8. PARLAMENTARI – victime ale genocidului comunist

[sinteză Livia Dandara]

 

LD:GÂNDURI şi MEDITAŢII

[11 august 2008: aviz parlamentarilor României post-comuniste  ]

În atenţia deosebită a Parlamentului care , de 19 ani, întârzie să voteze  Legea lustraţiei .

Să parcurgă acest Tablou. Să facă un efort de imaginaţie şi să-şi închipuie  că ar veni asupra lor o asemenea năpastă : un regim care să hotărască ca, pe bază de tabele, toţi parlamentarii  din legislaturile de după 1989, indiferent de partide , să fie arestaţi, judecaţi , condamnaţi şi încarceraţi.

Să vadă şi cine erau aceşti parlamentari - elita politică,juridică,intelectuală, culturală a ţării - şi să -şi facă o minimă  idee de "faptele criminale"  comise de ei.

Să parcurgă şi  celelate Tablouri , să vadă amploarea genocidului asupra tuturor categoriilor socio-profesionale -ţărani, militari,cler,învăţători, elevi, studenţi ,artişti, ingineri, medici, diplomaţi, basarabeni, bucovineni, saşi, sârbi ş.a ,ş.a . 

Să trăiască cu conştiinţa împăcată , să clameze că <trecutul trebuie uitat> şi că o lege a lustraţiei este "anacronică" , "resentimentară" , "răzbunătoare" . ]

[ 5 apr.2009: alegerile din 19/ 20 nov.'46 ]

[ LD:Este prima campanie electorală organizată de comunişti în România.

Beneficiind  de experienţa electorală sovietică- împărtăşită, sugerată şi chiar comandată de Moscova -  ea va uza de ministerele şi  instituţiile subordonate  şi de  tot arsenalul represiv imaginat vreodată în luptele electorale.

Campania va cunoaşte un crescendo de  abuzuri, violenţe , presiuni, manipulări propagandistice şi va avea  drept rezultat instaurarea "legală" a comunismului în România.

Concomitent, aproape tras la indigo (ca scenariu şi metode ),  în ţările căzute în "sfera de influenţă sovietică " , se fac alegeri şi se instaurează regimurile "legale" comuniste .

Odată cu încheirea tratelor de pace în toamna aceluiaş an, sud-estul Europei intră în deplinătate nu în "sfera de influenţă" , ci în regimuri totalitar-comuniste impuse de Moscova.

 Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România, Albania, Bulgaria , Iugoslavia şi Germania răsăriteană,  vor cunoaşte aceleaşi evoluţii, aceleaşi reforme, aceeaşi represiune care vor  avea ca efect un genocid generalizat  - la nivelul lagărului comunist -  iniţiat, legiferat şi executat "legal" de dictaturile comuniste.

Micile  diferenţieri - datorate fie propriei istorii ,fie rezistenţei naţionale anticomuniste,  fie distanţei geografice de Moscova , fie unor "interese" remanente occidentale- nu schimbă esenţa

Această "globalizare comunistă "  în zona răsăriteană şi  sud-estică a Europei, incluzând ca nucleu radiant  regimul de la Kremlin , va trebui să devină tema unei istorii comparative riguroase .Altfel aşa zisa "cădere a comunismului" din 1989, nu va fi pe deplin înţeleasă ;

nici tanziţiile de la comunism spre ... nu ştim ce ale acestor ţări ;

nici rolul pe care Parlamentele ţărilor răsăritene ar fi trebuit să şi le asume. ]

[12 apr.2009 :sceanrii electorale comuniste , peste timp ]

Scriu la alegerile din 19 nov.'46, pe fundalul alegerilor parlamentare din Moldova ( 8 apr.2009 ) , urmate de o "revoluţie" a tineretului contestatar la Chişinău .

Televizunile, presa,radio-ul  transmit şi analizează în direct evenimentele , comunicatele oficiale (Chişinău-Moscova, Bucureşti, Bruxelles, NewYork ) reacţiile,zvonurile, comentariile, speranţele, disperările, neputinţele , arestările, starea de urgenţă, închiderea graniţelor , conflictul şi impasul diplomatic,situaţia din biata Basarabie .

...Orbi şi surzi la mesajele din această parte a Europei, "democraţiile occidentale" perseverează prin tăcere duplicitară geo-politică.

Pentru mine ,ca istoric, alegerile din 19 nov'46, alegerile din mai'89, în România ;

alegerile din apr.'09 ,în Basarabia, s-au desfăşurat pe acelaşi tipic : propagandă şi manipulare informativă ( minciuni, răstălmăciri,zvonuri ) ; falsificare a preparativelor tehnice specifice (liste, cărţi de alegător, urne duble ), zădărnicirea oricăror acţiuni electorale ale opoziţiei ( confiscări de ziare, neacordarea de spaţii radio, distrugerea afişelor ) , intervenţia unor grupări de şoc civile ( gărzi, grupări, sindicalişti, pegră socială ),acţiuni para-poliţiste de intervenţie (bătăi,dispersare, împuşcături, răniri) ; inducerea fricii ( arestări, percheziţii , anchete, procese, condamnări ) ; falsificarea finală a scorului .

Toate făcute cu mare "artă poliţienească " , fără a lăsa urme, cu cinism, cu brutalitate,             

  

CRONOLOGIE -LEGIFERARE  GENOCIDARĂ   

1944

1.GUVERN Sănătescu ( I,II ) : 23 aug.- 5 dec.'44

-31 august 1944 :-Decret regal nr.1 626 :revenirea la Constituţia 1923

Prin acest decret ,a fost repusă în drepturi Constituţia din 1866 ,cu modificările ulterioare aduse de Constituţia din 29 martie 1923 ,care stipula exercitarea puterilor în stat în cadrul monarhiei constituţionale;garantarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor ;libertatea cuvântului, a presei, a întrunirilor.

 

- 4 oct.'44 :Completarea Constituţiei : art.IV

Constituţia din '23 a fost completată cu art.IV (consecinţă a Armistiţiului din 12 sept.'44, prin care Comisia Aliată (Sovietică ) juca un rol esenţial.Articolul stipula : <Legi speciale vor prevedea condiţiunile în care vor putea fi urmăriţi sau sancţionaţi toţi acei care au contribuit la dezastrul ţării , în special în legătură cu războiul purtat împotriva Naţiunilor Unite .

Aceste legi vor putea prevedea şi măsuri pentru urmărirea averilor .>

Cu acest articol-în virtutea căruia s-au elaborat legi ,decrete,circulări, ordine , a fost  deschisă calea tuturor abuzurilor , răfuelilor şi represiunilor ce vor degenera în genocid .

¤10 oct.'44 :Legea nr.488 ( Decret-lege nr.1.850 )

[LD prin această lege, guvernanţii şi comandanţii militari din perioada 1940-'44,au fost lăsaţi la discreţia ocupantului sovietic, producând abuzuri fără precedent în istoria României .]

Guvernul român , preluând atribuţii ale puterii legislative , şi-a asumat misiunea <stabilirii responsabilităţii politice şi penale împotriva autorilor şi complicilor morali şi materiali ai dezastrului ţării >, în special în legătură cu războiul purtat alături de Germania hitleristă împotriva Naţiunilor Unite,în conformitate cu art.14 din Convenţia de Armistiţiu .

¤30 oct.'44:Comisie de anchetă a vinovaţilor de dezastrul ţării

Funcţionează pe lângă Cosiliul de Miniştri.Este formată din 10 membri numiţi prin Decret-regal , selecţionaţi dintre "persoane care au practicat convingeri democratice şi constituţionale ."

Termenul :cel mult 3 luni .Pentru fiecare persoană anchetată, un Raport special

3.GUVERNUL Rădescu : 6 dec.'44-5 mart.'45

1945

¤ 3- 20 ian.'45 :Legea nr.50 (Decret 148 )-pedepsirii criminalilor de război .

-La 17 dec.'44,Scânteia anunţa că, până la apariţia unui decret-lege care să precizeze culpa de "criminal de război " ,vor fi arestaţi membrii guvernelor din perioada dictaturii mareşalului Antonescu .Lucreţiu Pătrăşcanu ( Justiţie ) a fost  însărcinat cu redactarea decretului-lege .

-La 3 ian.'45,s-a publicat  Proiectul de lege redactat de Pătrăşcanu ,"privind pedepsirea criminalilor de război şi a celor vinovaţi de dezastrul ţării ".

"Art 1.Sunt vinovaţi de dezastrul ţării cei care , în orice calitate :a)au pus în primejdie securitatea Statului sau interesele publice prin semnarea de tratate internaţionale cu unii beligeranţi sau au permis intrarea armatei germane pe teritoriul ţării ;b ) precum şi cei care au hotărît declararea războiului contra URSS şi a Naţiunilor Unite ori au continuat războiul ; militând pentru o politică externă alături de Germania hitleristă , au consimţit la cedarea Transilvaniei de Nord ;c ) după 1 ianuarie 1938 au contribuit în mod efectiv la pregătirea sau desfăşurarea faptelor de mai sus prin grai , prin scris sau prin orice mijloace."

- La 20 ian'45, Guvernul a emis Legea nr 50( Decretul nr 148) <pentru urmărirea şi pedepsirea criminalilor şi profitorilor de război>, în care :s-au precizat categoriile conceptuale ;pedepsele ce urmau a fi date ( inclusiv pedeapsa cu moartea sau muncă silnică pe viaţă ) ;s-a înfiinţat instituţia "acuzatorilor publici" (şi personalul implicat  în actul de justiţie ) care urmau să cerceteze toate cazurile deferite de Consiliul de Miniştri

Art.7 prevedea că arestările ordonate de Consil.de Min."nu erau supuse confirmării şi nici vreunei căi de atac, ordinară sau extraordinară ".

Art.10 prevedea ca autorităţile militare erau obligate să pună la dispoziţia acuzatorilor publici "inclusiv militarii care fac parte din cadrele armatei ".

Pentru judecarea celor vizaţi, era înfiinţată Curtea Specială pentru criminalii de război ,de pe lângă Ministerul de Justiţie , obligat să alcătuiască mai multe complete de judecată .

...Anticipând viitoarele numiri de "acuzatori publici" de către Lucreţiu Pătrăşcanu , N.Moraru scria :"Pentru această demnitate nu este necesar să prezinţi certificate de doctorat etc , urmând să poată să fie numiţi şi funcţionari publici , luptători antifascişti , etc "( România liberă , 3 ian.'45 )

¤ 21 ian.'45:Decrete-legi 50 şi 51 :pedepsirea criminalilor şi vinovaţilor...

/Se dau publicităţii decretele-legi  nr.50 şi 51.Ele conţin unele modificări  faţă de pr.iniţiat de Pătrăşcanu , apărut în presă pe 3 ian.Este definită noţiunea de "criminal de război " şi sunt puşi la categoria "vinovaţi de dezastrul ţării " şi demnitarii din timpul regimului carlist ( 1938-'40 ) Instanţele de judecată sunt intitulate "Tribunale speciale" ş.a

¤29 ian.'45 :Jurnalele Consil de Miniştri :loturile de inculpaţi

La 29 ian.'45,în baza celor trei legi ( 488,50 , 51 ), Consiliul de Miniştri a deferit acuzatorilor publici 89 de persoane "bănuite a fi comis crime de război " ( Jurnal nr .188 ) şi 65 de persoane "bănuite a fi responsabile de dezastrul ţării " ( Jurnal nr.189 ). În ambele loturi, figurau numeroşi generali şi ofiţeri români .

4.GUVERNUL Groza ( -I- ) : 6 mart'45-30 nov.'46

- 23 mart'45:Legea 187 -reforma agrară

(M.O. nr 68 , 23 mart.'45 )

La 20 martie 1945 , guvernul a adoptat în unanimitate Legea cu privire la reforma agrară , care a  fost publicată pe 22 martie , sub formă de decret -lege .

Legea prevedea expropierea a peste 1.468.000 ha ( a noua parte din suprafaţa agricolă a ţării ) , proprietatea maxim-admisă fiind cea de 50 ha.

Pe baza ei, au fost împroprietăriţi cca 900.000 ţărani.

Reforma agrară prevedea  exproprierea pământurilor cu tot inventarul viu şi mort care a aparţinut :

a ) cetăţenilor germani şi cetăţenilor români , persoane fizice sau juridice , de origine germană care au colaborat cu Germania hitleristă ;

b )criminalilor de război şi celor vinovaţi de dezastrul ţării ;

c) celor care s-au refugiat în ţările cu care România este în stare de război ori s-au refugiat în străinătate după data de 23 august 1944 . 

Bunurile agricole ale cetăţenilor români care s-au înscris voluntari pentru a lupta împotriva Naţiunilor Unite ; toate moşiile care depăşesc 50 ha de pământ ."  (M.O. nr 68 , 23 mart.'45 )

 [ N.B.: abia pe 5 iunie 1947 reforma agrară din 1945 va fi  declarată prin lege "act de guvernământ " .În art.unic se arăta :" Lucrările pentru înfăptuirea reformei agrare săvârşite de organele prevăzute prin legea din 23 martie 1945,regulamentul ei şi deciziile complementare ,ale Minisaterului Agriculturii şi Domeniilor sunt acte de guvernământ şi nu pot fi atăcate de justiţie pe nici o cale."

-12 apr.'45 :Legea nr 312 :criminali de război şi vinovaţi de dezastrul ţării

 [LD:această lege ,de origine şi inspiraţie sovietică , poate fi imaginată ca o vânătoare de proporţii contra "bărbaţilor de stat" ai unui popor cotropit, ieşit înfrânt din calvarul unui război.

Indicându-se pentru fiecare situaţie posibilă o vinovăţie colectivă sau individuală ,filtrată prin ochelarii ideologici ai luptei de clasă , cu un puternic sentiment primitiv de distrugere .

O plasă juridică plăsmuită în aşa fel încât prin prevederile ei să poată fi prinsă orice persoană devenită "duşman al poporului " ( pentru PCR şi URSS ).

Cunoscând condiţiile în care a fost elaborată ; cum a fost "îmbogăţită" cu decrete,ordine şi circulări de aplicare ;detectând criteriile aberante în constituirea "loturilor de vinovaţi "  (aleatorii,abuzive  sau înscenate pur şi simplu );avertizând asupra etichetării de-a -valma a învinuiţilor cu titulatura ideologică de "fascist" , "hitlerist" , "legionar ",putem conchide că a fost o lege discreţionară, represivă, nelegitimă şi criminală .

Pentru a putea judeca amploarea şi semnificaţia legii ,dar mai ales felul cum ea a fost aplicată,  cititorul ar trebui să posede un minim de cunoştinţe istorice privind a doua conflagraţie mondială : Pactul Hitler-Stalin (23 august '39) ;pierderile teritoriale ale României din vara'40 (anexarea Basarabiei,nordului Bucovinei şi Herţei de către URSS ; Dictatul de la Viena )  ; începerea şi desfăşurarea războiului din Răsărit ( iun.'41 -23 august'44 ) ]

-La 17 martie'45 ,se anunţase  apariţia iminentă a unei legi noi , bazată pe peprimele proiecte  de legi ale  lui Lucreţiu Pătrăşcanu în guvernarea Rădescu (legile 50,51 din 20 ian.'45,respinse de PNL şi PNŢ ).

-La 31 martie '45 ,Consiliul de Miniştri aprobase  decretul-lege .

-La 12 apr.'45 ,Legea nr 312  a fost  publicată în M.O.Legile 50 şi 51 au fost comasate în acest pomelnic acuzator care prevedea<urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării şi a crimelor de război >

- La 23 aprilie'45 ,Scânteia  publica legea sub titlul de  Decret -lege nr.1.318 .

În  "expunerea de motive"  Pătrăşcanu motiva: <am revenit la concepţia unitarăatât criminalii de război cât şi cei vinovaţi de dezastrul ţării , constituie o singură categorie , care urmează să răspundă în faţa poporului român > 

Art 1 .considera vinovaţi de dezastrul ţării pe cei  care :

 a)Militând pentru hitlerism sau fascism şi având răspunderea politică efectivă , au permis intrarea armatelor germane pe teritoriul ţării ;

b ) După 6 sept.1940 au militat pentru pregătirea sau desăvârşirea faptelor de mai sus prin viu grai , prin scris sau prin orice alte mijloace

Art.2 preciza că erau  vinovaţi de dezastrul ţării prin săvârşirea de crime de război cei care :

a)Au hotărât declararea sau continuarea războiului contra Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice şi Naţiunilor Unite ;

b)N-au respectat regulele internaţionale cu privire la conducerea războiului ;

c) Au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau ostaticii de război ;

d ) Au ordonat sau desăvârşit acte de teroare , cruzime sau suprimare asupra populaţiunii din teritoriile în care s-a purtat războiul ;

e)Au ordonat sau săvârşit represiuni colective sau individuale în scop de persecuţie politică sau din motive rasiale asupra populaţiei civile ;

f ) Au ordonat sau săvârşit munci excesive sau deplasări şi transporturi de persoane în scopul exterminării acestora ;

g )Comandanţii , directorii , supraveghetorii şi paznicii de închisori , de lagăre de prizonieri sau de internaţi politici ,de deportaţi sau de deţinuţi politici , de lagăre sau detaşamente de muncă obligatorie ,care au supus la tratamente neomenoase pe cei aflaţi sub puterea lor ;

h)Ofiţerii de poliţie judiciară sau anchetatorii cu orice titlu în chestiuni cu caracter politic sau rasial care au comis acte de violenţă , torturi sau alte mijloace ilegale de constrângere ;

 i )Procurorii sau judecătorii civili ori militari care au ajutat sau săvârşit -cu intenţie - acte se teroare sau violenţă ;

j ) Au părăsit teritoruiul naţional pentru a se pune în slujba hitlerismului sau fascismului şi au atacat ţara prin scris , prin grai sau prin alt mod ;

k) Şi-au însuşit ilicit sau abuziv bunuri private sau politice din teritoriile în care s-a purtat războiul ;

l ) Au realizat averi în mod ilicit cu ocazia participării la conducerea războiului , în orice calitate ,ori profitând de legătura lor cu asemenea persoane sau de legiuirile şi măsurile de fapt cu caracter hitlerist, legionar sau rasial ;

m)Au ordonat sau iniţiat înfiinţări de ghetouri , lagăre de internare ori deportări din motive de persecuţie politică sau rasială ;

n) Au ordonat editarea de legiuiri sau măsuri nedrepte , de concepţie hitleristă sau rasială , ori au practicat -cu intenţie - o execuţie excesivă a legilor derivate din starea de război sau a dispoziţiunilor cu caracter politic sau rasial ;

o)S-au pus în slujba hitlerismului şi au contribuit prin fapte proprii la realizarea scopurilor lor  politice,sau la aservirea vieţii economice a ţării în detrimentul intereselor poporului român. >

Art.3 ,conţinea  încadrarea condamnărilor :pedeapsa cu moartea sau munca silnică pe viaţă (pentru aliniatele a-j )muncă silnică între 5-25 de ani , detenţie grea pe viaţă , detenţie grea de la 5 la 20 de ani,temniţă grea de la 3 la 20 ani ( pentru aliniatele k-o ) ;degradarea civică şi confiscarea averii etc etc.

Art.4 prevedea ca Ministerul de Justiţie să propună acuzatorii publici, însărcinaţi cu <cercetarea şi instruirea celor învinuiţi de săvârşirea faptelor prevăzute prin prezenta lege , precum şi instigatorilor, coautorilor , complicilor , favorizatorilor şi tăinuitorilor lor >, iar numirea lor urma să se facă prin decret-regal.

Art.? stipula ca mandatele de arestare să fie emise de Consiliul de Miniştri sau de acuzatorii publici ,arestările ordonate nefiind supuse confirmării .

Art.10 stipula ca judecarea faptelor să fie făcută de Tribunalul Poporului ,instanţă extraordinară nou înfiinţată , compusă din :

a)Judecători numiţi de ministrul Justiţiei dintre magistraţi ;

b )Judecători ai poporului < cetăţeni români , majori, bărbaţi şi femei,aleşi dintre membrii celor

şapte grupări politice care intră în compunerea guvernului de concentrare democratică  >.

În funcţie de necesităţi, ministrul Justiţiei putea să numească unul sau mai multe complete de judecată .Art.18 stabilea că urmărirea sau judecarea celor consideraţi vinovaţi , urma să se facă până la 1 sept.1945.

[16-31 dec.'45 ,MOSCOVA  ] : Consiliul (2) miniştrilor de Externe 

[LD:Percepută iniţial ca o victorie a diplomaţiei anglo-americane, decizia luată s-a vădit a fi un fiasco ,marcând consolidarea stăpânirii sovietice în România .Acceptarea condiţiilor lui Stalin de către anglo-americani - necunoscută în litera şi spiritul ei de către români -  privind neacceptarea lui Maniu şi Brătianu în guvern - a pecetluit soarta politică a celor doi lideri  şi a partidelor lor, inclusiv "democraţia stalinistă " impusă prin alegeri . ]

O nouă sesiune a Conferinţei miniştrilor de externe :Molotov, Byrnes,Bevin pentru soluţionarea impasului în relaţiile cu România şi Bulgaria.

Se decide recunoaşterea guvernului Groza, cu condiţia participării la guvern a unor reprezentanţi ai PNŢ şi PNL - fără  Maniu, Brătianu sau dr Lupu  - condiţionează  Stalin -

şi desfăşurarea de alegeri libere .

...Petru Groza-cuvântarea radiodifuzată de Anul  Nou.

Programul guvernului pe anul 1946 : reforme cu caracter democratic ;alegeri parlamentare ; ;transpunerea în practică a hotărârilor Conferinţei de la Moscova a miniştrilor de externe .

1946

-6-8 ian.'46 : "Completarea" guvernului cu miniştri PNL şi PNŢ

[Vezi Tabloul Guvernanţi-victime ]

În trativele dintre guvern şi partidele istorice , au fost "acceptaţi" ca "miniştri fără portofolii" , de Guvern, apoi de Rege şi Comisia Interaliată de Control :Mihail Romniceanu ( PNL ) şi Emil Haţieganu ( PNŢ )

/ Pe 7 ian.'46, cei doi miniştri au depus jurământul în faţa Regelui şi-a lui Groza.

În prima şedinţă de guvern "completat " , Consiliul de Miniştri hotărăşte :

1.Alegeri generale

2.Participarea tuturor partidelor "democratice"

3.Asigurarea libertăţii presei, întrunirilor ,

-febr.- martie '46:Campania  pre-electorală ( faza I )

[ Vezi pe larg-Tabloul PCR şi Colaboratorii   ]   

...Plenara CC al PCR

/ 27-29 ian.'46.Activitatea partidului de la Conferinţa naţională a PCR ( ; situaţia politică şi economică ; probleme organizatorice şi propagandistice .S-a hotărît <prezentarea unită în alegerile parlamentare a tuturor forţelor democrate ale guvernului democrat instaurat la 6 martie 1945 >(Scânteia , 26-30 ian.'46 )

-febr.-mart.'46 :PNŢ,PNL,  PSDI -ţinte în campania elctorală

În şedinţă de guvern, ministrul Propagandei, P.Constantinescu -Iaşi , citeşte colegilor articole din Dreptatea , considerându-le <atacuri calomnioase la adresa autorităţii de stat cît şi provocări care primejduesc ordinea publică  >

Petru Groza avertizează ziarul cu sancţiuni , dacă va continua aceeaşi politică .

[ Vezi înmulţirea şicanelor şi provocărilor la Tabloul PNŢ-victimă,  PNL-victimă ,PSDI -victimă ]

-20-26 apr.'46 :Criză de guvern :încălcarea  Acordului de la Moscova de către FND-işti

[LD: pentru a înţelege contextul şi  episodul,recomandăm  recitirea Acordului de la Moscova ( 16-31 dec.'45 ) care , prin demersurile acelei Comisii  interaliate sosită la Bucureşti , dusese la  încetarea grevei regale ,reintrarea condiţionată a miniştrilor PNL şi PNŢ la guvernare  şi pregătirea pentru alegeri libere .

Semnalăm şi anomalia conjuncturală a legiferării de către executiv  ( determinată de absenţa Parlamentului şi stipulările din Convenţia de aristiţiu ) a unor legi organice ( ex. Legea 187-reforma agrară ;  Legea 312- pedepsirea vinovaţilor; Ministerul Informaţiilor ş.a.  )

În realitate, în cele 4 luni scurse, miniştrii "fără portofolii" ai PNL, PNŢ erau păstraţi formal în guvern ; partidele lor fuseseră ţinta a numeroase persecuţii, abuzuri şi violenţe ; presa lor fusese supusă numeroaselor dificultăţi şi persecuţii  ; liderii şi membrii partidelor lor deveniseră ţinta hărţuelilor de tot felul. Vezi la Tablourile PNL, PNŢ- victime (ian-apr.'46 )  ] 

Miniştrii Romniceanu şi Haţieganu <sunt de fapt eliminaţi ,dat fiindcă nu sunt consultaţi în nici o problemă , iar în cazul legilor,acestora nu numai că nu li se trimite spre consultare , dar nici pentru semnare >semnala  Liberalul încă din  2 apr.'46 .

Pe 20 apr.'46, Mihail Romniceanu şi Emil Haţieganu au înaintat guvernului o Notă  în care protestau împotriva încălcării Acordului de la Moscova de către guvern.

Cei doi reclamau  faptul că nu li se prezintă spre studiu proiectele de legi ; legi importante erau elaborate şi  cunoscute doar de câţiva miniştri ( legea de organizare a corpului diplomatic, legea Ministerului Informaţiilor, legea bugetului  ) fără să fie puse în dezbaterea guvernuluiÎn notă se arăta că <Obligaţia de a "colabora loial" nu poate să fie unilaterală , ci ne priveşte nu numai pe noi , dar şi guvernul cu care suntem chemaţi să colaborăm.>

/ 21 apr.PCR  îşi coninuă netulburat "demascările " , subiectele predilecte fiind liderii şi membrii partidelor "istorice" ( Scânteia, 21 apr.*46 )

/ Pe 22 apr.( a doua zi de Paşti ), cei doi miniştri sunt supuşi unor agresiuni ale fanaticilor FND:  ministrul Romniceanu în Covurlui ( între Galaţi şi Găneşti ) , ministrul Haţieganu (plecat din Cluj , la Dej ).

/Pe 26 apr., Emil Haţieganu a anunţat că nu va mai participa la lucrările guvernului , până la descoperirea şi pedepsirea agresorilor săi.

[LD:în perioada următoare ( luna mai ) această criză de guvern  se va suprapune cu două mari evenimente ce au radicalizat şi mai mult luptele politice : pe plan intern, se va desfăşura procesele mareşalului  Antonescu şi miniştrilor săi  ( 6 mai -1 iun.'46 ) ; pe plan extern, se va  desfăşura Consiliul Miniştrilor de Externe care va definitiva Tratatul de Pace ( 25 apr-16 mai'46; 16 iun.-12 iul.'46  ) În această atmosferă tensionată se va declanşa oficial campania electorală ( 1 iunie'46  ),paralel cu adoptarea unei legi electorale care va prefigura viitorul Parlament   

-27 mai'46 : SUA şi Marea Britanie: Notă -protest

/ Pentru a acorda o şansă pentru alegeri libere  , Iuliu Maniu ceruse încă din 16 mai guvernelor de la Washington şi Londra să trimită suficienţi observatori pentru a supraveghea campania electorală şi desfăşurarea scrutinului . 

/Pe 27 mai , guvernele SUA şi Marii Britanii transmit o Notă guvernului român ( semnată de reprezentanţii lor la Bucureşti ,Berry şi Holman ) prin care îşi arătau nemulţumirile faţă de  încălcările drepturilor şi libertăţilor democratice - abuzuri, violenţe privind libertăţile cetăţeneşti, suprimări de ziare, cenzură, spargerea întrunirilor  - şi întârzierea legii elctorale. 

-2 iunie -13 iul.'46:Campanie electorală ( faza II )

Campania începe fără să existe lege, şi fără să se fixeze data alegerilor.

CC Electoral al BPD este alcătuit din :Mihail Ralea ( Frontul Plugarilor ! ) ,I.G.Vântu ( PNL-Tătărăscu ) ,B.Solomon ( PSD ),Miron Constantinescu ( PCR ),Mihail Dragomirescu (P N.P) ,Aurel Pop ( PNŢ-Alexandrescu ) ;Gh.Apostol ( CGM ) G.Bernachi ( FDF )

...Petru Groza, miting la Iaşi , deschide campania :< Regele nostru , biserica noastră ,proprietatea individuală ,sunt lucruri la care noi ţinem .Nu facem colhozuri ,aşa cum vă sperie partidele istorice [...]Noi nu numai că nu urmărim desfiinţarea proprietăţii individuale , dar o întărim chiar [...] >

/"Manifestul PNŢ către ţară " -program subsumat ideii "statului ţărănesc ",în care nu lipseşte sprijinirea "industriei ţărăneşti" dar şi  naţionalizarea industriei grele (urmată de altele )  şi a unor instituţii de credit, în frunte cu Banca Naţională.( Dreptatea, 2 iun.'46 )

[LD:în condiţiile anului 1946 ,această obsedantă tentă anti-liberală va avea partea ei de contribuţie la "lupta de clasă"dusă de forţele comuniste dirijate de Moscova şi va slăbi puterea de rezistenţă anticomunistă a forţelor democratice .Aşa cum PSD nu a realizat pericolul "colaborării " cu PCR ,tot aşa şi PNŢ s-a lăsat dominată de această miopie resentimentară ]

-29 mai-13 iul.'46 :proiect legea electorală ( dezbateri şi controverse )

/29 mai. Ministrul Justiţiei, Lucreţiu Pătrăşcanu anunţa esenţa viitoarei legi electorale .

Erau privaţi de dreptul de a alege şi a fi aleşi :criminalii de război ;foştii primari  şi prefecţi ai regimului  Antonescu ;voluntarii împotriva Naţiunilor Unite (vizaţi, spre ex., Mihalache şi Gh Brătianu )legionarii şi gogo-cuziştii , conducătorii Centralei Evreilor etc etc.

Prin desfiinţarea Senatului şi anularea prerogativelor regale de a dizolva Parlamentul, se încălca Constituţia din 1923 ( pusă în vigoare după 23 august '44 )

În perioada următoare , paralel cu campania electorală ,se poartă vii discuţii pe temă.

/Comunicat PNL-Dinu Brătianu :stipulaţiile erau foarte clare în Constituţia repusă în vigoare . Eventuale modificări constituţionale pot fi făcute numai de un guvern reieşit din alegeri libere şi după încheierea Tratatului de Pace. (Liberalul, 13 iun.'46 )

/Comunicatul PNŢ asupra anteproiectului legii electorale  : prin măsurile luate, guvernul în loc de a asigura alegeri libere şi corecte ci  <scopul unora dintre ele este ,pe de o parte,să asigure un regim cu totul special , în folosul guvernului, iar pe de altă parte , să facă posibilă falsificarea alegerilor >( Dreptatea, 17 iun.'46 )  

/ 26 iun.'46.În Consil de Min., întrunit sub preşedinţia lui Gh.Tătărescu, Mihail Romniceanu şi Emil Haţieganu resping proiectul legii electorale şi de organizare a Parlamentului , pe motiv de neconstituţionalitate (prevedea desfiinţarea Senatului ).

/ 3 iul.'46 .Mihai Florescu (PCR )  consideră desfiinţarea Senatului o <sănătoasă măsură de democraţie >,ca un <corp nereprezentativ , prin esenţă antidemocratic >

(Scânteia , 3 iul.'46 )

/PNL critică prevederea "votării în instituţii " care  favoriza votul dublu , ştirbea secretul votului , facilita amestecul "sindicatelor " , a "comitetelor de fabrică "(Liberalul, 10 iul.'46 )

-13 iul.'46 : Legea electorală şi organizarea reprezentanţei naţionale

După polemicile duse în presă şi confruntările din guvern , legea a fost adoptată în Consiliul de Miniştri  pe 12 iul.'46 şi publicată în M.O.pe 13 iul.'46 .

Legea stabilea dreptul de vot diret, egal ,secret pentru toţi cetăţenii români ce au împlinit vârsta de 21 ani. Faţă de legea interbelică, beneficiari noi ai legii erau femeile şi militarii .

Dreptul de a candida era acordat cetăţenilor români de peste  25 de ani, bărbaţi şi femei, militari, funcţionari publici , militari, ş.a.

[N.B.:Când numărul votanţilor va fi dat publicităţii , el era crescut de cca 4 ori faţă de anul 1937.  Spre ex.,în Capitală , nr.a crescut de la 107.000 ( 1937 ) la 500.000 (1946 ) creştere explicabilă , în mare parte, prin acordarea dreptului de vot femeilor şi militarilor ]

Un articol special era dedicat decăderilor de la aceste drepturi ( alegător şi ales ) :criminalii de război ; foştii primari, prefecţi ai guv.Antonescu ;voluntarii din războiul de Răsărit, legionarii, gogo-cuziştii, conducătorii Centralei Evreilor ş.a. ş.a .

Câteva inovaţii ale legii încălcau Constituţia în vigoare :desfiinţarea Senatului şi introducerea Parlamentul unicameral   ; prin eliminarea dreptului Regelui de a dizolva Parlamentul, dispărea o importantă prerogativă regală.   

/ Dinu Brătianu protestează  faţă de adoptarea în guvern a legii electorale şi de organizare a reprezentanţei naţionale menite  <să înlesnească frauda pe întreaga scară a operaţiunilor electorale ,de la întocmirea listelor şi pînă la totalizarea şi proclamarea voturilor .> ( 13 iul. )

/ PNŢ a adoptat aceeaşi poziţie  , considerând prevederile <astfel ticluite încît să facă posibil orice abuz electoral >( 13 iul )

...Campania electorală ( faza III )

...Ţinta "demascărilor" : partidele istorice

 [LD: atrag atenţia asupra unui cuvânt-concept abuziv pervertit de comunişti :DEMOCRAŢIE.- El a trecut din discursul politic în terminologia juridică ; a fost preluat de limbajul jurnalistic ;

a trecut în literatura proletcultistă  şi istoriografia epocii. Folosit astfel timp de jumătate de secol, este greu ..."să răzuim " etichetele, să dezvăluim falsul,să explicăm pseudo-aplicările. ]

/ 14 iul . Dechiderea campaniei electorale a PCR (Arenele Romane ).Teohari Georgescu punea pe seama PNL şi PNŢ violenţele din campanie "demascându-le " şi motivând astfel represiuni recente :  organizaţi în <grupări teroriste şi diversioniste >, de <conspiratori fascişti >, în rândurile cărora < s-au operat arestări> [*Primele organizaţii de rezistenţă anticomunistă capturate ,în perioada 10-26 iun.'46, sub directa lui organizare : Graiul Sângelui ,Haiducii lui Avram Iancu ,Divizia Sumanelor Negre ,Mişcarea Naţională de Rezistenţă ]

Închisorile şi arestaţii ? Comunistul şi ministrul concluziona  : <azi în închisorile ţării nu se află niciun democrat  >

La acelaşi miting , în numele scriitorilor membri PCR , Zaharia Stancu "demasca "  scriitorii care aveau legături cu partidele istorice : <s-au pripăşit numai scriitorii care au trădat poporul : Brătescu -Voineşti la manişti şi Repreanu la brătienişti  > ( Scânteia, 15 iul.'46 )

-18 iul.Silviu Brucan : Ion Mihalache este "unul din principalii căpitani ai bandelor care asaltează poziţiile cucerite de tânăra democraţie " ( Scânteia, 17 iul.'46  )

/ Bucureşti, stadionul PTT , 30 iul'46  . Ana Pauker  :"Trebuie să ducem lupta pentru stârpirea resturilor fasciste[...] pentru zdrobirea reacţiunii,  ieri aliate lui Antonescu ,iar azi cu rămăşiţele fasciste antonesciene " ( Scânteia, 1 aug.'46 ) :

/ Bucureşti, stadionul Giuleşti, 6 august '46.Vasile Luca :"[...] poporul român trebuie să lichideze ultimele rămăşiţe morale şi politice ale fascismului şi sprijinitorii acestor rămăşiţe -clica reacţionară manisto-brătienistă "

/ 8 aug.Ploeşti.Miting electoral-PCR .Vorbeşte Ana Pauker ( care-şi depusese candidatura pe 2 aug.). < 120 de mii de oameni au venit să asculte cuvântul partidului-  titra ziarul .( Scânteia, 8 au.'46 )

/10-13  aug.Braşov.Congresul Naţional al Tineretului Democrat , reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret ale partidelor componente din BPD.Petru Groza trage concluzii : <Să-i culegem într-un mănunchi şi să-i dăm la o parte din drumul spre progres, pentru ca să nu ne infecteze , cu hoitul gândurilor lor reacţionare, huliganice, acest drum lung al bătăliei şi înaintării noastre . > ( Scânteia, 11 aug.'46 )

/ 23 aug.'46: Tudor Olaru :Dinu, Gheorghe şi Vintilă jr. Brătianu ,prezentaţi ca exponenţi ai trei generaţii ce au dus familia tot mai la fund, în mlaştina dezgustătoare a fascismului trădător de patrie " ( Scânteia , 23 aug.'46 )

[N.B.: toţi cei trei Brătianu vor fi arestaţi şi întemniţaţi ,primii doi găsindu-şi sfâşitul la Sighet ]  / 29 aug .Tudor Olaru  continuă "portretele" din "galeria trădătorilor" , scrie despre Sever Bocu

- luptător ptr marea unire din 1918, preşed. PNŢ Banat , ministru în guvernarea PNŢ - că ar fi  un <ilustru agent nazist  >( Scânteia, 29 aug.'46 ) [N.B : Sever Bocu va fi arestat şi întemniţat la Sighet , unde va muri în 1951 ]

-27 iul-'46:Comisia Electorală Centrală

[LD:în realitate ,CEC a aplicat în toate hotărârile guvernului şi ale CC Electoral al BPD  (înfiinţat încă din 7 iun.'46 având în subordine comitetele judeţene ale BPD.Preşedinţii apar mereu schimbaţi -Oconel Cireş, Teodor Tănăsescu, Gheorghe Vântu ş.a  ]

Preşedinte-Oconel Cireş ( primpreşed.al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ).Comisia a primit sarcina de a întocmi , până la 15 august, 2 tablouri cu semne electorale ( unul cu semne geometrice , altul cu obiecte ) pe care să le publice în MO între 15-25 aug.

-Aug.   -sept. '46 .Conferinţele  Comitetelor Electorale Judeţene ale BPD 

/Pe 7 iun.'46 se înfiinţase  C.C . Electoral al BPD fiind alcătuit din Mihail Ralea ( Frontul Plugarilor ) ,I.G.Vântu ( PNL-Tătărăscu ),B.Solomon ( PSD ),Miron Constantinescu ( PCR ),Mihail Dragomirescu (P N.P) ,Aurel Pop ( PNŢ-Alexandrescu ) ,Gh.Apostol ( CGM ) , Bernachi ( FDF ).

/Pe 12 iunie, C.C.Electoral al BPD hotărâse să înfiinţeze în fiecare reşedinţă de judeţ, un Comitet Electoral cu câteva comisii - propagandă, administrativă, economică, financiară, transport -subordonat directivelor C.C.

/ Între7-8 aug.la Bucureşti ( sala Dalles ) s-a desfăşurat  conferinţa pe ţară a preşedinţilor şi secretarilor comitetelor electorale judeţene .Delegaţii au primit sarcina de a asigura  <spiritul de colaborare, hotărîre şi unitate de luptă > dintre partidele Blocului Partidelor Democratice ,pentru a determina <o înfrângere politică decisivă a reacţiunii în alegerile care se apropie .>

( România liberă, 8 aug.'46 )

/ Între 26-27 sept., o nouă şedinţă pe ţară a Comitetelor Electorale ale BPD. Cu acest prilej, Gheorghiu Dej - în calitatea de secretar general al PCR -ameninţa voalat şi pervers : <noi nu vom răspunde la provocări , sfătuim pe adversarii noştri să fie cuminţi pentru că răbdarea are margini , şi dacă ne vor sili să le răspundem, le vom răspunde aşa cum se cuvine > (Scânteia, 27 sept ) 

 

-15 -23 aug.'46: semnele elctorale- diversiune şi confuzie

/Pe 15 aug.'46 , sub preşedinţia lui Teodor Tănăsescu ( preşed. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ) definitivează şi trimite spre publicare în M.O.tabloul cu cele 40 semne electorale.

Ele urmau să fie atribuite în ordinea cererilor .

/ Pe 16 aug., CCE atribuie primele 10 semne electorale : soarele ( BPD ), secera şi ciocanul

( PCR ), secera ( Fr.Plug.+PNP ) ,triunghiul  ( PSD ), ochiul ( PNŢ-Iuliu Maniu , în loc de tradiţionalul cerc ), linie în formă de L ( PNL-Dinu Brătianu, în loc de trdiţionala linie dreaptă ),

cercul ( transferat la PNŢ-Anton Alexandrescu ), linie dreaptă ( transferată la PNL-Tătărăscu ), casă ( Grupul Partidelor Unite, format din PSD -Flueraş + PNŢ-Maniu * ) ş.a ş.a 

(*Grupul Partidelor Unite va fi dizolvat în sept., în urma scoaterii în afara egii a PSD-Flueraş) 

/ Pe 20 aug.,CCE , pentru a crea confuzie, atribuie semnele electorale ale PNŢ şi PNL disidenţelor rupte din ele, aliate BPD .

