), este înlăturat sub acuzaţia că <încalcă legea de aplicare a Armistiţiului , deoarece a ordonat păstrarea pe mai departe a publicaţiilor retrase din circulaţie>

La 9 iunie 1948,i s-a retras titlul de academician ,lui şi altor 100 de academicieni (hotărâre semnată de CIParhon,Avram Bunaciu şi Marin Fl.Ionescu )

   Arestat la 5 mai 1950 , este dus direct la penitenciarul din Sighet .În 1955, a fost adus la Malmaison ,anchetat şi eliberat .A murit la Bucureşti, la 11 nov.1962.

- Niţescu , Voicu

N.1889,Săcele-Braşov. Licenţiat în Drept (1911,Cluj ) ,avocat.

Deputat (delegat ) în Marele Sfat din Chişinău, care a hotărât Unirea cu ţara ( 27 mart1918 ).Deputat PNR ,apoi PNŢ în majoritatea legislaturilor interbelice(1919-1937 )şi senator de drept în parlamentul FRN ( 1939-'40 )

   În 1917, guvernul de la Bucureşti l-a trimis în Rusia , pentru organizarea prizonierilor ardeleni  în detaşamente de voluntari .În 1918, ca preşedinte al C.N.R din Rusia ,a fost  trimis în Marele Sfat de la Chişinău care a votat Unirea cu ţara.

În 1919 , consilier tehnic la Conferinţa de Pace de la Paris

   Ministru de Stat şi, succesiv,subsecretar de Stat şi ministru la Justiţie şi Lucrări Publice şi Comunicaţii , în primul guvern PNŢ (1928-1931) ;ministru la Agricultură şi Domenii , în a doua guvernare a PNŢ ( 1932-'33 ) ;ministru la Muncă şi Ocrotiri Sociale în guvernul de uniune naţională condus de Patriarhul Miron Cristea ( 10 febr.-30 mart.'38 )

   Arestat la 7 mai 1950 , condamnat la 2 ani închisoare administrativă (Decizia 334/1 august 1951 , pentru justificarea arestării ) fără a i se comunica condamnarea.

Dus la Sighet -devenit închisoarea "foştilor demnitari ", adus la Malmaison şi eliberat (vara 1955). În dosarele Securităţii ,a fost trecut "mort" , în 1954, în detenţia de la Sighet .

O.

-Otetelişeanu, Enric

N.în 1885, în Bucureşti ( descendent al vechii familii boiereşti -sec.XV - din Oteteliş-Vâlcea ).

Licenţiat al Facultăţii de  Fizică şi Chimie (1907 );conf.univ. la catedra de Meteorologie şi Climatologie la Şcoala Politehnică-Bucureşti ;doctorat în Fizică -Cernăuţi ( 1920 ) ; director al Institutului Meteorologic central ;director  al "Ziarului Ştiinţelor şi Călătoriilor " .

Membru al P.Poporului-Alexandru Averescu ;secretar general al Ministerului Instrucţiunilor în guv.Averescu ( 1926 );subsecretar de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale,Cultelor şi Artelor în  cabinetul II -g-ral  Ion Antonescu ( 27 ian.'41-1 ian.'43 ).

A figurat pe lista celor 65 de persoane "bănuite a fi responsabile de dezastrul ţării " ( Jurnalul  189 al Consiliului de Miniştri /29 ian.'45 ), care ,cf. Legii 312 / 12 apr.1945 ( "legea Pătrăşcanu " ) prevedea "urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării şi crime de război " .

Arestat în 1945 şi ( probabil ) depus în lagărul de la Caracal  ;inclus în lotul  II al  demnitarilor antonescieni ( alcătuit , din 27 persoane, paralel cu recursul din procesul Ion Antonescu ) ; condamnat la ( ? ) închisoare şi confiscarea averii , de Tribunalul Poporului ( 26 mai 1946 )

Detenţia la Jilava şi Aiud.

-Ottulescu, Alexandru

/Alexandru -n.în 1881, în Bucureşti. Licenţiat al Facultăţii de Drept -Bucureşti ( ( 1903 ); avocat în Baroul de Ilfov ( din 1903 ) ; avocat al Ministerului de Finanţe peste 20 de ani ;consilier juridic al Ministerului de Externe , al Băncii Comerciale Române ş.a.Profesor universitar la Facultatea de Drept ; guvernatorul Băncii Naţionale în regimul antonescian ( 1941-mart.1944 ).

Arestat la 5 mai 1950 - în lotul foştilor demnitari -  întemniţat la Sighet, unde a murit la scurtă vreme.

P.

- Pană, Aurelian P./ Eufrosina -soţie / Aurel  -fiu /

[LD: unii dintre condamnaţii  din primii ani ai regimului,  au fost judecaţi şi condamnaţi de Tribunalul Poporului ( cf. Legii 312 / 1945 şi a numeroaselor Decrete care s-au succedat până la modificarea legilor organice şi trecerea lor în noul Codul Penal )

Aflaţi în puşcărie,  au fost implicaţi şi condamnaţi ulterior  în alte procese fie de "Curtea Criminală " din Bucureşti , fie de Tribunalele Militare  încât este  greu de reconstituit traseul juridic-represiv pe care l-au suportat  Este şi cazul lui Aurelian Pană. ]  

Numit subsecretar de Stat în al II-lea cabinet Ion Antonescu ( ian.'41  ), a devenit ministrul Agriculturii în al III-lea cabinet , în perioada războiului ( 14 mart.'42- 3 iul.'43 )

La fel ca şi alte personalităţi "tehnocrate"  din diverse alte domenii , astfel a ajuns savantul agrarian  în "lotul miniştrilor antonescieni" , vinovaţi de "crime de război"  sau " distrugerea ţării ".

[LD: 22 mart.'09,la Realitatea TV se dă un reportaj ( reporter şi o doamnă în vârstă )  din satul Sudiţi , ocazie cu care este arătat şi fostul conac .

Conacul său, a fost sediul IAS , şi acum este într-o totală paragină. Lumea din sat - sărăcită şi cu frica crizei - nu pare a şti de el.Trei măicuţe, au făcut acolo un paraclis , şi încearcă să umanizeze locul. Nu există nici o inscripţie, cruce , semn , că acolo a trăit şi a muncit ...savantul agrarian ,  Aurelian Pană ] 

N.în sept.1880 , în com.Marsilieni ( lângă Sudiţi ) -Ialomiţa .Părinţii, "boieri" (cu o moşie de cca 6.000 ha ) originari din Săcele-Braşov , stabiliţi în Vechiul Regat în secolul XIX .

Cu trei licenţe în Ştiinţe agrare şi economice ( la universităţi din Paris) ; combatant în războiul balcanic ( 1913 ) şi în primul război mondial (rănit în  luptele de la Mărăşeşti ) . Preocupat de ridicarea satelor, de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţăranilor ; pasionat de optimizarea  eficienţei agrare prin metode şi tehnică avansată, şi-a consolidat o strălucită carieră agrariană : a adus din America , în două valize, "porumb american" ( soi ce a căpătat un deosebit renume ); a adus primele 4 combine,  ferma sa devenind una model.

Pentru meritele sale, i s-au încredinţat diferite funcţii tehnocrate  : preşed. Institutului Naţional de Export ( 1935) , membru în Consiliul Permanent al Agriculturii (1939 ), preşed. al Academiei de Agricultură , preşed. al Sindicatului Agricol -Ialomiţa, membru al Institul de Ştiinţe Sociale ( condus de Gusti ) 

Arestat pe 20 mai'46,  într-un  "lot  al miniştrilor antonescieni ( constituirea lotului s-a desfăşurat  paralel cu judecarea recursurilor din procesul Antonescu ) , format din  27 demnitari  ,în mare parte din aparatul economico-financiar ; judecat de către Tribunalul Poporului, în iunie '46,  la categoria "vinovaţi de dezastrul ţării " (cf. Legii 312 / 1945 )) ;condamnat .

Deşi închis, a fost judecat  în 1948 într-un alt proces  ;condamnat la 10 ani închisoare şi confiscarea totală a averii, prin Decizia penală 123 / 19.01.1949 a Secţiei a IV-a Penală a Curţii Bucureşti (  I.V. Constantinescu-preşed.; Constantin Petre , Dumitru Dinu, Gavrilă Hotăranu - asesori populari , Costache Bâlcu - procuror  .) 

În rechizitoriul acuzării, A.P. era "demascat" -printre altele- că participase la 59 şedinţe ale Consil.de Miniştri , la  43 de şedinţe ale Consiliului Economic , că aprobase  Bugetul Naţional pe anul 1942 / 1943  şi că a adus în ţară o plantă străină, inutilă :  soia.

 Martor în proces , ţăranul Costică Tănase ( membru al Comisiei de expropriere din Marsilieni-Ialomiţa ) a declarat : < O fi el trădător da ţară , dar el şi fiii lui au învăţat plugăritul în America. Ei ştiu a munci pământul mai bine decât noi .De aceea, cu toţii, am hotărît să le rămînă 150 ha , drept fermă model .>  

Încarcerat  la Jilava , dus la muncă forţată la  Cernavodă ( "rob la roabă " ) ; transferat la Gherla, unde a fost schingiuit de echipa de "reeducaţi " adusă de la Piteşti ( Ţanu Popa, Livinschi, Stoian, Juberian, Dumitrescu )

Un tovarăş de suferinţă -Anastase Buciuneanu - evocă ziua a doua de Paşte, din 1950, de la Gherla , când comandantul Lazăr Tibo [Tiberiu ] lovea deţinuţii cu parul , obligându-i să sară "ca broasca " şi să facă culcări-sculări , până leşinau  : <  Printre noi, un bătrân , fost ministru.

Aurelian Pană este pus în genunchi .Cincizeci de descreieraţi sar peste el, lovindu-l cu picioarele în cap. Nu peste mult timp , va fi ucis într-o celulă de reeducaţi [...] Un jandarm, Panduru, planton pe culoar, i-a scos dinţii de aur din gură , după moarte. >

Savantul agrarian a fost ucis pe 4 mai 1951, la Gherla.