-13 sept.'46 .Birou electoral al Armatei

[ LD: Momentul marchează confiscarea acestei instituţii de către comunişti. Era pentru prima oară când militarii urmau să-şi exprime votul ,conform noii legi electorale.Votul lor urma să se exprime la secţii de vot amenajate în  unităţile militare . Afară de membrii guvernului - deci de reprezentanţii BPD-  nimeni altcineva n-a pătruns în unităţile militare, în cazărmi ,  să-şi explice programele. ]

Comandanţii de mari unităţi militare  şi secunzii -instructori pentru educaţie, cultură şi propagandă -sunt convocaţi de ministrul de Război, g-ralC.Vasiliu-Răşcanu pentru a informa armata de situaţia din ţară.

Petru Groza le-a explicat "necesitatea" ca guvernul să câştige alegerile.Ministrul Răşcanu a subliniat "necesitatea" unităţii armatei în acordarea votului către guvern.S-a hotărât constituirea unui Birou electoral al armatei , condus de g-ral Mihail Lascăr (comandant al diviziei Horia, Cloşca şi Crişan ),care urma să organizeze votarea armatei .  

-14 -28  sept.'46.Contestaţiile  lui Maniu

/Pe 14 sept., contestaţia acuza CCE că, prin publicarea ilegală a semnelor electorale, cu schimbarea unor semne electorale tradiţionale, PNŢ a fost prejudiciat.( Dreptatea, 14 sept.'46 )

/ Pe 25 sept.,Iuliu Maniu înaintează un protest către Consiliului de Miniştri , privind inegalitatea de mijloace de propagandă  ( BPD dispune de postul de radio "România liberă" , de spaţii mari la radio naţional, de acces în mediile militare, de concursul comit. judeţene electorale , ş.aş.a ) PNŢ nu are nici unul din aceste mijloace.

/ Pe 28 sept., Iuliu Maniu înaintează un protest primului ministru <împotriva întrebuinţării autorităţii publice în susţinerea campaniei elecorale a guvernului > El denunţă pavoazările electorale BPD din ministere, prefecturi, primării ,sedii sindicale ; folosirea autovehiculelor publice în scopuri electorale; aplicarea ştampilei <Trăiască victoria partidelor democratice în alegeri ! >de către funcţionarii birourilor poştale ; intervenţia "echipelor de şoc" de la CFR ş.a.

/ Pe 1 oct., Iuliu Maniu cere ministrului Justiţiei ( Pătrăşcanu ) lămuriri la Comunictul ce legaliza răpirea dreptului de vot a milioane de cetăţeni ( prin mulţimea de acte necesare ptr.înscrierea la vot )  

-18 sept.- 6 nov. '46."Indemnitate electorală "-  Ion Mihalache 

[LD: Cf.hotărârii Primăriei Capitalei, Ion Mihalache, Ion Gigurtuşi soţia, Gh.Brătianu ;Tiberiu Mihăilescu ş.a. figurau pe lista celor 6000 de "nedemni" de vot .

Cei ce l-au pedepsit pentru gestul său patriotic,trebuie şi ei cunoscuţi ca ticăloşi trădători de ţară şi de neam.Cu acest episod, Ion Mihalache- vice-preşed. al PNŢ, fost parlamentar , primministru şi ministru în România Mare-începea calvarul vieţii sale.Vezi pe larg- Tabloul PNŢ-victimă  ]

/ Pe 18 sept., împiedicat să-şi publice contestaţia în presă , Ion Mihalache o depune la judecătorie.

/ Pe 20 sept., Tudor Olaru -"demascatorul"  de serviciu de la Scânteia - publică scrisoarea semnată de Ion Mihalache, datată 23 iunie 1941, prin care solicita Marelui Stat Major  dispună mobilizarea sa la un din unităţile combatante .În baza acestui document "compromiţător" , comuniştii au dispus excluderea din viaţa politică a <voluntarului hitlerist şi provocatorului de război civil Ion Mihalache >ca un act "de apărare" a democraţiei româneşti ( Scânteia  )    

/ Pe 5 oct., în comunele Drăgăşani, Măciuca-Slăveşti, Horezu şi Pietrari, din jud.Vâlcea, ţăranii protestează faţă de neaccepta  rea pe listele electorale a lui Ion Mihalache .

/ Pe 8 oct.,Judecătoria de Ocol dinTopoloveni îl declară <nedemn de a vota şi de a fi ales >

,datorită faptului că a cerut <de bunăvoie să lupte pe frontul de răsărit  >

/ Pe 23 oct., în aşteptarea verdictului Tribunalului din Câmpulung , Scânteia cerea imperativ:

<Mihalache trebuie scos din viaţa politică . >

/Pe 30 oct,Tribunalul Muscel respingea  ca "nefondat" recursul împotriva judecătoriei de ocol din Topoloveni ,Mihalache rămânând <definitiv nedemn electoral  >

/ Pe 6 nov., Comisia Centrală Electorală dispunea  <ştergerea d-lui Ion Mihalache din lista de candidaţi nr.6,  înregistrat la biroul electoral al judeţului Muscel la nr. 20069-946,  ca fiind nedemn de a fi ales ,în conformitate cu dispoziţiunile art. 7 aliniat f. din legea electorală .>  

-20, 27 sept.'46.Contestaţiiile PNL  

/Pe 20 sept., în numele PNL, Dinu Brătianu depune contestaţia la CCE prin care declară nule listele electorale şi cere anularea lor  ( Liberalul )

/Pe 27 sept., Mihail Romniceanu, în numele PNL, adresa un protest către ministrul de Interne - Teohari Georgescu - privind evidenta pregătire a fraudei electorale de către autorităţi .: ştergeri arbitrare de pe listele devot a persoanelor "neconvenabile" ; înscrierea pe listele din instituţii şi a membrilor de familie ai salariaţilor ; trecerea unor alegători pe două liste ş.a. )

[27sept.'46 : Bulgaria: alegeri parlamentare]

Alegeri falsificate, ţinute sub ameninţarea trupelor sovietice de ocupaţie , în urma cărora vine la putere Frontul Patriei , care instalează - la 22 nov. - guvernul Gheorghi Dimitrov.*Fost secretar general al Kominternului , unul din principalii autori ai crimelor staliniste din URSS , mai ales în '37-'39, întors în Bulgaria odată cu trupele sovietice ( aug.'44 )

-1-15 oct.'46 .Campania electorală BPD

-Pe 1 oct., în campanie electorală BPD la Alba Iulia,  ministrul Agriculturii ,Romulus Zăroni împarte titluri de proprietate.

-Pe 2 oct. la Bucureşti, Federaţia Democratică a Femeilor, organizează un miting, să sprijine noua ministreasă a Sănătăţii, Florica Bagdazar, la alegeri

-4-6 oct.'46.Conferinţa Uniunii sindicatelor de scriitori, artişti, ziarişti .Preşedinte- Mihail Sadoveanu .Participă P.Constantinescu -Iaşi (ministrul Informaţiilor ),Octav Livezeanu

( ministrul Artelor ) , CIParhon ( preşed.ARLUS ), George Macovescu ( secretar g-ral al Ministerului Informaţiilor ), Gh.Vasilichi şi I.Chişinevski ( din partea CC al PCR ).

În Rezoluţia adoptată ,Uniunea se angaja să sprijine BPD în alegeri şi să acţioneze pentru < demascarea şi înlăturarea elementelor reacţionare din sânul sindicatului >

-Silviu Brucan continuă seria "demascărilor" : naţional-ţărăniştii Ioan V.Pop şi Victor Gheţie

( candidaţi PNŢ în Sălaj , membri în Consiliul de  administraţie a Băncii din Sălaj) , sunt caracterizaţi ca "gangsteri" , acuzaţi de evaziune fiscală, afaceri în detrimentul micilor depunători ( Scânteia, 4 oct.'46 )

-Silviu Brucan- "demascator" de serviciu :Ghiţă Popp , principal acţionar al fabricii de produse chimice "Mărăşeşti" din Valea Călugărească <sabotează producţia  şi înfometează pe muncitori > ( Scânteia , 5 oct.'46 ) 

[N.B.: simplă coincidenţă ? la numai o săptămână , Ghiţă Popp era  înlăturat din Consiliul de administraţie de la "Mărăşeşti" fiind anunţată anchetarea sa de o "comisie mixtă " ,formată din autorităţi şi muncitori , sub învinuirea de sabotaj. Comentând episodul, ziarul comunist îl caracteriza ca pe <un succes muncitoresc  > ( Scânteia , 12 oct.'46 )

/9 oct.'46.Pe stadionul Giuleşti are loc primul miting electoral al jandarmilor de la CFR.

Participă: g-ral Ion Alistar ( inspector general al Jandarmeriei ) , g-ral Teodor Petruc (prefectul Poliţiei Capitalei ) , col.Gh.Stănescu ( comandantul Inspectoratului de jandarmi CFR ) ş.a.

Lozinca aprobată cu unanimitate :<Vom vota cu soarele ca să se întinece reacţiunea  >

-12 oct.'46: autorizarea întrunirilor de către Poliţie

[LD: această hotărâre, aparent legală, a fost folosită în exclusivul beneficiu al manifestaţiilor electorale ale BPD.În cazul manifestaţiilor opoziţiei, se pot constata un şir de interdicţii, de zădărniciri , de conflicte şi ciocniri provocate de "masele populare" ]   Se face cunoscut că autorizaţiile ptru întruniri şi manifestaţii de orice natură se eliberează numai de Prefectura de Poliţie

-15 oct.'46.Decret lege: convocarea corpului electoral  şi a Parlamentului

( M.O. nr.239 bis ) )Data alegerilor: 19 nov.'46 .Convocarea Parlamentului : 1 dec.'46 .

-16 oct- 16 nov.'46 : Candidaţii BPD

Pe 16 oct., se depun la tribunal listele de candidaţi ale partidelor , la alegerile din 19 nov.'46.

Din partea BPD, cap de liste în diferite judeţe, membrii guvernului : Gheorghiu -Dej (PCR, Lucrări publice  ) ,Vasiliu Răşcanu ( "independent ", ministru de Război  )-la Bucureşti ;

Petru Groza ( Fr.Plug., primministru )-la Cluj ;Gh Tătărăscu (PNL,ministru de Externe )-la Satu Mare ;Teohari Georgescu ( PCR, ministru de Interne ) -Timiş-Torontal ;Lucr.Pătrăşcanu( PCR, ministru de Justiţie )-Arad ; Lotar Rădăceanu (PSD, ministrul Muncii ) -Bihor ;M.Ralea (Fr.Plug., ministrul Artelor ) ; ş.a .m.d.

/ Vasile Luca declară cu acel prilej : <Până la alegeri nu trebuie să mai existe partide deosebite , ci numai un  bloc unit al partidelor democratice , pentru că azi bătălia se dă între două forţe care stau faţă în faţă : democraţia şi reacţiunea >.

/ La Satu Mare, în miting electoral BPD, Petru Groza şi Teohari Georgescu împart ţăranilor 16.000 titluri de proprietate. (Scânteia, 17 oct.'46 )

/ Chivu Stoica ( membru în Bir.Polit. al CC al PCR ,vicepeşed.al CGM ) este prezentat la rubrica "Cui dăm votul şi încrederea noastră" ( Scânteia, 23 oct.'46 )

/În sala Dalles, se desfăşoară conferinţa pe ţară a candidaţilor BPD , cu participarea C.C.

Electoral al BPD. Gheorghiu Dej ( secrt.g-ral al PCR ) trasează sarcini : intensificarea muncii de lămurire pentru <acea parte a opiniei publice care este încă influenţată de partidele istorice >. Cu ipocrizie şi viclenie , Petru Groza îşi exprima speranţa dăinuirii <constelaţiei  politice >, pe <aceeaşi linie >, alcătuită din < Rege , guvern , biserică , armată ,popor > .( Scânteia, 24 oct.'46 ) 

/ Leonte Răutu , considera că BPD era alcătuit din <partide democratice româneşti >care garantau definitiv României <o suveranitate reală şi o democraţie tradusă în viaţă pentru covârşitoarea majoritate a poporului >(Scânteia , 26 oct.'46 )

 

-21 oct.'46 : Acord electoral PNŢ-PNL-PSDI 

[LD:privit strict cronologic şi contextual ,  aşa cum rezultă din presa timpului,această coalizare electorală a partidelor istorice apare tradivă (? ) , timorată (?) , derutată (?) , resemnată (?),  în raport cu amploarea hărţuirii şi represiunii exercitate de guvern şi coaliţia sa de sprijin.] Pe drept cuvânt scria Nicolae Carandino în acele zile: <Dreptul de opoziţie s-a transformat ,datorită aceluiaş mod obscurantist de a judeca, în trădare de "patrie" , de"rasă" , de"Europă " sau de "umanitate"  >(Dreptatea, 4 oct.'46 )   ]

/ Pe 21 oct., Iuliu Maniu, Dinu Brătianu şi C.Titel Petrescu încheie un acord pentru < a apăra în comun libertatea alegerilor  , libertatea de exprimare a votului obştesc > şi de a răsturna < un regim care surpă instituţiile fundamentale ale ţării >  ( Dreptatea, Liberalul, 21 oct.'46 )

/În Manifestul către ţară , cele trei partide cereau alegătorilor să voteze cele trei semne electorale : ochiul (PNŢ) , L (PNL ), fântâna ( PSDI ) ( Idem, 26 oct. '46 ) [ Nu se putea ca Silviu Brucan şi Tudor Olaru în  stilul lor insinuant şi acuzator  , să nu comenteze evenimentul .Brucan: <este destinat străinătăţii  >, <are un aspect ridicol  > conferit de o înţelegere a <trei jalnice partide > ( Scânteia, 26 oct.'46 ) Olaru ( despre PSDI-Titel Petrescu ): < o marionetă a "istoricilor" şi a încă alcuiva > , <o marionetă spcial  introdusă de regizori dibaci în piesa special scrisă pentru România > , un partid < spre desfiinţare >  ( Scânteia , 27 oct.'46 ) ]

/ Pe 30 oct.'46, apare Cuvântul lui CIC[Dinu] Brătianu către ţară şi Manifestul -program al PNL , în care sunt expuse principiile călăuzitoare liberale. În materie de formă de guvernământ , liberalii susţin monarhia constituţională ( cf. Constituţiei '23 repusă în vigoare ) care să nu fie <nici stat orăşenesc,nici stat ţărănesc, nici stat muncitoresc, ci numai stat românesc  >, bazat pe o guvernare democratică, reieşită din alegerile libere şi pe colaborarea şi solidaritatea între toate clasele şi păturile sociale;respectarea inamovilităţii magistraţilor , ş.a. ş.a Ca principii fundamentale liberale ,PNL continua tradiţia înaintaşilor: garantarea deplină a libertăţilor cetăţeneşti (  libertatea de a gândi, de a scrie , de a se instrui, de a munci )  garantarea proprietăţii şi iniţiativei particulare .

[LD: atenţie , la speificul liberalismului economic românesc , deformat şi răstălmăcit atât în epoca comunistă , cât şi după 1989, pentru a prezenta PNL ca partid al oligarhiei industrial-bancare ] În domeniul politicii economice , PNL considera agricultura <ramură de producţiune în jurul căreiea să se clădească toată alcătuirea economică a ţării  > , industria fiind reorganizată şi dezvoltată pentru a fi capabilă să producă , dar mai ales să exporte .

/ 1 nov.'46. PNL depune liste de candidaţi în toate judeţele ţării.Dinu Brătianu candidează în Vlaşca, Gheorghe Brătianu, în Ilfov.

- 28 oct.'46 .Note diplomatice ale SUA şi Marea Britanie

[LD: Parcurgând documente diplomatice de epocă,mai ales corespondenţa diplomatică ,nu se poate pune la îndoială , pe de o parte , buna -credinţă a reprezentanţilor acreditaţi la Bucureşti ,pe de altă parte, reacţiile evazive şi formale ale guvernelor lor, la fel ca în martie 1945, la răsturnarea lui Rădescu .( Vezi Tabloul Bibliografie )  Vezi pe larg la Tabloul Diplomaţie, diplomaţi -victime ]

Notele cuprindeau punctul de vedere al reprezentanţilor la Bucureşti privind legea electorală şi campania electorală .Notele constatau că legea <nu corespunde întocmai concepţiei democratice >, acordând drepturi exclusive guvernului , partidelor din BPD, sindicatelor şi instituţiilor de ordine - armată,poliţie,  jandarmerie -  să se amestece în procesul electoral.

În schimb ,oamenii opoziţiei <sunt neîncetat supuşi unor acte de intimidare >

Nota britanică conchidea :<De fapt, s-a creat impresia că autorităţile române încearcă să câştige alegerile prin diverse metode de falsificare acum, înainte ca alegerile să fi avut loc.> 

Nota americană concluziona : libertatea alegerilor < este serios primejduită pentru acele partide care nu fac parte din blocul guvernamental. >

- 1-18 nov.BPD :campania electorală ( faza finală )

/ 2 nov. Guvernanţii participă la mari mitinguri electorale : Petru Groza ( Cluj ) , Teohari Georgescu ( Timişoara ) , Ana Pauker ( Bucureşti ).La întâlnirea cu electoratul din Bucureşti, ministrul de Război,Vasiliu Răşcanu , declară fără menajamente sau scrupul politic :<La19 noiembrie , armata română strâns unită cu întreg poporul va da reacţiunii o lovitură decisivă pentru a nu mai putea ridica capul niciodată. >( Scânteia, 2 nov.'46 )

/4 nov.Gheorghuiu -Dej , Mihail Sadoveanu, Iosif Chişinevschi , participă la întâlniri cu

alegătorii în Bucureşti.

/6 nov.Candidaţi BPD participă la mitinguri electorale :Petru Groza, Gheorghiu-Dej, Vasiliu-Răşcanu , Maria Rosetti ( la Lugoj ) ; Vasile Luca, C.Daicoviciu ( la Cluj ) ;Lucreţiu Pătrăşcanu, Miron Belea, Ion Vinţe ( la Arad ) ,Gh.Apostol ( la Hunedoara ) ; Miron Constantinescu ( la Galţi ) 

/ Într-un Apel către preoţime , 30 de preoţi, profesori şi protopopi , în frunte cu Gala Galaction cer ca <nici un preot să nu absenteze de la datoria de a vota Blocul Partidelor Democrate şi de a sfătui poporul să-l urmeze > ( România liberă , 11 nov.'46 )

/ Gheorghiu-Dej , în campanie electorală, se adresează "cărturarilor democraţi" , printre care se află M.Sadoveanu, Alex.Rosetti, Camil Ressu, Lucia Sturza Bulandra, prof.I.Profiri .( Scânteia, 13 nov.'46 ) 

/ 13 nov.Scânteia publică ( cu fotografii ) 15 candidaţii ai  BPD, în Capitală : Gh.Gheorghiu -Dej ( PCR ) , Petre Bejan ( PNL-Tătărăscu ) ,Ana Pauker ( PCR ) ,g-ral C Vasiliu-Răşcanu (PCR ) , D.Pop şi Aron Braşter  ( PSD ) , M.Sadoveanu şi C.Dumitru ( PNP ) ,Neagu Andrei ( PCR ), Mişa Levin ( PSD ) ,Petre Topa (ex-PND-Iorga /  PNL -Tătărăscu ),T.Andreescu-Rigo( PNL-Tătărescu ), C.Paraschivescu-Bălăceanu ( PNP ), Iosif Chişinevski

( PCR ) ( Scânteia , 13 nov.'46 )

/ În acelaşi ziar, C.Chiriţă şi Alex.Balaci, prezintă <patru fruntaşi ai culturii româneşti, candidaţi ai BPD >  : Sadoveanu ( Bucureşti ) , George Enescu ( Dorohoi ) ,George Călinescu ( Botoşani ) , Gala Galaction ( Vâlcea ) ( Scânteia, 13 nov.'46 )

/ 16 nov.'46.Întrunire electorală a femeilor membre ale partidelor din BPD.Participă : Ana Pauker ( PCR ), Natalia Negriţescu ( PNL-Tătărăscu ), Valeria Sadoveanu , Florica Bagdazar.

/17 nov.În P-ţa Universităţii din Capitală, mitingul electoral "ostăşesc"  se desfăşoară fără incidente ( în Pţa Teatrului Naţional, la mitingul PNŢ , sunt ciocniri violente),îmbrăcaţi în uniforme kaki şi albastre, sub lozinca <Armata poporului va da votul Soarelui >.

Era prima oară în istoria ţării când arama manifesta din ordin, pentru guvern.

Ministrul de Război, C.Vasiul-Răşcanu declară : <Alegerile în care armata va ocupa un loc de onoare şi la care oştirea se va prezenta ca un mănunchi unit de voinţe liber exprimate în votul dat Blocului Partidelor Democrate ,vor garanta monarhia, independenţa şi refacerea patriei .> ( Scânteia, 18 nov.'46 ) [N.B.:numai peste un an,Regele Mihai va fi obligat să abdice ]

/ 18 nov.Preziua alegerilor. Echipe de voluntari difuzează Scânteia ; portrete cu candidaţi  şi lozinci invită electoratul să voteze lista nr 1 , a BPD ; într-o transmisie radiodifuzată, Petru Groza trece în revistă realizările guvernului ,printre care enumeră reforma agrară şi anularea Dictatului de la Viena. 

...Teroare în toată ţara, contra opoziţiei

-12 nov :Apare lista candidaţilor PNŢ : Iuliu Maniu ,Gr.Niculescu -Buzeşti ,Emil Ottulescu ,Ella Negruzzi ( ptr Bucureşti );Ion Hudiţă ( Baia ) ,Emil Haţieganu , Alex.Lapedatu (Cluj ) ;Zaharia Boilă ,Corneliu Coposu ( Sălaj ) ,Emil Ghilezan ( Severin ) ,Sever Bocu ( Timiş-Torontal ) ,Gh.Taşcă ( Tutova ) , Nestor Badea ( Vlaşca ) ş.a. (Dreptatea, 12 nov.'46 )

-14 nov. Declaraţie de presă Iuliu Maniu :<Ca teroarea să fie exercitată cu mai mult efect, s-au înfiinţat ,împotriva prescripţiilor legii electorale, centre de votare la cazărmi şi sindicate , nu numai pentru militari şi muncitori, ci şi pentru civili. [...] mii de comunişti au fost îmbrăcaţi în haine militare pentru a fi folosiţi ca "pază" şi pentru menţinerea ordinii  [...] Numai în zilele ultime au fost arestaţi zeci de candidaţi, fără altă vină decât a candidaturii pe o listă de opoziţie > ( Dreptatea, 14 nov.'46 )

 -14 nov.C.Titel-Petrescu :Candidaţi de-ai noştri au fost arestaţi în mod arbitrar şi zac în închisorile Curţii Marţiale .

-15 nov.Cu ocazia depunerii listelor de candidaţi ale PNL- Dinu Brătianu, candidaţi liberali arestaţi (în jud.Brăila, Tulcea, Alba,Cluj, Dolj,Severin )sau percheziţionaţi la domiciliu :Bucureşti-Gh.Brătianu şi Al.Donescu ; Prahova, Ialomiţa, Argeş, Cluj , Dâmboviţa.( Liberalul, 16 nov.'46)

-16 nov .Ion Mihalache - agresat la un miting electoral la  Bacău, în prezenţa ziaristului american Marckham ;tentativă de atentat asupra lui la Topoloveni ( activistul comunist Alexandrescu, de la IAR-Braşov, a tras asupra lui cu foc de revolver )

-Secretarul general al tineretului PNŢ, Ion Bărbuş, împreună cu alţi 3 studenţi , au fost atăcaţi cu lovituri de cuţit , în plin centrul Capitalei ; întrunirea PNŢ , sector III-Albastru , nu s-a putut ţine, pentru că sala a fost ocupată de comunişti în timpul nopţii ( în conflict, au fost răniţi 40 de membri PNŢ )

-16 nov.Gheorghiu-Dej dă în judecată  pe N.Carandino (ziarul Dreptatea ) , sub acuzaţia de "defăimare şi calomnie"

-17 nov.'46 .Protestul lui Dinu Brătianu, Iuliu Maniu şi C.Titel Petrescu adresat primului ministru Groza, împotriva samavolniciilor şi ilegalităţilor comise în campania electorală : falsificarea listelor de alegători şi radierea adversarilor ( < membrii partidelor din Bloc au exercitat cele mai barbare mijloace de violenţă pentru a face imposibilă prezentarea candidaţilor noştri şi a propunătorilor lor la birourile electorale > ) . În judeţele Sibiu, Severin, Dâmboviţa, Cluj, Năsăud, Someş,Bihor,  Ialomiţa , Covurlui , echipe de bătăuşi au împiedicat accesul membrilor PNL, PNŢ şi PSDI în incinta tribunalelor unde trebuiau depuse candidaturile .Candidaţii , dar şi membri sau simpatizanţii partidelor, au fost atacaţi la domiciliu , în hoteluri, la întruniri şi în incinta tribunalelor , fără ca autorităţile să ia vreo măsură. Ministerul de Interne , a dat ordin să se confecţioneze urne duble ( în jud. Botoşani, Ialomiţa, Cluj, Severin, Sibiu ş.a. ) pentru a putea asigura victoria BPD în alegeri . În unele localităţi , au recurs la concedierea ( ex.STB ) unor candidaţi şi susţinători  PSDI ( Liberalul, 18 nov.'46 )  

-17 nov.Miting PNŢ în P-ţa Teatrului Naţional , peste 30.000 de oameni .Provocatori comunişti tulbură adunarea.Poliţia intervine , se trag focuri de armă .Sunt răniţi , printre ei şi ziaristul american James Pringle ( Dreptatea, 18 nov.'46 )

-18 nov.'46 .Doar 10% din cărţile de  alegători au fost împărţite( 5 .000.000 -5.500.000 alegători nu le-au primit <din ordinul Blocului Partidelor Democrate şi al Comisiei Centrale Electorale  > ) .C.C.E a hotărât ca , în locul cărţilor neâmpărţite < să se introducă un număr echivalent de liste cu "Soarele" , astfel încît 7.500.000 de alegători înscrişi -arătaţi în statisticile guvernului- să se acopere integral cu voturile ce vor fi furate >

( Dreptatea, 18 nov.'46 )

-19/ 20 nov.'46: ALEGERI PARLAMENTARE

[LD:nu uita ! broşura "Votul decisiv" , a lui Mihai Fătu Astfel se scria istoria înainte de 1989 :Forţele democratice obţin o mare victorie electorală :79,86% din voturi ;378 mandate din 414 Victoria consfinţeşte izolarea completă a PNŢ şi PNL în viaţa politică a României .[LD:În realitate: ilegalităţi ,provocări , bătăi, furtul urnelor ,crime,spargeri de sedii, ocupări de primării şi prefecturi .În final, inversarea rezultaelor .Vezi amănunte în lucrările de memorialistică şi de istorie apărute după 1989 ]

MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ

¤ Rezultatele scrutinului

/ Pe 22 nov., se publică primele rezultate.

/La Bucureşti , din 638.575 înscrişi, au votat 515.518 , din care 424.826 ( 82%)  pentru BPD, 45.187( 8,7 % ) pentru PNŢ-Maniu , 12.974 (2,5% )  pentru PNL-Brătianu ,10.387 ( 2% ) pentru PSDI-Titel Petrescu .

După centralizări parţiale din mai multe judeţe ( Bucureşti, Iaşi, Braşov, Roman, Tutova, Năsăud, Trei Scaune ş.a ş.a ) BPD se situa pe primul loc, urmat de PNŢ şi PNL .

/ Pe 23 nov., Ministerul Justiţiei anunţa rezultatul provizoriu al alegerilor  "câştigate" de coaliţia BPD.Din totalul de 6.934.583 de voturi au obţinut : 4.766.630 ( 71,80%) BPD ; 878.927(12,67%) PNŢ-Maniu ; 569.651 ( 8,21 % ) Un.Patr.Magh. ; 259.306 (0,03% ) PNL-Brătianu ;156.775 -PŢD-dr.Lupu ; PSDI-Titel Petrescu -65.528 ;

PPR-Petre Ghiaţă -11.089; PRMB-N.Mateescu - 3.041 ş.a ş.a  Deoarece <reacţiunea a suferit o zdrobitoare înfrângere> , cele 414 mandate ale viitoarei reprezentanţe naţionale urmau să fie împărţite astfel :

BPD- 368 ( 84% ) , PNŢ-Maniu -32 ( 7,72 % ), Uniunea Populară Maghiară - 29 ( 7% ),PNL-Brătianu -3 ( 0,72% ) , PŢD-Lupu-2 ( 0,48 % ).

...Parlament "democratic", "naţional "

/După compoziţia economico-socială :77 muncitori , 56 plugari , 202 intelectuali ,12 meseriaşi , 11 comercianţi , 11 funcţionari , 2 industriaşi , 7 militari activi .

...Opiniile comuniştilor 

/ <Pentru prima oară în istoria sa, poporul român a votat liber ! >  ,peste tot  <a domnit ordinea şi liniştea > ( Scânteia , 21 nov.'46 )

/Ministerul de Interne a dat publicităţii un Comunicat în care menţiona că s-a votat până în dimineaţa zilei de 20 noiembrie ( deşi urnele trebuiau închise pe 19, la ora 21 ) ; că în unele localităţi au avut loc agresiuni ( s-au tăiat firele de telefon, s-au tras focuri de armă ; şi-au pierdut viaţa 6 oamni ;au fost atăcate secţii de votare.)

De toate acestea erau vinovate <elemente din organele de conducere ale PNŢ-Maniu şi PNL-Brătianu >- conchide ministrul Teohari Georgescu . ( Scânteia, 22 nov.'46 ) 

/ În toate judeţele ţării ,cf rezultatelor publicate, victoria a revenit la mare diferenţă coaliţiei BPD

Satisfăcut de premoniţiile sale electorale, scribul "Scânteii " , Tudor Olaru, jubila :< Liberalii dinişti desfiinţaţi politiceşte . > Dinu Brătianu , învins la Bucureşti ; Gheorghe Brătianu ,învins la Vlaşca ; Pia Alimănişteanu, învinsă la Olt .< Într-adevăr "Soarele"  a fost fără milă :

toată familia Brătianu a fost topită . > (Scânteia, 23 nov.'46 )  

...Opiniile opoziţiei

/ În com.Vârtoape , Arveasca,Caravaneţ  ( Teleorman ),Şarânga ( Buzău ),Salva (Năsăud ), Brăneşti ( Arad ), Bridani ( Tulcea ),Dobra ( Hunedoara ) ,grupuri de agresori au atăcat primăriile , au spart secţiile de votare,au furat urnele de vot ,au maltrat primari şi preşedinţi de secţii, au schimbat localuri de vot, au comis crime .

La Galaţi au atacat tribunalul şi prefectura, încât candidaţii liberali Mihail Romniceanu şi Gheorghe Simionescu , au scăpat cu greu de furia comuniştilor.( Liberalul, 21 nov.'46 ) 

/ Internată în spitalul-penitenciar de la Văcăreşti, Adriana Georgescu ( fosta secretară a premierului  Rădescu, condamnată în procesul organizaţiei T ) a fost vizitată , la câteva zile după alegeri , de ministrul liberal Mihail Romniceanu , care i-a relatat despre  <nebunia ce a pus stăpânire pe toţi , în frunte cu Teohari Georgescu > la aflarea rezultatului final.

Cum , disperat, ministrul comunist s-a dus  la ambasadorul sovietic Kaftaradze , care l-a sfătuit  <ca voturile opoziţiei să fie trecute pe seama coaliţiei guvernamntale > , ceea ce a întârziat publicarea imediată a rezultatelor .( Cf. Adriana Georgescu ............. )        

/Pe 23 nov.'46, după anunţarea alegerilor falsificate, conducerea PNL-Brătianu şi PNŢ-Maniu , printr-un Comunicat, a anunţat retragerea din guvern a celor doi miniştri ai săi - Romniceanu şi Haţieganu ( Liberalul , 24 nov.'46 )..

...Poziţiile SUA şi Marea Britanie   

/O bună impresie o au  ziariştii străini - "observatori " exclusiv în Bucureşti  : <aş minţi dacă n-aş recunoaşte şi n-aş confirmaalegerile din România au fost nu numai libere , pentru prima dată libere, ci şi cuminţi şi serioase >( E.Bure, dir.ziarului francez L'Ordre ) ; alegerile din România au fost <un pas spre democraţie, în sensul cel mai larg al cuvântului > ( trimisul ziarului comunist londonez  ,Daily Worker ) ( cf.Scânteia, 21 nov.'46 )

/Pe 23 nov., observatorii occidentali , cunoscători ai realităţilor româneşti, atribuie victoria în alegeri partidelor conduse de Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu .

Guvernul american ,prin Burton Berry , reprezentantul său la Bucureşti, consideră rezultatele falsificate ,atât prin procedura electorală şi de numărare a voturilor , cât şi prin teroarea exercitată asupra alegătorilor, furtul urnelor ş.a.

Guvernul englez , printr-un comentariu oficial transmis de Foreign Offce, consideră rezultatul  alegerilor din România <complet fals >, exemplificând cu rezultatul neverosimil ( imposibil )

al alegerilor în Transilvania : la Cluj , PNŢ-Maniu n-ar fi  obţinut nici un vot ! ; la  Făgăraş, Hunedoara, Sibiu, Ciuc, Mureş Sălaj, Someş , PNŢ  n-a obţinut nici un mandat !

/ Din  26 nov., în urma informaţiilor furnizate de Burton Berry, guvernul american face presiuni pentru amânarea întrunirii noului parlament şi denunţarea alegerilor .  La fel ca şi în cazul presiunilor din interior ale opoziţiei, aceste demersuri nu au avut nici un succes.      

/Abia pe 4 ian.'47, Mihail Ralea,ministrul plenipotenţiar al României în SUA , respinge acuzaţiile guvernului american - prezentate de şeful Departamentului de Stat ,George  Marshall -că alegerile din România s-ar fi desfăşurat prin încălcarea spiritului şi literei acordurilor de la Yalta şi Moscova .

...deputaţi BPD/PCR

[LD: este prima "legitimare" prin vot a  "garniturii " de început a "revoluţiei bolşevice " din România , cu care , chiar după dispariţia unora , se va garanta firul de continuitate.În ea au intrat principalii "ilegalişti" din interbelic ;tinerele "speranţe" care-şi dovedesiră calităţile în cei doi ani de luptă pentru cucerirea puterii . Această garnitură "parlamentară " va da legitimitate tuturor actelor deja înfăptuite şi a celor ulterioare, va da Constituţie şi legi organice noului regim ]

Locul I , după nr. de voturi şi mandate .

Gheorghiu- Dej ( ceferistul luptător devenit prim- secretar general al PCR în legalitate , supervizorul tuturor  departamentelor  şi al reformelor economice ,omul de încredere al lui Stalin , executant al ordinelor Kremlinului )

I.Gh.Maurer ( avocatul devenit comunist "pe faţă" ,"eminenţa cenuşie" a lui Gheorghiu Dej, lucrând tot timpul la departamentele conduse de Dej )

Emil Bodnăraş(dezertorul din armata română , devenit principal epurator al acesteia ),

Teohari Georgescu (ministrul de interne devenit creierul şi braţul  represiunii )

Lucreţiu Pătrăşcanu ( intelectualul "de stânga" , cominternistul supravieţuitor al garniturilor comuniste internaţionaliste din anii ' 37 , autorul legilor represive ,până la constituirea parlamentului ); Gh.Vasilichi , C.Pârvulescu ( veterani ilegalişti ) ;

Vasile Luca, Ana Pauker ("tovarăşi" reveniţi  în ţară pe tancurile sovietice )

Iosif Chişinevski ,Miron Constantinescu (deveniţi şefii propagandei în rândul intelectualior) Gh.Apostol(preşed.CGM, exponent principal în metamorfozarea bolşevică a sindicatelor ),

Nicolae Ceauşescu ,Constanţa Crăciun,Mihai Dalea,Alexandru Drăghici (utecişti cu cariere în ascensiune )  

Alex.Sencovici , Alexandra Sidorovici ( procuror-acuzator în procese de "trădare naţională " ),

Pantiuşa Bodnarenko ( care-l ucisese în '46 ,din ordinul lui Dej , pe "tov"Şt.Foriş ) ,etc etc .

Constantin Daicoviciu ,Vasile Maciu( deveniţi istorici "de linie", la Cluj şi Bucureşti )

...deputaţi PNŢ

Locul II , după nr. de voturi şi mandate

Iuliu Maniu, dr.Aurel Leucuţia, prof. Gh.Zane ,prof.I.Hudiţă , Sever Bocu, Emil Ghilezan

...deputaţi MADOSZ

Locul III , după nr. de voturi şi mandate

Pe 24 nov.'46, în sala Teatrului de stat  maghiar din Cluj ,are loc adunarea Uniunii Populare Maghiare- preşed. Kurko Gyarfas -  destinată analizării rezultatelor obţinute .MADOSZ numără 900.000 membri , a depus liste proprii în 17 judeţe, în restul judeţelor sfătuindu-şi membrii să vozteze cu listele BPD.A obţinut 569.651 voturi ,  în baza cărora a obţinut 29 mandate.

- 26- 30 nov.'46: partidele istorice denunţă alegerile  

/Pe 26 nov., Dinu Brătianu şi Iuliu Maniu sunt primiţi în audienţă la Rege .Ei cer denunţarea alegerilor atât din interior cât şi din partea străinătăţii .  

/Pe 27 nov., se dă publicităţii Comunicatul comun semnat de liderii PNŢ, PNL, PSD, prin care alegerile sunt declarate <lipsite de orice temei de drept şi, prin aceasta, nule şi neavenite >

deoarece guvernul Groza <şi-a ticluit prin fraudă şi teroare rezultatele , în flagrantă opunere cu realitatea şi cu voinţa corpului elctoral .> ( Liberalul, 27 nov.'46 )

//Pe 28 nov., organizaţiile judeţene ale partidelor istorice transmit la centru rapoartele privind abuzurile ,ilegalităţile şi fraudele semnalate în ţară.*

-----------------------------

* Câteva exemple:  cu 3-4 zile înainte de alegeri ,Prefectura Ialomiţa a ordonat arestarea şefilor opoziţiei ; falsificarea proceselor -verbale de către preşed. comisiilor elctorale ;inversarea rezultatelor la vot ( ex.la Borduşani ) în defavoarea partidelor istorice ş.a. ş.a  ( Dreptatea, 28 nov.'46 ) 

----------------------------

În aceeaşi zi, Delegaţia permanentă a PNL <înfierează cu cea mai mare indignare metodele de fraudă şi teroare care au falsificat în întregime scrutinul de la 19 noiembrie >, hotărând să continuie lupta <pentru înlăturarea regimurilor de dictatură şi de asuprire >( Liberalul , 29 nov.)

/Pe 29 nov., se desfăşoară şedinţa extraordinară a Comit.Executiv al PNŢ-Maniu .

În Rezoluţia adoptată, PNŢ declară alegerile false , cerând imediata lor anulare şi organizarea de noi alegeri .Pentru asigurarea unor alegeri libere , PNŢ cere înlăturarea guvernului Groza , vinovat de ilegalităţile semnalate.  ( Dreptatea, 30 nov.'46 )

- 29-30 nov.:conferinţa partidelor din BPD

[LD: netulburaţi  de declaraţiile partidelor istorice, de dovezile ce apăreau în presă despre marea fraudă din alegeri, de avertizările transmise de guvernul american, reprezentanţii  partidelor din coaliţia care şi-a adjudecat victoria, se întrunesc şi, în unanimitate , votează hotărârea de regrupare a guvernului.Acest guvern va fi votat de parlament( 1 dec. ).P.N.P. şi  PNŢ -Alexandrescu , deşi nu participă la guvernare , vor continua să rămână soldare cu PPD. ] Celor patru mari partide - PCR, PSD, Fr.Plug., PNL-t.- le revin 4 ministere şi 3 subsecretariate de stat .Din partea PCR, intră în guvern ,ca subsecretari de stat , Emil Bodnăraş ( lângă Petru Groza , la preşedinţia C.M.) , I.Gh.Maurer  (lângă Gheorgiu Dej , la Economie Naţională ) şi Ioan Popescu ( la Muncă şi Asigurări , lângă Lothar Rădăceanu )

5.GUVERNUL Groza (-II -) : 1 dec.'46-29 dec.'47

[ LD: vezi context şi semnificaţii la Tabloul Cronologia comunismului ]

-1 dec.'46: Deschiderea Parlamentului

[LD:este de meditat asupra acestui gest formal la care Regele Mihai participă la deschiderea acestei prime legislaturi comuniste .Chiar dacă există explicaţii , istoria nu se face cu "dacă " Se poate spune că Regele şi Tătărăscu au girat încă  această mascaradă, care , de la acest moment ,  îşi va promova reformele pe cale legal-legislativă .] Regele -citeşte Mesajul Regal  ;Groza citeşte Răspunsulla Mesaj; miniştrii se instalează la Ministere ; procesele şi represiunile continuă

-5 dec.'46 :PNŢ boicotează Parlamentul

[LD:practica lui Maniu era  veche şi-şi găseşte explicaţia în continuitatea tacticii din timpul parlamentarismului austro-ungar . Boicotase şi în interbelic Constituanta ( 1923 ) ,diverse legislaturi partidiste (cu intermitenţe ,propria legislatură din 1930-'33 ) ;legislatura FRN din regimul carlist ( '39-'40 ). Poate  abia acum boicotarea a fost justificată ? De meditat . ]

/5 dec..CIParhon citeşte în Cameră Comunicatul remis de Iuliu Maniu , prin care anunţa hotărârea deputaţilor naţional-ţărănişti de a se abţine de la lucrările Parlamentului.