/Soţia sa -Eufrosina -  a fost arestată pe 15 apr. 1952  ( cf Deciziei M.A.I. nr 349 / 5 iul.'51,au fost pedepsiţi  cu 2 ani închisoare  membrii de familie a celor închişi , existând acea  "noapte" anume - 14/15 apr.1952 , când s-au operat arestările  ) ; la 62 de ani, dusă la muncă forţată  (la cărat pământ cu targa, pe terasamente ) ; eliberată în 1954 din închisoarea Dumbrăveni .

A murit în 1974, la Bucureşti.

/Aurel - fiul mai mare .Arestat pe 24 apr. 1954 ; condamnat la 2 ani închisoare (cf aceluiaşi Ordin al MAI ) ;  detenţia în lagărul de muncă forţată de la Oneşti-Bicaz .

-g-ral Pantazi ,Constantin H ./Pantazi [Prodan] Elena-soţie /Pantazi ,Ion C.-fiu  /

[LD: Vezi pe larg la Tabloul Militari-victime .

Pentru amănuntele cazului, vezi în A.Duţu, F.Dobre, Drama generalilor români..]  

a)Constantin Pantazi - genreal , militar de elită al armatei române , n.în 1888 ,  în Călăraşi .

Dovedindu-se un excelent organizator ,a fost numit subsecretar de Stat la Ministerul Apărării Naţionale ( 1 sept.1940 ) ,apoi ministru de Război în guv.Ion Antonescu (22 ian.'42-23 ug.1944 )

Arestat în noaptea de 23 august 1944,la Palatul Regal, împreună cu mareşalul Ion Antonescu ;

preluat de Emil Bodnăraş , dus în casa conspirativă a PCR  din Vatra Luminoasă ; predat sovieticilor ( 31 aug.'44 ) spre a fi trimis la Moscova, împreună cu ceilalţi membri ai grupului.

Readus la Bucureşti ( 6 apr.1946 ), judecat de Tribunalul Poporului în " lotul mareşaliul Antonescu " ; condamnat la moarte ( Sentinţa nr. 17 / 17 mai 1946 ) .

Pe 1 iunie 1946, în timp ce mergea spre locul execuţiei, i s-a comunicat comutarea pedepsei în muncă silnică pe viaţă .Încarcerat la Aiud şi Râmnicu Sărat ,unde a murit pe 23 ianuarie 1958.

Trupul i-a fost aruncat la groapa comună .

b) Elena Pantazi-soţia generalului - arestată în oct. '49, pentru tentativa de trecere a frontierei.

Detenţia la MAI, Jilava şi Mislea .

c) Ion Pantazi - n.în 1920, în  Bucureşti, a urmat cariera militară a tatălui ( sublct.cavalerie în 1942 ).Combatant în războiul al II-lea mondial , atât pe frontul de Est ( până în iul'44 ) cât şi pe cel de Vest ( până la 9 mai'45 ) .

Arestat în 1946 , la vârsta de 26 de ani, pentru prima dată, în timpul procesului tatălui său ( 1 mart-5 iunie1946 ),acest om a fost hărţuit de organele de represiune toată viaţa, arestat şi închis de încă de 5 ori .  

-Papacostea, Victor

[Vezi pe larg fişa de la  Tabloul Oamnei de cultură-victime  ]

Membru al PNL, a urmat direcţia politică adoptată de Gheorghe Brătianu ( cu disidenţă şi revenire în partidul trunchi ) .

După 23 august 1944,  ministru Subsecretar de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale, în cabinetele Sănătescu II  şi Rădescu ( 4 nov.'44-6 mart.'45  ) din partea PNL-Brătianu .

Arestat pe 5/6 mai 1950 - "noaptea demnitarilor" -  transportat cu dubele, la puşcăria din Sighet. Deţinut 24 luni ,ilegal , fără proces şi condamnare ( cf.unei Decizii retro' nr.334/1951a MAI );reţinut ilegal ,încă 60 de luni ( cf.Deciziei  nr.559/ 1953 a MAI  );anchetat la închisoarea Malmaison (din 6 iul.'55) în vederea eliberării, din "lipsă de probe" ; "eliberat" pe 17 sept. 1955.

Rearestat la 25 dec.1957 şi cercetat în "lotul Aurelian Bentoiu" , pentru "crimă de uneltire contra ordinii sociale" ( art.209 C.P. ) ; "eliberat" la 29 mai 1958 , din "lipsă de elemente constitutive pedepsite penal". A murit la 20 iunie 1962,  lăsând în urmă un imens material istoric, manuscrise şi studii neterminate ( pe care le-a depus la Institutul de Istorie Nicolae Iorga ).     

-Pătrăşcanu , Lucreţiu

 [ 17-18 ian.2009 : "cazul Pătrăşcanu". Destinul lui de ideolog şi activist fidel al PCR , ilustrează (prin succesive suprapuneri  temporale)  absenţa oricărei morale şi crez politic "pozitiv" .Singurul fir neîntrerupt în viaţa sa activă ( 1919-1947 ) pare a fi fost  fidelitatea la  ordinele Cominternului , întrupat de stăpânul Cremlinului : IVStalin. A distruge în numele proletariatului - societatea "capitalistă" - clasa burgheză - duşmanii de clasă -inamicii URSS pentru a impune o "dictatură a proletariatului"  ?!    

 (* )  Funcţiile şi actele ministrului Pătrăşcanu

-23 aug.- 5 dec.'44 ; ministru secretar de Stat , ad-int.la Justiţie ,în guv.Sănătescu (I,II )

-6 dec.44-5 mart.'45- ministru de Justiţie în guv.Rădescu (I )

-6 mart.'45-14 apr.'48 -ministru de Justiţie în guv.Petru Groza ( I, II,III  )

 /29 aug.'44: Prin Circulara nr.1.306 Pătrăşcanu ( ad-int.Justiţie )a dispus ca legionarii să fie exceptaţi de la amnistie. De a doua zi, arestările pe grupuri şi individuale se ţin lanţ .

/19 sept.'44:Pătrăşcanu a elaborat Legea nr.461/1944 prin care au fost revizuiţi toţi funcţionarii numiţi în timpul regimului Carol II şi a regimului Antonescu .

/20-25 sept.'44:Pătrăşcanu depune în Consil.de Min. pr.de lege cu privire la arestarea şi judecarea celor răspunzători de dezastrul ţării

/27.sept.'44 :Pătrăşcanu propune purificarea aparatului de stat (Iuliu  Maniu , Dinu Brătianu şi Titel-Petrescu fiind de acord cu aceste măsuri de purificare)

Interdicţia activităţii de presă a celor care au propagat "idei fasciste"

/4 oct.'44:la sugestia şi în elaborarea lui Pătrăşcanu, Constituţia din '23 a fost completată cu art.IV (consecinţă a Armistiţiului din 12 sept.'44, prin care Comisia Aliată (Sovietică ) juca un rol esenţial.Articolul stipula : <Legi speciale vor prevedea condiţiunile în care vor putea fi urmăriţi sau sancţionaţi toţi acei care au contribuit la dezastrul ţării , în special în legătură cu războiul purtat împotriva Naţiunilor Unite .Aceste legi vor putea prevedea şi măsuri pentru urmărirea averilor .>Cu acest articol-în virtutea căruia s-au elaborat legi ,decrete,circulări, ordine , a fost  deschisă calea tuturor abuzurilor , răfuelilor şi represiunilor ce vor degenera în genocid .

/6 oct.'44: Decretul Consiliului de Miniştri la propunerea lui  Pătrăşcanu ca purificarea aparatului de stat să ia , ca punct de plecare , data de 22 febr.1938.

/8 oct.'44 :La mitingul FND de pe ANEF-Bucureşti în prezidiu fiind Lucreţiu Pătrăşcanu (min.Justiţiei ) ,Teohari Georgescu ( subsecretar Interne ) Gheorghiu Dej,Ştefan Voitec ( PSD ) ,acad.Parhon(Apărarea Patriotică ) ,Alex.Drăghici (UTC) ,Lotar Rădăceanu (PSD )Avram Bunaciu (Apărarea Patriotică ) ,ş.a ş.a ,se scandează lozincile lansate în vederea formării unui guv.FND .

/10 oct.'44 .La propunerea lui Pătrăşcanu ,se adoptă Legea nr.488 ( Decret-lege nr.1.850 )

prin care Guvernul român , preluând atribuţii ale puterii judecătoreşti , şi-a asumat misiunea <stabilirii responsabilităţii politice şi penale împotriva autorilor şi complicilor morali şi materiali ai dezastrului ţării >, în special în legătură cu războiul purtat alături de Germania hitleristă împotriva Naţiunilor Unite,în conformitate cu art.14 din Convenţia de Armistiţiu .

/5-11  nov.'44: L.Pătrăşcanu prezintă Decretul  -lege privind restituirea capturii de război Termen de excuţie -5 zile .

/La 17 dec.'44,Scânteia anunţa că, până la apariţia unui decret-lege care să precizeze culpa de "criminal de război " , vor fi arestaţi membrii guvernelor din perioada dictaturii mareşalului Antonescu. Lucreţiu Pătrăşcanu ( Justiţie ) a fost  însărcinat cu redactarea decretului-lege .

/ La 3 ian.'45,s-a publicat  Proiectul de lege redactat de Pătrăşcanu ,"privind pedepsirea criminalilor de război şi a celor vinovaţi de dezastrul ţării ".

"Art 1.Sunt vinovaţi de dezastrul ţării cei care , în orice calitate :a)au pus în primejdie securitatea Statului sau interesele publice prin semnarea de tratate internaţionale cu unii beligeranţi sau au permis intrarea armatei germane pe teritoriul ţării ;b ) precum şi cei care au hotărît declararea războiului contra URSS şi a Naţiunilor Unite ori au continuat războiul ;

 militând pentru o politică externă alături de Germania hitleristă , au consimţit la cedarea Transilvaniei de Nord ;c ) după 1 ianuarie 1938 au contribuit în mod efectiv la pregătirea sau desfăşurarea faptelor de mai sus prin grai , prin scris sau prin orice mijloace."