În aceeaşi şednţă, ministru Internelor , Teohari Georgescu a "înfierat "agresiunile săvârşite de partidele istorice în alegeri : 127 răniri ,28 agresiuni contra birourilor electorale;21 agresiuni împotriva autorităţilor ;35 agresiuni împotriva gărzilor ;65 atacuri împotriva secţiilor de votare ;8 atacuri la sediile de partide ;4 devastări de instituţii;61 de linii telefonice tăiate .

[LD:în realitate,acest bilanţ minimalizat ,trebuia să fie trecut pe seama echipelor BPD , ale PCR şi ale agenţilor din MAI  din campanie. ]

/10 dec.'46. Iuliu Maniu , într-o Declaraţie de presă ,a cerut  cu vehemenţă înlăturarea guvernului şi anularea alegerilor fraudate : <Falsul săvârşit în actele publice de către oamenii oficiali ai guvernului , este dovedit .El a fost confirmat şi prin graba cu care guvernul a amnistiat falsul în acte publice , prin Decret regal, cu  o zi înainte de deschiderea Parlamentului. >( Dreptatea, 10 dec.'46 )

-5 dec.'46: Mihail Sadoveanu - preşedinte al Biroului Camerei Deputaţilor

[LD: "apoliticul" Sadoveanu, fusese preşed. Senatului ,în legislatura Iorga-Argetoianu ( 1931-'32 ), tot ca "independent" .În alegerile din 19 nov.'46, candidase tot ca "independent" , pe listele BPD .  

-18 dec.'46: Răspunsul la Mesaj

/ Pe 18 dec., la Palatul Regal, se desfăşoară  festivitatea prezentării Răspunsului la Mesaj -de către Delegaţia parlamentară .

# 13 dec.'46: Naţionalizare agrară:REAZIM=regia proprietăţii de stat

Legea privind "Regia Autonomă a Exploatărilor Agricole , Zootehnice , a Industriei Agricole şi Maşinilor " prin care sunt trecute în proprietatea regiei -deci a statului : 266 ferme (  60.000ha ),127 centre agricole ( 4.332ha ),127.297 pământ arabil (păşuni , stufăriş ),30 pepinire (1.000ha ), 343 loturi zootehnice ( 2.224 ha ) ,17.000 capete animale de rasă ,211 centre de maşini agricole ( 3.135 tractoare,2.000 batoze ,5.000 semănători)  terenurile agricole şi proprietăţile Oficiului Naţional al Colonizărilor.

# 18- 20 dec.'47  :etatizarea Băncii Naţionale

/ La toate iniţiativele BPD , "pregătirea " atmosferei era  deschisă de  Scânteia.Tudor Savin enunţa raţiunile pentru care BPD ţinea să înfăptuiască această măsură printre primele.

Prin trecerea în mâinile statului a acestei pârghii a vieţii economice şi financiare <se va putea obţine un control efectiv asupra producţiei şi distribuţiei mărfurilor , asupra mecanismului de bază a vieţii economice > , iar întreaga viaţă economică <va putea fi lesne îndrumată aşa cum cer interesele ţării . >( Scânteia, 1 dec.'46 )

/Pe 13 dec.'46, în numele PCR , ca preşedinte al CGM , Gheorghe Apostol ( deputat de Covurlui ) , cerea legiferarea de urgenţă a etatizării BNR .

În aceeaşi zi, I.Gh.Maurer ( PCR, subsecretar de stat la Economie Naţională) -explica într-un inerviu că legea era  în atenţia guvenului , dar că încă se duceau discuţii între Gheorghiu-Dej ( PCR, ministrul Economiei Naţionale ) şi Al.Alexandrini ( PNL, ministru de Finanţe ).

/Pe 20 dec'46, legea este votată în unanimitate ( 128 voturi "pentru " -1 "contra" )

Grupul PNL-t <votează cu satisfacţie etatizarea > .

BNR este etatizată şi reorganizată. ( Cf. M.O. nr.298 ,28 dec.'46 )

/ Poziţia PNL:  < Etatizarea Băncii Naţionale izvorăşte din dorinţa PCR-ului de a-şi asigura şi mai mult dominaţia economică >. Lineralii dezvăluiau substratul politico-economic al reformei cerute de comunişti :<Consiliul Superior Economic , recte d.Gheorghiu Dej, şi mai ales cei ce lucrează prin domnia sa şi la spatele d-sale, să dirijeze creditele , adică, pe româneşte, să decidă în ce condiţii politice trebuie să îndeplinească beneficiarii lor. >( Liberalul, 21 dec.'46 )

/Pe 9 ian.'47 are loc instalarea noului Consil de administr.al BNR.Guvernator-Tiberiu Moşoiu ( PNL-t ) , viceguvernator -Aurel Vijoli ( PCR ).

-18 dec.'46: Răspunsul la Mesaj

/ Pe 18 dec., la Palatul regal, se desfăşoară  festivitatea prezentării Răspunsului la Mesaj -de Delegaţia parlamentară .

1947

#14 febr.- 24 mai '47 .Legea privind Oficiile Industriale

-Fixează îndrumarea ,controlul ,supravegherea activităţii economice în sectorul de stat şi privat . [LD: astfel era specificată legea în istoriografia comunistă  ]

-Tudor Savin :Legea face "din intervenţia statului , o realitate " , iar în conducerea lor vor fi , pe lângă industriaşi ,"reprezentanţi ai municitorilor " cuvântul hotărîtor avându-l "statul democrat " ,deoarece oficiile industriale vor îngădui  "un control strict al întregii activităţi industriale , al întregului proces de producţie, de la materia primă pînă la produsul finit "( Scânteia , 14 febr.'47 )

-Industriaşii au considerat proiectul ca "o expropriere de fapt " ( Liberalul, 28 martie '47 )

-16 febr.'47 : Comemorarea'33 =prilej de demascare

În Parlament, sunt comemorate luptele din febr.'33 .

-Gh.Apostol ( CGM ) :demască "rolul mârşav "al Parlamentului naţional-ţărănesc din 1933 ,

"reacţiunea manisto-brătienistă ", care a făcut uz de "metodele faciste" împotriva mişcării muncitoreşti şi democratice .

-Gh.Vasilichi ( PCR ):poporul "şi-a dat seama că Maniu şi Brătianu [...] acum ca şi atunci

vor să arunce toate greutăţile dezastrului provocat de ei ,pe spinarea celor mulţi "

( Scânteia , 17 febr.'47 )

# 19 mart.'47 :  Legea Jandarmeriei

La 19 martie, este votată de Cameră .Jandarmeria trece în subordinea MAI , condus de Teohari Georgescu .

- 6-17 apr.'47  :Congresul al 36-lea interparlamentar

Pentru reprezentare parlamentară  internaţională, România a trimis  proaspeţii  parlamentari ai BPD : Mihail Sadoveanu ( preşed. Camerei Deputaţilor ) , Petre Constantinescu-Iaşi ( vicepreşed. Camerei , PNP ), Vasile Luca ( PCR ), B.Solomon ( PSD ) , Mihail Ghelmegeanu ( Fr.Plug.) , Constantin C.Giurescu ( PNL-Tătărăscu ), Ludovic Takacs ( U.Populară Maghiară  ), G-ral Vasiliu-Răşcanu, Maria Rosetti ( UFD ),Gala Galaction .

# 8 mai'47 :Legea de organizare a bisericii

[LD: prin această lege , autonomia cultelor  a fost grav afectată, inaugurând amestecul brutal şi discreţionar în organizarea şi ierarhiile bisericilor. ] Votată de Camera Deputaţilor, legea dădea  putinţa parlamentarilor - deci partidelor la putere -  de a-şi spune cuvântul în alegerea înalţilor ierarhi .  

# 24 mai'47 .Legea Oficiilor Industriale

[LD: în istoriografia comunistă se spunea despre această lege că fixa  îndrumarea ,controlul ,supravegherea activităţii economice în sectorul de stat şi privat . În legătură cu ea, se dusese o polemică intensă în lunile precedente.Vezi la Tabloul Cronologia genocidului ]

-Pe 24 mai, legea a fost adoptată  în parlament. Gheorghiu Dej -ca ministru de resort- în cuvântarea de la Cameră arăta că <adversarii cei mai înverşunaţi ai proiectului sunt tocmai acele partide care reprezintă reacţiunea politică şi economică în ţara noastră, adică PNŢ al d-lui Maniu şi PNL a d-lui Dinu Brătianu >care < acuză guvernul că încătuşează iniţiativa particulară >  şi permite <imixtiunea statului în dreptul de proprietate individuală > .El respingea acele acuze , considerându-le false.

Legea a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare.Pe baza ei, s-au constituit 14 oficii industriale care cuprindeau 750 întreprinderi  ce funcţionau sub formă de societăţi anonime , conduse de consilii de administraţii mixte ( reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Comerţului şi ai acţionarilor )

-5 iunie 1947:

# Legea 177 :reforma agrară din 23 mart.'45 - "act de guvernământ "

[LD: este de remarcat maniera prin care a fost legiferată retro' reforma agrară din 23 martie'45, încălcând Constituţia în vigoare  - care garanta dreptul la proprietate -  înglobând în ea suita de presiuni ,abuzuri şi acţiuni haotice petrecute în acea perioadă.

Motivaţia propagandistică a protejării ţărănimii, era dublată de enunţarea voalată a unor intenţii viitoare privind "îndrumarea " ţărănimii  către exploatarea pământului  prin "coopertaive" - instituţie cu care ţăranul român era familiarizat - fără a se pomeni de colectivizare sau de clohozuri .Această şmecherii terminologice - întovărăşiri agricole , cooperative agricole de producţie - vor fi folosite şi în anii următori când , prin colectivizarea forţată, ţăranii vor fi deposedaţi  de proprietatea asupra pământului .Vezi pe larg la Tabloul - Ţărănimea-victimă şi Moşierimea -victimă ]

-Pe 5 iunie '47 , Parlamentul a dezbătut şi adoptat o lege cu un articol unic : < Lucrările pentru înfăptuirea reformei agrare săvârşite de organele prevăzute prin legea din 23 martie 1945,regulamentul ei şi deciziile complementare ale Minisaterului Agriculturii şi Domeniilor sunt acte de guvernământ şi nu pot fi atăcate de justiţie pe nici o cale.>

# Legea 203: reglementarea circulaţiei "imobilelor agricole"

[ LD: Noţiunea de "imobil agricol" desemna pământul ( spre deosebire de cele "mobile" în care intrau atelajele, uneltele, vitele de tracţiune ş.a. ).Prin această lege, se hotăra dreptul de preemţiune al statului în cazul unor suprafeţe agricole rămase neîmpărţite sau cele confiscate .

Tot pe 5 iunie s-a  adoptat şi legea pentru reglementarea circulaţiei imobilelor  agricole ,prin care,pe de o parte ,  au fost declarate nule înstrăinările de terenuri agricole din epoca de secetă (1 august'46-23 iun.'47 ) , pe de altă parte , a consacrat dreptul de preemţiune a statului privind "imobilele agricole" ( M.O. nr. 140 / 23 iun.'47 )

-10 iun.'47 :legea de organizare a  Ministerului Apărării Naţionale

Se votează în parlament.Expunerea de motive-g-ral Mihai Lascăr.

#Lichidarea  PNŢ  

[LD: vezi context politic intern şi extern în Tabloul Genocidul comunist  ]

...14 iul.'47 :Siguranţa Statului :"Complotul Tămădău "

...15 iul.'47.Ridicarea imunităţii parlamentare

Moţiunea depusă de 33 deputaţi este aprobată de Comisia legislativă .Se ridică imunitatea parlamentară ptr. 6 deputaţii PNŢ: Iuliu Maniu ,Gr.Niculescu -Buzeşti, Ilie Lazăr, Aurel Leucuţia , Vasile Serdici ,Emil Ghilezan .

În Raportul comisiei se spunea: <Este o mare cinste pentru Parlamentul nostru că are posibilitatea să înlăture din rândurile sale pe cei care întrebuinţează calitatea lor de deputaţi pentru a complota împotriva intereselor ţării >

...18 iul.'47.Moţiune ptr dizolvarea PNŢ şi judecarea trădătorilor

Ad.Deput.cere instituirea unor tribunale populare pentru judecarea trădătorilor , dizolvarea PNŢ .Eduard Mezincescu citeşte moţiunea :< Ne luăm angajamentul să luptăm cu toate forţele până la nimicirea definitivă a clicilor reacţionare a lui Maniu, Brătianu şi Titel Petrescu >

...29 iulie Jurnalul Guvernului : dizolvarea PNŢ

...Dezbaterea in Parlament

[LD: M.Sadoveanu  - preşedintele Adunării Deputaţilor  -a condus  dezbaterile acestui linşaj politic,  dând  cuvântul ,asistând  imperturbabil  la execuţia moral- politică - juridică  a PNŢ Apoi, într-o ceremonie care s-a desfăşurat "şnur", Teohari Georgescu (Raportor  )a inventariat  <şirul de crime şi trădări ale PNŢ >  ;apoi ,deputaţii, "în numele poporului " ,au cerut <aspra lor pedepsire > ;apoi Alex.Calotă (neîntâmplător din formaţiunea politică a primului ministru Groza ) a citit  Moţiunea de dizolvare .Apoi s- a votat cu bile. ] Au luat cuvântul cerând dizolvarea:-Leonte Sălăjan ( PCR ),M.Macavescu ( PSDR ) ,-Alexandru Mâţă ( PNŢ-Anton Alexandrescu  ) ,-Cziko Laurenţiu ( Uniunea Populară Maghiară ) ,Anghel Dascălu ( Uniunea Evreilor Democrati ).Achile Şaraga ( PŢD - dr.Lupu ) ,Ştefan Iorgovici ( PNL-Tătărăscu  ),-Alexandru Calotă ( Frontul Plugarilor) care citeşte şi Moţiunea  .

...Moţiunea de dizolvare a PNŢ

< Parlamentul ţării consideră că dizolvarea Partidului Naţional Ţărănesc -Maniu  constituie o măsură de dreaptă apărare a regimului democratic din România , măsură prin care se contribuie la consolidarea şi mai temeinică a tinerei democraţii româneşti.Încercarea de fugă peste hotarele ţării a fruntaşilor PNŢ dezvăluie şi mai evident caracterul antinaţional şi antipopular al acestui partid şi activitatea dăunătoare a conducătorilor săi. [...] Parlamentul ţării consideră că actul de dizolvare a PNŢ-Maniu a fost dictat de interesele supreme ale ţării şi că Guvernul , luând această măsură de apărare a Statului ,a îndeplinit o datorie constituţională şi legală.[...] >

...Votul Parlamentului

-  Mihail Sadoveanu : Doamnelor şi domnilor deputaţi, consult Camera dacă nu e cazul , potrivit art. 104 , alin.2 din Regulament , să se treacă imediat la votul cu bile.  Adunarea aprobă.

Se trece la vot . Sadoveanu citeşte rezultatul votului :

Votanţi ……………. 295

Bile albe pentru….  294

Bile negre contra ..    1

Adunarea a adoptat moţiunea. (Cf.Dezbaterea Adunării Deputaţilor , M.O/  64, 29 iul.'47 )

 

-7 august.'47

#Excluderea parlamentarilor brătienişti

Camera Deputaţilor decade din calitatea de parlamentari , pentru neparticipare la lucrările parlamentului, pe deputaţii brătienişti M.Romniceanu, Ion Pleşia, Constantin Pilat.

#Legea 291 = modificarea Legii 312 şi legea taxelor şi impozitelor  

[LD:ar trebui să se observe că Legea 312 ( din 21 apr.'45 ) rămâne mereu valabilă :Ei i se aduc unele modificări şi schimbă  doar instanţa de judecată .După desfiinţarea Tribunalului Poporului ,trecuse în competenţa Tribunalului Capitalei ,Secţia I Penală.În noua variană, trece în competenţa Curţilor de Apel.]

/Adunarea Deputaţilor votează Legea 291 <de urmărire şi sancţionare a celor vinovaţi de crime de război sau împotriva păcii ori umanităţii >care prevedea ca judecarea faptelor prevăzute în Legea 312 să se facă de secţiunile cu competenţă criminală ale Curţii de Apel Bucureşti  sau ale Curţii de Apel Cluj, mandatele de arestare urmând a fi emise de procurorul general ( nu de Consiliul de Miniştri )

Mai votează şi legea  perceperii  şi în mărfuri a impozitelor , taxelor şi amenzilor datorate statului de către industriaşi şi comercianţi .

    # Lichidarea PNL-Tătărăscu

...2-5 nov.'47.Moţiunea de neîncredere

/Pe  2 noiembrie '47,  Mihail Dragomirescu , deputat al fostului Partid Naţional-Popular , în numele unui grup de deputaţi , a cerut să se discute situaţia de la Ministerul de Externe .Imediat , Miron Constantinescu a adoptat o Moţiune de neîncredere , pe care a înaintat-o Camerei Deputaţilor şi Guvernului .

/Pe 3 nov .:Comisia afacerilor externe din Parlament - la propunerea lui Mihai Dragomirescu , sub preşedinţia lui Miron Constantinescu - a adoptat o Moţiune de neâncredere în miniştrii liberali , pe care a transmis-o  Camerei Deputaţilor  şi Guvernului .

/ Pe 5 noiembrie , Adunarea Deputaţilor a votat Moţiunea de neîncredere , motivată pe cele

" dovedite" în procesul înscenat PNŢ Mihail Sadoveanu, punând la vot Moţiunea, sunt doar 6 voturi contra.

...14 nov.Demiterea deputaţilor tătărăscieni 

-14 nov.Deputaţii PNL-Tătărăscu - ing.Petre Bejan,Vasile Bârcă, Anton Dimitriu, Ion Dogaru,

Victor Feneşiu,,av. Ştefan Iorgovici, Spiridon Moraru, Mircea Niculescu , Gheorghe Răşcanu,Emanoil Tătărăscu,  dr. V.Tiroiu, dr.Petre Ţopa, Ion Sfetcu ,Zenovie  Vasilescu -sunt excluşi din Biroul şi comisiile Parlamentului .

18-28 nov.'47 :

¤ Organizarea judecătorească ("legea Pătrăşcanu " )

..."asesorii populari "=cuvânt hotărâtor

-18 nov.:Lucreţiu Pătrăşcanu (Justiţie ) prezintă pr.de lege în guvern.

-28 nov.Parlamentul votează legea.Pătrăşcanu ţine să sublinieze:"prin prezenţa reprezentanţilor aleşi ai maselor muncitoare de la oraşe şi sate care devin judecători cu drept hotărîtor în Tribunale şi Curţi ,justiţia devine într-adevăr populară ."

-"Asesorul popular n-are nevoie să cunoască multă carte şi legi multe.Astea le ştie judecătorul." El trebuie "să judece după mintea şi conştiinţa lui " (Scânteia , 12 dec.'47 )

18 dec.'47:

/ Legea avocaţilor -Lucr.Pătrăşcanu  

MAN  votează legea.Cei ce au manifestat "atitudini antidemocratice" ,nu vor mai fi înscrişi  în Colegiile de avocaţi

¤ GUVERN Petru Groza ( -III - ): 30 dec.'47 - 14 apr.'48

-30 dec.'47 : abolirea monarhiei

...Legea 363 : proclamarea RPR

...Pezidiul MAN

Format din 5 membrii.dr.C.I.Parhon - preşedinte

1948

- 13 apr.'48:Constituţia ( I ) RPR

MAN adoptă această primă Constituţie

¤ GUVERN Petru Groza ( -IV-) : 15 apr.'48-2 iun.'52

dr.C.I.Pahon- preşed. Prezidiului MAN

/ ?iunie'48:Rezoluţia Plenarei CC al PCR:lupta de clasă

[LD: La Decretul de înfiinţare a Securităţii ( 30 aug.'48 )această instituţie consfinţea "o realitate istorică şi obiectivă " consacrată de această Plenară .] În perioada de trecere de la capitalism la socialism , lupta de clasă se ascute şi , ca o consecinţă a acestei ascuţiri ,elementele burgheze şi reacţionare vor întrebuinţa orice mijloace prin care speră să întoarcă înapoi roata istoriei , prin care speră să-şi recâştige poziţiile pierdute .

[ 1948-1968 :Noul Cod Penal -art.209 ]

[LD:o dată cu adoptarea noului Cod Penal prevederile  Legii 312-"legea Pătrăşcanu " - privind urmărirea şi pedepsirea vinovaţilor de dezastrul ţării şi de crime de război ( 21 apr.'45 ) sunt introduse în câteva articole din Codul Penal .]

Pentru majoritatea sentinţelor politice se va invoca art.209 din Codul Penal (în vigoare între 1948-1968 ) :<Constituie delictul de uneltire contra ordinei sociale şi se pedepseşte cu închisoare corecţională ,

I.De la 6 luni la 3 ani  şi interdicţie corecţională  de la 1 la 3 ani  , fapta de a propovădui prin viu grai schimbarea formeni democratice  de guvernământ al statului .

II.De la 3 la 7 ani şi interdicţie corecţională de la 3 la 5 ani , a)faptul de a face propagandă pentru răsturnarea în mod violent a ordinei sociale existente în stat ;

b)faptul de a constitui sau organiza asociaţii secrete cu scopul arătat precedent , fie că au sau nu caracter internaţional ;

c)faptul de a lucra prin mijloace violente pentru a produce teroare ,teamă sau dezordine publică cu scopul de a schimba ordinea economico-socială a României ;

III.Se pedepsesc cu muncă silnică de la 10 la 25 ani şi degradare civică de la 5 la 10 ani  ,cei ce inţiază, organizează ,activează sau participă la organizaţii de tip fascist ,politice,militare sau paramilitare .

IV.Se pedepsesc cu închisoare corecţională şi interdicţie corecţională de la 1 la 3 ani ,cei care ,fără să facă parte din organizaţiile prevăzute la aliniatul III , fac propagandă ori întreprind acţiuni în favoarea acelor organizaţii, a membrilor ori a scopurilor urmărite de ele .>

În anii următori , pedeapsa de la al.II, litera b) s-a majorat la 15-20 de ani ( 1957 ), apoi s-a introdus pedeapsa cu moartea ( 1959 ) .

1950

/Ian.50 .HCM / MAI - Decret342 / Ordine / Ordonanţe  : pedepsele administrative 

[LD: Pe baza acestei Hotărâri de Guvern, , Ministerul de Interne a emis Decretul şi mai multe Ordonanţe  ( cu o procedură  copiată după  un "model" NKVD ) pe baza cărora urmau să fie  arestaţi cei ce <primejduesc sau încearcă să primejduiască regimul de democraţie populară şi construirea socialismului sau care defăimează puterea de stat şi organele sale, dacă faptele lor nu constituie infracţiuni > Cei presupuşi <duşman> " ce nu intrau sub incidenţa infracţiunilor  prevăzute în Codul Penal şi nu puteau fi judecati şi condamnaţi  ,din lipsă de probe, să fie arestaţi  pe baza acestui HCM.

:Extrăgându-şi legitimitatea  din HCM-ul din 3 ianuarie, Decretul şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri administrative " ,oameni închişi  fără mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre " întocmite de organele puterii .

- Pentru arestarea rudelor  demnitarilor a urmat  un Ordin din aprilie 1952 .

- Pentru rearestarea celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare" ,

a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel eliberat  urma să facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă )

[Vezi tablourile ,pe categorii de victime ]

 Soarta a zeci de mii de oameni s-a hotărât pe linie administrativ- birocratică .

Direcţia Canalului  Dunăre-Marea Neagră  cerea Direcţiei de Anchete a Securităţii,  un anumit număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40- 60.000 de salahori ).

Direcţia  de Anchete o defalca numeric  şi o dirija organelor regionale  ca pe o "normă de arestaţi " Subordonaţii  întocmeau  şi transmiteau liste  cu "contrarevoluţionari " [ CR ],  reacţionari", "paraziţi " , "duşmanii pporului " .

O Comisie de  7 generali şi colonei aproba lista, fixând durata pedepsei ( între 12- 60 de luni  ) .Apoi se proceda la arestări.  Dacă acţiunea depăşea necesarul la Canal, arestaţii  erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a

HCM-ul ,Decretul şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri administrative " ,oameni închişi  fără mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre " întocmite de organele Securităţii .

- Pentru arestarea rudelor  demnitarilor a urmat  un Ordin în  aprilie 1952 .

- Pentru rearestarea celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare" ,

a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel eliberat  urma să facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă.

/ 27 mart.'50 .Decizie MAI: pedepsirea demnitarilor

[LD: oricine mai are vreo îndoială  în ce priveşte caracterul genocidar politic al represiunii asupra clasei politice din România,  să citească şi să recitească această Decizie.

Cine urma să scape printre "ochiurile " acestei monstruoase plase ?

-Printr-o nouă Decizie a MAI, au fost adăugaţi Decretului 342 ( 14 ian.'50 ) :

<foştii demnitari ai guvernelor reacţionare , inclusiv din cele două dictaturi ( carlistă şi antonesciană ) ca : miniştri, subsecretaride stat , secretari generali, foşti diplomaţi ,foşti senatori ,deputaţi , prefecţi ,primarii oraşekor de reşedinţă , iar pentru Muncipiul Bucureşti ,primarii , ajutorii de primar general şi primarii de sector.> 

 

/ 5/6 mai'50. Arestarea lotului de demnitari *

 [LD: Pentru arestarea miniştrilor din perioada 1918 -1947 (cf.Deceretul nr.6 /14ian.1950 ) 38 de echipe speciale  au acţionat concomitent , de la ora 0,5 ,aresând peste 80 demnitari. Această noapte de lichidare a elitelor politice , de mare amploare , trebuie  studiată pentru a se putea stabili a cui a fost iniţiativa ,cum a fost pregătită, cine a executat-o ,care au fost măsurile post-arestare . [ Vezi pe larg prestigiosul  Memorial Sighet  ]   

[Vezi tablourile  Demnitari - victime , Parlamentari-victime ,PNŢ-victimăş.a ]

- Pe baza listelor întocmite de MAI ( care ,în 1951, vor fi transformate în "decizii administrative" ) arestaţii au fost duşi la penitenciarul Sighet , denumit "colonia de muncă Dunărea ". Cu loturile ulterioare de demnitari - 25 clerici greco-catolici (1950 ), fruntaşi PNŢ ( 1951 )-  numărul celor închişi s-a ridicat la 200.

Mulţi din cei închişi îşi vor găsi sfârşitul în această temniţă ]

------------------------------

* În istoriografia comunistă,inclusiv în "instrumentele cronologice " , legile, decretele şi ordinele  represive lipsesc. Asemenea date vor fi căutate zadarnic în   Istoria în date a României .

1952

/ 2 iunie '52: Petru Groza -preşed.Prezid.MAN

Petru Groza , ales de MAN preşed. (  C.I.C. Parhon elibert din funcţie, la cerere )

[Gheorghe Gheorghiu -Dej- preşed. Consil.de Miniştri , ales de MAN  ]

-24 sept.'52 : noua Constituţie ( II ) RPR 

MAN adoptă noua Constituţie ( II ) RPR

1953

8.GUVERN Gheorghiu -Dej : 28 ian.'53-19 mart.'57

1954

¤Febr.'55 :Art.193 Cod Penal:activitatea contra clasei muncitoare

[ LD:Pe baza acestui articol din Codul Penal ,au fost judecaţi şi condamnaţi în anii 1955-'56 foştii angajaţi ai Poliţiei  Siguranţei şi Serviciului Secret de Informaţii , arestaţii din anii 1948-'50 ] Decretul nr.62 din febr.'54 a avut un caracter secret , nefigurând nici într-o ediţie a Codului Penal ,instituind o normă de drept penal cu caracter retroactiv.

Art.193 (indice 1 ),avea următorul conţinut :<Activitatea intensă contra clasei muncitoare sau a mişcării revoluţionare desfăşurată într-un post de răspundere în aparatul de stat sau într-un serviciu secrete ,pe timpul regimului burghezo-moşieresc ,se pedepseşte cu detenţie grea pe viaţă şi confiscarea totală a averii .

Dacă fapta prevăzută în aliniatul precedent a fost săvârşită într-un alt post decât unul de conducere , pedeapsa va fi detenţiune grea de la 5 la 25 ani şi confiscarea totală ori parţială a averii .>

-febr.'54 :Decretul 62 / Art.193 Cod Penal / :activitatea contra clasei muncitoare

 [ LD:Pe baza acestui articol din Codul Penal ,au fost judecaţi şi condamnaţi în anii 1955-'56 foştii angajaţi ai Poliţiei  Siguranţei şi Serviciului Secret de Informaţii , arestaţii din anii 1948-'50 ] Decretul a avut un caracter secret , nefigurând nici într-o ediţie a Codului Penal ,instituind o normă de drept penal cu caracter retroactiv.

Art.193 (indice 1 ),avea următorul conţinut :<Activitatea intensă contra clasei muncitoare sau a mişcării revoluţionare desfăşurată într-un post de răspundere în aparatul de stat sau într-un serviciu secrete ,pe timpul regimului burghezo-moşieresc ,se pedepseşte cu detenţie grea pe viaţă şi confiscarea totală a averii .

Dacă fapta prevăzută în aliniatul precedent a fost săvârşită într-un alt post decât unul de conducere , pedeapsa va fi detenţiune grea de la 5 la 25 ani şi confiscarea totală ori parţială a averii .>

1955

¤30 iunie'55 :Decretul 421 :primele graţieri

Să parcurgă şi  celelate Tablouri , să vadă amploarea genogidului asupra tuturor categoriilor socio-profesionale -ţărani, militari,cler,învăţători, elevi, studenţi ,artişti, ingineri, medici, diplomaţi ş.a - ]

Prezidiul MAN a emis Decretul nr 421 prin care au fost graţiaţi cei cu condamnări până la 10 ani , în baza Legilor nr.312 / '45,nr.291/'47şi a Decretului nr.207/'48 .

A prevăzut graţierea celor cu pedepse mai mari de 10 ani , dacă au participat la războiul antihitlerist .

Nu beneficiau de graţiere, membrii guvernelor "fasciste" , din perioada sept'40 -23 august'44.

1957

/ 12 febr.'57.HCM: Instituirea domiciliului obligatoriu

Pentru cei care <prin fapte sau manifestări încearcă să primejduiască regimul de democraţie populară >

¤ GUVERN Chivu Stoica (20 mart.'57-20 mart.'61 )

1958

- 11 ian.'58 :+ moare Petru Groza / I.Gh.Maurer-preşedinte

MAN alege pe I.Gh.Maurer preşedinte al Prezidiului RPR

1961

- 21 mart.'61: Consiliul de Stat al RPR : preşed. Gheorghiu - Dej

În locul Prezidiului MAN .

1962

¤apr.1962 : graţierea ţăranilor

Înainte de declararea victoriei socialismului la sate

1964

/Febr,- 3 apr.-24 iul - august ' 64:Valuri de graţieri

[LD: .  Probabil au fost mai multe decrete .La unii găsesc Decretul 173 din 3 apr.'64 ; la alţii  Decretul 410 din 16 iun'64 ; la alţii Decretul 310 din 16 iun.'64 (pentru condamnările date de Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI  )

La majoritatea foştilor deţinuţi ,este indicat  Decretul 411 din 24 iul.'64 , căruia i se spun simplu "Decretul 411 / 1964 " [ Vezi la tabloul Genocidul comunist - context, etape ]

- Romulus Rusan vorbeşte despre cca 17.000 de graţieri acordate deţinuţilor politici din lagăre, închisori şi domicilii forţate , în perioada februarie- august '64.

El subliniază faptul că , toţi cei eliberaţi  au rămas cu cazier penal şi au continuat să fie ţinuţi sub supraveghere de Securitate şi Miliţie.( Cf. România în timpul războiului rece  )

1968

/ 19 - 21 iun.'68 : noul Cod Penal

-Pe 19 iunie, proiectul este adoptat de Plenara CC al PCR

-Pe 21 iunie, MAN l-a votat  .

1980

/14 oct.'80.Consiliul de Stat: Decret privind asistenţa bolnavilor psihici "periculoşi"

[ LD: Nu mai curg Decretele de arestări şi condamnări pentru diversele culpe politice. Doar În România se produsese " graţierea " delictelor politice !Decretele cu pseudo- diagnostice  medicale, au fost  noua "găselniţă"( să-mi fie iertată această expresie de jargon  )  utilizată de "organe" împotriva adversarilor regimului

/ 29 dec.'80.DSS,Plan de măsuri : control informativ al foştilor condamnaţi politic. 

Departamentul Securităţii Statului ( condus de.Postelnicu ) a elaborat  acest plan de măsuri

indicând  explicit  obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul informativ complet asupra tuturor foştilor condamnaţi pentru infracţiuni contra securităţii statului, aflaţi în ţară şi străinătate. >  ( Cf. Romuluus Rusan, op. cit ) 

[ LD: Planul acesta de măsuri dezvăluie  câteva  realităţi opresive  din timpul regimului ceauşist pe vremea căruia  căruia - afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid"  :

  a)  Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64 şi "eliberarările " supravieţuitorilor ;

b ) Hărţuirea celor care, după anii grei de puşcărie - cu proprietăţile confiscate, cu familiile persecutate, cu carierele distruse , stigmatizaţi şi bolnavi-au continuat să fie urmăriţi, interceptaţi, interogaţi, plimbaţi pe la Securitate .

c) Justificarea organigramei umflate de  "lucrători" de la  DSS , inclusiv a celor de la DIE ;

d)Pescuirea de "informatori" ,de  "turnători " ( din rândul familiei, colegilor, vecinilor şi al foştilor "colegi" de închisoare) care să+-i urmărească .

e)  Dovada unei  degradări morale de proporţii ,reprodusă  în Rapoartele făcute

 ( transformată în  tona de documente predate de SRI,  la CNSAS ) 

1982

/ Apr.'82.Nicolae Ceauşescu : regim de austeritate , pentru plata datoriei externe

:[ LD: În conjuncturi geo-politice schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a  apelat la aceste împrumuturi exorbitante,pentru realizarea  ambiţiilor  sale "faraonice" .Voluntarist şi  dictatorial a hotărât  să grăbească achitarea lor .Pentru a reuşi acest lucru, a impus  românilor un regim de strictă austeritate , pe care l-a denumit  <raţionalizare >  dar care , în realitate, a  luat aspecte de insecuritate , deseori genocidare.Statistici pentru a dovedi această realitate , nu avem. Avem în schimb amintirea acelor cazne şi coşmaruri, produse de "raţionalizare" :    

reducerea produselor alimentare din comerţ  - pâinea, laptele, carnea , ouăle, ş.a. - până la stadiul de înfometare , atât în oraşe ,    cât şi în mediul rural  ( c.a.p-iştii  , sărăciţi şi siliţi să fure ) ; reducerea  agentului termic ,până la îngheţarea caloriferelor ( acasă , la servici , în spitale, în creşe, în şcoli,în căminele studenţeşti , în instituţiile publice, în sălile de spectacol  ) ;

reducerea energiei electrice , până la oprirea sursei  ( cf. unor programe speciale ) ;

 reducerea  mijloacelor de transport în comun - trenuri, autobuze, tramvaie- deplasarea  între localităţi , dar şi în oraşe , devenind o mare problemă  ;

 reducerea programelor TV - până la ridicolul celor 2 ore de transmisiune  ; ş.a., ş.a.

Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea nemulţumirii populare .  ]

[ Vezi la Bibliografie :  Memorii şi Jurnale  ]

¤Guvern  Constantin  Dăscălescu  ( -I -)  ( 21 mai.'82- 28 mart.'85  )

- George Homoştean - Interne  ; Gheorghe Chivulescu - Justiţie ;Tudor Postelnicu - şeful Departamentului Securităţii Statului  Maxim Bergheanu - Muncă ; - Suzana Gâdea- Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste  ;  

/ 5 iul.'82.Demolarea Bucureştiului :  "Centrul Civic " , "Casa Poporului " ....

 [ LD: În vederea construirii "Centrului Civic" , a "Casei Poporului " ,a bulevardului "Victoria Socialismului " , încep marile demolări ale "micului Paris "  : străzi , monumente istorice , şcoli, magazine , pieţe ,mahalaua , case , biserici  , linii de tramvaie, colinele  de pe cheiul  Dâmboviţei , cad sub asaltul buldozerelor, la simpla  arătare cu degetul a "tovarăşului " , care vizitează zilnic şantierele, urmat de o cohortă de activişti, arhitecţi. ingineri, constructori ..

/ 14 iul.'82.< Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei  >

[LD: o altă mostră de ipocrizie şi  manipulare  grosolană  .Cu o pretinsă grijă pentru  sănătatea  populaţiei - susţinută  cu "argumente ştiinţifice medicale " , o drastică raţionalizare a alimentelor de bază (  trimise masiv la export ,  pentru "palata datoriei externe" ).         

1985

¤ Guvern Constantin Dăscălescu (-II -)  ,  29 mart.1985-22 dec.'89 .  

[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae Ceauşescu , format din peste 60 de miniştri ,viceminiştri,  subsecretari de stat ,preşedinţi de comisii şi comitete .

[ Vezi tabloul Cronologiagenocidului - legislaţie, etape ]

-George Homoştean - ministru Interne ;  - Tudor Postelnicu (Departamentului Securităţii Statului );

- Gh.Chivulescu ( Justiţie );  

¤ VICTIME

[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strângere de inimă pentru cei nepomeniţi] cazurile care  să îngăduie percepţia  corectă a substratului ideologic şi politic al genocidului  comunist, a mecanismelor terorii  , a metodelor experimentate , ş.a.]

Dicţionarele lui Cicerone Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris " ; format electronic la www.procesul comunismului.com ) ; Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ; Documente , Memorialistică , Istoriografie ,Biografii , Procese, Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare, Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV ; Presă , s-au aşezat pe rafturile unei veritabile  BIBLIOTECi dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul român.Ca orice bibliotecă, ea va fi îmbogăţită pe măsură ce arhivele - încă ferecate - se vor deschide.]

A.

-Adam Marcel

Deputat PNA,apoi PNC-Goga-Cuza în legislaturile guvernelor liberale, ţărăniste, iorghiste .

Ministru ,subsecretar de Stat ,în guvernul Goga-Cuza (dec.'37-9 febr.'38 )

Arestat ( probabil ) la 5 /6 mai 1950.Semnalat de tovarăşii de temniţe,între 1946-1954 şi 1958-1964,când a fost "eliberat" (prin Decretul 411/1964 ).Nu cunosc cum şi-a continuat viaţa .

-Alexandrache ,Nic.D

Învăţător, n .1884,jud.Vaslui, luptător la Mărăşeşti alături de I.Mihalache .Preşed. org.PNŢ din Vaslui, senator de Tutova în legislatura PNŢ .

Arestat pe 16 august 1952, trimis în lagărul de muncă forţată de la Midia, unde a murit după 5 luni, din cauza condiţiilor de exterminare .

-Alexandrini ,Alexandru[Puiu ]/ Elena -soţia /

N.1902,Botoşani.PNL . Dr în Drept.Fost şef de cabinet şi secretar al lui IGDuca.

Deputat PNL( din1933 ) Deputat liberal în alegerile din 1946 (gruparea Tătărăscu )

Arestat după 1947( grup Tătărăscu ) Închisoare la Sighet şi Râmnicu Sărat .

-Alimănişteanu Dumitru / [Vidrighin ] -soţia /

N.1893.Deputat PNL între 1933-1937, raportor al bugetelor generale pentru anii 1935,'36,'37..

Subsecretar de Stat la ministerul de Finanţe.

Inginer de mine,licenţiat al Şcolii Naţionale de mine, Paris

Arestat pe 5/6 mai 1950 ,condamnat la 5 ani ,ispăşiţi la închisoarea Sighet.

Rearestat în 1959 şi condamnat la 25 ani închisoare , ispăşiţi la închisorile din Ocnele Mari şi Botoşani.Eliberat în 1964.

-Anca,Victor .

Deputat  PNŢ (1928-1933 )

Arestat pe 15 aug.1949 şi condamnat la 7 ani temniţă grea ( închisoarea Aiud ) .

Apoi , domiciliu obligatoriu în Bărăgan, până în 1964( decret 411 )

-dr.Angelescu Constantin .

N.1869, Craiova .Preşed.org.PNL -Buzău .

Deputat ( apoi senator ) ales succesiv ,din 1901 până în 1940(senator de drept )

Deputat , apoi senator PNL înainte de primul război mondial şi în toate legislaturile interbelice.( 1901-1937 ); senator de drept în legislatura FRN ( 1938-'40 )

Vrednic urmaş al lui Spiru Haret ,cu merite nepieritoare în reorganizarea învăţământului .( legile fundamentale privind învăţământul de toate gradele;peste 6.000 localuri noi de şcoală;regulamente pentru cadrele didactice ş.a. )

Vastă operă ştiinţifică în domeniul medicinei (chirurgie,apendicită,peritonită, tetanos, erizipel, cancer, septicemie) şi învăţământului( discursuri, rapoarte,broşuri tematice )

Arestat în 5/6 mai 1950 ,în "lotul demnitarilor ",la vârsta de 81 de ani , închis la Sighet ,

mort -nu se ştie când - aruncat în gropile comune din cimitirul săracilor din Sighet.

-Angelescu Constantin ( Costică )

N.în 1883, la Bucureşti .Licenţiat în Drept, Universitatea Bucureşti .

Iniţial înscris în P.Conservator Democrat -Take Ionescu,trece la PNR ( prin fuziune ) ,devenind din 1926 , membru al PNŢ ( prin fuziunea cu PŢ-Mihalache ),preşed.al org.PNŢ-Argeş, deputat al acestui partid.În febr.'35 ,părăseşte PNŢ ,urmându-l pe Vaida în Frontul Românesc .

Revenit în PNŢ după 23 aug.'44, a participat la campania electorală din '46, fiind molestat de bătăuşii comunişti ,în incinta Tribunalului din Piteşti ( 9 august 1946 ).

Arestat în 1947,i s-a stabilit domiciliu obligatoriu. Rearestat în 1950 ,în "lotul demnitarilor " a fost încarcerat la Sighet ,unde a murit după o lună .

-Anghel ,Nicolae

Preşedintele org judeţene PNŢ  -Buzău, fost deputat PNŢ ,fost prefect de Buzău.

Arestat în 1947 ,condamnat în 1950 , închis la Văcăreşti ,Jilava şi Midia  şi "eliberat" grav bolnav ,în 1957.

-Argetoianu Constantin.

[Vezi pe larg cariera ministerială -Tablou -guvernanţi ]

N.în 1871,Craiova.Doctor în Medicină ,licenţiat în Drept şi Litere la Paris .

Parlamentar în toate legislaturile interbelice, ca reprezentant al partidelor din care a făcut parte ajuns preşed. Senatului în legislatura FRN (1939-'40 )

Senator al P.Conservator ( 1914 ).Deputat P.Conservator , apoi  P.P-Averescu , apoi PNL-Brătianu ,apoi al Uniunii Agrare .

Ministru în guvernele partidelor prin  care a trecut

Arestat pe 6/7 mai 1950.Închis la Sighet ,unde a murit în 6 febr.1952 .

-Arjoceanu ,Vasile

Av. din Tg.Jiu ( Gorj ) , fruntaş PNŢ , deputat în legislaturile 1928-1933 .

Arestat pe 15 august 1949, schingiuit de Securitatea din Craiova, şi condamnat .A trecut prin Jilava şi Peninsulă .

-Aznavorian Hurmuz .

N.în 1889,în Trabizonda (Turcia ),armean stabilit la Constanţa.Deputat PNL.în legislatrile PNL.

Licenţiat în Drept (Bucureşti ) cu doctorat la Paris (în timpul războiului ) Un timp, secretar al Delegaţiei române la Conferinţa de pace de la Versailles .

Operă :lucrări de specialitate juridică .

După 1948, a fost radiat din Barou , iar pe 15 august 1952, este arestat şi trimis la Canal, stabiliindu-i-se apoi dmiciliu obligatoriu .În 1957, a fost rearestat şi , în urma unui proces înscenat , a fost condamnat la 25 de ani muncă silnică .Torturat de Securitate , a trecut prin închisorile din Jilava şi Botoşani ,unde a  murit pe 5 apr.1962, fiind aruncat la groapa comună .

B.

-Badea, Nestor

N.1898 -Priboieni -Argeş . Avocat,dr. în Drept ( Bucureşti ) .

Deputat PNŢ şi secretar al Ad.Deputaţilor (1928-'30 ;1931-'33);

Candidat PNŢ în alegerile din nov.1946.

După dizolvarea partidului (1946 )a fost arestat şi adus ca martor în procesul Maniu -Mihalache .

Eliberat , a fost rearestat pe 15 august 1949, şi închis în temniţele comuniste până în 1956 .

-Bălan Ioan[Nicolae]

Mitropolit .N.1888,Blaşfălău [Teiuş ?]

Senator de drept. în Parlamentul FRN ( 1939-'40 )

Studii teologice şi filozofice la Cernăuţi, şi Breslau .Profesor de dogmatică , morală, apologetică şi catihetică la Seminarul Andreean -Sibiu .Mitropolit ortodox al Ardealului , din 1920 ;Episcop al Diocezei de Lugoj( din 1936 )Membru al Academiei Române (din 1920 );participant la Congresul interconfesional de la Stockolm .

Arestat la 29 oct 1948,dus la Dragoslavele (împreună cu ierarhia greco-catolică )mutat la Căldăruşani ( 1949) ,apoi la Sighet ( 1950 ),apoi la Curtea de Argeş şi Jilava, unde a murit pe 4 august 1959.

-Băran , Coriolan

Fruntaş PNŢ, n.în 1896, la Timişoara.dr în Drept ( cu studii la Budapesta şi Cluj ).

Deputat în legislaturile PNŢ ( 1928-1931; 1932-1933 ) Subsecretar de stat la Ministerul de Interne .

Arestat pe baza Decretului nr 6 / din 14 ian.1950,  în "lotul demnitarilor"  în noaptea de 5/6 mai 1950, încărcat într-o dubă , în care mai erau şi alţi foşti miniştri ( Sever Bocu, Titus Popovici , Dumitru Nistor ş.a ), încarcerat la Sighet , unde a stat peste 5 ani.

 

-Bejan Petre P.

N.în 1896, la Ploeşti .Inginer, licenţiat al Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele ( 1920 ).

Membru al PNL .Deputat PNL  (1933-1937 ).

   După 23 aug.'44 , îl urmează pe Gh.Tătărăscu, în crearea unui PNL-dizident( dec.'44 ), fiind desemnat ministru la Industrie şi Comerţ , în guv.Petru Groza (6 mart'45-29 nov.'46 ).

Ales deputat în alegerile din 19 nov.'46 .După debarcarea lui Tătărăscu din viaţa politică ,

a devenit  preşed. al fostului PNL-dizident, candidând şi fiind ales deputat în MAN ( mart.1948.)

Cu aceasta, cariera lui de "tovarăş de drum"  al  comuniştilor a luat sfârşit .

A fost arestat pe 5/6 mai 1950 ("lotul demnitarilor" ).Închis la Sighet ,apoi , împreună cu foştii miniştri de după 1918 care mai erau în viaţă , la o unitate de muncă ( în virtutea art.3 din Decretul nr 6 / 14 I, 1950.) Eliberat în 1955, i s-a  impus domiciliu obligator la Măzăreni .

-Bentoiu Aurelian I.

N.1893, Făcăeni (Ialomiţa) . Avocat de prestigiu al baroului Bucureşti ( din 1919 )

Deputat PNL(1933-1937 ),raportor la Răspunsul la Mesaj în Camera Deputaţilor ; raportor la ancheta parlamentară privind afacerea Skoda .

 Membru al Consil Superior Naţional în FRN ( ian.1939 ), prim secretar ptr.categoria "Ocupaţiuni Intelectuale" a FRN, deputat în parlamentul FRN. ( mart.1940 ),ministru Justiţiei în guvernul carlist condus de Tătărăscu (11 mai-4 iul.1940 ).

După 23 august '44, îl urmează o vreme pe Tătărăscu .Nemulţumit de colaborarea acestuia cu comuniştii , şi-a dat demisia din partid ( apr.'46 ) , revenind în PNL -Dinu Brătianu ( oct.'46 )

candidând în alegerile din 19 nov.'46 .

În 1948, a fost radiat din Barou ,arestat şi condamnat ( 1948-1956).

Rearestat în 1957 , condamnat la 25 ani muncă silnică.

A murit pe 27 iunie 1962, la Jilava (cf.Ioaniţoiu, confirmat de Pascal Bentoiu  )

-Bntoiu ,Ion

[LD: date confirmate de Pascal Bentoiu, într-o discuţie telefonică pe 20 ian.2008 ]

N.în 1883 , la Făcăeni( frate cu Aurelian Bentoiu) .Prof.de l.romnă şi greacă .

Senator PNŢ, fost primar al Constanţei . Arestat pe 15 aug.1952, grav bolnav, a murit după câteva luni ,în spitalul închisorii Văcăreşti .

-Berceanu ,Mihail G.

N.în 1882, moşier în jud.Brăila

Deputat PNL în câteva legislaturi( 1919-'20,1933-'37 )

Doctorat în Drept ( Paris ),avocat şi prof. univ.( 1909-1929 )

Şef de cabinet al lui ICBrătianu ( 1909-1910 ) ; prefect de Ialomiţa, Vaslui şi Roman ( 1914-'18 )

primar de" Albastru "al Capitalei (1935 );Subsecretar de Stat la Domenii ( 1936 ) şi la Ministerul Industriei şi Comerţului ( 1937 )

Arestat pe 6 mai 1950 şi întemniţat .A murit pe 25 august 1957 , în domiciliu obligatoriu .

-Bercovici, Asra

N.în 1885, cu doctarat în Filozofie la Paris.Deputat , apoi senator PNL de Timiş.

Arestat pe 5 mai 1950, în "lotul demnitarilor" , anchetat la MAI , închis la Sighet .

A stat - afirmă Ioniţoiu - în celulă cu Maniu .

-Bethlen Gyo''rgy

N.în 1888,conte ....

Deputat al PNM (1926,1927,1931),senator în legislatura FRN ( 1939-'40 )

Avocat, licenţiat în Drept la Pressburg şi Cluj .

Vice preşedinte ( din 1924 )apoi preşedinte ( din 1927 )al Partidului Maghiar din România .

Arestat ,condamnat , închis la Jilava şi Aiud .

-Bocu, Sever .

N.1874,la Şiştarovăţ( Timiş-Torontal )Licenţiat al Academiei Comerciale şi al Şcolii de Înalte Studii , din Paris.

Membru al PNR ,prim -redactor al ziarului "Tribuna" din Arad. În 1914 , a venit în "Regat" ,militând pentru intrarea în război de partea Antantei .Membru fondator al Comitetului Naţional al Românilor Emigraţi din Austro-Ungaria ( ian.1918, Odesa ),contribuie la organizarea Corpului de Voluntari Români ( prizonieri pe teritoriul Rusiei ).

Între sept.1918 -1919 , la Paris, activează în Consiliul Naţional pentru Unitatea Românilor , colaborând cu delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris.

Deputat PNR , în primul parlament al României Mari ( 1919 ; 1920 ),apoi PNŢ ( 1926-,1928,-1933 -)  fruntaş al PNŢ ( după fuziunea cu PŢ ) , Ministru de Stat ( pentru Banat )în guvernul Iuliu Maniu ( 1928-7 iun'30 ) Deputat PNŢ, în alegerile din 19 nov.1946.

Arestat pe 5/6 mai 1950, în "lotul demnitarilor",  închis la Sighet (cf.Mmina , Scurtu  ) sau la Jilava ( cf. Ioniţoiu ),unde a murit pe 21 decembrie 1951.

-Boilă ,Zaharia /Elena-fiică /

N.1892 ,Diciosânmartin ( Târnava Mică )

Deputat PNŢ ( 1928-'31, 1932-'33 ).Candidat PNŢ în alegerile din nov.1946

Dr.în Drept ( Budapesta ) ;dir.la ziarul "România Nouă " şi "Patria" din Cluj

În 1946,după arestarea lui Iuliu Maniu ( al cărui cumnat era ) a fost reţinut şi folosit ca martor al acuzării.Au fost arestaţi şi condamnaţi , în diferite dosare , şi fiii săi Ion şi Matei Boilă .

Zaharia Boilă a fost condamnat (administrativ) şi închis pentru o lungă perioadă , până în 1964.

-Bornemisa,Sebastian

N. în 1890 , în Burjuc ( Hunedoara ).Licenţiat şi dr. în Litere ,la Univ.din Budapesta.

Din 1914, se refugiază în Vechiul Regat(  prof.de l.română şi latină la Turnu Măgurele ,iar după 1918, la Chişinău )

Ales deputat în parlamentul României Mari , fie ca membru al PNR (1919-'26 ) ,fie ca membru al PP-Averescu (1926-'27 ),făcând parte din cercul de prieteni al lui O.Goga. Subsecretar de Stat în guv.Goga (dec.'37-9 febr.'38 )

A avut o susţinută activitate publicistică ( în tipografia sa editează ziarul "Lumea şi Ţara " ) Urmându-l pe Goga, s-a înregimentat în PN Agrar, fiind ales primar al Clujului (1932 ),iar la fuziunea cu LANC (1935 ),a devenit membru al PNCreştin.

Deputat şi Subsecretar de stat la Preşedinţia Consil.de Min.,în scurta guvernare Goga ( 29 dec.'37-10 febr.'38 )

Arestat pe 5 mai 1950, în "lotul demnitarilor " , închis la Sighet ,unde -după unele mărturii -a stat câtva timp în aceeaşi celulă cu Maniu .A murit pe 16 iulie 1953.

-Borza, Alexandru

Prof.univ.,preot greco-catolic,n.în 1887, în Alba Iulia.Senator Naţional-ţărănist ( 1932-'33 )

Savant cu prestigiu internaţional ,a fost arestat şi a pătimit în puşcăriile comuniste, pentru loialitatea faţă de biserica sa şi apartenenţa la PNŢ.

-Botez, Ioan

N.1892,Chişcăreni,Iaşi .Deputat PNŢ .membru al Delegaţiei Permanente a PNŢ

Arestat la 15 aug.1949,după ce fusese înlăturat din învăţământ .Rearestat pe 15 mai 1952, trimis în lagărul de muncă forţată de la Midia ,unde a murit pe 23 ian.1953.

-Brancovici ,Emil Mihai .

N.la 1865 -Mehadia .Deputat PNL(1926 ) şi senator ( 1931 ).

Studii comerciale( Bucureşti ) şi Conservatorul de Arte şi Meserii -secţia Chimie industrială -la Paris şi Nancy(1892 ),cu diplomă de inginer chimist .

Prof. univ. la Academia Comercială din Bucureşti ,preşedinte al Uniunii Exportatorilor Cerealişti ,

Arestat în 1950, în "lotul demintarilor" ,închis la Sighet .

[LD: nu i se cunoaşte sfârşitul ]

-Brandsch ,Rudolf  I.

Profesor, n.în 1880, la Mediaş , cu studii universitare de Filologie şi Teologie în Germania.

Deputat în parlamentul de la Budapesta ( din 1910 );iniţiator al Adunării Naţionale a saşilor din Mediaş ,care a aderat la Hotărârea românilor de la Alba Iulia ( 1 dec.1918 ) ;deputat în Parlamentul României Mari ( din 1919-'40  );preşed.al Partidului German din România (1920-'35 ); Subsecretar de Stat ptr.Minorităţi în guvernul Iorga (1931-1932 ).

Arestat în 1953, la 73 de ani , a murit în timpul anchetei la Sibiu

-Brătăşanu ,Paul-Mircea Alexandru

N.1898, Craiova.

Deputat PNŢ ( 1932-'33 )

Inginer (secţia hidro-electrică şi secţia electro-chimie ) ,ambele la Facultatea de ştiinţe din Grenoble(1923 ).Membru de conducere sau în administraţia unor întreprinderi economice-industriale(uzinele din Hunedoara, CFR,Regia bunurilor statului ş.a ) fondator al unor societăţi economice ( Neo-Petrol, Molybden, SARIM, Aurum )

Arestat în 1949,în "lotul masonic",condamnat la 25 ani muncă silnică ,închis la Jilava, Aiud, Piteşti,unde a murit pe 25 mai 1959.

-Brătianu ,[Bebe] Constantin  C .

N.în 1887, la Bucureşti (fiul g-ralului Constantin Brătianu ,dir.Instit.Geografic al Armatei )

Studii universitare la Bucureşti , cu doctorat  în Drept,la  Paris .

Deputat  PNL (în mai multe legislaturi ,din 1922 ).

Arestat pe 5/ 6 mai 1950, în "lotul demnitarilor ", închis la Sighet,târât în anchete la MAI şi Malmaison , grav bolnav, internat la Spitalul Colţea ,unde a murit pe 21 ianuarie 1956.

-Brătianu,[Dinu ] Constantin I.

N.1866, la Florica,fiul lui Ionel ICBrătianu ,frate cu Ion şi Vintilă .

Preşedinte PNL (1934 -1947).Deputat PNL în legislaturile antebelice şi interbelice (1895-1937 ), a refuzat scaunul de senator de drept , în Parlamentul carlist FRN ( 1939-'40 ).

Ministru în guvernele Sănătescu şi Rădescu ( 23 aug.'44-mart.'45 ), a refuzat participarea în guv.Petru Groza.Cu averea confiscată  prin reforma agrară şi naţionalizare ,arestat pe 5/6 mai 1950,închis la Sighet ,unde ,deşi avea 85 de ani ,a fost torturat şi batjocorit , fără a i se acorda îngrijire medicală.A murit pe 20 august 1950 ,fiind aruncat la groapa comună de pe malul Izei .

-Brătianu Gheorghe I. /Eliza [Sturdza ] -soţie /

N.în 1898,la Ruginoasa(Baia ) ,fiul lui I.C Brătianu şi al El .Moruzzi

Deputat PNL în legislaturile 1927,'28,'31,'32 şi 1933-'37

Licenţiat al Facult de Drept ( Iaşi şi Sorbona );doctorat în Filozofie (Cernăuţi ,1923 ) şi Litere (1928, Sorbona, 1928 ) Prof. univ.de Istorie medievală ( Iaşi, Bucureşti ) Membru corespondent al Academiei Române ( din 1928 )

În 1930 ,pe tema restauraţiei, a creat disidenţa liberal "georgistă "

Operă:Concepţia actuală a istoriei universale ( 1924);Criza ideii de progres (1928 );Le problemes de frontieres rousso-roumaines( 1928 );Problema noilor elite ( 1933);La Bassarabie :droits nationaux et historiques ( 1943 ) şa,ş.a

Arestat pe 5/6 mai 1950 ,închis la Sighet.A murit pe 24 aprilie 1953.

-Budişteanu , Radu / Budişteanu-mama /

Ministru Cultelor şi Artelor ( 8 iul-14 sept '40 ), în guvernul Gigurtu ( în locul lui Horia Sima, demisionat ) .Senator FRN  în parlamentul carlist ( 1939-'40 )

Avocat renumit în Bucureşti , înscris în mişcarea legionară ( "simist " ).

Arestat în 1948 , condamnat , a acceptat "reeducarea". La eliberare, a plecat în Occident

( Frankfurt )

-Budurescu ,Nicolae

N.în 1888, la Râmnicu Vâlcea, familie de mari proprietari .Licenţiat în Litere şi Drept -Univ. Bucureşti, avocat în baroul Ilfov, publicist şi poet simbolist .

Deputat PNL ( din 1919-1937 ), cu funcţii diferite în guvernările liberale (1919-1937 )

În regimul carlist, în Consil Sup.FRN ( 1939-'40 )

Arestat pe 5 mai /1950,în  "lotul demnitarilor" , închis la Sighet , eliberat în 1955 .

-Bujoiu, Ioan E.

N.în 1894, la Bucureşti . Senator în Parlamentul FRN -carlist ( 1939-'40 )

După 23 aug.'44,în nucleul de conducere al Mişcării Naţionale de Rezistenţă anticomunistă ( din dec.'45 ).Implicat în procesul " Sumanele Negre " ( 1946 ) .

Arestat în martie 1948,în "lotul Pop-Bujoiu " ,condamnat la muncă silnică pe viaţă ( dosar nr.4066 / 2 nov.'48 )de Tribunalul Militar Bucureşti

Întemniţat la Jilava, Aiud, Baia Sprie şi Văcăreşti .Implicat într-un nou proces ,la 11 iulie 1949 ( "dosire de aur şi devize " ) , mai primeşte o condamnare de 25 ani închisoare .

A murit la spitalul închisorii Văcăreşti ,pe 30 mai 1956.

-Burileanu , Dumitru Tilică /Elena -soţie /

Deputat de Mehedinţi , în şase legislaturi ( PNC )

Fost guvernator al  BNR.N.în 1878, la Turnu Severin.Doctor în Drept ( Paris )

Arestat în 5/6 mai 1950, la 72 de ani , în "lotul demnitarilor" , încarcerat la Sighet ,

unde a murit la 24 apr.1954.

-Bursan ,Constantin

Fost deputat de Hunedoara, n.în 1888.La 71 de ani , arestat şi condamnat la 3 ani închisoare , într-un proces înscenat de Securitatea din Deva (1959 )

A murit pe 8 ian.1962, în spitalul -închisoare din Văcăreşti .

C.

-Cădere, Victor

N.în 1891,în Buhalniţa ( Neamţ );licenţiat şi dr în Drept ( Iaşi );diplomat în Ştiinţe Politice şi agregat de Drept privat ( Paris ).Membru în Delegaţia română la Conf.de Pace de la Paris ( 1919 1920 );şeful Misiunii Militare române ,în Siberia ( 1920-'21 );îndelungată carieră diplomatică în interbelic. Deputat PNŢ ( 1928-1931 ),secretar g-ral la Ministerul de Justiţie şi Interne( 1930-'31.

Arestat în mai 1950,în "lotul demnitarilor "[ LD:întemniţat unde  ?cât a stat ? când a murit ?  ] 

-Cancicov ,Mircea /Georgeta -soţie / Madelain -soră /

N.1888.Bacău . Prof. univ.de Finanţe la Facultatea de Drept(Bucureşti ).Membru corespondent al Academiei Române (1937 )

Deputat PNL din legislatura 1927  ;senator FRN ,numit de Rege, în legislatura 1939-'40 .

Pe 3 oct'46, la secţia a VIII-a a Curţii Criminale ( Bucureşti ) începe judecarea "lotului de miniştri antonescieni ,autori ai aservirii Rămâniei la carul imperialismului fascist german "

A fost  procesul "lotului III " , după desfiinţarea "Tribunalului Poporului "

Sunt inculpate 18 persoane , printre care Mircea Cancicov (Ec. Naţ ională , cab 1 )

Pe 9 oct.'46, se pronunţă sentinţa :Mircea Cancicov a primit  20 de ani temniţă grea ,decizie reconfirmată , la recurs, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

A murit în 1958, la 70 de ani,în  penitenciarul din Râmnicu -Sărat ( cf. Ioniţoiu ) , în  Aiud ( cf. Mamina -Scurtu .

-Cantacuzino, Mathei -George

Arhict.Liberal. N.în 1898 ,la Bucureşti .Licenţiat al Şcolii Naţionale de Belle-Arte -secţia Arhitectură ( Paris,1919 ).Deputat PNL-georgist în legislaturile Iorga şi a PNŢ (1931-1933 )

A încercat să fugă din România în 1948,dar a fost "turnat" ,arestat şi condamnat la 5 ani închisoare ( executaţi la Jilava, Midia şi Aiud ).

Rearestat în 1959,a murit în 1960, la Capu Midia.

-Cămărăşescu ,Ion

N.în 1882, în Bucureşti , într-o familie de mari proprietari.Licenţiat în Drept ( Paris ).Membru al P.Conservator ,ministru la Culte şi Instrucţie ( 1906-1907 ); iniţiator al constituirii P.C.-Democrat takist (febr.1908 ) ;Prefect de Durostor ( 1913-1918) şi Covurlui-Galaţi ( 1918-'19 ) .

Deputat de Durostor ( 1919-1933 ).

Din 1922, intră în PNR apoi, după fuziunea cu PŢ, activează în PNŢ.Preşedintele Uniunii Camerelor Agricole ( 1928-1930 ).

Arestat în noaptea de 4 / 5 mai 1950 , în "lotul demnitarilor",transportat în dube la Sighet ,unde a murit la 25 martie1953, fiind aruncat la groapa comună.

-Căpăţâneanu ,Dumitru Gh.

Învăţător din com.Dobroteasa ( Olt ) .Membru în Delegaţia Permanentă a PNŢ .

Deputat în câteva legislaturi din  interbelic, ca reprezentant al jud Olt.

Subsecretar de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale în guvernul Nicolae Rădescu (4 nov.'44-6 mart.'45 ).Arestat la 16 august 1952, închis la Sighet , apoi cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan , unde a murit .

-Cartojan,Alexandru

N.în 1901, la Vida-Cartojani .Preşedintele org.PNŢ- Giurgiu (Vlaşca ) Prefect (1928-'31 ) Deputat ( 1932-'33; 1933-'37  ) Prof. de Istorie.Arestat în 1952.

-Cihosky ,Henri /Cihosky -nepoată /

N.în 1871, la Tecuci .Implicat în câteva scandaluri politice ("Cazul Stere " , "Afacerea Skoda ), din care a ieşit onorabil.Ministru de Război în guvernul Maniu ( 1928-'30 ).

Senator de drept în legislatura PNŢ( 1928-31 ) ,PNL(1933-'37) şi FRN (1939-'40 ).

În 1945, a primit gradul de general de armată ( r )  Arestat la 5/6 mai 1950, în "lotul demnitarilor ",transportat cu dubele la Sighet.După 10 zile, a murit la  17 mai 1950.

-Cipăianu Gheorghe

N.1878, Cipăieni -Turda.

Deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 )

Senator PNL ( 1922-1926 ),deputat de Turda şi Târnava Mică  (1931-'32;1933-1937 ).

Dir.al Casei Centrale a Cooperaţiei şi Împroprietăririi , cu o serie de lucrări de specialitate :

Înrâurirea reformei agrare ( 1921 ),Viaţa economică a satelor ( 1927 ),Dezvoltarea agriculturii ( 1929 ), Organizarea şi încurajarea agriculturii ( 1930 ) Combaterea crizei agricole ( 1931)

Arestat la 5 / 6 mai 1950.Condamnat la 5 ani, pe care i-a  executat la Sighet .

Eliberat în 1955,a murit în 1956,

-Cisar ,Theodor-Alexandru

Mitropolit romano-catolic al Bucureştiului .Senator de drept ( din 1927 )

Arestat şi anchetat la 70 de ani ,la Ministerul de Interne(1950) Judecat într-un proces înscenat în legătură cu Vaticanul.Domiciliul obligator în Orăştie, până în 1953.Revenit în Bucureşti ,supravegheat de Securitate tot timpul.

-Ciugureanu ,Daniel

N.în 1885 , la Şirăuţi ( Hotin ) .Studii de medicină la Universitatea din Kiev .Urmărit pentru activitatea sa în mişcarea naţională a românilor basarabeni , în 1912 a fost arestat  de autorităţile ruse.A contribuit la înfiinţarea Partidului Naţional Moldovenesc ( apr.1917 ) , fiind ales în Sfatul Directorilor Generali ai Republicii Moldoveneşti ( 24 ian-3 apr.1918 ).

După unirea Basarabiei cu România ,a fost desemnat ministru al Basarabiei în guvernul României( 1919-1921 ) A activat în PŢ -din Basarabia ( 1918 ), al cărui deputat şi senator a fost ales(1919 ) ;Se înscrie în PNL ( 1920 ),apoi în PNR ( 1924 ), pentru ca ,în final, să opteze penru  P.P-Averescu, fără să mai activeze intens pe arena politică.

  A fost arestat în 5 /6 mai 1950,în "lotul demnitarilor".În duba care-l transporta la Sighet , a avut un atac cerebral , fiind dus la spitalul din Turda , unde a decedat .

Securitatea l-a înregistrat ca mort la Sighet, la 9 mai 1950 .

-Cniş ,Vasile

[LD nu ştiu în ce legislatură şi din ce partid.Sunt convinsă că deputaţii şi senatorii au fost arestaţi pe bază de liste , aşa cum apărea în Monitorul Oficial, la începutul fiecărei legislaturi.]

N.în 1894, la Luncuşoara ( Suceava ).Avocat .Luptător în primul război mondial, decorat cu "Coroana României " pentru acte de eroism.

Deputat de Suceava în interbelic.Arestat în 1952, trimis în temniţa din Suceva apoi la Poarta Albă , unde a murit în oct.1952.

-Constantinescu ,Atta Al.

N.1896, la Paris.Avocat,mare agricultor ( fiul lui Alex.Constantinescu , membru marcant al PNL ,

ministru la Agricultură şi Domenii în guvernele liberale ,înainte de primul război )

Doctor în Drept; secretar de Legaţie ;deputat PNL(1922-1926 )apoi PNL-georgist(1933-'37 )

Ministru la Lucrări Publice şi Comunicaţii în guvernul Antonescu ( 6 mart.1943-23 august '44 )

Arestat în 1946 .Condamnat .Detenţie în închisorile Jilava, Cernavodă , Gherla.

-Constantinescu ,Tancred.

N.1876,Cahul.

Deputat şi senator PNLîn opt legislaturi 

Inginer,Şcoala de Poduri şi Şosele ,studii speciale în Franţa şi Germania .

Dir.general la Muniţiunile de Război ( 1916-'18 );dir.general la CFR ;secretar general la Industrie şi Comerţ ;ministru Industrie şi Comerţ în guvernul IICBrătianu ( 1923-1926 )

Opera:Legea minelor ( 1924 ),Înfiinţarea uzinelor de la Copşa Mică şi Cugir ( 1925 ) ;

Naţionalizarea soc."Steaua Română " ( 1925 ) ;La politique économique des richesses naturelles de la Roumanie (Paris, 1925 ) ;Efectele legii electorale ( 1927 )ş.a.ş.a

Arestat în noaptea de 5 / 6 mai 1950.Amurit în penitenciarul de la Sighet , la 14 ian.1951

-Cornăţeanu,Nicolae D.

N.în 1899, în Călăraşi ( Ialomiţa ) Ing.agronom,prof.de Contabilitate agricolă la Academia de Înalte Studii Agronomice .Bucureşti.Preşed. "Asociaţiei Inginerilor Agronomi ".

Autor al unor lucrări agrariene de mare utlitate :Importanţa contabilităţii agricole ( 1927 )Agricultura şi cooperaţia în Elveţia ( 1828 );Organizare exploataţiilor agricole în România ( 1929 ) ;Organizarea muncii în agricultură ( 1929 ) ;Problema datoriilor agricole ( 1931 ) ş.a.ş.a

Secretar al "Uniunii Agrare " -C.Argetoianu ;deputat în legislatura Iorga-Argetoianu ( 1931-'32 )

deputat în legislatura FRN ( 1939-1940 ).Ministru la Agricultură şi Domenii ,în guvernele regimului carlist, Armand Călinescu, Argeşanu şi C.Argetoianu ( 7 martie 1939-nov.1939 ) Arestat în 5 /6 mai 1950 ,în  "lotul demnitarilor ", dus la Aiud, eliberat în 1955.A murit în 1977. 

-Costinescu ,Ioan E.

N.1871,(la Bucureşti ? ) . Deputat PNL, în legislaturile interbelice .

Medic,licenţiat la Universitatea din Bucureşti ;doctorat la Universitatea din Paris .

Primar al Bucureştiului (1922.'26 );ministru al Muncii ,Sănătăţii şi Ocrotiri Sociale (febr.-oct 1934 )  al Sănătăţii (oct .'34-sept.'35 );al Industriei şi Comerţului (sept.'35-aug.'36 );al Muncii şi Ocrotirilor Sociale ( febr.-mart'38 ) Preşedintele "Crucii Roşii" din România.

Arestat în 5/6 mai 1950, la 79 de ani .A murit în penitenciarul de la Sighet ,la 21 nov.1951.

-Crainic, Nichifor.

N.1889.Bulbucata (Vlaşca ) Pseudonimul lui Ion Dobre .

Deputat (de Vlaşca, pe listă PNŢ )în legislatura PNŢ ( 1928-1930 )

 

30 mai -4 iun.'45

#Procesul ziariştilor "criminali de război "

[LD: arestaţi la grămadă ,din presa de toate "culorile" , dar , mai ales, cea naţionalistă ]

Se organizează mitinguri de presiune , la care "cetăţeni indignaţi" cer sancţionarea "ziariştilor fascişti " La ele , iau cuvântul miniştrii de resort :P.Constantinescu -Iaşi ( Propagandă ) , C.Burducea ( Culte ) , Vlădescu Răcoasa ( Minorităţi ) .

Râuri de cerneală  înveninată , de mărturii demascatoare , curg în presa aservită noului regim."Confraţi ziarişti" cu limbaj bolşevizat , se întrec în a cere pedepsirea exemplară. chiar cu moartea .Se organizează mitinguri de presiune , la care "cetăţeni indignaţi" cer sancţionarea "ziariştilor fascişti " . Te întrebi şi astăzi : cum de a fost posibil ?! ]

/Lotul este format din : Pamfil Şeicaru ( dispărut ) , Ionel Dumitrescu , Stelian Popescu ( dispărut ) Romulus Dianu , Ilie Rădulescu , Alex.Hodoş , Radu Dumitrescu -Gyr , Grigore Manoilescu ( dispărut ) , Nichifor Crainic ( dispărut )  ş.a

Acuzatori publici :C.Vicol, Alexandra Sidorovici , I.D.Ioan , şi Avram Bunaciu .

În actul de acuzare dat publicităţii li se imputa că " prin articolele de ziare , broşuri sau conferinţe

 [...] s-au pus în slujba propagandei fasciste sau hitleriste şi au contribuit , prin acţiunea lor ,la menţinerea unui regim odios şi a unei politici externe nefaste "

/ În corul demascator se întrec  :Miron Constantinescu , Scarlat Callimachi, Şerban Voinea, George Macovescu ,George Ivaşcu , Miron Radu Paraschivescu , Gh Dinu , Radu Boureanu şi Mihai Beniuc, Ion Pas, Ion Biberi şi mulţi alţii care , în interbelic , au reprezentat aşa-numita "presă de stânga".

/ La 4 iun,Tribunalul Popoporului pronunţă sentinţa .2 condamnări la moarte -Şeicaru şi Grig.Manoilescu ;8 condamnări la muncă silnică pe viaţă -Romulus seişanu , Ilie Rădulescu  ,IPPrundeni , Gabr.Bălănescu , Pan Vizirescu , Aurel Cosma , Nichifor Crainic , Stelian Popescu ( în contumacie ) ;alte condamnări , între 12 -20 de ani -Ionel Dimitrescu , Al Hodoş, Radu Dumitrescu -Gyr .La toţi li se confiscă averea lor şi a soţiilor sau descendenţilor .

Arestat în 1947.Anchetat, torturat , umilit .Eliberat în 1964.Mort în 1972.

-Crihan ,Anton .

N.1893.Sângerei (Bălţi )-Bsarabia.

Ales deputat în Sfatul Ţării (21 nov.1917 ),a militat pentru unirea cu România. participând ,pe 27 martie 1918, la Marele Sfat al Ţării din Chişinău care a hotărât unirea cu Ţara.

Vicepreşed , apoi secretar al P.Ţărănesc din Basarabia ;deputat în primul parlament al României Mari ( 1919 ), membru al Delegaţiei române la Conferinţa româno-rusăde la Viena  ( 1924 ).S-a încadrat  în PNŢ , în 1926.Subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii şi Domenii , în guvernul Maniu / Vaida (oct. 1932-nov.1933 ).

   După 23 aug.1944, prof. la Catedra de Economie naţională, politică agrară şi cooperaţie agricolă, la Facultatea de Agronomie la Iaşi  ( 15 febr.'46-oct.'47 ),dată de la care este dat afară din învăţământ.În 1948, are o tentativă de trecere a graniţei ,dar este prins şi arestat, în Iugoslavia.Sprijinit de Ambasada Franţei la Belgrad,reuşeşte să plece la Paris ,stabilindu-se în SUA ,devenind membru al Comitetului Naţional Român .A murit în SUA.

-Cristi, Vladimir

N.în 1880, la Teleşeu -Orhei (Basarabia ),într-o familie de moşieri basarabeni rusificaţi .

Licenţiat al Fac.de Drept (Moscova )şi al Facultăţii .de Agronomie (Paris ) .

După revoluţia din febr.1917, face parte din Sovietul ţăranilor şi muncitorilor din Chişinău , fiind numit consilier gubernial al Basarabiei .Ales deputat în Sfatul Ţării ( 21 nov.1917 ), a jurat  credinţă acestuia, fiind numit ministru la Interne în guvernul Republicii Moldoveneşti.

  După unirea Basarabiei cu România ( 27 martie 1918 ) , a fost desemnat delegat pe lângă Ministerul Afacerilor Străine al guvernului Marghiloman(apr.1918 ) , împreună cu Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu ( miniştri ptr.Basarabia ).

    După terminarea războiului, s-a înscris în P.P.-Averescu, fiind ales deputat în legislatura 1926-'27.Ministru de Stat ( 16 ian-6 iun.1932 ),în guvernul Iorga -Argetoianu.

Îl urmează pe C.Argetoianu ,devenind membru în Uniunea Agrară ( iun.1932 ),în Partid Agrar (din 1936 ),apoi la regimul autoritar al lui Carol II (1938-1940 ),ajungând primar al Chişinăului ( 1938 ),membru în Directoratul FRN ( ian.1939 ) , deputat în Parlamentul FRN ( 1939-'40 ).

  În 1944, s-a refugiat în Austria ( lucrând ca muncitor agricol la o fermă ) .Încecând să-l contacteze pe Argetoianu ( aflat în Elveţia ) , a fost arestat de NKVD şi dus, împreună cu familia, în URSS.A dispărut în gulagul sovietic.

-Cuza ,Alexandru C.

Decanul de vârstă al clasei politice româneşti :61 ani în 1918, 87 de ani în 1944.

N.în 1857,la Iaşi.Cu o certă labilitate politică ,apartenenţa la un anume curent de idei i-a marcat şi opţiunile.În timpul perioadei "junimiste" ,a ajuns ajutor de primar al Iaşului  (1890-'91) şi pentru prima oară deputat de Iaşi (1892-'95 ).După 1895,ambiţionează cristalizarea unei doctrine personale,naţionalistă şi antisemită,trecând prin fondarea Ligii contra alcoolismului (1897, împreună cu ADXenopol ) ,prin fondarea P.Naţionalist -democrat (împreună cu Iorga ,1910 )

în numele căruia a candidat şi a fost ales deputat ,pledând pentru împroprietărirea ţăranilor şi votul universal (1914-1918 ).

După război şi întregirea României,după adoptarea noii Constituţii în 1923,s-a despărţit de Iorga, a înfiinţat Liga Apărării Naţional Creştine -LANC -care, în toată perioada interbelică,a fost un partid parlamentar, naţionalist, antisemit, anticomunist, în numele căruia el a fost ales deputat şi senator în toate legislaturile .

În 1935, prin fuziunea cu PNAgrar -Goga, a pus bazele Partidului Naţionalist Creştin, pe locul 3 în alegerile din nov.1937, adus la putere de Carol II , formând aşa numitul guvern Goga -Cuza

, în funcţie onorifică de ministru de Stat ( 29 dec.'37-9 febr.1938 ).

Ultimele sale prestaţii politice au fost în structurile regimului autoritar carlist (1938-1940 ) , fiind consilier regal, membru în FRN şi senator în parlamentul FRN(1939-'40 )

După 1944, i s-a  impus un regim de domiciliu obligatoriu ,la Sibiu,suportând restriştea abătută asupra fiului (mort în închisoare ) şi nepotului (arestat ).

-Cuza, Gheorghe A./ Cuza -fiu /

N.în 1896, la Iaşi (fiul lui A.C.Cuza ) Licenţiat al Facultăţii de Drept -Iaşi ( 1918 ), cu doctorat (1921 ),prof.univ.de Drept Roman la Universitatea din Iaşi ( din 1922 ).

Secretar general al Ligii Apărării Naţional Creştine (LANC ),organizaţie naţionalistă fondată de părintele său (1923 ),apoi al Partidului Naţional Creştin ( după fuziunea, din 1935 ,cu PNA-Goga )

Din 1931,deputat LANC,apoi PNC  în legislaturile pluraliste interbelice.

Ministru Muncii -în scurta guvernare Goga -Cuza ( 29 dec.'37-9 febr.1938  )

Arestat ( împreună cu fiul său ), judecat în lotul II al "vinovaţilor de dezastrul ţării şi propagandă în favoarea hitlerismului " .La 21 febr.1946,condamnat la 20 de ani temniţă grea ,de Tribunalul Poporului.A murit în închisoarea Aiud .

-Cudalbu [Popescu ],Teodor / Ion -fiu /

N.în 1863, la Chilieni (Tutova ), pe nume Popescu .Licenţiat în Ştiinţe Juridice (Bucureşti ),doctorat în Drept ( Roma ).Magistrat (sau substitut de procuror )la Teleorman ,Fălciu ,Tutova,Brăila şi Ilfov. (1889-1898 ) În timpul primului război mondial , administrator al Casei Pădurilor la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor .

După război, s-a înscris în P.Poporului-Averescu,fiind ales deputat (din 1920 ) şi senator .

Ministru la Agricultură şi Domenii în guv.Averescu ( 1920-1921 ; ministru la Justiţie ( 1926-'27 ).

În 1932 , a urmat pe Octavian Goga în PNAgrar şi PNC ( la fuziunea cu ACCuza  )

Arestat la 87 de ani ,în noaptea de 5 / 6 mai 1950 , în "lotul demnitarilor ",transportat la Sighet

a murit la scurt timp după arestare.