/La 20 ian'45, Guvernul a emis Legea nr 50( Decretul nr 148) <pentru urmărirea şi pedepsirea criminalilor şi profitorilor de război>, în care :s-au precizat categoriile conceptuale ;pedepsele ce urmau a fi date ( inclusiv pedeapsa cu moartea sau muncă silnică pe viaţă ) ;s-a înfiinţat instituţia "acuzatorilor publici" (şi personalul implicat  în actul de justiţie ) care urmau să cerceteze toate cazurile deferite de Consiliul de Miniştri .

Art.10 prevedea ca autorităţile militare erau obligate să pună la dispoziţia acuzatorilor publici "inclusiv militarii care fac parte din cadrele armatei ".

Pentru judecarea celor vizaţi, era înfiinţată Curtea Specială pentru criminalii de război ,de pe lângă Ministerul de Justiţie , obligat să alcătuiască mai multe complete de judecată .

/Tot la 20 ian.'45 ,Pătrăşcanu a  emis şi Legea nr.51 (Decretul -lege nr.149 )care stipula procedurile pentru < urmărirea şi sancţionarea  celor vinovaţi de dezastrul ţării >, de către un Tribunal Special .

/21 ian.'45:Se dau publicităţii decretele-legi  nr.50 şi 51.Ele conţin unele modificări  faţă de pr.iniţiat de Pătrăşcanu , apărut în presă pe 3 ian.Este definită noţiunea de "criminal de război " şi sunt puşi la categoria "vinovaţi de dezastrul ţării " şi demnitarii din timpul regimului carlist

( 1938-'40 ) Instanţele de judecată sunt intitulate "Tribunale speciale" ş.a

/29 ian.'45 :în baza celor trei legi ( 488,50 , 51 ), Consiliul de Miniştri -la propunerea lui Pătrăşcanu -a deferit acuzatorilor publici 89 de persoane "bănuite a fi comis crime de război " ( Jurnal nr .188 ) şi 65 de persoane "bănuite a fi responsabile de dezastrul ţării " ( Jurnal nr.189 ).În ambele loturi, figurau numeroşi generali şi ofiţeri români .

/4 febr.'45.Întruniri FND în Capitală  : La sala Tomis,Pătrăşcanu cere < sancţionarea exemplară a tuturor criminalilor de război , a tuturor celor vinovaţi de dezastrul ţării >

/24 febr.'45:Pătrăşcanu este semnatar al Apelului către rege în care se cerea ultimativ demiterea guv.Rădescu

/Pe 2 mai' 46 , în Consiliul de Miniştri ,Pătrăşcanu a prezentat actul de acuzare în procesul mareşalului Antonescu şi colaboratorii .

/Pe 1 iunie '46 , Lucreţiu Pătrăşcanu a prezentat Regelui rezoluţia guvernului la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la moarte: < pentru înalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de graţiere făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu , Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu şi comutarea în muncă silnică pe viaţă a pedepsei cu moartea aplicată condamnaţilor Constantin Pantazi , Radu Lecca şi Eugen Cristescu >

[ LD:Când îi va veni rândul să intre în malaxorul anchetelor şi a propriului proces ( 1948-'54 ) Lucreţiu Pătrăşcanu va declara că hotărârea finală în materie de graţieri a fost luată la "sugestia" a doi membri din Comisia Aliată de Control ( Susaikov şi englezul ? )şi a unui conducător PCR ( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu ? )

-----------------------------------------------------------

-Pâclişanu,Zenobie T. / Pâclişanu - fiu /

Prelat greco-catolic,scriitor erudit , membru c.  al Acadenmiei Române ( din 1919 ), dir. al Bibliotecii din Blaj . N.în 1886 , în satul Straja , com.Berghin -Alba., cu studii strălucite la Blaj, Viena şi Budapesta. Militant unionist, unul din coredactorii Actului Unirii Transilvaniei cu România  ( 1 dec.1918 ) .

Director general al cultelor minoritare din Ministerul Cultelor şi Artelor - în guv. I.I.C.Brătianu ( 1922- 26 ) .

    După 1944, a făcut parte din delegaţia română care a semnat Tratatul de Pace de la Paris  ( 1946 ), prezentând p.d.v. al PNŢ , al lui Iuliu Maniu , în capitala Franţei ( a înmânat un Memoriu cu doleanţele româneşti,  ministrului francez de externe, Georges Bidault .) 