-Cuza George ,A.

N.în 1896, Iaşi.Fiul lui ACCuza .Deputat LANC ,apoi PNC în câteva legislaturi :Dorohoi (1931 ),Storojâneţ (1932 ),Bălţi (1933 ),Iaşi (1937 )

Licenţiat şi doctor în Drept ( Iaşi ) Prof.univ. de Drept roman la Universitatea din Iaşi .

Ministru al Muncii în guvernul Goga (28 dec.'37-9 febr .'38 )

Opera:Banul şi pământul ( 1932 ) ;Partidul şi votul universal ( 1934 );Naţionalismul cuzist şi democraţia iudeo-masonică ( 1934 );Francmasoneria în Germania ( 1935 )şi o serie de articole privind dreptul roman .

Arestat şi condamnat de Tribunalul Poporului ,la 20-21 febr.'46 ,în lotul II -"criminali de război ",un lot eterogen, format din doi inculpaţi prezenţi ( Gh. Cuza şi Victor Vojen ) , restul fiind "dispăruţi ".A murit în penitenciarul Aiud,la 14 sept.1950 .

D.

-Dan, Sever

N.1885, Măcin-Cluj .Luptător pentru unire ,membru al CNR ,deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 )Deputat în toate legislaturile României Întregite(1918-1940 ):

Înregimentat politic în PNR,apoi PNŢ( 1919-'33),Frontul Românesc -Vaida (1933-'37 ), membru fondator al FRN (1939-'40 )

Reprezentant al Consiliului Dirigent din Transilvania la Ministerul de Finanţe din Bucureşti .

Subsecretar de Stat la Finanţe în guv.Ştirbey (1927 ) ;ministrul Sănătăţii Publice în guvernul Maniu ( 1928-1931 ) ;administrator al Băncii Naţionale ( 1932-'34 )

Arestat la 5/6 mai 1950.Detenţia la Sighet ,unde a fost bătut şi umilit de Vasile Ciolpan.

Eliberat în 1955, grav bolnav, a murit în 1961.

-Danciu, Constantin Gh.

N.în 1888,la Costeşti -Balta ( Mehedinţi ) .Prof.de istorie ,dir.al liceului "Traian " din Turnu Severin.Preşed.org.judeţene a PNŢ -Mehedinţi, fost deputat .

Arestat la 16 iulie 1947, anchetat la MAI, internat la Văcăreşti , până la terminarea procesului .

La 18 iun.1951 a fost deportat la Dropia ( Bărăgan ) , unde a rămas până în 1956 .

Rearestat în 1956,i s-a înscenat un proces , fiind condamnat la 18 ani muncă silnică.

După 2 luni, a murit la 13 nov.1959, din cauza tratamentului barbar la care a fost supus.

-Deculescu Constantin , Gh.

N.1889, Olteniţa ( Călăraşi ) .Deputat şi senator PNŢ(1928-1937 ) .

Doctorat în medicină(1916 ) cu specializare la Spitalul St.Louis (1919 ).

Luptător în primul război mondial,decorat ;dir al Institutului de Igienă ( Bucureşti );preşedinte al Consiliului de administraţie al "Loteriei"Prefect de Ilfov (1928-'30 ) ;secretar general la Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale (1932-'33 ) .

Arestat la 24 sept.'50 ,( împreună cu fratele său Deculescu Ion ) ;eliberat în 1951 ;

rearestat în 1952, eliberat în '54.Detenţia în lagărul de muncă de la Bicaz.A murit în 1988.

-Dimitriu ,Vlad

Avocat .Deputat PNŢ (1926-1935 ) apoi PRŢ-Iunian (1935 -'37 ).

În procesul Maniu -Mihalache , desemnat apărător din oficiu al lui Nicolae Penescu şi col.Stătescu ,a atras atacurile presei comuniste şi persecuţiile ,deoarece ,la proces, a afirmat , printre altele :<atât timp cât o ţară e ocupată de trupe străine sovietice , nu se poate susţine că mai are suveranitate şi independenţă >

În 1948,a fost epurat din barou ,iar în 1952,arestat.Pedepsit la muncă forţată ( cules de orez în lagărul Spanţov ),apoi în penitenciarul Piteşti , apoi cu domiciliul obligator în Bărăgan ( până-n 1959 ) A murit în 1969 ,la Bucureşti .

-Dobrescu , Aurel A.

N.1885, Henig -Berghin (Alba ) .Deputat ,apoi senator PNŢ, în toate legislaturile interbelice (1919-1937 )Subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor,în guvernul Maniu (1928-1930 ) .Arestat la 15 august 1949 , condamnat la 7 ani , ispăşiţi la Jilava şi Aiud .

Rearestat în 1958 ,din Bărăgan (unde avea domiciliul obligatoriu )a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, anchetat ,chinuit , umilit , în închisorile din Jilava, Aiud , Văcăreşti .

A murit în spitalul penitenciar Văcăreşti ,în nov.'63, fiind aruncat în groapa comună .

-Dragomir, Silviu/Flora-soţie /

N.în 1888, la Gurasada ( Hunedoara ).Prof.univ. de Istorie ecleziastică la Instit.Andreean din Sibiu ( 1911-1919 )Prof. la catedra de Istoria popoarelor sud-est europene la Univ.din Cluj ( din dec.1918 ).Membru al Academiei Române ( 25 mai 1928 ) ,cu remarcabile studii de istorie medievală şi modernă a României.

Înainte de război şi unire , membru al Partidul Naţional Român, secretar al Adunării Naţionale de la Alba Iulia ( 1 dec.1918 ),şef al biroului de presă al Consiliului Dirigent ( 2 dec.1918 ).

  După 1919, se înscrie în P.Poporului -Averescu , devenind deputat  ( din 1926 ), îl urmează pe Goga , fiind membru în PNA şi PNC:(1932-1937), pentru ca în regimul carlist,să devină membru FRN, membru în Consiliu de Coroană ,senator numit de Rege , ministru secretar de stat pentru Minorităţi (1938-1940 ).

După război, a fost "pensionat " din oficiu ( 1 sept.1947 ) În mai 1950, a fost arestat în "lotul demnitarilor" , întemniţat la Sighet ,de unde a fost eliberat în iul.1955.

Soţia sa ,Flora , a  fost arestată şi condamnată la 2 ani închisoare.

Din 1957, a lucrat la Institutul de istorie din Cluj.A murit în martie 1962, la Cluj.

-Dumitrescu ,Alexandru -Colţeşti

N în 1901, Colţeşti-Râmnicu Vâlcea

Deputat PNŢ(1928-'30 ) apoi PRŢ-Iunian (1931-'32 )

Magistrat ,avocat şi scrritor ;primar al oraşului Vâlcea (1930 )

Arestat la 15 august 1949.Condamnat , detenţie în Jilava şi lagărul de la Peninsula.

Eliberat în 1954, rearestat în 1959.Suportând "reeducarea" de la Jilava ,din 1962 ar fi  devenit

"turnător".Eliberat îîn 1964.

F.

-Filip ,August

Subsecretar de Stat la preşedinţia Consiliului de Miniştri ,în guvernul de criză condus de  Constantin Argetoianu ( 28 sept-23 nov.1939 ).

Avocat, n.în 1897, cu studii de Drept la Bucureşti şi Paris.Membru al Partidului Agrar (fondat de Argetoianu), deputat din partea acestui partid în legislatura Iorga-Argetoianu (1930-'31 ).

Arestat cu "lotul demnitarilor", în mai 1951, întemniţat la Sighet , eliberat în 1955.

La "eliberare" , revenit în Bucureşti , a constatat că nu mai avea nici un mijloc de subzistenţă , totul fiindu-i confiscat .S-a sinucis , înecându-se în lacul Herestrău.

-Filipescu , Ene -GheorgheT .

Proprietar de magazin de încălţăminte , pe Calea Victoriei .N.în 1884 , la Olteniţa ( Călăraş ).

Membru al PSocialist din 1903 , apoi al PSDR, în interbelic.

În perioada aşa -zisei "dictaturi regale (1938-1940 ),alături de Titel -Petrescu ,Flueraş, Gherman ,şi alţi câţiva ex-socialişti (sprijinindu-i pe Ralea,Gusti ,Vianu şi alţi intelectuali de "stânga" ) ,a devenit un lider activ al organizării muncitorilor în bresle ,în cadrul regimului Frontului Renaşterii Naţionale,ajungând deputat din partea breslei micilor industriaşi şi a meseriaşilor ,în parlamentul FRN.(Discurs parlamentar la Mesaj, în M.O. nr. 6 . D.A.D .şed. din  24 iun.'39 )

După 23 august 1944,  a urmat "linia C.Titel-Petrescu " ( alături de Grigorovici,Gherman Flueraş ) ,făcând parte din structurile de conducere şi suportând  hărţuelile care au marcat înghiţirea PSD de către PCR , până la unificarea PMR ( 1948 )şi represiunile ce au urmat pentru "nesupuşi" .

În 1949, i s-a naţionalizat magazinul.La 13 iunie 1949, a fost arestat .Anchetat timp de doi ani şi jumătate.În 1952 a fos judecat şi condamnat : la 15 ani temniţă grea  (pentru "crimă de înaltă trădare" ) , la 7 ani închisoare corecţională (pentru "uneltire contra ordinii sociale" )şi încă 10 ani temniţă grea (pentru "complot cu scop de trădare şi surpare a ordinii constituţionale şi răzvrătire " .Recursul fiindu-i respins (Decizia nr.1844 din 13 martie 1952 ),a rămas încarcerat.

Peste doar câteva luni, ca urmare a tratamentului la care a fost supus, a murit în penitenciarul Târgu Ocna,pe 21 august 1952.

-Finţescu ,Ioan N.

N.în 1888, în Strehaia -Mehedinţi .Avocat, decan şi prof. de Drept Comercial la Facultatea de Drept -Bucureşti .Membru PNL, deputat în legislaturile liberale.

Ministru al Economiei Naţionale (1 ian.'43-23 aug.'44 )în ultimul guvern(al IV-lea ) condus de mareşalul Ion Antonescu .

Arestat în 1946, judecat în lotul II ( 20 mai 1946 ) al ministeriabililor lui Ion Antonescu , paralel cu judecarea recursului primului lot , condamnat la 20 ani muncă silnică ,închis la Jilava ,Aiud şi Sighet.A murit (nu se ştie exact când ) la Sighet.

-Flueraş,Ioan.

[LD:  pe larg la fişier PSDR ]

N.1882,Chereluş /Şicula (Arad ).

Deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 )

Deputat PSDR, ales pe listele PNŢ (1928-'30;1931-'33)

apoi deputat al breslelor ,pe listele FRN (1939-'40 )

Rotar.Autodidact.membru PSD (1903-1918 ,la Budapesta ),membru al CNR care a pregătit Adunarea de la Alba Iulia din 1 dec.1918 .Preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii (1938 )

Arestat în vara 1945.Condamnat la 3 luni închisoare , neeliberat .Omorât la 13 iunie 1949, în penitecenciarul Jilava ,de Rek Ludovik ( comunist condamnat )unul din torţionarii echipelor de "reeducare" ale lui Ţurcanu .

-Fotino ,George

N.1896, Craiova.Deputat liberal ,vicepreşedinte al Camerei (1934-'37 ).

Voluntar în primul război mondial.Licenţiat în Istorie şi limbi clasice. Doctorat la Paris

Prof. univ. la Facultatea de Drept, unde preda Istoria dreptului românesc .

După 23 august'44, ministru Cooperaţiei ( din partea PNL-Dinu Brătianu ) în guv.Sănătescu şi Rădescu .Arestat în 1949, în primele loturi cu "foşti demnitari" .Deţinut la Jilava şi Sighet .Eliberat în 1956.A murit în 1969.

-Frangulea Titus

Deputat PNC în alegerile din dec.'37.Avocat din Iaşi.

Arestat, condamnat... [??]   a murit în timpul detenţiei , în lagărul de la Periprava .

-Frenţiu ,Traian [Valeriu ]

N.1875,Reşiţa -Caraş Severin. Deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 );Senator de Drept ( 1939-'40 )

Participant activ la Unirea din 1 dec.1918.Episcop greco-catolic de Lugoj ( din 1912 ),apoi la Oradia (1921).

Arestat la 28 oct.1948, pentru că a protestat faţă de persecuţiile abătute asupra bisericii greco-catolice ,a obligaţiei de a trece la ortodoxoie.Împreună cu ierarhia ,dus în detenţie la Dragoslavele, apoi la Rucăr şi Căldăruşani ,apoi la penitenciarul din Sighet.

A murit , la 11 iulie 1952, fiind aruncat în gropile comune din cimitirul everesc

-Frigator , Mircea

Fruntaş PNL.N.în 1888 , la Galaţi .Fost preşed.al Camerei de Comerţ .

Deputat , apoi senator al PNL în legislaturile interbelice.

Arestat la 15 apr.1952, trimis într-un lagăr de muncă forţată , apoi cu domiciliu obligator la Mirecurea Ciuc, până în 1954. În timpul detenţiei, familia a fost dată afară din casă .

G.

-Gafencu ,Grigore

[LD : pentru valoarea lor deosebită  privind istoria diplomaţiei  româneşti , recomandăm  câteva lucrări : Grigore Gafencu : Préliminaires de la guerre a l'Est  ; Les derniers jours de l'Europe , Fribourg , Ed.Egloff, 1944 ;Jurnal , iunie 1940-iul.1942 ,Editura Globus, 1994 ; Misiune la Moscova , 1940-1941 ,/Culegere de documente / ,Editura Univers enciclopedic , Bucureşti, 1995

Jurnal, Bucureşti , 1 iunie1940-Moscova, 31 aug.1941 ,vol.I , editat de Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc , Bucureşti, Editura Pro Historia , 2006 .]

N.în 1892 ,la Bucureşti .A studiat Dreptul la Geneva ;doctor în ştiinţe juridice al Universităţii Sorbona din Paris ( 1914 ).

    Voluntar în războiul din 1913 , ofiţer de aviaţie în primul război mondial .

După război , s-a dedicat ziaristicii , fondând şi conducând "Revista Vremii " , ziarele "Argus" ( 1918-1948 )  şi "Timpul " ( 1937-1944 ) .Unul din fondatorii Agenţiei Române de Presă "Orient Radio" ( Rador ).

  Membru al Partidului Naţional Ţărănesc din 1927 , a fost ales deputat al acestui partid în majoritatea legislaturilor interbelice( 1928-1937 ) , iar după 1938 , senator numit de rege în Parlamentul Frontului Renaşterii Naţionale ( 1939-1940 ) .

   A deţinut funcţii importante în guvernele  PNŢ , conduse de Maniu şi Vaida :secretar general al Ministerului Afacerilor Străine ( 1928 ); subsecretar de stat la :Lucrări Publice şi Comunicaţii ( 1929-'30 ) , la Preşedinţia Consiliului de Miniştri ( 1930 ), la Ministerul Afacerilor Străine ( 1932 ), la Industrie şi Comerţ ( 1933 ) .

  În februarie 1938 ,l-a urmat pe Armand Călinescu în sprijinirea Regelui Carol al II-lea  , fiind membru-fondator al FRN ,demnitar de marcă al noului regim.În această calitate , a fost ministru al Afacerilor Străine al României  între 22 dec.1938-1 iunie 1940.

În timpul crizei româno -sovietice din iunie 1940 - provocată de ultimatumul sovietic şi cedarea Basarabiei şi nordului Bucovinei - a fost numit ministru plenipotenţiar al României la Moscova

demnitate ce a deţinut-o până la  începutul războiului antisovietic ( august 1940-iun.1941 ).

Între 1941-1944 , aflat în Elveţia, a ţinut în permanenţă legătura cu clasa politică a ţării.

  După terminarea războiului ,până la semnarea Tratatului de Pace cu România ( 10 febr.1947 )

alături de alţi oameni politici şi diplomaţi români din exil, a înaintat numeroase Memorii  în apărarea drepturilor României, într-o perioadă în care ţara se afla sub controlul armatei sovietice de ocupaţie.

  În anii care au urmat ,s-a angajat în lupta emigraţiei române împotriva regimului totalitar instalat la Bucureşti , făcând parte din "Comitetul Naţional Român", din "Uniunea Pan Europeană " ş.a.

Mircea Eliade scria despre Gafencu : <Peste hotarele ţării , nimeni altul nu avea faima şi prestigiul lui Grigore Gafencu .Nu reprezenta numai ceea ce ne-am obişnuit să numim "interesele " româneşti , ci şi pe ale vecinilor noştri .Este purtătorul de cuvânt, ascultat şi respectat , al tuturor neamurilor ocupate de dincolo de Cortina de fier. >

   Judecat ( în contumacie )  în procesul Maniu-Mihalache din iunie 1947 ,Grigore Gafencu a fost condamnat la 20 ani muncă silnică pentru "înaltă trădare " , la 10 ani muncă silnică pentru "complot şi răscoală " , la 10 ani "pentru revoltă" , la 12 ani pentru "tentativă de răsturnare a ordinii constituţionale" ( sentinţa nr.1988 din 11 nov.1947 )

A decedat la 30 ian.1957, la Paris, în ziua în care împlinea 56 de ani .În 1968, rămăşiţele pământeşti ale lui Gafencu au fost aduse în ţară şi reînhumate la cimitirul Bellu .

-Georgescu ,Vasile -Bârlad

N.1886, în Băcani -Tutova.Deputat şi senator PNŢ(1928-1932 )

Avocat, decan al baroului Tutova ( Bârlad ).Între 1921-1927 , a apărat gratuit toate pricinile legate de împroprietărirea ţăranilor .

Membru al P.Conservator -Democrat -Take Ionescu(ante şi postbelic ) ; al PNR , după fuziune(1922), al PNŢ ,după fuziunea cu PŢ(1926 ),al Frontului Românesc -Vaida ( 1935 )

Prefect(1920 ) şi primar al Bârladului (1932 )

Arestat la 7 mai 1947, implicat în procesul Maniu -Mihalache.Rearestat la 15 aug.1949 ( împreună cu trei fii ) .Rearestat la 29 nov.1956 ,în psihoza legată de revoluţia din Ungaria .

Torturat de organele de anchetă, condamnat la alţi 16 ani de muncă silnică , ispăşeşte pedeapsa în închisorile din Jilava, Malmaison şi Botoşani ,unde a murit , la 18 iul.1962.

- Gyarfas ,Elemer C.

Personalitate marcantă maghiară din Ardeal, avocat şi agricultor :N.în 1884, la Boziaş ( Târnava -Mică ).Studiile la Cluj şi Budapesta ;doctorat în Drept şi Ştiinţe Politice la Paris ; comite suprem ( prefect ) al jud.Târnava -Mică înainte de 1918 ;preşedintele Consiliului diecezan romano-catolic Membru al Partidului Maghiar ,deputat şi senator de Ciuc în legislaturile interbelice.

Autor al unor lucrări privind problematica istorică , economică şi confesională din Ardeal ( Erdelyi Problemay , Cluj, 1923; L'eglise catholique en Transyilvanie , Dicisânmartin, 1923;Cursul leului şi criza financiară , 1924 ;Dreptul de alegere al episcopilor , Cluj, 1929,ş.a.

Arestat în 1945.Judecat şi achitat la 28 iunie 1946 ,după ce acuzatul murise în timpul anchetei .

-Gheorghian , Nicolae

Fost deputat PNL.N.în 1907, la Bucureşti .Licenţiat al Facultăţii de Drept din Cernăuţi .

Arestat în 1952, condamnat la muncă silnică , eliberat în 1956.

Profund afectat psihic de suferinţele îndurate în închisoare , s-a sinucis ( s-a aruncat de pe fereastra locuinţei ) pe 5 sept.1959.

-Gigurtu ,Ion / Dinopol -soră /

N.în 1886-Turnu Severin.

Deputat al PP-Averescu ( 1926-'27 ),apoi al FRN ( 1939-'40 ).

Inginer de mine.Licenţiat la Academia de Mine din Freiburg , Berlin-Charlotenburg .

Membru al PP-Averescu ,apoi PNA şi PNC -Goga .

Ministru Industrie şi Comerţ în guv. Goga ( dec.'37 -9 febr.'38 );ministru Lucrări Publice (nov.1939 ),prim-ministru ( iul-sept '40 ) .Director general al societăţii "Mica " .

Opera:Dezvoltarea industriei în România ( Craiova, 1916 );Posibilităţile de refacere şi dezvoltare ale industriei în România (Bucureşti, 1919 );Industria mecanică metalurgică .ş.a.

Arestat la 5 mai 1950 , împreună cu soţia.Condamnat la 15 ani închisoare , pe care a executat-o la MAI, Sighet, Malmaison ,unde a murit în 1959 .

-Giurescu ,Constantin C.

[LD:L-am cunoscut în '68 la "Magazin istoric".Am avut lungi convorbiri cu el ]

N.1901,Focşani .Deputat PNL în mai multe legislaturi , apoi deputat FRN ( '39-'40 ),apoi deputat PNL în alegerile din 1946 .

Istoric cu doctorat la Bucureşti şi specializare la Paris.Asistent la Muzeul de Antichităţi -Bucureşti ( 1920-'26 ) , dirctor al Fundaţiei ICBrătianu ( 1927-'30 ) , prof. univ. la Facultatea de Istorie -Bucureşti ( 1926-'48 ),directorul Revistei Istorice Române

Membru PNL ,apoi al PNL -georgist ( 1930-1937 ).Membru fondator al FRN ( 1938 ).

Rezident regal al Ţinutului Dunărea de Jos (1938-'39 ) ,ministru al FRN (sept.'39-mart'40 )

şi al Propagandei (4 mart.1940 )

O vastă operă istoriografică.-articole , studii şi sinteze .

În 1948, a fost dat afară din învăţământ-Arestat la 5 mai 1950 cu lotul foştilor demnitari .

După închisoarea Sighet ( până în 1955 ) a avut domiciliu obligatoriu la Traian ( Brăila ) .

-Grigorovici ,Gheorghe

N.1871, în Storojineţ,Bucovina ; licenţiat în Medicină ( Viena, 1901 ).Parlamentar redutabil social-democrat: deputat PSD în Camera Austriacă -Viena ( 1907-1918 ) ;deputat în Adunarea Naţională de la Cernăuţi care a hotărât Unirea cu România (15/28 nov.1918 ) ; senator PSD ales în primul parlament al României Întregite ( 1919-1921 ); senator de drept în câteva legislaturi din interbelic ; senator de drept în Parlamentul FRN ( 1939-1940).

Subsecretar de Stat la Ministerul Muncii în guv.Tătărăscu ( nov.'39 -mai'40 )

Arestat pe  5/6  mai 1950, în "noaptea demnitarilor " .A murit la Sighet , în febr.1951.

-Grosu, Virgil

Avocat, preşed.org. judeţene -Brăila a PNŢ.Deputat în legislaturile PNŢ (1928-'30 ;1931-'33 ) Secretar g-ral la Ministerul Justiţiei în guvernările PNŢ.

Arestat la 15 august 1949 ;condamnat la închisoare ;închis la penitenciarele Aiud şi Galaţi.

A murit în 1951 , în timpul detenţiei .

-Gruia ,Ion V.

N.1895 .Roman-Neamţ.

Deputat PND în legislatura Iorga(1931-'32 );deputat în Parlamentul FRN (iun.1939-'mai '40 ).

Ministru al Justiţiei în ultimul guvern al regimului Carol II ( Ion Gigurtu , 4 iulie-4 sept.1940 )

Avocat ,doctor în Drept ,prof-univ.Drept constituţional şi administrativ la Facultatea de Drept din Bucureşti.Membru al Institutului Regal de Ştiinţe Administrative al României şi al unor instituţii similare internaţionale.

Dat afară din învăţământ ( 1948 ).Arestat în 1949, încarcerat la Sighet în 1950, în "lotul demnitarilor" A murit în detenţie, la Sighet , la 14 nov.1952( sau 2 sept.1953 )

-Grozdea ,Dumitru C.

Avocat , decan al baroului Ilfov, n.în 1883 .Deputat în legislaturile 1921-1927, din partea P.Poporului,condus de mareşalul Averescu , primar al sectorului 2 -Bucureşti .

Arestat în martie 1948 ; anchetat timp de 2 ani în legătură cu "lotul Pop-Bujoi " ;condamnat cu "suspendare" .Rearestat după câteva luni , în mai 1950, omorât pe 19 august 1950, în timpul anchetei ,la Securitatea din Bucureşti .

H.

-Halippa ,Pantelimon(Pan )

 [LD: am apucat să-l cunosc , în 1968, când lucram la "Magazin istoric " Din păcate, la acea aniversare , unirea Basarabiei cu România a continuat să fie subiect interzis.]

N.1883 ,Cudalbi[Cubolta ? ] Soroca (Basarabia ).

Deputat ( din 1917 )şi vice-preşedinte al Sfatul Ţării care a hotărât Unirea cu România ( 27 martie 1918 ) .Deputat PŢ ,apoi PNŢ în Parlamentul României , în toate legislaturi interbelice .

Liceul la Chişinău,Universitatea la Iaşi .Prof univ. la Facultatea de Teologie din Chişinău ;colaborator la ziarul "Basarabia";dir.revistei  "Cuvânt Moldovenesc"( 1913-1921 );colaborator la "Vieaţa Românească"( Iaşi )

Membru PŢ (1919-1926 ) apoi PNŢ (1926-1938 )

Ministru de Stat (5-12 dec.1919 ) şi ministru al Basarabiei (12 dec1919-13 mart.1920 ) ;

ministru de Stat şi ad.int .la Lucrări Publice în guvernul Ştirbey( 1927 );ministru Muncii şi Sănătăţii ;ministru Lucrărilor Publice şi Comunicaţii în guvernele PNŢ ( 1928-30 ;1932-'33).

Arestat la 5 /6 mai 1950.Închis la Sighet , de unde, din ordinul Anei Pauker , a fost transferat la Chişinău .Condamnat ,de justiţia bolşevică din RSSMoldovenească ,la 25 ani muncă silnică ( iun.'52 )a pătimit prin 11 lagăre de exterminare sovietice .

Repatriat în 1955, dus la penitenciarul Gherla. Eliberat în 1957 .

A murit la 30 apr.1979, la Bucureşti .

-Haneş, Vasile V.

Fruntaş PNŢ, prof. şi avocat, n.în 1886, la Călăraş-Ialomiţa ( fratele lui Petre Haneş ).

Autor al unor lucrări de istorie etnografică şi sociologică ( Românii din ţara Oltului -1912 ;

Sufletul românesc în Basarabia-1919;Politica conştiinţei naţionale- 1926 ;Instrucţiunea civică

,1930; Drept constituţional şi administrativ,1930 ş.a. ş.a )

Deputat în legislaturile PNŢ ( 1928-'31 ; 1931-'33 ) .

Arestat în 1957 ( odată cu fratele său ) ;condamnat ; închis la Jilava, Galaţi şi Botoşani ;

a murit în 1962, în timpul detenţiei , la penitenciarul Botoşani .

-Haţieganu,Emil

N.1878,Tritul de Sus-Turda.

Deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 )

Deputat PNR (1919-1920 ), apoi deputat PNŢîn majoritatea legislaturilor interbelice ( 1926,1928,1931) şi în parlamentul din 1946 .

Doctor în Drept ( Cluj ) .Preşed.CNR -Cluj ( 1918 ) Membru al Consiliului Dirigent din Ardeal ( 1919-1920 ).Membru al PNR(1919-1926 ), al PNŢ (1926-1935 ), al Frontului Românesc -Vaida

(1935-1938 ),al FRN (1938-'40 )

Subsecretar de Stat la Justiţie ( 1930 ), la Sănătate ( 1931 ) ;ministru Transilvaniei ( 1932-1933 ).

ministru fără portofoliu în guv. Groza ( 1946 ).

Arestat în 1949.Detenţia la Jilava şi Ocnele Mari .După expirarea condamnării, cu domiciliu obligatoriu .A murit înainte de eliberare .

[ LD:au fost închişi şi condamnaţi şi fraţii săi ,Eugen şi Iuliu Haţieganu ]

-Hodoş, Alexandru /Rodica-fiică /

Ziarist, om de cultură,descendent al unei familii de transilvăneni stabiliţi în Capitala României (n.în 1893 ),licenţiat al Facultăţii de Drept.

 Ca membru al P.Poporului-Averescu ,a fost deputat în legislatura guvernării (1926-1927 ) ,în aceeaşi perioadă fiind şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti .

   Urmându-l politiceşte pe Goga,a devenit membru în P.N.Agrar, apoi al P.N.Creştin ( fuzionat cu LANC-ul lui ACCuza ),fiind subsecretar la Preşedinţia Consiliului de Miniştri , în scurta guvernare condusă de Octavian Goga ( 28 dec.1937-10 febr.1938 ).

   Arestat şi judecat ( 4 iun.'45 ) în conformitate cu Legea 312 , al celor "vinovaţi de dezastrul ţării şi al crimelor de război " ,a făcut parte din "lot de ziarişti " arestaţi la grămadă ,din presa de toate "culorile" , dar , mai ales, cea naţionalistă [lotul a fost format din Pamfil Şeicaru ,Stelian Popescu ,Romulus Dianu , Ilie Rădulescu ,Radu Dumitrescu -Gyr , Grigore Manoilescu , Nichifor Crainic ş.a ş.a ]

Acuzatori publici :C.Vicol, Alexandra Sidorovici , I.D.Ioan , şi Avram Bunaciu .

În actul de acuzare dat publicităţii li se imputa că <prin articolele de ziare , broşuri sau conferinţe

 [...] s-au pus în slujba propagandei fasciste sau hitleriste şi au contribuit , prin acţiunea lor ,la menţinerea unui regim odios şi a unei politici externe nefaste >

     La 4 iun.45 Tribunalul Popoporului a pronunţat  sentinţa.Condamnat la 20 de ani închisoare , cu confiscarea averii .Încarcerat la penitenciarele Aiud, Craiova,Jilava,Gherla.şi iar Jilava ( în aceeaşi perioadă , cu fiica sa ), se spunea că ar fi acceptat "reeducarea" .

Eliberat în 6 oct.1964 ( Deceretul 411 )

-Holban ,Ştefan

Fruntaş PNŢ, avocat( studii universitare postbelice, la Iaşi ) n.în 1886 ,la Cărpineni -Lăpuşna ( Basarabia ).În timpul primului război mondial, ca soldat, a fost printre iniţiatorii şi organizatorii Congresului Ostaşilor şi Ofiţerilor moldoveni ,din 1917, de la Chişinău , reprezentând peste 300.000 de basarabeni mobilizaţi în armata imperială rusă.A fost ales secretar al Congresului , deputat al jud.Lăpuşna, membru în Biroul de organizare al SFATULUI ŢĂRII care a votat unirea fără condiţii a Basarabiei cu România( 27 martie 1918 ) .

  La încetarea războiului, a ajuns deputat al P-Ţărănesc  în primele legislaturi ale României Întregite ( 1919-1921 ) ; deputat PNŢ şi prefect de Lăpuşna în guvernările  PNŢ ( 1928-1931; 1932-1933  ).

  Arestat în mai 1950,în lotul demnitarilor,condamnat la închisoare pe viaţă.

A murit la 27 august 1961, la penitenciarul din Botoşani, fiind aruncat la groapa comună.

Decesul a fost comunicat familiei ,după doi ani ( 21 mai 1963 ) .

-Hossu ,Iuliu

N.1885,în Milaşul Mare [?Silvaşu de Câmpie ] Bistriţa -Năsăud.

Doctorat în Teologie la Roma, hirotonisit preot ( 1910 ),episcop al Clujului şi Gherlei (1917 ).

Deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 )

Membru al delegaţiei care i-a înmânat Regelui Ferdinand actul de Unire (13 dec.'18 )

Senator de drept în legislaturile partidiste(1919-'37 )şi ale FRN( 1939-'40 )

În timpul ocupaţiei maghiare ( 1940-'44 ), a rămas în Transilvania , devenind liderul spiritual al românilor .

La 7 oct.1948, a protestat oficial faţă de campania de trecere forţată la ortodoxism,şi arestarea preoţilor şi ierarhilor greco-catolici.

Arestat la 28 oct .1948.În următorii 20 de ani, a trecut prin mai multe penitenciare , iar după "eliberare" , s-a stabilit la Căldăruşani

În 1969, a fost numit cardinal de Papa Paul al VI-lea. A refuzat orice colaborare cu regimul comunist .A murit la 28 mai 1970 , şi este înmormântat la cimitirul Bellu -catolic .

-Hudiţă ,Ion V./Emilia-soţie / Ioana [Berindei ]-fiică /

Deputat PŢ,PNŢ,PŢ-Lupu în legislaturile interbelice . N.1896, Bogdăneşti -Baia

Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Drept din Iaşi ,cu doctorat la Paris ( 1927 ).

Prof.univ. la catedra de Istoria diplomaţiei  la Universitate( Iaşi )şi Academia Comercială şi Facultatea de Litere ( Bucureşti )

După 23 august'44 ,a fost  ministru Agriculturii în guvernul Sănătescu ( dec.'44-6 mart '45 )

şi Rădescu  (dec.'44-5 mart.'45 )

Arestat în oct .1947;rearestat şi condamnat în 1949, eliberat în 1955.

Rearestat în 1962, eliberat în 1963.

I.

-Ianculescu ,Iancu Ion M.

Fost senator de Mehedinţi , n.în 1896 , la Gubaucea , com.Vela -Dolj.

Condamnat la închisoare pentru " uneltire contra ordinii sociale" .

A murit în detenţie, în 1960, la Aiud .

-g-ral Ilcuş, Ion

Ofiţer de carieră, n.în Răşinari-Sibiu , în 1892, dintr-o veche familie ardelenească .

Membru în Consiliul Naţional Român din Viena , deputat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, la 1 dec.1918, care a hotărât unirea Transilvania cu  România .

Intrat în armata română cu grad de maior, a ajuns  general de divizie , şef de Stat Major şi ministru al Apărării Naţionale în guvernele regimului carlist, conduse succesiv de Gh.Argeşanu,Constantin Argetoianu,Gh.Tătărescu ( 21 sept.1939-4 iulie 1940 ).

  Arestat în noaptea de 5 / 6 mai 1950, în lotul foştilor demnitari , a fost întemniţat la Sighet, unde a fost schingiuit de "echipa" lui Vasile Ciolpan.În vara 1955, a fost transferat la penitenciarul Malmaison, unde a fost supus altor anchete dure.

Nemaiputând suporta umiliţile şi torturile, a încercat să se sinucidă.

-Ioaniţescu ,D.R.

N.1885,Deputat PŢ ( 1920 ),PNŢ,PŢ-Lupu

Doctor în Drept(Bucureşti, 1912 ),prof.univ de Politică socială la Academia Comercială

Ca Subsecretar de Stat la Interne(1928-1930 ), autor al Legii jandarmeriei

Ca ministru la Muncă ,Ocrotiri Sociale şi Sănătate în guvernele PNŢ (iunie 1930 ;iun 31-nov.'33 )

a înfiinţat Camere de Muncă ;Case şi Oficii de muncă ;Judecătorii de muncă .

A reorganizat funcţionarea căminelor ,a învăţământului muncitoresc ş.a.

Opera:Istoricul legislaţiei muncii în România ( 1919 );Reglementarea conflictelor de muncă (1920 );Charta muncii (1926.1931 );Legea pentru unificarea asigurărilor sociale (1933 );Curs de politică socială ( 1935 );Istoricul legislaţiei de protecţia muncii  naţionale (1938 )Exodul rural ( 1939 );Politica meseriilor (1940 )ş.a.

După război, adept al lui Nicolae Lupu ,a acceptat colaborarea cu comuniştii ,părăsind PNŢ

( ian.'46 ) Arestat la 15 august 1949 ,de la moşia sa din Greaca, în maieou şi pantaloni scurţi , aşa a fost lăst în celulă toată iarna .

-Ionescu ,Dimitrie-Botoşani

N.în 1882.

Deputat PNŢ ( 1928-1932 ), preşed. organizaţiei judeţene Botoşani .

În 1947, cu domiciliu obligator la Curtea de Argeş.În 1951, arestat.Trecut prin lagărele de la Capu Midia şi Spanţov.A murit la penitenciarul Văcăreşti, la 18 iun.1952.

-Ionescu Nicolae Gruia

N.1902, Bucureşti .Deputat FRN (1939-'40 ) Ministru la Justiţie ( 1940 ).Avocat. prof. univ. de Drept constituţional la Facultatea de Drept ( Bucureşti ).

În 1949, dat afară din învăţământ şi arestat .Detenţia la penitenciarele Jilava şi Sighet.

Mort la Sighet , la 2 sept.1953.

-Ionescu, Milan [ Berbecaru ] 

   N.în 1887, în satul Mierleşti ,com.Perieţi -Olt.Doctor în Drept,inspector şcolar înainte de 1918, militant în mişcarea ţărănistă şi haretistă dinainte de primul război.

   Alături de Ion Mihalache,fondator al Partidului Ţărănesc ( 5 dec.1918 );secretar general al partidului ( din iunie 1919 ), organizator al unificării  Partidelor Ţărăniste din noile provincii unite cu ţara ( Basarabia şi Bucovina )

Deputat PŢ în primul Parlament al României Mari şi în legislaturile ce au urmat  (1919-'26 );

fruntaş  PNŢ după fuziunea cu PNR  (în 1927) , deputat ,apoi senator de drept ,în următoarele legislaturi din interbelic(1928-1940).

    Arestat în 1947 ( ? ) ;încarcerat la o vârstă înaintată , la Aiud , Gherla sau Sighet ( ? ) .

A murit în 1960, în timpul detenţiei, din cauza condiţiilor de exterminare la care a fost supus.

-Ionescu ,Dimitrie [Botoşani]

Avocat, n.în 1882.Preşed. org. PNŢ a jud.Botoşani .

Deputat PNŢ în legislaturile PNŢ (1928-1931 ; 1932-'33 ) 

În 1947, la dizolvarea PNŢ, a fost strămutat cu domiciliu obligatoriu la Curtea de Argeş.

Arestat în 1951 , cu loturile de demnitari, a fost dus în lagărele de muncă forţată de la Capu Midia şi Spanţov.Grav bolnav şi epuizat , a fost transferat la spitalul penitenciarului Văcăreşti, de multe ori "staţie terminus" pentru închişi .A murit pe 11 august 1952, la Văcăreşti.

-Iov, Dimitrie 

Poet şi publicist , n.în 1888, în Uriceni, com.Flămânzi (Botoşani ).

Director al teatrului românesc din Chişinău ( 1919 );inspector general al Artelor în Basarabia

( 1920 ) ;deputat al P.Poporului -Averescu  (1926 )apoi senator (din  1931 ) ;prefect de Soroca

în timpul guvernărilor averescane. ( 1921 şi 1926 ).

După 1944, frecventa cenaclul literar al Virginiei Şeicaru ( sora lui Pamfil  Şeicaru ), devenind simpatizant al PNŢ.Arestat la 68 de ani (nov.'56 ) ; torturat în timpul anchetei ( de cpt.Nedelcu Ştefan şi Georgescu ).Judecat în "lotul Virginia Şeicaru" ( 12 persoane ); condamnat la 3 ani închisoare ( apr.'57 ) de Tribunalul Militar-Bucureşti ( procuror Liviu Prună ) , majorată la 5 ani închisoare, la recurs.A murit la 20 august 1959,în penitenciarul Gherla.

J.

-Jinga ,Victor

N.în 1901, la Satulung ( Braşov ),cu studii universitare şi doctorat la Institutul Superior de Ştiinţe Economice din Veneţia ( 1925 );prof.univ. la catedra de Studiul Cerealelor şi Cooperaţie  la Academia Comercială din Cluj ( din 1936 ) ;rector la Academia Comercială din Braşov (1942-1944 ).Militant şi doctrinar economic agrarian (preşed.al Uniunii Cooperativelor din Ardeal şi Banat ),cu activitate prestigioasă în  organizaţii şi reviste de specialitate.

Publicist politic la GazetaTransilvaniei ( Braşov ),Patria ( Cluj ),Dreptatea ( Bucureşti )ş.a.

Deputat PNŢ în legislaturile PNŢ( 1928-1933 ).Urmându-l politic pe Armand Călinescu şi Al.Vaida-Voevod ,deputat în Parlamentul FRN din regimul Carol II ( 1939-1940 );subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Naţionale în guvernele conduse de Armand Călinescu ( 7 martie -23 nov.1939 ) şi C.Argetoianu ( sept-nov.'39 ).

   Îndepărtat din învăţământ (1947 ) ;arestat cu "lotul PNŢ-Braşov" după procesul şi  dizolvarea partidului ;condamnat la 5 ani închisoare (15 august 1949 ) ; închis la Jilava , Aiud şi Peninsula ; eliberat în 1954.

  Rearestat în 1958,în urma unei înscenări a preotului Piso din Zărneşti , care a dus la închisoare peste 20 de braşoveni .Condamnat la 15 ani muncă silnică ; încarcerat la Cetăţuia şi Jilava .

"Graţiat" cu Decretul 411 / 1964 ,după 17 ani detenţie.

 -Jucu Alexandru, Dandu

N.?.Răchita , Săsciori-Alba .Avocat .Senator PNŢ de Severin .Candidat la alegerile din 1946.Arestat în 1947.Detenţia în Jilava şi Aiud .A murit în timpul detenţiei .

-Jumanca ,Iosif /

Social-democrat ardelean dinaintea primului război ,n.în 1893, în satul Folea, com. Voiteg-Timiş.

Unionist ,membru al CNR din Transilvania ;deputat în Marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 ) ;membru al Consiliului Dirigent ( 1919-1920 ).

  În 1922, Moscova hotărâse excluderea sa din mişcarea muncitorească , pentru că  nu aderase la principiile Internaţionalei Comuniste.Deputat în legislatura PNŢ ( 1928-1933 ) ;senator în parlamentul FRN în  regimul carlist ( 1939-'40 ) .

   Arestat în 1948, pentru că s-a opus unificării PSD cu PCR .Torturat în timpul anchetei .

Omorât la penitenciarul Gherla ,la 26 iunie 1950 ,dus la penitenciarul Văcăreşti ,pentru a se ascunde uciderea prin tortură .

L.

-Lapedatu,Alexandru ,I

[LD: ce ingrat este neamul românesc]

N.1876,sat Cernatul Săcelelor -Braşov.

Deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 )

Senator ,din partea Universităţii din Cluj,sau deputat PNL în toate legislaturile interbelice :

senator de drept (din 1936),Preşedintele Senatului (1933-1937 ) .

Licenţiat în Istorie şi Geografie(Bucureşti ) ;prof.univ.de Istorie veche a României la Cluj.;membru al Academiei Române ;consilier al Delegaţiei de la Conferinţa Păcii de la Paris şi Geneva (1919 )

-1922 );director general al Arhivelor Statului (1923 ) ;preşedinte ,apoi secretar al Academiei

Române ( 1935-1937;1938-1947 )

Ministru de Stat şi ministrul Cultelor şi Artelor în guvernările liberale (1923-1926 ;iun.'27-nov.'28 ),

Opera( selectiv ):9 volume din Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice (1908-1916 );Memorii redactate şi publicate pentru Conferinţa de Pace de la Paris în 1919 şi 1920 ;Statul şi biserica (1924 );Noul regim al cultelor în România (1926 );Partidul Naţional Liberal ,cu IGDuca ( 1934 )

Arestat la 5 mai1950,( împreună cu fratele său geamăn ,prof.univ.I.Lapedatu )

A murit în închisoarea Sighet ,la 30 august 1950.

-Lapedatu Ion,I.

Frate geamăn cu Alexandru .Prof.univ. la Academia Comercială din Cluj ( specialist în finanţe)

Membru al P.Poporului- Averescu Deputat , apoi senator în  legislaturile interbelice.

Ministru de Finanţe în guvernul Averescu ( martie 1926-iun.1927 ),coleg de cabinet cu Petru Groza. Arestat o dată cu fratele său, în 5 dec.1950, a murit la Sighet , în acelaşi an.

-Lascarov Moldovan ,Alexandru 

Avocat, scriitor şi publicist , n.în 1885 ,la Tecuci.Colaborator permanent al lui  Nicolae Iorga ; ziarist la"Neamul Românesc" ;conferenţiar la "Societatea de Radio " .

Pe lângă o suită de cărţi de proză , autor al unor lucrări cu problematică istorică constituţional-legislativ- administrativă : "Zile de campanie .Iunie-august 1913( 1915 ) ,  "Constituţia României pe înţelesul tuturor" ( 1925 ), "Pentru Conversiune "( 1932 ) , "Îndreptar administrativ", 2 vol. ( 1930 ), "De vorbă cu sătenii" ( 1937 ) , "Cruce şi naţionalism" ( 1938 ) ş.a.

    Membru al P.Naţional Democrat - Iorga ; senator în legislatura guvernării Iorga( 1931-'32 )

 Arestat în 1949 (împeună cu cei doi fii )  ;condamnat la închisoare ;închis la Jilava şi Aiud.

-Lakatoş [Lăcătuş ] ,Ştefan

Tipograf, membru PSD- Titel Petrescu (preşed. org.maghiare din Cluj ) , deputat de Cluj în alegerile din 19 nov.1946.Arestat în 1948, cu cei din conducerea PSD-Titel Petrescu ,

pentru refuzul de a accepta unificarea cu PCR .

-Lazăr ,Ilie A.

N.1895,Giuleşti-Maramureş .Deputat PNŢ (1928-1933 )

Avocat ,licenţiat al Facultăţii de Drept (Cluj ) cu studii speciale economice (Viena ).

Combatant în primul război mondial ,alăturat armatei române.

Semnatar al Actului Unirii de la Alba Iulia ( 1 dec.1918 ).Adversar al Dictatului de la Viena,internat în lagărul de la Tg.Jiu ( 1940-1944 )

Arestat în iunie 1946, pentru a fi împiedicat să candideze  Un Comunicat oficial al Ministerului de Interne, aducea la cunoştinţă capturarea unor "organizaţii subversive-teroriste,capturate de Siguranţa Statului ":Graiul Sângelui ,Grupul diversionist Elena Basarabeanu ,Haiducii lui Avram Iancu ,Divizia Sumanelor Negre şi Mişcarea Naţională de Rezistenţă ( condusă de g-ral Aurel Aldea ).Comunicatul specifica faptul că acele organizaţii au luat naştere la sfârşitul anului 1944, posedau depozite de armaent şi muniţie, şi erau sprijinite de g-ral Rădescu ( pe atunci premier ) , cât şi de partidele "istorice" , PNL şi PNŢ.Comunicatul publica lista celor 75 de arestaţi printre care era şi  Ilie Lazăr ( Scânteia, 26 iunie'46 )

Rearestat ,cu întreaga conducere a PNŢ ,la 14 iulie 1947,în aşa -zisul episod de la Tamădău.Condamnat la 12 ani muncă silnică ,alături de Iuliu Maniu ,a trecut prin închisorile Malmaison, MAI, Galaţi şi Sighet .(Din familie , i-au mai fost arestaţi :soţia, Fiica şi fratele )

În loc de eliberare, în 11 iulie 1959, a fost dus în lagărul de muncă silnică de la Periprava , apoi cu domiciliul forţat în Bărăgan ,până în 1964.

-Lăpedatu ,Vasile

N.?   Constanţa. Deputat PNŢ ( 1928-1933 )

Avocat .Preşed. organizaţiei PNŢ -Constanţa.

Arestat în iul.1947, în timpul procesului Maniu-Mihalache.Rearestat în august 1949.

-Leon Gheorghe N

Doctrinar economic şi financiar , membru  de marcă al PNL

Prof.de Finanţe şi Statistică la Facultatea de Drept- la Cluj (1919 ) , apoi la Bucureşti .

N.în 1888,la Iaşi .Licenţiat în Drept ( Iaşi )  ,dr în Economie politică şi finanţe ( Iena ).

Preşedinte al Asociaţiei Economiştilor din România ; directorul rev." "Analale economice şi statistice ". Tehnician , expert  economic, financiar şi sociologic, cu numeroase contribuţii de

specialitate .

  Deputat liberal în legislaturile deceniului patru (colaborator sau raportor la Bugetele de Stat  în guvernarea Tătărăscu ( 1934-1937 ).

   Secretar apoi Subsecretar de Stat la Ministerul Industriei şi Comerţului  în guv.Tătărăscu (oct.'34-sept '36 ); ministru Economiei Naţionale în guvernul regimului carlist condus de Ion Gigurtu (iul-sept.'40 ) ;ministru Economiei Naţionale în primul guvern Antonescu ( sept.'40-ian.'41).

  Arestat în 1946 ; judecat de Tribunalul Poporului , cf Legii 312 /1945 , în " lotul 2 al guv.Antonescu"  pe 20 mai '46 , compus din 27 demnitari ,în mare parte din aparatul economic

paralel cu judecarea recursului în procesul Ion Antonescu.

Gh.Leon (Ec.naţ., cab I ), figurează pe primul loc şi este condamnat la 25 ani muncă silnică. Închis la Jilava şi transferat la Sighet.  A murit pe 6 mai 1950 , în ziua când în ţară se producea arestarea în masă a  foştilor demnitari.

-Leucuţia ,Aurel

Avocat, n.1895,Calacea-Timiş, stabilit la Timişoara ( ? ), apoi la Bucureşti .

Secretar al Consiliului Naţional Român (care a pregătit unirea Transilvaniei cu România )

Delegat-deputat în Marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea ( 1 dec.1918 )

Deputat PNŢ în legislaturile PNŢ ( 1928-1930;1931-'33 ).

    După 23 august '44,ministru al Economiei Naţionale  în guvernul Sănătescu II ( nov.'44-5 dec.'45 ) şi în guvernul Rădescu (dec.'44-6 martie'45 )

Arestat în iul.1947( în timpul procesului Maniu-Mihalache ) ; închis şi anchetat  la penitenciarele MAI şi Văcăreşti , apoi eliberat.

Rearestat în 1952; condamnat la 12 ani muncă silnică ;închis în penitenciarul Sighet ( rezervat foştilor demnitari ).La expirarea pedepsei,i s-a fixat  domiciliul obligator pe Bărăgan.

A murit la 20 oct .1964, la câteva luni după eliberare..

-Linde,Constantin

Avocat, deputat comunist de Vrancea( 19 nov.'46 ) .Arestatîn 1949 ; condamnat la 5 ani închisoare pentru "uneltire contra ordinii sociale " .Detenţia la Jilava şi Aiud.

-Lugoşianu ,Ion .O.

Personalitate marcantă  a PNŢ, cu demnităţi ministeriale şi diplomatice în guvernele conduse de Vaida -Voevod şi Iuliu Maniu.( 1919-1920 ; 1928-1933 )

Deputat ( PNR , apoi PNŢ ) în  legislaturi  interbelice.

N.în 1890, la Bucureşti,licenţiat al Facultăţii de Drept şi al Şcolii de Ştiinţe Politice din Paris.

Arestat în 1949 .Torturat în timpul anchetei .Detenţia la penitenciarele MAI, Jilava, Aiud, Piteşti  şi Gherla.A murit în timpul detenţiei, la 7 nov.1957.

-Lupaş ,Ion

N.1880, Sălişte-Sibiu.

  Militant pentru unire, participant la Adunarea de la Alba Iulia ( 1 dec.1918 )şi membru în Consiliul Dirigent ( 1918-1920 ) Alături de Alex.Lapedatu, fondatorul Institului de Istorie Naţională ( Cluj , 1920 );membru al Academiei Române(1920 ),preşed.Secţiei de istorie ( 1935-1938 )

  Deputat averescan în primul parlament al României întregite ( 1919-1920 ),în legislaturile PNL (1922-1926 ),ale P.P.-Averescu (1926 -'27 )şi PNC(alegerile din nov.1937 )

   Prieten cu Octavian Goga din tinereţe,membru al PP-Averescu apoi PNA,PNC-Goga .

Ministru Sănătăţii şi Ocrotiri Sociale ( 1926-'27 ),ministru al Cultelor şi Artelor în guvernarea Goga ( dec.'37-9 febr.'38 ) .

  Deputat -delegat în Congresul Naţional Bisericesc (Bucureşti ),în "Comisia celor 15" care au pregătit unificarea organizării constituţionale bisericeşti .

    Arestat la 5 mai 1950 ,dus la penitenciarul din Sighet

(Din familie , au mai fost arestaţi :fratele , Nicolae -mort în timpul torturilor - fiul Semproniu -prof. la Acad.Comercială -Braşov -fiica Marina Vlăsiu .

Profesorul a fost eliberat în iul.1955 .

- Lupescu Ionel,C

N.1888, Şuţeşti -Brăila .

Deputat PŢ, apoi PNŢ ,senator de Covurlui ,reales de 8 ori în Parlament

În 1913, participant la campania din Bulgaria ;în 1916 , voluntar în armata franceză , apoi în armata română ( luptele de la Mărăşeşti ) -decorat cu "Virtutea Militară " , decorat şi citat de comandamentele aliate ( franceze, engleze, poloneze )

Arestat în 1946, în com Balta -Albă ( Brăila ) , reţinut la penitenciarul Caracal ;rearestat în 1949, la Bucureşti .A murit în timpul anchetei la penitenciarul Văcăreşti , la 7 sept .1952 .

M.

-Man, Demetriu [Dumitru ] T.

Preot, prof.univ.la Academia greco-catolică din Cluj, n.în 1888 în com.Căianu Mic - Bistriţa Năsăud. "Părintele Manu " - cunoscut în presa politică şi parlamentară din interbelic ca unul din deputaţii cei mai activi şi combativi ai legislaturii PNŢ (1928-1933 ).

Pe 13 dec.1948, anunţat de enoriaşi că au fost obligaţi să treacă la ortodoxism, s-a urcat la amvonul Catedralei şi , cu talentu-i  oratoric cunoscut , ar fi spus :< Dar cine a putut să vă silească ,cine a îndrăznit să lucreze împotriva gloriosului generalissim Stalin, împotriva tratatului de pace care ne garantează libertatea de conştiinţă şi religie ? Cine a îndrăznit să calce în picioare Constituţia ţării care afirmă această libertate ? Cine a îndrăznit să se opună guvernului care ne-a garantat libertatea prin Legea Cultelor ?  >

Arestat la ieşirea din catedrală ;condamnat la 3 ani închisoare ( la 13 martie 1949 )  de Tribunalul Militar-Cluj , pentru "manifestări duşmănoase la adresa regimului ".

Închis la Gherla şi Sighet. În 1952, în loc de eliberare ,i s-a suplimentat pedeapsa cu încă 2 ani închisoare administrativă,fiind transferat la penitenciarul exterminator de la Aiud.

Grav bolnav, a murit pe 18 august 1952, în penitenciarul Văcăreşti.

-Maniu ,Iuliu, I

[LD: recomand consultarea "cazului Maniu"  la  Tablou Guvernări şi Tablou PNŢ  ]

Deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 )

Deputat PNR,apoi PNŢ în toate legislaturile interbelice (1919-1937 )După lichidarea partidelor de către regimul Carol II(1938 ) a refuzat  să ocupe locul de "senator de drept" ,în Parlamentul FRN ( 1939-'40 ).

La 1 decembrie 1918 ,a fost  ales preşedintele Consiliului Dirigent ,conducând efectiv consolidarea regimului românesc în Ardeal ,şi ( după moartea lui Pop de Băseşti ) a fost  ales preşed. PNR, apoi PNŢ (după fuziunea cu P.Ţ.Mihalache , în 1927  .

În nov.1928,după ce PNŢ a câştigat  alegerile parlamentare , Iuliu Maniu a devenit  primministru al României ( 16 nov.'28 -7 iun.'30 ;13 iun.-10 oct '30 ),iar după căderea guvernului Iorga şi noile

 alegeri parlamentare (iulie'32) ,a revenit  la conducerea  guvernului ( nov.'32-ian.'33 )

Contribuţii parlamentare: Discursuri parlamentare ( Blaj, 1906 ) ;Ardealul în timpul războiului

( Cluj, 1921 ) Chestia Banatului (Bucureşti, 1924 ) ;Problema minorităţilor ( 1924 );România şi revizuirea tratatelor (împreună cu CICBrătianu ,Bucureşti, 1934 ).ş.a ş.a

    La 23 august'44 , numit ministru Secretar de Stat  în primul guvern Sănătescu( 23 aug.-3 nov.'44 ), a înfruntat cu bună-credinţă şi demnitate marile complicaţii -interne şi externe - în care s-a găsit România la sfârşitul războiului, neîmpăcându-se cu căderea ţării sub ocupaţie sovietică şi regim comunist.O dată cu instaurarea guvernului Petru Groza - impus de sovietici şi controlat de PCR ( 6 martie'45 )-  Iuliu Maniu a devenit "ţinta nr.1 " a represiunii. 

    După înscenarea de la Tămădău ( 14 iul.'47 ) Adunarea Deputaţilor  a adoptat Moţiunea de dizolvarea a PNŢ (29 iul.'47 ).Întreaga conducere a PNŢ a fost arestată .

În procesul înscenat  fruntaşilor PNŢ (29 oct-11 nov.'47 ), Iuliu Maniu a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă  (pedeapsă ulterior comutată în temniţă grea pe viaţă ) ,confiscarea averii ,plata cheltuelilor de judecată şi , în avans, a cheltuelilor de înmormântare .

Încarcerat la Sighet în regim celular sever, a murit la 5 febr.1953.

-Manoilescu ,Mihail ,C.

N.în 1891,la Tecuci-Galaţi .Deputat PP-Averescu ( 1926-1927 ),PNŢ-Maniu (1930-'33 );senator reprezentant al Camerei de Industrie şi Comerţ ( 1934-1937 ).

Inginer, licenţiat al Şcolii de poduri şi şosele ( Bucureşti, 1915 );prof. univ.de Economie,la Şcoala Politehnică ,Bucureşti ;preşed. Asociaţiei Generale a Inginerilor , preşed.al Camerelor de Comerţ şi Industrie .Fondator al rev. "Lumea Nouă".

Opera ( selectiv ) :Către o nouă legislaţie industrială ( 1920 );Contribuţia culturii generale la formarea concepţiei tehnice ( 1920 ) ;Importanţa şi perspectivele industriei ( 1921 ) ;Regimul impozitelor ( 1921);Problemele creditului industrial ( 1922 ) ;Ţărănism şi industrie ( 1923 ) ;

Organizarea financiară a economiei naţionale ( 1924 );Salarizare şi armonizaare ( 1927 ) ;

Théorie de  protectionisme ( Paris, 1929 );La classe patronale et la politique sociale (Paris, 1930 );O nouă concepţie a protecţionismului industrial ( 1930 ) ;Echilibrul economic european (cu versiune în franceză şi engleză ,1931 );Politica economică a României faţă de depresiunea mondială ( 1932 ) ;România, stat corporatist (1934 ) ;Secolul corporatismului ( cu versiune în franceză şi engleză ,1934 )

   Membru al PP-Averescu ;membru PNŢ ( 1928-'32 );preşed.al propriei formaţiuni politice ,Liga Naţional Corporatistă .(1933 )

   Ministru de Finanţe în guv.Averescu ( 1926-'27 ).Ministru la Lucrări Publice şi Comunicaţii în guvernul Maniu (iun-oct 1930 )şi la Industrie şi Comerţ ( oct-'30-mai'31 )Ministru al Industriei şi Comerţului în guv.GGMironescu (1930-'32).Ministru al Afacerilor Străine ,în guv.Gigurtu (apr.-sept '40 ), în care se va consuma Dictatul de la Viena .

   În 1947,disponibilizat din învăţământ.Arestat la 19 dec.1948. Detenţia la penitenciarele Jilava, Ocnele Mari şi Sighet .A murit în timpul detenţiei , la 31 dec.1950.

În 1953,la aproape 3 ani de când fusese aruncat în groapa comună ,pentru a se justifica arestarea,Mihail Manoilescu  a fost condamnat la 15 ani muncă silnică .

-Manolescu-Strunga ,Ion N.

Membru marcant al PNL , n.în 1889, în Bucureşti .Doctor în Ştiinţe Economice ( Viena şi Berlin ) Preşedintele unor instituţii de comerţ şi industrie .Autor al unor lucrări de economie aplicată în domeniul alimentaţiei .Deputat în  legislaturile liberale .Subsecretar de Stat la Agricultură şi Domenii în guvernul I.G.Duca / Gh.Tătărăscu ( 1933-'34 ; 1936 )

  Arestat pe 6 mai 1950, în "lotul demnitarilor " ;condamnat la 2 ani muncă silnică ;închis la Sighet ; decedat pe 19 apr.1951, în detenţie.

- Mazilu ,Dumitru, P

N.1885, Broşteni -Vrancea Deputat conservator -junimist ( 1918 , înainte de război ), apoi PNŢ,(1927-1928 ) .Decorat cu Coroana României pentru fapte de arme în primul război mondial.

În 1918,în Parlamentul refugiat la Iaşi ,deputat junimist-conservator al ţărănimii ,în Colegiul 3

   Licenţiat în Drept, Filozofie şi Istorie.Prof.secundar la Craiova şi Râmnicu Vâlcea, redactor la ziarul "Lumina" ( Vâlcea ) Profesor la şcoli militare şi la liceul "Spiru Haret" din Bucureşti ( 1919-1923 ), avându-l printre elevi pe Mircea Eliade.

Membru al P.Ţ  condus de Mihalache ( 1919-1926 ), al PŢ-Lupu(1926-'33 ),revenind apoi la PNŢ(1934 ).Contestatar al regimului Antonescu ,retras la o fermă din Periş ( 1941-'44 ),

Arestat la 2 martie 1949,cu domiciliu obligatoriu la Focşani.Rearestat în martie 1952.Detenţia în lagărele de muncă forţată de la Coasta Galeş şi Peninsula.Eliberat în iulie 1954..

- Măcărescu Gheorghe V./

N.1884, Girov-Piatra Neamţ , avocat .Deputat PNŢ ; preşed. org.judeţene PNŢ -Neamţ, primar al oraşului ( 1928-1933 ).Arestat la 15 iul.1947,la sanatoriul dr Jovin,unde-l vizita pe Iuliu Maniu (a doua zi după Tămădău ).Eliberat după procesul Maniu -Mihalache .

Rearestat  la 9 ian.1951, condamnat la 2 ani muncă silnică ( executate la Ocnele Mari ).În 1953, în loc de eliberare, a mai primit 3 ani muncă silnică .A murit la 22 iunie 1953.

- Măglaşu,Lazăr

Social- democrat.Senator din partea breslelor ,în Parlamentul FRN (1939-1940 )

Reprezentant al muncitorilor portuari români la Biroul Internaţional de la Geneva.

După august '44 , i s-a refuzat cererea de reînscriere în PSD , ca fost "carlist " .

Arestat în 1945,deoarece se opunea unificării PSD cu PCR .Torturat în anchetă la Securitate Judecat într-un lot de 33 persoane -"Grupul T " ; condamnat .

Rearestat în 1949 , a murit în timpul detenţiei la Ocnele Mari .

- Meteş ,Ştefan I.

N.1887,satul Geomal, com.Stremţ-Alba .Deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 )Deputat PND-Iorga (1919-1920 ;1920-'22 ;1931-'32 )

Ca membru al PND,subsecretar de Stat - în cabinetul Iorga ( 1930-'31 )

Licenţiat Facultatea de Istorie (Bucureşti şi Budapesta ).Director al Arhivelor Statului din Cluj.

Opera:Istoria bisericii şi a vieţii religioase a românilor din Ardeal şi Ungaria până la 1700 ( Arad, 1918 );Relaţiile comerciale ale Ţării Româneşti cu Ardealul ( Sighişoara, 1920 );Viaţa agrară a românilor din Ardeal ( 1921 );Istoria neamului românesc , vol I (Sibiu, 1922 ) ;Regele Ferdinand al României ( Cluj, 1923 );Relaţiile bisericii ortodoxe din Ardeal cu Principatele Române ( Sibiu, 1928 ), ş.a.ş.a Arestat la 5 mai 1950.Eliberat din penitenciarul Sighet, în 1955.

În acest "lot de demnitari" ar fi fost inclus şi Nicolae Iorga , dacă ar fi apucat anul 1950

- Micescu, Istrate N.

N.în 1888, la Ploeşti-Prahova Facultatea de Drept şi doctorat la Paris .Avocat practicant în diferite oraşe .Prof.univ.de Drept civil comparat la Universitatea Bucureşti (din 1930 )

Decan al Baroului avocaţilor din Ilfov ( 1923-'25 ;1925-'28 ,1936 )

  Membru şi deputat ( de Romanaţi şi Muscel ) al Partidului Poporului  - Averescu ;

vice-preşed.al Camerei Deputaţilor  ( în legislaturile averescane şi iorghiste : 1919-'20 ;1927-'28;1931-'32 ).Urmându-l în disidenţă pe Octavian Goga, membru al Partidului Naţional Agrar ,devenit  apoi Partidul Naţional Creştin , ales deputat ( de Soroca ) în alegerile din 1933 şi 'nov.'37.Aderent al regimului instaurat de Carol II, principal constultant ( după unii ,chiar "coautor" )la elaborarea Constituţiei Carol II (febr.1938 ) ; senator în legislatura Frontului Renaşterii Naţionale (1939-'40 ).

Ministru al Afacerilor Străine în guv.Goga ( 28 dec.'37-9 febr.'38 );ministru de Justiţie în guvernul Tătărăscu ( nov.1939-10 mai 1940 ).

   Arestat la 6 iulie 1947.Rearestat în martie 1948 .Soţia Elisabeta şi fiul ,Roger ,au fost arestaţi .La percheziţie,i s-a dat foc la bibliotecă .Condamnat la 20 de ani închisoare .

Încarcerat la Jilava ,apoi la Aiud ,unde a murit la 29 mai 1951.

- Mihalache ,Ion,I.

N.1882, Topoloveni -Argeş.  Absolvent al Şcolii Normale din Câmpulung -Muscel , învăţător la Topoloveni ,la 18 ani .A intrat în politică din 1914,animat de mişcarea de emancipare socială , politică şi culturală a ţărănimii ( împroprietărirea - votul universal-alfabetizarea ) animată de  Spiru Haret şi continuată de Dobrescu -Argeş.

În 1916 a fost ales deputat , în regimul votului censitar.

   Fondator al Partidului Ţărănesc ( 1918 );cofondator -împreună cu Maniu -al Partidului Naţional Ţărănesc  (1926) ;preşedinte alternativ al PNŢ (între 1933-1937 )

În aceste calităţi , a fost ales deputat PŢ în 1919  (cu 61 deputaţi şi 28 senatori în primele alegeri cu vot universal al României Întregite ) Ales apoi deputat PŢ şi PNŢ în toate legislaturile interbelice (1919-1937 ).A refuzat titlul şi exercitarea funcţiei de "senator de drept" în Parlamentul Frontului Renaşterii Naţionale  (1939-'40 ) din timpul regimului Carol II.

Orator popular de excepţie,şi-a editat discursurile parlamentare şi de la întruniri în broşuri de popularizare:Îmbunătăţirea soartei învăţătorilor ( 1911 ) ;Pădurile comunale ( 1924 );Noul regim agrar ( 1925 ) ;Discurs la legea pescăriilor statului (1927 ); Lege pentru înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Agronomice (1929 );Lege pentru organizarea Creditului Rural şi Agricol (1929 )

Scrisori către plugari ( 1930 );Legea pentru administrarea pădurilor ( (1930 ); Lege pentru înfiinţarea de silozuri ( 1930 );Lege pentru ameliorarea terenurilor degradate ( 1931 );Adevărul în Afacerea Skodei ( 1934 )

   Ministru Agriculturii în guv.Vaida ( dec.1919-mart 1920 ) şi în guvernul Maniu (nov.'28-iun.'30 .Ministru de Interne (sept.32-ian.'33 ) .În timpul războiului din Răsărit, a cerut înregimentarea în armată, pentru eliberarea teritoriilor pierdude.

După 23 aug.1944, alături de Maniu , a fost în fruntea bătăliilor politice pentru stăvilirea regimului comunist din România, având ca  punct culminant alegerile din 19 nov.1946 .

La 14 iulie 1947, cu aprobarea lui Maniu ,Ion Mihalache ( cu un grup de fruntaşi PNŢ ) a încercat să plece din ţară cu un avion [ Vezi pe larg " Fuga de la Tamădău " ]

Întreg grupul a fost arestat şi învinovăţit de "trădare naţională "

La 29 iulie'47, Adunarea Deputaţilor a adoptat Moţiunea de dizolvare a PNŢ .

A fost arestată întreaga conducere.A urmat procesul ( 29 oct -11 nov.'47 )

Ion Mihalache a fost condamnat (Sentinţa nr.1988/ 11 nov.) la pedepse ce însumau 104 ani de închisoare .Detenţia a executat-o la penitenciarele MAI, Galaţi, Sighet şi Râmnicu Vâlcea.

A fost bătut şi supus la umilinţe inimaginabile.

A murit ca un martir , în timpul detenţiei, la 5 martie 1963

-Mihăescu, Ştefan D.

Inginer, n.în Amărăştii de Jos-Dolj.Preşed.org.judeţene PNŢ, deputat de Dolj  în interbelic

( 1928-33 ) ,membru în Delegaţia Permanentă .

Arestat pe 15 aug.1949 ; condamnat la 6 ani închisoare ;închis la Jilava, Aiud şi Oradea. Eliberat pe 26 aug.1955. 

- Mirescu ,Ioan I.

[LD: pe larg la fişier PSDR ]

N în 1894, la Bucureşti .

Deputat PSD pe listele PNŢ ( 1928-1930 );deputat PSDR în legislatura Iorga ( '31-'32 ) ;şi legislatura PNL ( 1933-'37 );deputat ,reprezentant al breslelor ,în Legislatura FRN ( 1939-'40)

Veteran al mişcării sindicale din România şi al curentului socialist , care a dus la crearea PSDR.

Secretar al Confederaţiei General al Muncitorilor din România ;delegat la Conferinţa Internaţională de la Geneva ,

Opera (selectiv ) :Sindicatele muncitoreşti şi legislaţia muncii (1926 );Marile probleme muncitoreşti (1929 );Legea asupra contractelor de muncă (1929 );Bilanţul unei false democraţii ( 1930 );Clasa muncitoare şi Biroul Internaţional al Muncii (1930 );Proletariatul şi economia dirijată (f.a. );discursuri parlamentare (1928-1940 )

...La 9 decembrie 1944, a cerut reprimirea în PSD dar a fost respins , considerat "trădător" .

Arestat la 13 iunie 1948, împreună cu Ioan Flueraş şi Gheorghe Cristescu , la o lună după arestarea lui Constantin Titel Petrescu .Judecat în "lotul T" .A ispăşit detenţia la Ocnele Mari şi şi în lagărele de muncă silnică .Eliberat în 1956, în urma intervenţiei liderului laburist englez , Hugh Gaitskell , pe lângă Nichita Hrusciov.După eliberare , Gheorghiu Dej i-ar fi declarat că arestarea celor din lotul său, fusese comandată de Ana Pauker ,Vasile Luca şi Teohari Georgescu ,

- Mironescu ,Gheorghe Gh.

N în 1874,în Vaslui.

Deputat al Partidului Conservator Democrat-takist ( 1919-1920 ), apoi al PNR(1923 ),apoi  PNŢ(1926 ) în toate legislaturile interbelice(1919-1937 ).

Senator de drept în legislatura FRN din regimul carlist ( '39-'40 )

 Fost conservator-junimist ( înainte de război ),membru PConservator Democrat  după , a intrat în PNR-Iuliu Maniu (devenind la fuziune un membru marcant al PNŢ ( 1926-febr.1938 ).

Consilier regal şi membru fondator al FRN,a sprijinit regimul Carol al II-lea (1938-'40 ).

Condamnat în lipsă,la 5 ani închisoare , în 1947.

Găsit mort în Parcul Ioanid,la 8 oct. 1949, cu un bilet legat de gât ,pe care era scris numele său.

- Mirto, Eduard

N.1881,Brăila. Licenţiat în Drept.Magistrat (judecător , procuror )şi avocat .

Membru al -Mihalache, al PNŢ ( după fuziune ), al Frontului Românesc-Vaida ( disidenţă ).

Deputat în regimul votului universal (1919 ), reales în 1922,'26,'27 ,'28,'31','33 .

Cu contribuţii deosebite în travaliul legislativ: la Legea pentru organizarea administraţiei locale (1929 ); Legea asupra energiei (1930 );Lege pentru înfiinţarea de silozuri ( 1930 ); ş.aş.a

În guvernările PNŢ,subsecretar de Stat la Interne ; la Industrie şi Comerţ (1928-1930 ),

la Lucrări publice şi Comunicaţii ( 1932-'33 )

Arestat la 5 mai 1950, în loturile foştilor demnitari. Detenţia la Sighet

- Mociorniţă ,Nicolae, D

Senator în Parlamentul FRN (iun.1939-'40 )N.în 1885 ,Ţintea [Băicoi]-Prahova .Fiul marelui industriaş Dumitru Mociorniţa (PNL ),peste 20 de ani în conducerea fabricii"Dumitru Mociorniţă Până la naţionalizarea din iunie 1948,a colaborat cu mai multe societăţi petroliere americane .Arestat pentru vederile politice anticomuniste , dar , mai ales, pentru confiscarea averii Condamnat la 8 ani închisoare (dosar contrafăcut de Securitate ) , pentru "luptă contra clasei muncitoare " ( art.209 C.P. ) Detenţia a executat-o la penitenciarele Jilava, Făgăraş, Gherla.

Eliberat în 1964, grav bolnav .

- Moldovan ,Iuliu .

N.1882,Bogata de Mureş -Turda .

Deputat PNŢ ; senator de Arad

Licenţiat în Medicină ( Praga, Viena ) .Prof univ.la Facultatea de Medicină din Cluj;preşed.al Societăţii de Biologie ( Cluj );preşed."Astrei " ,membru al Academiei Române .

Contribuţii( selectiv ) :Principii generale pentru organizarea sănătăţii în României (Bucureşti,1924 );Igiena naţiunii (Cluj,1925 );Biopolitica ( 1926 )

Fruntaş PNR ,apoi PNŢ, la venirea acestuia la putere a ocupat funcţia departamentală de competenţă :subsecretar de Stat la Ministerul Muncii ,Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale (1928-1930 ).

Arestat la 5 mai 1950, cu lotul foştilor demnitari .Detenţia la penitenciarul Sighet ,

( grav bolnav )

- Moldovan ,Valeriu A.

N.1875,Câmpeni -Turda . Deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 )

Deputat PNR apoi PNŢ (1919,1926,1927);Senator,vicepreşed. al Senatului (1928,1932,1933 ).

Licenţiat al Facultăţii de Drept ( Cluj, Budapesta ), specializat în drept canonic şi drept administrativ ; prof.univ. la Facultatea de Drept din Cluj (1934 )

   Luptător pentru unirea Transilvaniei cu România ;secretar al Consiliului Dirigent ( 1918-1920 )

Subsecretar de Stat la ministerul Cultelor ( 1929-'30 ),director ministerial al Transilvaniei ( 1930 ),

Contribuţii( selectiv ) :Biserica ortodoxă română ( 1921 );Curs elementar de drept bisericesc comparat ( 1930 );Principiile fundamentale ale organizaţiei bisericeşti de astăzi ( 1933 )

Arestat la 5 mai 1950, în lotul foştilor demnitari .Bătut şi umilit ,a murit în penitenciarul din Sighet ,la 19 iulie 1954.

- Moldovan ,Victor

N.în 1894, Bistriţa -Năsăud.Deputat PNR apoi PNŢ reales în toate legislaturile ( 1919,

1920,1922,1926,1928 );senator, vicepreşed. al Senatului (1932-'33).

Dr.în Drept, avocat .

Contribuţii ( selectiv ):Cooperaţia şi comunităţile de avere ( 1935 ) ;Defalcarea şi drepturile ţăranilor grăniceri ( Bistriţa , f.a )

Arestat în iulie 1954,cu lotul foştilor demnitari .Eliberat de la Sighet , în 1955.

-Morariu Sergiu I./ [Vernichescu ]Aurelia-soţie /

Dir.Băncii Agrare din Orşova- Mehedinţi ; membru şi deputat PNŢ de Severin ( 1928-1931 )

Arestat în 1947 ; eliberat în 1948.Rearestat în 1950,împreună cu soţia ( sora partizanului Vernichescu Aurel, condamnat şi executat ) .Torturaţi în anchetă la Securitatea din Timişoara ;

domiciliu obligatoriu în satul Rubla , com.ValeaRâmnicului -Buzău.

- Munteanu-Râmnic ,Dumitru  C. /Frasin şi Horia -fii /

Discipol şi partizan politic al lui Nicolae Iorga.N.1877, la Râmnicu Sărat -Buzău (din părinţi braşoveni şi aromâni ).Secretar al primei Camere a Deputaţilor din România Mare( 1919 ),

ales deputat şi senator PND  ,în mai multe legislaturi( 1928-1930 ;1931-1932 ).

   Licenţiat în Istorie ( Bucureşti ),cu studii de specialitate la Paris ;membru în CC al Ligii Culturale ;membru în Comitetul Monumentelor Istorice  şi al Ateneului Român;

membru al Academiei Române.

Prof. de istorie la licee renumite ( Ploeşti, Chişinău )şi al Universităţii Populare Moldoveneşti

( Chişinău ),fondator al multor reviste culturale în Ploeşti şi Chişinău ( Buletinul Ligii Culturale,Buletinul Universităţii Populare ,România Viitoare, Gazeta Cărţilor )

Contribuţii editoriale pedagogice : Societăţi de lectură ( 1809 );Pentru Basarabia ( 1912 );Istoria Românilor ( 1929 );Istoria veche şi medievală ( 1929 ), ş.a. ş.a

Vicepreşedinte al PND-Iorga,în timpul guvernării căruia a fost subsecretar de Stat la Interne

( 1931-'32 ) .Arestat pe 5 /6 mai 1950,la 73 de ani, în "lotul demnitarilor" ; dus cu dubele la  Sighet ;A murit pe  29 iunie 1950.

 / Fiii săi - Frasin (profesor )  şi Horia ( fostul şef de cabinet al lui Iorga ) ,nora şi sora ei ,fuseseră arestaţi în 1949.

- Mare ,Vasile

Deputat în Sfatul Ţării de la Chişinău,care a votat unirea Basarabiei cu România (martie 1918 )

Refugiat în 1944, în Banat. Ridicat de NKVD în 1945; deportat  la muncă silnică în Siberia.

N.

-Nasta ,Iuliu

Avocat în Bucureşti , n.în 1901, în satul Romoşel, com.Romoş -Hunedoara ;licenţiat al Facultăţii de Drept din Cluj ; deputat PNL de Hunedoara în legislatura Duca -Tătărăscu (1933- '37).

Arestat în 1947 -eliberat ; rearestat în 1948, pentru că locuinţa sa era râvnită de un colonel de Securitat ; rearestat a treia oară în 1951.Detenţia în lagărele de la Canal ,până în 1954, apoi cu domiciliu obligatoriu în satul Valea Călmăţuilui ( Brăila ).

"Eliberat" în 1963, grav bolnav şi fără mijloace de existenţă, a murit la 28 febr.'84, refuzând orice colaborare cu regimul.

- Nemoianu ,Petre C

Om politic, avocat ,ziarist bănăţean, n.1889,la Petrilova-Caraş Severin .

Pe vremea imperiului, condamnat pentru "înaltă trădare" de Curtea Marţială ungurească de la Timişoara , pentru activitate naţională pro-românească. În timpul primului război, prizonier la ruşi ( lagărele din Siberia, Krasnoiarsk ) ;combatant  în "corpul voluntarilor ardeleni " din armata română, decorat pentru acte de bravură ;participant  la Adunarea Unionistă de la Alba Iulia

( 1 dec.'18 ).Colaborator permanent la rev. "Ţara noastră " şi "Curentul" ; autor al unor studii şi aricole cu caracter politic, social, economic, adminitrativ şi de istorie contemporană a Banatului

  Licenţiat al Facultăţii  de Drept ( Cluj ) , doctor în Ştiinţe Politice şi Drept ( 1925 ) , stabilit la Bucureşti din 1925, avocat în Baroul de Ilfov ( 1925-1948 ).

În viaţa politică a României Întregite,membru şi preşedinte al P.Poporului -Averescu

( jud.Severin ) ; prefect de Caraş Severin în prima guvernare Averescu (1920-'21 );

deputat în legislatura din a doua guvernare averescană (1926-1927 ).

Amic şi colaboratoral lui Octavian Goga, l-a urmat în P.N.Agrar , apoi în P.N.Creştin -Goga-Cuza .Subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor în guvernele conduse de mareşalul Ion Antonescu(sept.'40-apr.'44 ) , ministru plin  (24 apr.'44 - 23 aug.1944 )

   Arestat la 19 mai 1946 (la Siguranţa din Uranus)  ; eliberat la 5 iunie'46 , din lipsă de probe.

Rearestat la 20 august 1948 ( la Văcăreşti ) ;condamnat la 5 ani închisoare ( cf. Decretului nr.123 al MAI / 1949, aplicat retro' ) ;întemniţat la penitenciarul Râmnicu Sărat ;supus muncii forţate în lagărul de la Periprava ; decedat pe 8 iun.1951, în penitenciarul Aiud.

-Nestor, Remus A.

[LD: În 1991 ,la cererea familiei, Ministerul de Justiţie ( Adresa nr.1162 / 21 iun.'91 ) a comunicat data morţii - 22 aug.1953 ,fără să se indice unde a fost îngropat.Cât despre "cauza arestării" , adresa răspunde laconic : <a făcut parte din conducerea PNL > ]

Preşed. org.judeţene PNL -Buzău, deputat şi prefect al Judeţului în guvernările liberale.

Avocat, cu doctorat la Paris.În '48 sau '50 ,eliminat din Baroul de avocaţi şi averea confiscată.

"Ridicat" de acasă pe 16 aug.1952, fără mandat de arestare, dus lao destinaţie necunoscută ;

internat într-o colonie de muncă  pe timp de 60 de luni ( cf.proces-verbal nr.2 / 1952 al MAI ) 

, fără judecată şi fără să se comunice familiei locul detenţiei.

Familia a fost anunţată că a decedat, fără să se specifice unde şi când.