  Exclus din Academia Română , devenită Academia RPR  ( cf. Decretului din 9 iun.'48 ) ;arestat şi anchetat cu duritate la MAI ;închis  la Jilava şi transferat în iunie 1950  la Sighet ( devenită puşcăria demnitarilor ) ; eliberat pe 26 martie 1952.A fost numit de Vatican ,după 1949  ( în clandestinitate ),Vicar -general mitropolitan al Bisericii Greco-Catolice din Muntenia, Oltenia şi Moldova .Rearestat pe 19 apr.1957 ; torturat cu sălbăticie  la Securitatea din Bucureşti , acuzat de legături cu străinătatea ; judecat într-un "lot de prelaţi" ; condamnat la 12 ani de închisoare şi confiscarea averii ( Sentinţa nr. 215 / 23 oct.1957 ) de Tribunalul Militar-Bucureşti , pentru "trădare de patrie "  ( Cf. Legii 312 /'45 şi noului Cod Penal, art. 209 )

La proces, a susţinut cu demnitate şi curaj că declaraţiile din anchetă i-au fost smulse prin tortură , şi nu le-a recunoscut. După proces, a fost anchetat în continuare , murind în urma tratamentului exterminator,  la sfârşitul lui martie 1958 , la Jilva.

Aruncat la groapa comună a Jilavei, după ani de zile doamna Hortensia Pâclişeanu  ( ajutată de preotul bisericii din Jilava ) , i-a recunoscut rămăşiţele pământeşti ( după pantofi şi dantură ) , reînhumându-l la Cimitirul Bellu-catolic.

Manuscrisele prelatului , au fost salvate , ajungând la Vatican .

/Fiul său, strălucit medic neuro-psihiatru la Philadelphia -SUA, a fost condamnat la moarte ( în contumacie )    

-Pelivan,Ion Gh.

N.pe 1 apr.1876,com.Răzeni -Lăpuşna. Licenţiat al Seminarului  telogic din Chişinău şi al Facultăţii  de Drept din Dorpat (Estonia).În 1903,a fost închis de ohrana ţaristă şi deportat la Mezen (gubernia Arhanghelsk). În 1904, trimis pe frontul ruso-japonez din Manciuria .Revenit la Chişinău, s-a alăturat mişcării de eliberare naţională .

Judecător în judeţul Bălţi (din 1907 ),a fost destituit (1912 ).

...La 20 oct.'17 , a fost cooptat în "Sfatul Ţării". În calitate de şef al departamentului de Externe,a plecat la Iaşi pentru a solicita sprijinul armatei române. A participat activ la redactarea actului de independenţă a Republicii Moldova şi a votat Hotărârea de Unire cu Ţara ( 27 mart.1918 ) Deputat în Sfatul Ţării (Chişinău );deputat PŢ apoi PNŢ ,în toate legislaturile interbelice (1919-1937 ).A făcut parte din Delegaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris ( 1919-1920 ) şi la Geneva (1922 );a fost ministru de Justiţie în guvernul Vaida (1919-1920 ).

   În '40 ,după anexarea Basarabiei ,s-a refugiat la Bucureşti ;în '41, s-a reîntorsîn Basarabia ; în '44 a fost nevoit s-o  părăsească iar, stabilindu-se în capitala Ţării .

Arestat în "noaptea de cristal "(5/6mai 1950 )a stăpânirii comuniste instalate la Bucureşti , a fost încarcerat în penitenciarul de exterminare de la Sighet.

A murit la 24 ianuarie 1954, şi a fost aruncat la groapa comună din Cimitirul Săracilor .

-Penescu , Nicolae N. / Fulvia-soţie / Vladimir-fiu /

 

[LD:În demersul  nostru, urmărim relevarea persecuţiilor şi represiunii la care au fost supuşi adversarii regimului impus de sovietici. Confruntaţi cu ele, cei vizaţi au adoptat  conduite diferite , vrând să-şi salveze viaţa şi libertatea. Este şi cazul lui Nicolae Penescu, care a plătit scump unele prestaţii şi concesii .Vezi pe larg în C.Ioniţoiu, Dicţionare ] 

N.1897 ,Bucureşti. Licenţiat al Academiei Comerciale (Bucureşti ) ,dr .în Drept (Bucureşti ) , cu studii de specialitate la Paris .

După 1944,pentru scurtă vreme, ministru de Interne în guvernul g-ral Sănătescu (4 nov.-5 dec.1944 ), timp în care comuniştii au început să ocupe prin forţă, prefecturile şi primăriile .

Deputat PNŢ(nov-dec '45 ) în primele alegeri postbelice , convocate de guvernul Groza .

După demisia din guvern,a devenit secretar general al PNŢ,în crâncena etapă a înstăpânirii puterii comuniste,care ( printre altele ) urmărea lichidarea partidelor istorice .

La 9 august'46, la Tribunalul din Piteşti,a avut loc o tentativă de asasinare a lui ,care s-a soldat cu 2 morţi şi 16 răniţi .La insistenţele lui Iuliu Maniu , a acceptat să plece în străinătate ,într-un grup având misiunea de a informa Occidentul asupra represiunilor prin care se realiza comunizarea României.Tot grupul a căzut în capcana înscenată la Tămădău (14 iulie'47 )

...Arestat la 14 iul.1947(împreună cu soţia ),în pofida desolidarizării de Maniu, a fost condamnat la 6 ani închisoare  (Sentinţa nr 1988 / 1947) şi încarcerat la penitenciarul din Craiova.