- Patriarhul Nicodim ,Munteanu

[LD :un "caz" în care este de aşteptat un p.d.v. oficial al Bisericii .Există ipoteza că patriarhul Nicodim Munteanu (ca şi alţi înalţi prelaţi ai bisericii ortodoxe) ar fi fost omorât prin otrăvire.Departe de a fi neverosimilă, ipoteza are precedente şi atestări  atât în arsenalul  folosit de NKVD în URSS ,cât şi în cele preluate şi  practicate de Securitatea comunistă în România.Ce putem afirma ,fără teama de a greşi, este că înlăturarea Patriarhului Nicodim,

în 1948, marchează  o etapă decisivă în  subordonarea Bisericii de către regimul comunist.]  

N.1867,Pipirig-Neamţ.Senator de drept în legislaturile pluripartidiste, ca Mitropolit al Moldovei

( 1935-1938 )  ; senator de drept în parlamentul FRN, ca Patriarh al României ( 1938-'40 )

În oct (? )1947,Patriarhul Nicodim, pentru că a refuzat să colaboreze cu puterea comunistă,

a fost înlăturat .S-a retras la Mânăstirea Neamţ , unde a murit la 27 martie 1948.

-Nicola, Andrei P.

Membru marcant al PNR , apoi PNŢ, senator în parlamentul interbelic.

N.în 1881 , în com Vidra ( Alba ).Arestat ( la 70 de ani ! ),pe 16 ian.1951,pentru activitate "reacţionară" ; condamnat la 4 ani închisoare administrativă ; a murit pe 24 ian.1953, în puşcăria de la Ocnele mari.

-Nicolau, Ioan T.

Avocat ,dir. ziarului "Bacăul" .Preşed. org. jud.PNŢ-Bacău ;deputat în parlamentul interbelic; candidat în alegerile din nov.'46 ( a câştigat , dar rezultatul a fost falsificat )

Arestat în 1947, pentru publicarea articolul Crimele de la Katyn (masacrarea ofiţerilor polonezi de către sovietici ) .Judecat de Tribunalul Poporului - acuzator Avram Bunaciu - condamnat la 1 an închisoare .Locuinţa din Bacău a devenit sediul Securităţii ; tipografia ziarului a fost dată revistei "Glasul Patriei" . La eliberare, s-a stabilit la Bucureşti .

Rearestat pe 15 aug.'49 ;anchetat la MAI ;trimis la închisoare fără proces (din lipsă de probe) : Jilava- Piteşti-Craiova -Văcăreşti .Grav bolnav, i s-a administrat un medicament alterat şi a murit  pe 17 iunie 1954, fiind aruncat la groapa comună .

-Nicolescu, Ioan M.

Liberal din "garda veche" a lui Ionel Brătianu , fost senator de Vâlcea.

N.în 1883, în oraşul Alexandria -Teleorman ,funcţionar - pensionar.

Arestat la vârsta de 76 ani ( pe 3 febr.1959)  ;acuzat de "uneltire contra ordinii sociale" ,pentru a putea fi pedepsit cu art.209 C.P.;condamnat la 8 ani închisoare de Tribunalul Militar -Piteşti (sau Craiova ? ),pe baza dosarului fals întocmit de Securitate.

A murit în detenţie , pe  26 oct.1960.

-Nicolescu, Lazăr

[LD: putea să fi fost  din PNL-Brătianu , sau PŢ-Mihalache, sau PP-Averescu .Figura pe listele de deputaţi din Monitorul Oficial ? Trebuia arestat ! Aşa s-a făcut "lustraţia comunistă" ]

Deputat în primul Parlament al României Întregite ( care a ratificat actele unirii Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei  cu Ţara ), ales în regim de vot universal ( 1919 ) ,

N.în 1882, în sat Rădăcineşti, com.Berislăveşti -Vâlcea ( fiu de preot )

Arestat de Securitate la 76 de ani (august 1953 ) ; dus cu domiciliu obligatoriu în oraşul Huşi

( Vaslui) , fără ca familia să ştie 2 ani de soarta lui.

- Nistor ,Dumitru

 [LD: atragem atenţia juriştilor, analiştilor, liberalilor, că ar fi oportună studierea acestor cazuri , pentru a constata cum au fost posibile atâtea decese , fără a fi aplicată pedeapsa cu moartea: se repetau arestările, condamnările şi întemniţările , până ce " duşmanul" era lichidat .Acestei practici i-au căzut victime sute de mii de deţinuţi politici.]

N.în 1890, licenţiat în Teologie , cu doctorat la Budapesta .Membru PNL, preşed. org. Timiş Torontal ; deputat ( 1927-'28 ) , senator ( din 1932 ).

Ministru adj.la MAI ( pe lângă miniştrii Penescu , respectiv  Rădescu ) în guvernele Sănătescu II şi Rădescu ( 4 nov.'44-6 mart.'45 ).

Arestat în noaptea de 5/6  mai 1950 - "lotul demnitarilor  " , închis 2 zile în penitenciarul Timişoara ;transportat la Sighet pe 7 mai '50 ( împreună cu Sever Bocu şi Coriolan Bălan );

adus la Bucureşti ( Malmaison )  pe 6 iul.1955 , anchetat şi... eliberat.

Rearestat în iunie 1956, de Securitatea din Timişoara; condamnat la 6 ani închisoare  de Tribunalul Militar-Timişoara ; detenţia la penitenciarele Timişoara , Galaţi şi Botoşani .

A murit pe 12 iunie 1963 , la Botoşani, în ziua când trebuia să fie eliberat.

- Nistor, Ion I

N.în 1876, Vicovu de Sus-Rădăuţi .Senator ,reprezentant al Universităţii din Cernăuţi ( 1920-1922 );deputat PNL ( 1920-1937 ),senator "pe viaţă"( proclamat în 1937 )

   În timpulprimului  război,  trece în Vechiul Regat ,unde , alături de ceilalţi bucovineni pribegi ,militează pentru cauza naţională .Când Basarabia revine la Patria -mumă (27 mart.'18 ) ,pleacă la Chişinău ,unde desfăşoară o intensă muncă culturală .

   Ministru al Bucovinei (18 dec.1918-1920 ; ian.1922-1926 );ministru al Basarabiei ( febr.-sept.'19 ) în guvernul IICBrătianu ;ministru Lucrărilor Publice în guvernul Vintilă Brătianu

( 1927.'28 ); succesiv,ministru de Stat ,ministru la Muncă şi Ocrotiri Sociale ,al Cultelor şi Artelor , în guvernul Tătărăscu ( 1934-'37 )

...După 23 august 1944,director al Bibliotecii Academiei ( 11 mai'45-28 mai 1947 ), este înlăturat sub acuzaţia că <încalcă legea de aplicare a Armistiţiului , deoarece a ordonat păstrarea pe mai departe a publicaţiilor retrase din circulaţie>

La 9 iunie 1948,i s-a retras titlul de academician ,lui şi altor 100 de academicieni (hotărâre semnată de CIParhon,Avram Bunaciu şi Marin Fl.Ionescu )

   Arestat la 5 mai 1950 ( la 74 de ani ! )  -lotul "demnitarilor" -  este dus direct la penitenciarul din Sighet .În 1955, a fost adus la Malmaison ,anchetat şi eliberat ( la 79 ani ! )

A murit la Bucureşti, la 11 nov.1962.

- Niţescu ,Voicu

N.1889,Săcele-Braşov.Deputat (delegat ) în Marele Sfat din Chişinău, care a hotărât Unirea cu ţara ( 27 mart1918 ).Deputat PNR ,apoi PNŢ în majoritatea legislaturilor interbelice(1919-1937 )şi senator de drept în parlamentul FRN ( 1939-'40 )

Licenţiat în Drept (1911,Cluj ) ,avocat.

...Condamnat ,în 1908 ,la 3 luni închisoare pentru articolele publicate în ziarul "Tribuna"(Arad,)şi "Orizontul"(Cluj );dir.la "Gazeta Transilvaniei "( din 1911 );redactor la ziarul "România Mare"

(Bucureşti ).

   În 1917,guvernul de la Bucureşti îl trimite în Rusia ,pentru organizarea prizonierilor ardeleni  în detaşamente de voluntari .În 1918, ca preşedinte al C.N.R din Rusia ,este trimis în Marele Sfat de la Chişinău.În 1919 ,consilier tehnic la Conferinţa de Pace de la Paris

Contribuţii( selectiv ) :Douăzeci de luni în Rusia şi Siberia ( Braşov, 1926 );Legea asupra concordatului preventiv ( cu Grig.Iunian , Bucureşti, 1930 );Legea chiriilor (1930 ); Legea contra cametei ((1931 );Modificarea legii privind regimul excepţional ( 1931 ) ,ş.a.

   Ministru de Stat şi, succesiv,subsecretar de Stat şi ministru la Justiţie şi Lucrări Publice şi Comunicaţii , în primul guvern PNŢ (1928-1931) ;ministru la Agricultură şi Domenii , în a doua guvernare a PNŢ ( 1932-'33 ) ;ministru la Muncă şi Ocrotiri Sociale în guvernul de uniune naţională condus de Patriarhul Miron Cristea ( 10 febr.-30 mart.'38 )

   Arestat la 7 mai 1950 , condamnat la 2 ani închisoare administrativă (Decizia 334/1 august 1951 ,pentru justificarea arestării )fără a i se comunica condamnarea.Dus la Sighet - devenit închisoarea "foştilor demnitari ", adus la Malmaison şi eliberat ( vara 1955 ).

 În dosarele Securităţii ,a fost trecut "mort" ,în 1954,în detenţia de la Sighet .

O.

- Oroveanu , (? )

Octogenar , fost senator înainte de primul război mondial , a cărui prezenţă a fost semnalată la penitenciarul Ghencea , în 1947 şi despre care se ştie că a murit în detenţie.

- Ottulescu,Emil

N.1883, Bucureşti . Licenţiat Facultatea de Drept ( Bucureşti ). Membru în "Liga Vlad Ţepeş",devenită PC-Grigore Filipescu ;deputat conservator în legislatura Iorga ( 1931-1932 )

Prof. univ.,avocat(în Baroul de Ilfov )consilier juridic la diverse ministere (Justiţie, CFR , ş.a ) Colaborator permanent la revistele juridice(a scris despre Legislaţia chiiriilor în timpul războiului

( 1919 );Colecţiune de legi şi regulamente ( 1920 ) , ş.a

   Arestat la 20 sept.1951,pentru legături cu fruntaşii PNŢ.Condamnat la 2 ani muncă silnică ,pedeapsă dublată ulterior .A murit la penitenciarul Văcăreşti , la 20 martie 1954.

P.

- Paleologu ,Mihail ( Mihalache )

[LD: este tatăl lui Al.Paleologu ]

N.1886,Bucureşti .Deputat PNŢ în cele două legislaturi (1928-'31Consilier ;1932-'33 )

(Fiul lui Mihail(Mişu )Paleologu,conservator,dir.al ziarului "Timpul", înainte de primul război mondial ;tatăl lui Alecu Paleologu ) Şef de cabinet al ministrului Costinescu ( Finanţe ) în guvern PNL (1909 ).Luptător în războiul balcanic ( 1913)şi în primul război mondial .

...Licenţiat la Facultatea de drept (Bucureşti ) ,cu doctorat la Sorbona;avocat în baroul de Ilfov.

(1909 );avocat -şef al contenciosului RMS ( (1929 );membru în Consiliul Superior al Avocaturii Statului ( 1933 )

...După războiul reîntregirii ,membru PNL(1919-1927 ),apoi PNŢ(1928 ),apoi PRŢ-disidenţa Grigore Iunian A colaborat la rev."Fapta","Parlamentul Românesc", "Pandectele Române "ş.a.

Secretar general la Ministerul de Justiţie ( 1929 ) şi Ministerul de Finanţe ( 1930 ) în guvernele PNŢ

...După 1944,a fost pentru scurtă vreme ,secretar la Ministerul de Justiţie , în guvernul Sănătescu ( până la titularizarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu ,nov.'44 ),după care a demisionat .

Arestat în 1950,anchetat de mai multe ori ,a fost eliberat în 1956, epuizat de boală ,suferinţă şi mizerie .

- Papacostea ,Victor,G.

N.în 1900, la Viziru -Brăila. Membru PNL, l-a urmat pe Gh Brătianu în disidenţa din 1930 .Deputat PNL-2 (de Caliacra/Cadrilater )  în legislatura PNŢ ( 1932-'33 )

   După 1944,ministru subsecretar de Stat la Educaţie Naţională , în guv.Sănătescu II şi Rădescu  (4 nov.'44-6 mart.'45), din partea PNL

Arestat în noaptea de 5 / 6 mai 1950.Detenţia la Sighet ,pentru 24 luni, (cf.Deciziei MAI 334/1951 ), după care pedeapsa i-a fost majorată la 60 de luni (cf. Deciziei MAI 559 /1953 )

Anchetat la Malmaison şi eliberat <din lipsă de probe>(1955) .Rearestat la 25 dec.'57şi anchetat în "lotul Aurelian Bentoiu ".Eliberat în mai 1958.A murit la 20 iunie 1962.

-Partenie ,Ion

 Preşed. PNL Năsăud,  senator şi prefect  liberal .în perioada interbelică.

N.în 1889, în com.Maieru- Năsăud. Licenţiat al Facultăţii de Litere din Budapesta şi Viena Luptător unionist . Arestat la 15 august 1952 - ca fost demnitar- ;adus la Bucureşti ; trimis în lagărele de muncă forţată din Bragadiru şi Popeşti-Leordeni ,unde s-a îmbolnăvit grav.

A murit la 15 iunie 1953, fiind aruncat într-o groapă comună din cimitirul sătesc din Jilava.   

-Pătrăşcanu ,Lucreţiu

 [ 17-18 ian.2009 : "cazul Pătrăşcanu" O zi şi jumătate lucrez la acest caz , despre care am citit tot şi nu ştiu mai nimic. Destinul lui de ideolog şi activist fidel al PCR , ilustrează (prin succesive suprapuneri  temporale)  absenţa oricărei morale şi crez politic "pozitiv" .

Singurul fir neîntrerupt în viaţa sa acivă ( 1919-1947 ) pare a fi fost  fidelitatea la  ordinele Cominternului ,întrupat de stăpânul Cremlinului : IVStalin. A distruge în numele proletariatului - societatea "capitalistă" - statul "capitalist"  cu instituţiile sale ; clasa burgheză -duşmanii de clasă -inamicii URSS pentru a impune o "dictatură a proletariatului" .

a fost membru  fondator al  PCR .

În deceniul  trei,  a fost  avocatul  apărării  în procesele unor comunişti importanţi.

A devenit  membru al CC  în  anii'30 ;  în 1931, a fost ales deputat pe listele BMŢ ; în  1933, a fost  unul  din organizatorii politici ai  grevei  de la "Griviţa" .

Între 1924-1941, Pătrăşcanu a fost închis de  6 ori, dar  nu a fost  reţinut  mult  în puşcărie .

Între 1934-1935, a  reprezentat PCR la Komintern (Moscova ). În acea perioadă, întregul Birou Politic al PCR,  a fost  executat la Moscova ( 1937 )  în  timpul Marii Terori .

Între 1924-1941, Pătrăşcanu a fost închis de  6 ori, dar  nu a fost  reţinut  mult  în puşcărie.

În timpul războiului, a fost simultan, în toate centrele de putere ale PCR *

În 1946,  Dej l-a atăcat  pe Pătrăşcanu  din cauza unui  discurs ţinut  studenţilor din  Cluj ; la Congresul  PMR din febr.'48 , şi-a pierdut  locul  în  CC ;  atacul împotriva sa a fost lansat de Teohari  Georgescu :căzuse sub influenţa  burgheziei ! După  ruptura cu  Iugoslavia, a fost  acuzat  că este "agent titoist fascist"  şi  spion  în serviciile secrete occidentale .

La 24 febr.'48 , Destituirea lui Lucreţiu Pătrăşcanu.

 A fost arestat ( împreună  cu  soţia şi  câţiva colaboratori  ) la  28 apr.1948  din ordinul lui  Gheorghiu Dej  şi a fost  supus unor interogatorii  extenunate ; nu  şi-a recunoscut  nici o dată vreo vină. A stat închis timp de  6 ani ,până la moartea lui Stalin ; procesul s-a desfăşurat  la 12-14 apr.54 , în secret , şi a fost  condamnat la moarte .Asasinat  pe 16 martie '54 .    

-Păscăluţă ,Ştefan I.

N.1888, com Maramonovca -Donduşeni ( Basarabia ) .Deputat în Sfatul Ţării , care a votat Unirea Basarabiei cu România ( 27 martie 1918 ).

Arestat de sovietici în 1949, condamnat la deportare .Se pare că a murit în deportare , în Republica Tătară.

- Pelivan,Ion Gh.

N.1 apr.1876,com.Răzeni -Lăpuşna.Deputat în Sfatul Ţării (Chişinău );deputat PŢ apoi PNŢ ,în toate legislaturile interbelice (1919-1937 )

La 3 apr.1917, a făcut parte din comitetul de organizare al Partidului Naţional Moldovenesc ; la 20 oct,a fost cooptat în "Sfatul Ţării".A participat activ la redactarea actului de inndependenţă a Republicii Moldova (alături de Halippa, Ghibu ,ş.a )şi a votat hotărârea de Unire cu Ţara ( 27 mart.1918 ) A făcut parte din delegaţia României laConferinţa de Pace de la Paris(1919-1920 ) şi la Geneva (1922 );ministru de Justiţie în guvernul de uniune naţională condus de Alex.Vaida Voevod (1919-1920 )

Deputat în Sfatul Ţării (Chişinău, 1918 );deputat PŢ apoi PNŢ ,în toate legislaturile interbelice (1919-1933 ).

   În '40 ,după anexarea Basarabiei ,s-a refugiat la Bucureşti ;în '41, s-a reîntors;în '44 a fost nevoit s-o părăsească iar, stabilindu-se în Capitala Ţării .

Arestat în "noaptea de cristal "(5/6mai 1950 )a stăpânirii comuniste instalate la Bucureşti ,a fost încarcerat , alături de alţi ctitori ai României Mari, în penitenciarul de exterminare de la Sighet.A murit la 24 ianuarie 1954, şi a fost aruncat la groapa comună din Cimitirul Săracilor .

- Penescu Nicolae N

N.1897 ,Bucureşti.Senator al Camerelor de Comerţ şi Industrie (1932-'33;1933-'37 ) şi în legislatura FRN ( iun.1939-sept.'40 );deputat PNŢ(nov-dec '45 ) în primele alegeri postbelice ,convocate de guvernul Groza .

Licenţiat al Academiei Comerciale (Bucureşti ) ,dr .în Drept (Bucureşti ) , cu studii de specialitate la Paris ;preşedintele Barourilor din România .

Contribuţii ( selective ):Contribuţiuni la studiul legii impozitelor directe ( Bucureşti, 1925 ) ;

discurs la legea conversiunii (1932 ) ;Noua lege a Camerelor de Comerţ ( 1934 ) ;Situaţia actuală a comerţului românesc ( 1935 ) ş.aş.a

Membru PNŢ,preşed.al org.de Argeş (după părăsirea PNŢ ,în febr.'38 ,de către Armand Călinescu )

...După 1944,pentru scurtă vreme, ministru de Interne în guvernul g-ral Sănătescu (4 nov.-5 dec.1944 ),timp în care comuniştii au început să ocupe prin forţă, prefecturile şi primăriile

   După demisie ,a devenit secretar general al PNŢ,în crâncena etapă a înstăpânirii puterii comuniste,care ( printre altele ) urmărea lichidarea partidelor istorice .

La 9 august'46, la Tribunalul din Piteşti,a avut loc o tentativă de asasinare a lui ,care s-a soldat cu 2 morţi şi 16 răniţi .La insistenţele lui Iuliu Maniu , a acceptat să plece în străinătate ,într-un grup având misiunea de a informa Occidentul asupra represiunilor prin care se realiza comunizarea României.Tot grupul a căzut în capcana înscenată la Tămădău (14 iulie'47 )

...Arestat la 14 iul.1947(împreună cu soţia ),în pofida desolidarizării de Maniu, a fost condamnat la 6 ani închisoare şi încarcerat la penitenciarul din Craiova.

A fost readus ,ca martor al acuzării, la procesul înscenat lui Lucreţiu Pătrăşcanu.

Concomitent,i s-a dresat un proces "de îndreptare", în urma căruia i s-a majorat pedeapsa la 8 ani.În 1955,a fost trimis cu domiciliu obligatoriu ,în Bărăgan.

În sept.1959 ,în urma Dispoziţiei care prevedea arestarea tuturor celor cu condamnări( aflaţi în libertate sau deportaţi ) a fost rearestat şi condamnat la 15 ani închisoare .

Încarcerat la Jilava (Cicerone Ioniţoiu i-a fost o vreme confident ),în 1963 a fost supus supliciului "reeducării".A fost eliberat în iulie 1964, cu acel "Decret de graţiere "

   În apr.1968,în timpul vizitei lui Charles de Gaulle şi a premierului francez Couve de Murville (fost coleg de facultate pariziană românului ),Nicolae Penescu a primit paşaport pentru o călătorie de 6 luni în Franţa.A primit statut de azilant politic ,a înfiinţat Consiliul Naţional Român ,aducând la cunoştinţa lumii libere teroarea exercitată de regimul comunist din România .

...La 3 febr.1981,a primit prin poştă ,la Paris,un colet .Conţinea o bombă artizanală , care i-a provocat rănirea şi moartea.

- Perieţeanu ,Grigore (Ionel ) ,I

N.în 1879, Bucureşti.Deputat PNŢ ,în mai multe legislaturi ( 1926-'27 ;1928-'30 ;1932-'33 ) vicepreşed. a Camerei Deputaţilor apoi a Senatului ( 1933-'37 ) ;senator FRN numit de Rege (1939-'40 )

...Licenţiat în Drept ( Bucureşti, 1902 ).Avocat ,poet şi traducător

Preşed.Uniunii Avocaţilor din România ( 1935,'36,'38 )şi al Uniunii Internaţionale a Avocaţilor (1936)

După război,a devenit membru al PNR (după fuziunea PCD-Take Ionescu cu partidul ardelean ) ,apoi PNŢ (după fuziunea acestuia cu PŢ, în 1926 ).L-a urmat pe Al.Vaida Voevod în disidenţa Frontului Românesc (1935 ),iar în regimul autoritar carlist ,a devenit membru al FRN.(1938-'40 ).

   Personalitate cu preocupări diversificate,a activat ,succesiv sau simultan,în numeroase organizaţii civile şi instituţii culturale (dir. la Teatrul Naţional;în consiliul pentru Ateneul Român;Amicii Franţei .Prof. de Psihologia Sentimentelor la Academia de Artă Dramatică ;Protecţia animalelor ş.a ) dar ,mai ales,în asociaţii şi publicaţii cu specific juridic (Cercul de studii penale -penitenciare şi de poliţie ştiinţifică ;preşed. al Grupurilor Juridice cu asociaţii similare din Polonia ,Italia, Japonia ş.a )

Contribuţii ( selectiv ) :Manual teoretico-practic de poliţie judiciară ( 1904 );Poliţia de moravuri ( 1907 );Rolul Poliţiei în statul modern (1907 );Legea asupra stării de asediu şi Constituţia ( 1913 );

Noul Cod al închirierilor ( 1923 );Legea pentru organizarea Teatrelor Naţionale şi Operelor ( 1930 );Determinarea competenţei în materie de calomnie prin presă ( 1932 );Responsabilitatea civilă şi penală a medicilor ( 1932 );Legea liniştii publice ( 1933 );Legea pentru controlul averilor ( 1933 )

Codul Penal Regele Carol II adnotat ,1936-1937,(trei volume,coautor ,);Frumuseţi naturale şi Frumuseţi sociale ( 1934 ) ;Desorientare şi dibuiri ( 1934 );Impresii din călătorii ( Turcia, Polonia, Italia );Pentru neam, biserică şi Rege ( 1940 )

Arestat în noaptea de 5 / 6 mai 1950 ,în "lotul demnitarilor" ,dus la Sighet.Grav bolnav.a fost adus la Malmaison şi eliberat .Avea 71 de ani.

- Petrovici , Ion

N.1882, Tecuci .Deputat în majoritatea legislaturilor pluripartidiste interbelice(1923-'38),deputat (ocupaţii intelectuale ) în legislatura FRN ( 1939-'40 ).

Licenţiat în Drept,Filozofie ,Litere,Logică,cu specializări şi doctorate la universităţile din Iaşi, Leipzig,Bucureşti .Conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filozofie din Iaşi( 1906/1907 ),a predat Filozofie enciclopedică şi principii de filozofie generală .Profesor univ.de Istoria Filozofiei moderne şi Logică (1915 ).Director general al Teatrului Naţional din Iaşi ( 1910 ) şi al Teatrelor din România (1918 ).Decan al Universităţii din Iaşi (1923-'26 ).

Membru corespondent (1927 ) şi plin (1934 )al Academiei Române.

...Contribuţii ( selectiv ) :Paralelismul psihologic (1905 );Teoria noţiunilor ( 1910 );Probleme de logică ( Iaşi, 1911;Iaşi,1928 );Introducere în Metafizică (1924 );Studii istorico-filozofice ( 1925 );Titu Maiorescu ( 1931 ) ;Comemorarea lui Hegel ( Vălenii de Munte, 1931 );Puterile culturii ( 1933 );Manual de Psihologie ( cu N.Bagdazar ,1934 );Din cronica filozofiei româneşti (în BPT )

   Înainte de primul război, membru al PC -Titu Maiorescu .După război,înregimentat în P.Poporului ,a fost ales deputat şi a condus diverse departamente ministeriale :Lucrări Publice (1921 );Instrucţiei Publică ( 1927 )în guvernele generalului Averescu ;Educaţie Naţională în guvernul Octavian Goga ( dec'37 -9 febr.'38 );al Culturii Naţionale în timpul guvernării mareşalului Antonescu (1940-23 august '44 )

   După 23 august'44,o campanie de presă concertată de "Scânteia ",cerea îndepărtarea din Academie şi Universităţi ,a intelectualilor "reacţionari" , "francmasoni" , "fascişti" "agenţi hitlerişti ",de tipul lui Petrovici, Sextil Puşcaru, D.Caracostea, Brătescu-Voineşti ş.a şa,sugerând că "alte porţi " trebuiau să se deschidă pentru ei .

Pe temeiul legilor 486 şi 594 din 1944,la 13 decembrie 1944 a fost anunţată epurarea lor din învăţământ( "România Liberă " ).

La 21 ian.1945,Ion Petrovici a fost arestat şi trimis în lagărul de la Caracal [se pare că ,din ordinul lui Stalin,la sugestia ambasadorului român la Moscova ,Iorgu Iordan ).Adus la Prefectura Poliţiei Capitalei , în urma demersului Academiei Române, a fost eliberat pentru scurt timp .

A fost rearestat şi condamnat, executându-şi pedeapsa la Jilava şi Aiud ,de unde a fost "graţiat" în 1964.A murit în anul 1972, la Bucureşti .

- Pillat, Ion

Poet ,descendent al familiei Brătianu ( după mamă ) , om politic liberal , ales în legislaturile PNL , deputat al Jud.Dorohoi . Amurit în 1945 ....

 [LD: Avem ca loc al naşterii acelaşi sat : Miorcani. Monica Pillat ( nepoata ) a dat publicităţii trei volume  a membrilor familiei sale : Nicolae Pillat ( Paradisul terestru al Miorcanilor ) Dinu-Cornelia Pillat ( Marea Iubire ),  Pia Pillat ( Epistolar ) [Cf. TVR-Cultural, Convorbirile lui H.R.Patapievici , 11 aug.2009.   ]

- Piţigoi Marin A.

N.1900,Broşteni-Argeş.Deputat PNŢ în prima guvernare (1928-1932 )

Învăţător.Voluntar în primul război mondial,luptător la Mărăşeşti .

Licenţiat în Drept şi Filozofie (1933 ) .

...Membru fondator al Partidului Ţărănesc -Mihalache; membru PNŢ ( după fuziunea din 1926 ).

Preşed.org de Argeş a PNŢ (după părăsirea partidului de către Armand Călinescu , în 1938 )şi , după 23 august 1944 .Devenit ţintă hărţuielii lui Doncea (responsabil comunist pentru judeţ ),

grav rănit în atentatul din Tribunalul Piteşti ( 9 aug.1946 ).

După alegerile din nov.'46, Securitatea a emis un mandat de arestare pe numele său ,dar l-au arestat abia la 15 august 1949, pentru că a reuşit să se ascundă .

Condamnat la 7 ani închisoare ,în urma unui proces înscenat unui "lot PNŢ ".Detenţia a executat-o la Jilava,Aiud şi Peninsula ,unde ,la sugestia nepotului său Enăchescu [sic ! ],adept al reeducării,a fost bătut zi şi noapte ,torturat şi supus regimului de muncă exterminator.

Mutat la Gherla ,apoi la Oradea.La "eliberare",i s-a stabilit domiciliul obligatoriu în Bărăgan, la Răchitoasa şi Lăţeşti ( până în 1964 ).A murit la 3 august 1988.

- Pleşa ,Ionel

N.1891,Craiova.Deputat PNL în mai multe legislaturi interbelice;deputat PNL în alegerile

postbelice din timpul guvernului Petru Groza ( nov.'46 )

Doctor în Drept ( Paris ) ;preşed. PNL-Dolj .

...Membru al Delegaţiei române ,la încheierea Trataelor de la Versilles (1919 ),Trianon ( 1920 ) şi Sčvres (1921 ) .

...După 23 august '44,victimă a unui atentat în timpul campaniei electorale ( 1946 ),reales deputat

Arestat în 1948 .În 1949,i s-a confiscat moşia.În 1952,din cauza regimului de exterminare ,a murit în închisoarea Gherla .

- Polizu -Micşuneşti,Gheorghe

N.în 1901, Bucureşti .Deputat PNŢ în căteva legislaturi interbelice(1928-1931 ; 1932-1933 )

Avocat,om de afaceri şi acţionar la mai multe societăţi .

Arestat în noaptea de 5/6 mai 1950,şi judecat în procesul înscenat în jurul Legaţiei Marii Britanii A fost condamnat la moarte , în august 1951, pentru "înaltă trădare" şi executat pe 6 februarie 1952, la Jilava.

- Polizu Micşuneşti,Nicolae

N. 1874,Bucureşti .Deputat în legislaturile PNŢ (1928-1931; 1932-'1933 )

Deputat PNŢ în legislaturile Deputat PNŢ în alegerile din nov.'46.

Licenţiat în Drept.Avocat .După primul război mondial,membru în Comisia pentru Unificarea Legislativă a României Întregite (1922 )A colaborat la revistele juridice din epocă :"Curierul Judiciar " Pandectele române " ,"Dreptul "ş.a

   A intrat în politică militantă alături de conservatorii Nicolae Filipescu şi Take Ionescu ( PDC )

;după fuziunea PDC cu PNR (1924 ) şi a PŢ cu PNR, a devenit membru activ al PNŢ ( 1926 ).

Subsecretar de Stat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri în guvernul PNŢ GGMironescu ,care a prezidat restauraţia lui Carol II (7-13 iunie1930 .

Arestat în 5/6 mai 1950 ,la 76 de ani ,şi omorât în timpul anchetei.

- Pomârleanu ,Aurel

N.în 1896,la Paşcani.Deputat PNŢ, în legislatura 1931-1933

Licenţiat în Drept ( Iaşi ).Judecător ,apoi avocat (din 1930),considerat apărător al ţărănimii ,a fost unul din iniţiatorii legii Conversiunii în varianta PNŢ(1933,moratoriu de 5 ani pentru datoriile agricole şi urbane ).

   În 1948, a fost epurat din Barou şi din funcţia de avocat al Ministerului Agriculturii .

Arestat în toamna 1951,la Baia Mare ;fără proces şi fără condamnare, dus în lagărul de muncă forţată de la Capu Midia , unde a murit în 21 ianuarie 1953.

- Pop ,Valer

N.1892,Buduş-Someş (Bistriţa ).Deputat liberal în legislatura guvernului Vintilă Brătianu (1926-'27);deputat PNL şi vicepreşed. al Camerei în legislatura Iorga (1931-'32 ) ;deputat PNL în legislatura Duca /Tătărescu (1933-'37 ); deputat FRN în legislatura 1939-'40 .

Doctor în Drept ( Cluj ).

   Ministru de Stat pentru Ardeal ,apoi de Justiţie ,în guvernul Iorga (1931 -'32 );ministru de Stat

;ministru la Industrie şi Comerţ ; ministru secretar de Stat în guvernele Tătărescu (1934-'37 )

ministru plenipotenţiar în guvernul Ion Gigurtu ,semnatar al "Dictatului de la Viena " (30 august 1940 ),prin care România a cedat Ungariei Ardealul de Nord .

...Arestat la 12 oct.1949,anchetat în legătură cu "Dictatul de la Viena",reţinut la prefectura poliţiei Capitalei şi eliberat ( 25 iun.'45 ), cu excluderea din Barou .

Rearestat la 6 mai '50, în "lotul demnitarilor", trimis cu o dubă la Sighet.Eliberat în 1955.

A murit la 1 nov.1958.

- Popescu ,Stelian

N.1874,Balta Doamnei-Prahova.Deputat conservator, apoi liberal ,în primele legislaturi postbelice (1921-1928 )

Licenţiat în Drept ( 1896 ),magistrat, avocat şi ziarist (din 1903 ), dir.ziarului "Universul ", preşedintele Ligii Antirevizioniste Române ( 1930 )

   Contribuţii (selectiv ) :Ministerul Public şi rolul procurorului în expertizele medico-legale ( teza de doctorat ,1896 );Problema criminalităţii în România ( 1902 );Proprietatea ţărănească şi legea pentru consolidarea drepturilor de a exploata petrolul (1907 );Problema ţărănească ( 1913 )

...Ministru de Justiţie în guvernul Take Ionescu ( (1921-'22 )şi în guvernele IICBrătianu /Vintilă Brătianu ( 1927-'28 )

...În 4 iunie 1945,a fost condamnat ( în contumacie ) la muncă silnică pe viaţă .Reuşise să fugă în Elveţia ,în exil

- Popescu-Comişani, Dumitru

N.1883,Comişani -Dâmboviţa .Deputat în legislaturile PNŢ ( 1928-'31 ;1932-'33 )

Licenţiat Facultatea de Litere ( Bucureşti ).Profesor de Filozofie şi Geografie ( Tulcea ).

Ofiţer-luptător în războiul balcanic (1913 ) şi în primul război mondial ,distins în luptele de la Mărăşeşti ( iul.1917 ), decorat cu Coroana României , în grad de cavaler

Prefect de Tulcea în guvernarea PNŢ.Bolnav în urma unui atac cerebral,semiparalizat ,s-a pensionat în 1940.

Arestat la 30 decembrie 1947,la Tulcea, într-un grup masiv în ziua abdicării Regelui Mihai (până la 7 ian.48 ).Rearestat la 15 august 1952,invalid şi bătrân,dus la Galaţi (unde a avut un nou atac cerebral) şi dus acasă , pentru a nu muri la închisoare .A murit la 14 febr.'53 .

- Popescu -Necşeşti ,Alexandru ,I

N.în 1889,la Necşeşti-Teleorman .Deputat în legislatura liberală(1933-'37).

...Licenţiat în Filozofie şi Drept ( Bucureşti ).Avocat al Ministerului Instrucţiei Publice,Cultelor şi Artelor (1922 );secretar general la Ministerul de Justiţie (1927 );membru în Consiliul Superior al Avocaturii Statului ( 1933 );Subsecretar de Stat la Ministerul Instrucţiei Publice ( 1933-'34 );

codirector la ziarul "Universul " .

   Arestat în noaptea de 5 / 6 mai 1950 ,în "lotul demnitarilor" , dus la Sighet ,în aceeaşi dubă cu Manolescu -Strunga,Petre Bejan,Gheorghe Brătianu ,CCGiurescu ,Gh.Tătărăscu [ceea ce indică faptul că au fost "sortaţi" pe culori politice ?].Eliberat în 1955, din închisoarea Malmaison.

- Popovici ,Mihai A.

N.1879, Braşov. Deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 ).Deputat şi senator de drept ,PNR ( apoi PNŢ ) ,în toate legislaturile pluripartidiste interbelice( 1919-'37).

   Licenţiat în Filozofie,doctor în Drept ( la Viena ) .Militant unionist în toate acţiunile CNR din

Transilvania,în timpul primului război mondial,îndeplinind misiuni importante , pledând pentru

cauza românească în ziarele vremii.Participant la Adunarea de la Alba Iulia -1 dec.1918;ales în

Consiliul Dirigent la departamentul Industriei şi Comerţului apoi la Lucrări Publice (1919-'20 ) şi

...În guvernele PNŢ -în cabinetele Maniu, GGMironescu sau VaidaVoevod  -este ministru la departamente importante :Finanţe ( 1928-'29 );Interne (iun.'30 ,la "Restauraţie);Justiţie ( 1932-'33)

Contribuţii (selectiv ):Solidarismul ( 1923 );Bugetul (1925 );Datoriile şi creanţele României după tratate

( 1925 );Politica de revalorizare şi conversiunea la Banca Naţională ( 1926 );Politica de producţiune şi bugetul (1926 );Legea contabilităţii publice ( 1930 );Lege pentru reorganizarea Înaltei Curţi de Conturi (1930 )

Arestat la 25 iul.1947.Anchetat la MAI ,dus la Văcăreşti şi Ocnele Mari (1948 ).

La 12 nov.1950, a fost dus într-o dubă ( împreună cu Manoilescu ,Radu Budişteanu şi Virgil Solomon) la Sighet .În august 1955 ,a fost eliberat din penitenciarul Malmaison.

Fără să fi fost judecat şi condamnat ,fusese purtat 8 ani prin închisori .A murit la scurt timp după "eliberare ",în Bucureşti

- Popovici,Titus

N.1899, com Zolt -Caransebeş .Deputat PNL în legislatura Iorga ( 1931-'32 );deputat FRN în legislatura regimului Carol II (1939-'40 )

   Licenţiat în Drept ( Cluj, Viena, Budapesta ) , luptător unionist ,membru activ în Asociaţiile Culturale şi bisericeşti bănăţene A ctitorit o biserică în satul natal.

Subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Naţionale (nov.1939-mai 1940 )

   Arestat pe 5 mai 1950,la Timişoara .La 6 mai a fost dus la Sighet ,unde a fost în carcerat până în 1955.La fel ca şi în cazul altora ,Decizia de arestare nr 334/1 aug.'50 , emisă după un an şi ceva , prevedea o detenţie de 24 luni.În fapt, a fost reţinut 5 ani.A murit în 1963.

- Popovici -Taşcă ,Albert

N.1881,Braşov.Deputat PP-Averescu ( 1926-'27 ;1931-'32 )

Licenţiat în Drept ( Bucureşti ) ,cu doctorat la Paris

   Pentru câteva luni (7 martie-17 dec.'21 ),Ministru Secretar de Stat la Ministerul de Interne (alături de Nicolae Titulescu ,la Finanţe ),în guvernul Averescu (1920-1921).

[Este uşor de presupus tratamentul la care ar fi fost supus Nicolae Titulescu în noaptea de 5/6 mai 1950, în "lotul demnitarilor " ,având în vedere cariera lui politică ulterioară.]

Arestat în nopatea de 5 / 6 mai 1950.Detenţia la Sighet ,unde a murit la 12 oct.1951.

După moarte ,s-a emis o Decizie ,prin care era condamnat administrativ la 6 luni închisoare.

- Popp,Gheorghe (Ghiţă ),G

N.1883 ,Poiana Sărata -Trei Scaune .

Deputat (delegat )în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 ).Deputat PNR ,apoi PNŢ ,în 7 legislaturi pluripartidiste interbelice (1919 ;1922-'26 ;1926-'27 ;1927-'28 ;1928-'31 ;1932-'33;1933-'37 )

   Licenţiat în Drept (1906 ,Budapesta,Viena );militant pentru cauza românească din studenţie, ziarist la "Românul "( Budapesta ), redactor la "Tribuna"(Arad ).

   Împreună cu încă 18 publicişti ardeleni ,a înaintat lui Ion I.C.Brătianu Apelul pentru eliberarea Transilvaniei.Semnatarii au fost condamnaţi la moarte ,în contumacie ,de Curtea Marţială maghiară de la Cluj .În aug.1916, a intrat voluntar în armata română .

   În 1917 (retras cu trupele în Moldova ),din însărcinarea guvernului Brătianu ,timp de 14 luni a organizat în Rusia cuprinsă de revoluţie ,( împreună cu Sever Bocu şi alţi patrioţi )detaşamentele de voluntari ardeleni,din lagărele de prizonieri.

   În august 1918 ,s-a alăturat basarabenilor patrioţi de la Chişinău ,iar în octombrie a revenit la

Iaşi .În noiembrie 1918,împreună cu un grup de 100 de luptători ardeleni şi bucovineni , au ajuns la Alba Iulia , fiind primit cu drept de vot în Adunarea de la Alba Iulia

   Cu activitate preponderent parlamentară , a fost şi subsecretar de Stat la Instrucţiunii Publice şi Culte, în guvernările conduse de Maniu (iunie-oct.1930 )şi GGMironescu ( oct.'30-apr.'31 ).