A fost readus ,ca martor al acuzării, la procesul înscenat lui Lucreţiu Pătrăşcanu ( 1954 ) .

Concomitent, i s-a dresat un proces "de îndreptare", în urma căruia i s-a majorat pedeapsa la 8 ani. În 1955,a fost trimis cu domiciliu obligatoriu ,în Bărăgan.

În sept.1959 ,în urma Dispoziţiei care prevedea arestarea tuturor celor cu condamnări( aflaţi în libertate sau deportaţi ) a fost rearestat şi condamnat la 15 ani închisoare .

Încarcerat la Jilava (Cicerone Ioniţoiu i-a fost o vreme confident ),în 1963 a fost supus supliciului "reeducării" A fost eliberat în iulie 1964, cu acel Decret 411 -graţiere.

   În apr.1968, în timpul vizitei lui Charles de Gaulle şi a premierului francez Couve de Murville (fost coleg de facultate pariziană românului ),Nicolae Penescu a primit paşaport pentru o călătorie de 6 luni în Franţa. A primit statut de azilant politic ,a înfiinţat Consiliul Naţional Român ,aducând la cunoştinţa lumii libere teroarea exercitată de regimul comunist din România .

...La 3 febr.1981, a primit prin poştă , la Paris, un colet .Conţinea o bombă artizanală , care i-a provocat rănirea şi moartea.

 

 

 R

-Gral Rădescu, Nicolae

3.GUVERN g-ral Nicolae Rădescu : 5 dec.'44- 5 mart.'45

G-ral Rădescu  (premier , ad-int. Interne  ) ;

24  febr.'45 :"REBELIUNEA ROŞIE"

# "Masacrul " lui Rădescu = diversiune-pretext pentru debarcarea guvernului

25 -27 febr.'45:Campania de răsturnare

-5 martie:G-ralul Rădescu se refugiază la sediul Misiunii britanice .

 

10 - 26 iun'46: Capturarea "org.subversive teroriste" 

[Vezi pe larg la Tabloul Armata-victimă ]

În debutul campaniei electorale,un Comunicat oficial al Ministerului de Interne, aduce la cunoştinţă capturarea unor  "organizaţii subversive-teroriste",de către Siguranţa Statului :

Comunicatul specifica faptul că acele organizaţii au luat naştere la sfârşitul anului 1944, posedau depozite de armament şi muniţie, fiind  sprijinite de g-ral Rădescu ( pe atunci premier ) , cât şi de partidele "istorice" . Lista celor 75 de arestaţi ,printre care : g-ral Nic.Rădescu * (fost premier , dispărut ),-------------------

* Pe 21 iun.'46, g-ral Rădescu reuşeşte să se refugieze în Occident .Radio Londra confirmă aterizarea la Nicosia ( Cipru ) de unde urma să plece în Elveţia .

 

Vulcănescu, Mircea

[LD: 8 apr.'09 - TVR-1, vizitată de Marina Constantinescu  ] 

-Măriuca: tatăl ei, Mircea Vulcănescu , ar fi spus <Să nu ne răzbunaţi ! >, dar ei nu au avut smerenia lui .El admira pe ceilalţi ; visul lui era să se retragă undeva şi să vorbească despre alţii.

-Constantinescu : din cartea lui Sandu Rosetti rezultă că, fiind în puşcărie, a fost permanent solicitat, şi nu a refuzat să vorbească cu "călăii" .A fost băgat în închisoare şi omorât ...

-Măriuca: Micime omenească ! El a iubit şi a fost iubit. Noica, Cioran l-au iubit şi respectat .

-Constantinescu : în studenţie, noi n-am avut voie să citim lucrările "generaţiei'30" .

Ştefan Fay comentează  fotografia tatălui lui Mircea Vulcănescu ...

-Măriuca : Fiecare cu personalitatea lui ...  Noi îl vedeam "subţire" ; Noica îl vedea "gras" .

Avea 1,89 m şi în închisoare  a ajuns la 45 kg ! La vizitat la Văcăreşti ( la infirmeria închisorii ) , unde era cu Mircea Cancicov, amândoi bolnavi.

Atunci i-a făcut un portret : doar ochii mai erau ai lui ! 

 

 

/În actul de acuzare (peste 200 pagini) mareşalul Antonescu a fost  învinuit de trădare de ţară ,de dezastrul ţării prin secătuirea economiei naţionale , de agresiune contra URSS ,de teroare împotriva muncitorilor , de crime de război , de crime împotriva umanităţii .

/Maihai Antonescu a fost învinuit de încheierea pactului anticomintern ,de legea privind administraţia "teritoriului ocupat " (Basarabia ş Bucovina ), de jefuirea Transnistriei ;de deportări.

/ Eugen Cristescu învinuit a fi fost unul din stâlpii dictaturii fasciste din România , cu concursul şi complicitatea miniştrilor, generalilor şi a liderilor politici reacţionari,inclusiv a lui Maniu şi Brătianu .ş.a.m.d

¤Pe 6 mai (ziua I-a din proces , preziua Conferinţei de la Paris a miniştrilor de externe)

În actul de acuzare (peste 200 pagini) mareşalul Antonescu a fost  învinuit de trădare de ţară ,de dezastrul ţării prin secătuirea economiei naţionale , de agresiune contra URSS ,de teroare împotriva muncitorilor , de crime de război , de crime împotriva umanităţii .

¤Pe 7 mai ( ziua a II-a din proces ), la conferinţă , miniştrii englez şi american au propus ca o <comisie aliată> să fie autorizată să supravegheze aplicarea clauzelor Tratatului de Pace cu România privitoare la criminalii de război. Propunerea nu a fost acceptată de Molotov.

Maihai Antonescu era  învinuit de încheierea pactului anticomintern ,de legea privind administraţia "teritoriului ocupat " (Basarabia ş Bucovina ), de jefuirea Transnistriei ;de deportări.

¤Pe 8 mai ( ziua a III-a din proces ), la Paris ,miniştrii de externe fixau frontiera dintre România şi URSS , pe linia existentă după 28 iunie 1940, şi cu Bulgaria ,pe traseul fixat la 7 sept.'40.

Eugen Cristescu era învinuit a fi fost unul din stâlpii dictaturii fasciste din România , cu concursul şi complicitatea miniştrilor, generalilor şi a liderilor politici reacţionari,inclusiv a lui Maniu şi Brătianu .

¤Pe 9 mai (ziua a IV-a), absentează ca martori citaţi de apărare ,o serie de generali şi civili cunoscători ai evenimentelor din 1940/'41 şi din perioada războiului ::dr.WFilderman , NLZissu ,Gh.Tătărăscu ,M.Ghelmegeanu , Lucreţiu Pătrăşcanu , P.Constantinescu -Iaşi , M.Ralea , Victor Eftimiu , Petru Groza.Dar depun mărturii substanţiale Gheorghe şi Dinu Brătianu.

¤Pe 10 mai ( ziua a VI-a),în vreme ce în Piaţa Victoriei Regele Mihai, Guvernul Groza , mareşalul Tolbuhin, g-ral Susaikov şi  reprezentanţii armatelor aliate asistă la parada miltară , în sala de judecată continuă procesul .

¤Pe 11 mai (ziua a VII- a) se produce mărturia lui Iuliu Maniu , care durează peste 6 ore şi care aduce ample lămuriri privind evenimentele, răspunderile şi consecinţele care au prefaţat şi secondat participarea României la război( 1937-23 august 1944 ) .La terminarea mărturiei , strânge mâna generalilor din boxa acuzaţilor , inclusiv lui Ion Antonescu .

(Ion Mihalache, solicitat ca martor de Ion Antonescu ,nu a fost citat .Va publica ulterior o declaraţie lămuritoare şi demnă )

¤Pe 12-13 mai ( ziua a VIII-IX-a):rechizitoriul acuzatorilor  publici Vasile Stoican , D.Săracu , şi Gh.Dobrian care cer pedeapsa cu moartea.

Pledoariile avocaţilor cer fie clemenţă ,fie achitare .

Presa comunistă atinge paroxismul prin virulenţa demascărilor la adresa acuzaţilor, a martorilor ,iar la mitingurile şi manifestaţiile organizate de PCR şi partidele satelite , oratorii cer moartea trădătorilor.

¤Pe 17 mai  ( ziua a X-a? ), se pronunţă sentinţa .

Sunt condamnaţi la moarte :Ion Antonescu, Mihai Antonescu ,CZVasiliu , C.Pantazi , Eugen Cristescu , Gh.Alexianu , Radu Lecca;

de asemeni , condamnaţi la moarte ( în contumacie ):Horia Sima, Papanace,Corneliu Georgescu ,I.Protopopescu ,M.Sturdza şi V.Iaşinski .

Ceilalţi primesc condamnări de muncă silnică pe diverse termene( pe viaţă -10 ani )

¤ 25-31 mai .Recursurile înaintate , au fost respinse.

¤Pe 1 iunie , Lucreţiu Pătrăşcanu prezintă regelui rezoluţia guvernului la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la moarte: < pentru înalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de graţiere făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu , Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu şi comutarea în muncă silnică pe viaţă a pedepsei cu moartea aplicată condamnaţilor Constantin Pantazi , Radu Lecca şi Eugen Cristescu >

[ LD:Când îi va veni rândul să intre în malaxorul anchetelor şi a propriului proces ( 1951-'52 ) Lucreţiu Pătrăşcanu va declara că hotărârea finală în materie de graţieri a fost luată la "sugestia" a doi membri din Comisia Aliată de Control ( Susaikov şi englezul ? )şi a unui conducător PCR ( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu ? ) ]

În aceeaşi zi,de 1 iunie, la ora 18 ,cei 4 condamnaţii la moarte sunt executaţi în Valea Piersicilor de lângă penitenciarul Jilava.

 

[de continuat]