...După 23 august 1944,membru al Delegaţiei române care a semnat Convenţia de Armistiţiu cu naţiunile unite care consfinţea alăturarea României la războiul antihitlerist (12 sept.1944 ).

Ministru al Cultelor şi Artelor în guvernele generalilor Sănătescu ( nov--dec.1944 ) şi Rădescu ( (dec.1944-5 martie 1945 )

...Arestat la 14 iulie 1947,implicat într-un proces înscenat unei organizaţii anticomuniste din Piatra Craiului ,condamnat la 10 ani închisoare.Soţia sa,Maria Popp ,a fost evacuată din apartament(vis-a -vis de Palatul Tribunalului, pe Splaiul Independenţei ),pentru ca să fie ocupat de av.Mircea Lepădătescu, consilierul MAI ce a făcut încadrarea juridică în procesul Maniu -Mihalache.A fost acesta unul din mobilele( adevăratul scop ) pentru care unii foşti demnitari au fost arestaţi şi condamnaţi .În 1957, în loc să fie eliberat,a fost trimis cu domiciliul forţat la Lăţeşti , în Bărăgan , cu o altă condamnare ,"administrativă ", de 5 ani .

La 25 oct.1967 - după 20 de ani de represiune -, la 74 de ani ,s-a întors acasă ca să moară .

- Popp ,Maria

N.? Moţăţei -Dolj . Prima femeie senator din România ,în parlamentul FRN ( 1939-'40 )

Spunea în discursul său la dezbaterea Mesajului :(23 iun.1939 ):"Femeile au participat la recentele alegeri cu însufleţire şi chibzuită judecată şi regret că din cauza situaţiei mai grele,din punct de vedere electoral,a celorlalte candidate ,am rămas singură să duc aici o foarte grea răspundere.[....] Dar noi nădăjduim  că nepreţuitul aport de muncă al ţărancelor  că truda celor care au lucrat timp de mai bine de două decenii ,pentru intrarea femeilor în Parlament şi în administraţiile publice ,de a căror bună rânduială  depinde soarta noastră ca şi a dvs.;[.....] Româncele ,prin firea lor ,s-au ataşat întotdeauna mai mult de sănătate ,de educaţia, de nevoile obşteşti, decât de valorificarea materială a muncii ,a aptitudinile lor, de altminteri  legalmente stingherite până a cum şapte ani,când s-a dobândit capacitatea juridică a femeii măritate.[.......] D-lor Senatori,poate că azi ,mai mult ca niciodată,se cere conlucrarea  tuturor elementelor  de nădejde . Împrejurările ne pot cere mâine ca vitejia apărătorilor pământului nostru ,să fie susţinute şi întregite prin spiritul de sacrificiu şi de iniţiativa femeilor.Şi ele sunt gata să servească în sensul cel mai înalt al cuvântului,cu toate puterile şi cu toată iubirea lor fierbinte de neam şi de ţară .

...Arestată şi deţinută aprox. 6 luni .Soţul ei a fost şi el deţinut la pentenciarul din Caransebeş .Deoarece li se confiscase averea (casa din Craiova şi moşia de la Moţăţei ) după "eliberare " a locuit la fiul său .A murit în scurt timp

- Porsenna ,Nicolae (Nicuşor ) ,Gh.

N.1892,Bucureşti (pseudonim ptr. Ionescu ) Deputat P.Conservator -Gr.Filipescu (1933-'37 )

Licenţiat în Drept şi Filozofie ( Bucureşti , 1913 )Voluntar în primul război mondial, decorat cu Odinele Mihai Viteazul şi Coroana României .Avocat strălucit,scriitor ,publicist ,traducător-poliglot ,fondator de ziare şi reviste , membru al Societăţii Scriitorilor Români ( 1920 ).Proprietar (moştenitor ) şi dir. general al tipografiei Gutenberg (Bucureşti ).

   Condamnat în 1946,în contumacie , la 25 de ani muncă silnică pentru "crimă de uneltire împotriva ordinii sociale ",a stat ascuns până în 1957.În timpul clandestinităţii , s-a întâlnit cu Petre Ţuţea şi alte câteva persoane..Denunţat,a fost arestat la 27 august 1957, împreună cu grup mare de "duşmani ai poporului" ;anchetat ,bătut şi judecat în ziua de Crăciun ,a fost condamnat la 25 ani temniţă grea.Trecând prin penitenciarele MAI, Uranus, Văcăreşti şi Jilava , a fost eliberat prin "graţierea" din august' 64.Grav bolnav, a murit la 19 ian.1971.

- Portocală ,Radu

N.în 1888, Brăila .Deputat PNL în mai multe legislaturi

Licenţiat în Drept (Iaşi ) ;combatant în primul război mondial , decorat cu Ordinul "Mihai Viteazul "

Membru PNL;primar al oraşului Brăila (1922-'26 );subsecretar de Stat la Interne  şi la preşedinţia Consiliul de Miniştri ,când Gheorghe Tătărescu era premier.(1936-'37 şi 11 mai -3 iulie 1940 )

   Arestat în 1948 ,rearestat în 1949 ,a fost închis la Văcăreşti.Rearestat în noaptea de 5 /6 mai 1950,în "lotul lichidării foştilor demnitari".Dus la Sighet ,a murit la 13 aprilie 1952, şi a fost aruncat la groapa comună din cimitirul "săracilor".În următoarea noapte (14 /15 aprilie 1952 ) -oare simplă coincidenţă ? -a fost arestat şi fiul său ,Radu R Potocală ,în lotul de peste 50 de rude ale foştilor demnitari.De închisoare , nu a scăpat nici soţia sa ,arestată în 1956.

- Potârcă ,Virgil N

N.1888, Pleniţa, Dolj .Deputat ( apoi PNŢ ) în toate legislaturile pluripartidiste interbelice

(1920-937 ), senator în legislatura FRN a regimului autoritar carlist ( 1939-'40 )

   Licenţiat Facultatea de Litere din Paris(1914 ).Avocat .Preşedintele Uniunii Camerelor Agricole din România .

Contribuţii legislative ( selectiv ) :Legea agrară ( Craiova , 1921 );Valorificarea produselor agrare ; Legea pentru asanarea datoriilor agricole ( 1933 ) ;Mica proprietate ţărănească (1932 ) Legea pentru reglementarea datoriilor rurale şi urbane ( 1933 ).

   Membru marcant al PNŢ,a îndeplinit funcţii importante în guvernele Maniu, GGMironescu , Vaida -Voevod şi Octavian Goga :subsecretar de Stat la Agricultură şi Domenii ( 1928-1930 );Justiţie ( 1932 );Lucrări Publice şi Comunicaţii (19 dec.'37-9 febr.'38 )

   Arestat în 1949.Rearestat la 5 mai 1950,în "lotul demnitarilor "şi dus, fără judecată, la penitenciarul din Sighet:Izolat în celula 52,în care a murit la 6 iunie 1954.

Trupul aruncat în groapa comună din cimitirul "săracilor "

Soţia ,fiul şi fratele său, au fost arestaţi şi ei ,ca rude de demnitari.

R

-Răducanu ,Ion

N.1884,Bucureşti .Deputat ,apoi senator PNŢ în mai multe legislaturi interbelice .

Licenţiat al Acad.Comerciale (Graz ) şi Filozofie ( Berlin ) ;doctor în economie politică la Universitatea din Berlin (1905 )

Prof. univ.de Finanţe şi de Istoria doctrinelor economice la Acad.Comercială ( Bucureşti ) ,

unde preda Ştiinţa şi legislaţia financiară ;rector al Academiei Comerciale(1930-1940 );Membru corespondent al Academiei Române .

Contribuţii de doctrină economică,politică , legislativă ( selectiv ):Cooperaţia şi sistemele cooperative (1909 );Cooperatismul şi socialismul faţă de chestiunea agrară din România ( Bucureşti, 1911 );Prezentul şi viitorul cooperaţiei săteşti în România (1914 ) ;Ştiinţa şi legislaţia financiară (1915,1916 ) ;Socialismul de Stat ( 1925 ); Stabilizarea monetară ( 1926 );Cooperaţia românească în cadrul cooperaţiei mondiale ( 1925 );Criza cooperaţiei ( 1927 ) ; Legea contractelor de muncă ( 1929 ) ;Legea sanitară şi de ocrotire ( 1930 );Democraţie şi dictatură ( 1930 );Criza agricolă mondială ( 1931 );Curente economice actuale (cu Gr.Mladenatz , 1934 );

Contribuţii importante în rev."Independenţa economică "

   În guvernele PNŢ ,prof. Răducanu a fost ministru la depatamente de profil :la Muncă , Sănătăţii şi Ocrotiri Sociale( 1928-'30 );la Finanţe (1930 );la Lucrări Publice şi Comunicaţii (1930-'31 ).

...În 1947, a fost epurat din Învăţământ .În 1948,la desfiinţarea Academiei , i s-a retras acest titlu .

Arestat în nopatea de 5/ 6 mai 1950 ,transportat la Sighet , unde a stat până în 1955.

Transportat cu trenul la Bucureşti (în acelaşi compartiment cu Ion Mihalache )  a fost închis la Malmaison şi eliberat în toamnă .A murit în 1964.

- Rădulescu , Constantin ,V.

N.1889, Băneşti-Prahova.Deputat PNŢ în a doua legislatură (1932-'33 )

Învăţător .Veteran din primul război mondial.

   Arestat în 1950,dus în lagărul de la Canal ,până în 1953.Rearestat în 1957,condamnat la 10 ani muncă silnică .După "eliberare",cu domiciliul obligator pe Bărăgan până-n 1963.

A murit în 1973.

- Rădulescu -Motru ,C.

N.1868 .Butoieşti -Mehedinţi .Deputat conservator înainte de război ,senator PC (1918 )apoi PNŢ(1924 )în toate legislaturile pluripartidiste ;senator de drept în parlamentul FRN ( 1939-'40 ).

   Licenţiat în Drept şi Filozofie ( Bucureşti ) ;doctorat în Filozofie (1893 ,Leipzig ) ;docenţa în Psihologie, Estetică şi Istoria Filozofiei .

Secretar şi bibliotecar al Fundaţiei Universitare Carol I (1894-'96 );prof. de Psihologie la Univ. Bucureşti ( din 1904 );director şi inspector general ptr învăţământul secundar şi universitar (1906-1907 );fondator al rev."Noua revistă română " ,"Ideea europeană" ,"Revista de Filozofie " ;

preşedintele Academiei Române ( 1938-1944)

Contribuţii doctrinare filozofico-politice ( selectiv ) :Realitatea empirică şi condiţiunile cunoştinţei

(1889 );Cultura românească şi politicianismul ( 1904 );Valoarea ştiinţei.Organizarea universităţilor ;Doctrina conservatoare ( 1907 );Psihologia ciocoismului .Psihologia industriaşului (1911);Nietzche, viaţa şi opera ( 1916 );Sufletul neamului românesc ( 1919 );Adevăr şi minciună ( ( 1913 );Concepţia conservatoare şi progresul ( 1923 ) ;Ţărănismul, un suflet şi o politică ( 1924 );Vocaţia ( 1932 ) Ideologia statului român ( 1934 );Românismul ( 1936 )

   Din 1945,ameninţat cu persecuţii , percheziţii şi sărăcie ;i s-a interzis să publice ;în 1948, i s-a anulat dreptul la pensie.La 2 martie 1949 ,în toiul nopţii a fost ridicat din casă (împreună cu soţia ) permiţându-li-se să ia doar două rânduri de schimburi de rufe.A trăit din mila cunoscuţilor şi a foştilor elevi .Scria la 20 sept 1949, la 81 de ani :<...ca mine sunt alţi mulţi colegi ,foşti profesori universitari şi membri ai Academiei Române.Dacă oamenii care reprezintă în România comunismul bolşevic ar fi cât de puţin umani ,nu ne-ar pătimi atât ,ci ne-ar împuşca sau arde de vii .>A supravieţuit până în 1957.

- Răşcanu ,Ion .

N.1878, Cahul-Basarabia .Deputat PNL în mai multe legislaturi ( 1920;1926-'27 ;1928-1931 ;1931-'32 );senator (1933-'37 ).

...Ataşat militar la ambasada din Berlin (1907-1911);ataşat pe lângă Marele Stat Major francez ( 1916 );combatant în primul război mondial ,comandant de brigadă la Mărăşeşti .

   General în rezervă ,după război a devenit membru PNL.A fost Ministru de Război în guvernele IICBrătianu ( 1919-1921 )şi Vintilă Brătianu (1927-'28 );ministru Basarabiei şi Bucovinei .

În guvernarea Iorga, ministru de Stat, comisar superior al guvernului pentru Basarabia şi Bucovina (1931-'32 )

   Arestat în 1947,anchetat la Ministerul de Interne,alături de lotul "foştilor veterani de război "

decoraţi în războiul de întregire cu ordinul "Mihai Viteazul "(asociaţie condusă de g-ral Constantin Popescu -Corbu).

Condamnat la 24 luni de lagăr ( Decretul nr 334/1 aug.1951 ),încarcerat la Sighet ,a murit la 25 febr.1952.Cadavrul i-a fost aruncat în gropile comune din cimitirul săracilor .

- Robu ,Nichifor ,C .

N.1902...Rădăuţi -Bucovina.Deputat în legislaturile pluripartidiste interbelice (1923-1937 ).

Elev al Şcolii Normale din Cernăuţi ,în 1918 a înălţat tricolorul pe clădirea Teatrului Naţional.

A urmat Şcoala de Ofiţeri, dvenind locotenent.

Membru al LANC -ACCuza (din 1923)şi,după fuziunea cu PNA ,al PNC-Goga /Cuza (1935-1937 )

   Arestat în febr.1945,a fost închis până în mart.'46.Pus în urmărire din apr.1947,a stat ascuns şi, împreună cu Istrate Micescu, au constituit organizaţia "Salvarea Neamului ".

Arestat la 1 iul.'48,a fost anchetat la MAI(într-un lot de 19 persoane)şi condamnat la 21 ani muncă silnică.(I-au mai fost arestaţi soţia, fiul-elev şi unchiul )

Eliberat prin "graţierea" din 1964,hărţuit în continuare de Securitate ,a murit la 22 sept.1977.

- Romniceanu ,Mihail, M.

N.1891, Bucureşti .Deputat (1922-26 ) apoi senator PNL ( 1933-'37 ) .

Licenţiat ,facultatea de Drept (Bucureşti ) .Avocat şi prof univ.la Facultatea de Drept ( Bucureşti )

   După 23 august'44,a fost pentru scurtă vreme în guvernele BND postbelice :ministru de Finanţe în guv.Sănătescu (4 nov.-5 dec.'44 ) şi guvernul Rădescu ( dec'44-mart'45 );ministru fără portofoliu în guvernul Groza (după Conferinţa de la Moscova a miniştrilor de externe din 16-25 dec.'45 -URSS, SUA şi Anglia -în care cele două condiţionaseră recunoaşterea guv.Groza ,de prezenţa în guvern a unor reprezentanţi ai PNŢ, PNL )

   În timpul campaniei electorale din '46,n-a putut face nimic pentru împiedicarea abuzurilor şi falsificarea rezultatelor ( 19 nov.'46 )

A fost scos din învăţământul universitar (1946 ) ,iar după încheierea Tratatului de pace de la Paris şi eliminarea lui Tătărescu din guvern ,a fost arestat la 28 apr.1948, condamnat la 12 ani muncă silnică .Detenţia în penitenciarele din Jilava, Gherla, Piteşti ,Dej.

A murit în detenţie, în penitenciarul din Râmnicu Sărat,la 13 febr.1960.

- Roth,Otto Hans

N.1890, Sighişoara .Deputat PNG în toate legislaturile interbelice pluraliste(1919-1937);

senator de drept în legislatura FRN (1939-'40 ).

Înainte şi după primul război mondial :studii universitare la Budapesta, Viena, Zurich şi Berlin.Doctorat în Drept;ziarist la "Sieburgisch-deutches Tageblatt";preşedintele Cerrcului evanghelic din România

În interbelic:preşed al Partidului German din România(1918-1937 );preşed.Uniunii minorităţilor germane din Europa ( 1935 );ministru de stat pentru Minorităţi în guvernul Ion Gigurtu  (4 iul-4 sept.1940 ).

   După 23 august 1944,la solicitarea generalului Sănătescu ,a preluat conducerea poporului german din România,lansând un Apel către saşii şi şvabii din România ( 31 aug.1944 ), în care le cerea :<Loialitatea faţă de stat a constituit de secole baza de neclintit a vieţii noastre ca popoir .De aceea ,ne prezentăm loiali pe baza noii ordini create După luarea legăturii cu guvernul generalului Sănătescu , vă pot asigura că măsurile luate în ultimele zile servesc exclusiv ordinii publice şi ţin cont de legile războiului utorităţile îşi îndeplinesc datoriile oficiale cu menajamente şi tact .[...] Fiţi înţelegători, liniştiţi şi hotărâţi , fiţi curajoşi în situaţia grea şi gândiţi-vă la locul nostru natal din munţii Transilvaniei şi la câmpurile binecuvântate ale Banatului >

   Au urmat zilele dramatice pentru germanii din România .Sate întregi, comunităţi orăşeneşti ,

, familie după familie,cu tot cu copii ,au fost ridicaţi de NKVD ,pe 15 ian 1945 ,şi deportaţi în minele şi lagărele de muncă forţată din URSS .Cei rămaşi , au fost deportaţi în Bărăgan .

Aflat la Bucureşti ,HORoth s-a zbătut să limiteze acest genocid.

La 15 apr.1952 ,a fost arestat şi trimis într-un lagăr de muncă .Concomitent, i-au fost arestaţi copiii :Helmut ( fiu ) şi Marie-Luise ( fiică ).A murit la 1 apr.1953 , în penitenciarul Ghencea.

- Roxin.Theodor .

N.1885,Tamasda,Bihor .Deputat PNR (delegat Alba Iulia ) la Adunarea Naţională din 1 dec.1918 ,deputat PNŢ în legislaturile acestuia ( 1928-'31 ;1932-'33 );deputat PNŢ în legislatura din nov.'46 ( Petru Groza ) .

Dr în Drept ,avocat.

   În iul.'47,Securitatea a încercat să-l implice în procesul Maniu-Mihalache ,ca membru al Delegaţiei Permanente a PNŢ .Împreună cu Dem Dobrescu s-a ascuns la o nepoată.

Arestat ulterior, acuzat de tentativă de reorganizare a PNŢ, a fost condamnat.

A fost încarcerat în arestul Securităţii Capitalei , în penitenciarul Jilava şi Aiud .După greva foamei la Aiud,a fost transferat la Râmnicu-Sărat , împreună cu tot grupul PNŢ.

În urma torturilor la care a fost supus , a murit în 1960 ,şi aruncat la groapa comună .

- Rusu ,Alexandru

N.1884,Seculia de Câmpie -Mureş.Deputat ( delegat ) la Adunarea Naţională de la Alba Iulia ( 1 dec.1918 );senator de drept în parlamentul României Mari ( 1931-1940 )

Doctorat în Teologie ( Blaj ) .Preot greco-catolic şi rector al Acad.Teologice din Blaj ( 1910 )

...Numit în 1946 de Sfântul Scaun ,mitropolit al Blajului ,nu a fost recunoscut de guvernul României Arestat la 29 nov.1948 ,a fost deţinut cu toată ierarhia greco-catolică la Dragoslavele ( 14 luni ) apoi la mănăstirea Căldăruşani .( 15 luni ).Între 1950-'55 , a fost încarcerat la Sighet , iar după desfiinţarea închisorii,a fost transferat cu domiciliu obligatoriu la mânăstirea Curtea de Argeş ( (împreună cu mitropoliţii Iuliu Hossu şi Ioan Bălan )

În 1957 ,i s-a înscenat un proces , fiind condamnat la 25 ani muncă silnică .Detenţia la mânăstirea "Cucoş " ( Tulcea ) ,penitenciarele Gherla,Dej şi iarăşi Gherla.

A murit la 9 mai 1963 , în celula 33 ;aruncat într-o groapă din cimitirul deţinuţilor ,cu un stâlp la căpătâi ( în loc de cruce ) , pe care era scris "nr. 133"

S.

121.Simian ,Dinu

N.1887,Sălişte.Deputat PNŢ în legislaturile 1928-'31;1931-'33 ;1933-'37 ;vice-preşed al Camerei(1933 );deputat FRN în regimul autoritar Carol II (1939-'40.

Licenţiat al Facultăţii de Drept (Bucureşti ) şi al Academiei Comerciale (Viena  );dr în Drept ( Paris).Membru PNŢ ,şeful org PNŢ -Vâlcea (apropiat lui Armand Călinescu )

   Subsecretar de Stat la Ministerul de Interne în guvernul Goga ( dec'37-9 febr.'38 ) ;rezident regal în ţinutul Nistru (1938-'39 ) şi Olt ( 1939-'40 )

   Arestat în mai 1950 dus la Sighet , în "lotul demnitarilor " ,eliberat în 1955 .Când au venit să-l rearesteze , s-a sinucis.

- Simionescu, Ioan

N.1873,Fântânele -Bacău .Deputat PNL în legislaturile dinainte de primul război mondial ( 1913-1916 );Senator ales de Univ. Iaşi în diverse legislaturi interbelice

  Studii universitare la Iaşi,Viena ,Grenoble ;doctorat în Geologie , la Viena .

Prof univ.la catedra de Geologie a Univ. din Iaşi (din 1901 ), rector ( din 1912 ) ;prof.la catedra de Paleontologie din Bucureşti ( din 1929 ).Preşed Societăţii de Ştiinţe din România;membru al Academiei Române ( din 1912 ).Autor al numeroase studii din domeniul Ştiinţelor Naturale

Secretar general la Ministerul de Instrucţie ,sub trei miniştri ( 1913-1918 )

   Contribuţii ştiinţifice şi pedagogice :( selLecturi astronomice ( Chişinău, 1927 ) ;ectiv ) :Die Barremefauna im Quelgebieteder Dîmbovicioara ( Viena, 1897 );Crida superioară şi calcarul Lithothaimnium pe malul Prutului (Iaşi, 1897);Asupra prezenţei Callovianului în Carpaţii româneşti ( Bucureşti, 1898 );Studii geologice şi paleontologice din Carpaţii sudici (Bucureşti 1895-1905 , vol I-III );Constituţiunea geologică a ţărmurilor Prutului din nordul Moldovei (1902 );Noţiuni de geologie ...de zoologie... de botanică ( 1902 ) Didactica Ştiinţelor Naturale(1903);Cărbunele de pământ ( 1915 );Rolul dascălului român (Câmpulung, 1916 );Soarele şi luna ( 1923 ) ;Bucovina , Ardealul ( 1924 ) ;Pădurile noastre ( 1925 ) ;Fluturii noştri ( 1926 ) ;Rolul Universităţilor române (Iaşi, 1926 ) ;Reforma învăţământului secundar (1928 ) ; Govora şi Călimăneşti ( 1933 ) ;Cutremurele de pământ ( 1934 );ş.a ş.a

[LD ! S-ar putea să fie vorba despre dr Simionescu I.Ioan care a fost ministru subsecretar de Stat la Sănătate şi Ocrotiri Sociale în guv.Gigurtu  (iul-sept 1940 )

...Arestat în 1949,chinuit în anchetele Securităţii, a luat drumul Jilavei şi Aiudului .În 1950, a fost dus în lagărul de muncă de la Peninsulă, find supus "reeducării" echipei lui Bogdănescu .

În iulie 1951,nemaiputând suporta chinurile, s-a îndreptat spre cordonul de pază al şantierului fabricii de cărămidă din Constanţa, şi a fost împuşcat mortal .

-Stan ,Ghiţescu

Avocat, n. în 1881 , în Mârzăneşti -Telorman .Înainte de instaurarea regimului carlist, fusese înregimentat în formaţiunile conduse de Octavian Goga , conducând organizaţiile din jud.Romanaţi : P.Poporului , P.N.Agrar, P.N.Creştin Goga-Cuza  - fiind ales deputat în câteva legislaturi ,  din partea acestor formaţiuni politice.Ministru al Cooperaţiei în scurta guvernare Goga (dec.'37-9 febr.'38 ) , Ministru Muncii  în guvernul Ion Gigurtu ( 4 iulie-14 sept.1940 ),ultimul guvern al regimului autoritar al regelui Carol al II-lea .

Arestat la 5 mai 1950, în loturile de "foşti demnitari" ,a fost întemniţat  la penitenciarul din Sighet.

,unde a murit la 25 febr.1952(aruncat la groapa comună din cimitirul săracilor  )

-Strat ,George, Z

N.1894,Vârlezi-Fălciu .Deputat PNL în mai multe legislaturi interbelice .

   În primul război mondial, distins în luptele de la Oituz şi Mărăşeşti ,decorat cu "Coroana României ".Licenţiat în Drept (Iaşi ,1922 ),doctorat în Drept (1923,Paris ).

Prof.univ. de doctrine economice la Universităţile din Oradea,Iaşi, Cluj , Bucureşti .

Referent titular în secţia economică a Consiliului Legislativ ( 1926-1936 ).

Membru fondator al Asociaţiilor româneşti pentru progres social şi al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România .Membru al Institutului Regal de Ştiinţe Administrative din România

Referent titular în secţia economică a Consiliului Legislativ ( 1926-1936 ).

În 1938,a reprezentat România la Liga Naţiunilor ( Geneva )

   Contribuţii doctrinare economico-sociale ( selectiv ):Le ro"le du consummateur dans l'économie moderne ( Paris, 1922 );La liberté syndicale en Roumanie (Bucureşti, 1927 ) ;Consideraţiuni asupra proletariatului (1930 ) ;Politica şi consumaţiunea (1932);La situasion économique des classes sociales en Roumanie ( 1930 );Intervenţionismul statului în economia naţională ( 1932 );R.Malthus şi şi principiul poporaţiei ( 1934 );Organizaţia Internaţională a Muncii viaţa economică ( 1934 )ş.a ş.a

Subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Naţionale în guvernul Gigurtu ( 4 iul-4 sept1940 ), ultimul guvern din domnia regelui Carol II.

   În 1947, a fost dat afară din învăţământ.Arestat în 1948 ,a fost condamnat la 7 ani temniţă grea şi încarcerat la Jilava .

În 5/6 mai 1950 , a fost dus la Sighet , unde a fost încarcerat "lotul demnitarilor ".

În 1955, în loc să fie eliberat , a fost dus cu domiciliu obligator la Măzăreni ( Bărăgan ).

În 1956,este implicat într-un nou proces ( cu Bentoiu şi Aznavorian )şi condamnat ,trecând iar prin calvarul închisorilor de la Jilava şi Galaţi.După 13 ani de tratament în lagărul concentraţionar,a murit pe 15 dec.1961,la puşcăria din Botoşani,fiind aruncat la groapa comună .

- Sever ,Dan

N.în 1895....Deputat PNŢ în legislaturile pluraliste interbelice;deputat (industrie şi comerţ )în Parlamentul FRN ( 1939-'40 )

   Ministru Sănătăţii în guvernul Maniu ( 1928-31 );administrator al Băncii Naţionale ( 1932-'34 )

   Arestat în fatidica noapte de 5/6 mai 1950 a "demnitarilor" ,dus la Sighet, unde a fost torturat "Eliberat" în 1955,grav bolnav,a murit în 1961 .

- Solomon ,Virgil

N...............Deputat PNŢ în legislaturile pluraliste (1926-'37 );candidat PNŢ în alegerile din 1946 .

După 23 august 1944, ministru subsecretar de stat la Lucrări Publice, în guvernul Sănătescu(4 nov.-5 dec.1944 ) şi ministru Lucrărilor Publice şi Refacerii ,în guv.Rădescu (6 dec.'44 -6 martie 1945 )

   Arestat în 1948 ,încarcerat şi anchetat la Jilava, Ocnele Mari, Piteşti .În 1950, a fost dus la Sighet ,devenită închisoarea "demnitarilor" .În 1955,i s-a dat domiciliu obligatoriu la Lăţeşti ( Bărăgan ) ,de unde a fost eliberat la "graţierea" din 1964.

- Spineanu ,Cezar

N..................Deputat şi senator (PŢ apoi PNŢ) în toate legislaturile pluraliste interbelice.(1919-1937 )

Profesor de Matematică la "Mânăstirea Dealu";membru co-fondator al PŢ -Ion Mihalache( 1919 ) ;preşed. al org PNŢ Dâmboviţa.

   Arestat ...... A făcut mulţi ani de temniţă şi a fost eliberat prin "graţierea" din 1964.

A murit la Bucureşti ( 1972 ) şi a fost înmormântat la Mânăstirea Cernica .

T.Ţ

-Taşcă, Gheorghe

N.1875,Lungeşti -Tutova (Bârlad).Deputat PND-Iorga,apoi PŢ-Mihalache,apoi PNŢ în legislaturi

interbelice (1919-1933 )

   Licenţiat în Drept ( 1896, Bucureşti ),doctor în Economie Politică (1907,Paris ).

Rector al Academiei Comerciale din Bucureşti ( 1929 );membru al Academiei Române .

   Contribuţii ( selectiv ) :Evoluţia proprietăţii rurale în România (1898,Bucureşti );La question agraire (Paris, 1907 ) ;Lecţiuni de introducere în Economia Politică ( 1909 );Politica valutară ( 1919 ) ;Finanţele publice ( 1921 );Reforma financiară (1921 ) ;Capitalismul român şi cooperaţia ( 1926 );Problema stabilizării monetare (1927 );Rolul micii industrii ( 1930 );Devalorizare şi inflaţie ( 1933 );Liberalismul economic ( f-an ) ;Sindicalism şi socialism ( 1935 ) ş.a.ş.a

   Membru al Delegaţiei permanente a PNŢ , preşed. org.din Bârlad ;ministru plenipotenţiar al României la Berlin ( 1930 );ministru al Industriei şi Comerţului în guvernul Maniu /Vaida ( 1932 -'33).Pensionat din învăţământ în 1940 .

   Arestat în 1950 în "lotul demnitarilor" , dus la Sighet ,unde a murit în 1951 ,fiind aruncat în gropa comună de pe malul Izei .

- Tătăranu ,Costel

N ÎN 1893,         Deputat PNL în legislaturile interbelice .

Guvernator al Băncii Naţionale .

   Arestat PE 5/6 mai 1950,dus la Sighet .Bolnav de ficat,anchetat şi torturat ,s-a spânzurat în celula 12 ,pe 15 sept.1951.

-Tătărescu,Gheorghe

[LD: dublă semnificaţie :pe de o parte, privind responsabilitatea pe care Tătărăscu şi gruparea sa şi-au asumat-o prin prelungirea participării la guvernare,într-o perioadă în care represiunea comunistă s-a lansat în forţă ;pe de altă parte ,pentru a ilustra imoralitatea flagrantă a felului cum comuniştii şi-au tratat "tovarăşii de drum " ] ]

N.1896,Craiova.Deputat PNL în toate legislaturile interbelice (din 1923 până în 1937)

senator de drept în legislatura parlamentului FRN a regimului Carol II (1939-'40 );

deputat PNL în legislatura postbelică a guv.Petru Groza ( 1946 -'47 ).

   Doctor în Drept ( Paris, 1912 ); membru al Academiei României ( din 1937 )

Contribuţii ( selectiv ) :La régime electorale et parlamentaire en Roumanie ( Paris, 1912 );Relele organice ale armatei noastre (Bucureşti,1913 ) ;Răspunderile ( Botoşani, 1918 );Pe drumul anarhiei ( Bucureşti, 1920 ) ; Internaţionala a III-a şi Basarabia ( 1925 ) ;Basarabie et Moscou ( 1926 );Guvernul de mâine ( 1930 );Discursuri parlamentare(M-O ,1928-1937 ); ş.a ş.a

...Cu o lungă şi sinuoasă carieră politică şi de stat,în regimurile ce s-au succedat în România între 1919-1948,sub trei regi -Ferdinand, Carol II şi Mihai I  -şi în regimuri politice diferite:

subsecretar la Interne în guvernele liberale ale lui IICBrătiaanu şi Vintilă Brătianu (1922-'26 ; 1927-'28 ) ;ministru la Industrie şi Comerţ în guv.liberal IGDuca ( nov.'33 -ian'34 );prim-ministru, deţinând şi alte portofolii (1934-'37);Consilier de Coroană în regimul autoritar carlist (febr.'38-sept '40 );ambasadorul României la Paris (1939 );prim-ministru al guvernului carlist ( nov.'39-mai '40 ) ;vice -preşed.şi ministru de Externe (6 mart.'45-5 nov.'47)în două cabinete dr.Petru Groza ,sub ocupaţie sovietică .

   La 31 ian.'47,Tătărescu face parte din delegaţia română pentru Tratatul de pace , care se semnează la 10 febr.1947, la Paris.

La 6 nov.1947, guvernul ia în discuţie Moţiunea de neîncredere în miniştrii liberali şi Comisia afacerilor externe a Parlamentului hotărăşte înlăturarea lor.Pe 7 nov.'47, miniştrii liberali demisionează .

- Tomescu N.Constantin

N.             Deputat LANC ( apoi PNC ) în mai multe legislaturi(1928-1937 )

   Prof.univ.la Facultatea de Teologie din Chişinău , la catedra de Istoria bisericii române din Basarabia .Subsecretar de stat la Ministerul Cultelor şi Artelor în guvernul Goga -Cuza (29 dec.'37-9 febr.'38 )

Arestat pe 5 mai 1950 ,în "lotul demnitarilor" , încarcerat la Sighet până în 1955.

Rearestat în 1956,a trecut şi prin Jilava ( supus "reeducării" în anii 1962-'64 )şi a fost eliberat prin "graţierea" din 1964.

-Topciu, Dumitru

N.          Basarabia .Deputat PP-Averescu în legislaturi interbelice .

Ministru în guvernul Averescu ,coleg ,pe atunci , cu Petru Groza

-Topa ,Petru,T

N.1889,Molovişte -Macedonia.Deputat PND în legislatura Iorga , vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor ( 1931-'32 );

Doctor în medicină la Univ.Bucureşti .Vicepreşed.al Asociaţiilor Chirurgilor din România ;membru al Asociaţiei chirurgilor francezi ;preşed.Societăţii Culturale Macedo-Române .

Contribuţii(selectiv ) :Artrita heredo-sifilitică ;Ruptura de splină ;Contuziile abdominale ;Hernii

   Secretar general al P.Naţional Democrat -Iorga ;şeful organizaţiei PND din Caliacra .

Aderent al FRN (apoi PN ) în regimul carlist ( 1938-1940 )

Subsecretar de Stat la Ministerul Muncii în cabinetul Tătărescu ( nov-dec'37 );Subsecretar de Stat la preşedinţia Consiliului de Miniştri în guvernul Tătărescu ( nov.'39 - 10 mai 1940 )

...Arestat [? ? ]  

-Tudoraş,Gavril

N.1891,com.Mânăstirea Humorului -Suceava .Deputat PNŢ în legislatura 1932-'33 .

Licenţiat în Silvicultură ( Viena şi Bucureşti ).Luptător în primul război mondial , rănit de două ori, decorat cu "Coroana României" .

   Prefect de Suceava în prima guvernare a PNŢ (1928-'31 );

...După 23 august'44,persecuţiile s-au ţinut lanţ :dat afară din servici,declarat "chiabur" .

Arestat în 1952,trimis în lagărul de exterminare de la Galeş.Eliberat în 1955 (? ), a murit

la 4 aug.1960,în timp ce doi ,dintre cei patru fii ,mai erau în închisoare .

U.V.Z.

-Vaida -Voevod, Alexandru

N.1872,Olpret -Someş.Deputat (cu intermitenţe şi persecuţii ) în Camera de la Budapesta (1906 -1918), la tribuna căreia citeşte Proclamaţia de autodeterminare a românilor ( 18 oct.'18 );

deputat (delegat ) la Adunarea de la Alba Iulia , din 1 dec.1918,care a votat Unirea cu România;

ales în Consiliul Dirigent ;deputat PNR şi PNŢ(după fuziune )în toate legislaturile interbelice ( 1919-1933 )şi preşed.Camerei Deputaţilor în legislaturile PNŢ ;deputat Fr.Rom.în legislatura PNL ( 1933-'37 );deputat FRN în Parlamentul dictaturii regale ( 1939-'40 ) .

   Licenţiat în Medicină ( Viena).Membru al PNR ( din 1896 ) militant activ pentru dezrobirea românilor din Ardeal .

Contribuţii legislativ-administrative (selectiv ):Declaration ministerielle (Paris,1920 );Chestia Banatului ( 1924 ) ;Discursuri (Bucureşti ,1924,'27,'28,'29 );Problema frontierelor româneşti ;Legea Jandarmeriei (cu Cihosky Bucureşti, 1929 ) ;Legea pentru organizarea administraţiei locale ( cu Mirto ,1929 );Legea organizării administrative a municipiului Bucureşti (1929 );Lege pentru organizarea poliţiei generale a statului (cu DRIoniţescu, 1929 );Lege pentru statutul jandarmului ( 1929 )

...Ministru Transilvaniei, în guv.IICBrătianu (17 dec.'18-1dec'19);prim-ministru şi ministrul Afacerilor Externe (1 dec.1919 ),calitate în care participă şi semnează din partea României Tratatul de Pace de la Paris .Ministru de Interne în guvernul Maniu (1928-'31 ); prim ministru alternativ (cu Maniu, GGMarinescu ) în a doua legislatură a PNŢ ( 1932-'33 ); ministru de Stat în primul guvern al dictaturii regale ( 10 febr.-30 mart'38 );Consilier de Coroană ( 1938 ) şi iar ministru secretar de stat în guvernul Tătărescu (28 iunie-4 iulie 1940 ).

...Arestat la 27 martie '45,la Sibiu, de o "gardă cetăţenească " , condusă de Ion Borănescu

- Văitoianu ,Arthur

N.în 1864,Ismail Deputat ( sau ) senator PNL,apoi PNL-georgist în legislaturile interbelice.

Lungă pregătire şi carieră militară , urcând ierarhia de la sublocotenent (1884 ), la general de brigadă ( 1908 ),ajungând comandant de Corp de Armată ,delegat pentru Basarabia ,în timpul războiului (1916-'18 )

   Ca general în retragere ,devenit membru al PNL,este ministru la diverse departamente în guvernul IICBrătianu în timăpul războiului şi în primii ani ai României Mari :Interne şi ad.int la Justiţie( oct.-nov.1918 );Război (nov.'18-sept.1919 );prim-ministru,ministru de Interne şi ad.int.la Externe ( sept-dec 1919 );Interne şi Comunicaţii  (1919-1927).

Ministru de Stat şi Consilier Regal în regimul instaurat de Carol II la 10 febr.1938.

   Arestat pe 6 mai 1950,la vârsta de 86 de ani ,în "lotul demnitarilor" .

Întemniţat la Sighet ,grav bolnav .A fost "eliberat" , pentru a muri acasă .

- Vântu, Gheorghe

[LD: ca încă un exemplu a tratamentului cu care comunitii şi-au tratat "tovarăşii de drum "]

N.în 1894-Huşi .Deputat PNL în legislatura 1933-1937.Deputat FRN în parlamentul dictaturii regale (iunie 1939-sept.1940 .).

Licenţiat în Drept;docent în Drept public ( 1931 );avocat .Conf .univ.pentru Drept constituţional şi administrativ la Universitatea Bucureşti (1931-1948 ).

Subsecretar de Stat la Ministerul de Interne în guv.Tătărescu ,în regimul lui Carol II ( 24 nov.1939-3 iulie 1940 ).

L-a urmat pe Tătărescu şi a intrat , împreună cu alţi liberali ,în guvernele Petru Groza ,ca Subsecretar de Stat la Interne( 6 mart.'45-30 nov.'46 ) şi ministru Lucrărilor Publice (1 dec.'46-29 dec.'47 ),demisionând ,o dată cu Tătărescu ,la 5 nov.1947,după ce liberalii fuseseră "demascaţi " şi în Parlament.

   Arestat pe 5 /6 mai 1950,-în "lotul demnitarilor "a fost dus la Sighet ,supus regimului penitenciar de exterminare.Grav bolnav ,ajuns la 50 kg, îndoit de şira spinării, a fost eliberat în 1955.

- Vlad ,Aurel

N.1875, Orăştie.Deputat în parlamentul de la Budapesta (1903;1905) ;deputat -delegat la Adunarea Naţională de la Alba Iulia care a hotărât unirea cu ţara(1 dec.1918 ) ;deputat PNR în primul parlament al României Întregite ( 1919 );deputat PNŢ în alte trei legislaturi(1926-'27 ;

1928-'31;1932-'33 );senator FRN în Parlamentul regimului Carol II ( 1939-'40 )

   Doctor în Drept (Universitatea Budapesta ),avocat,luptător neobosit pentru cauza românească ,iniţiator al curentului "activist" în PNR,coautor la Declaraţia de independenţă a românilor (citită de Vaida în parlamentul de la Budapesta (în oct.'18),participant direct la pregătirea şi desfăşurarea Adunării Naţionale de la Alba Iulia.

   Şeful resortului de Finanţe în Consiliul Dirigent condus de Iuliu Maniu ,şi-a pus la bătaie întreaga avere pentru necesităţile publice.Ministru de Finanţe în guvernul Vaida (1919-1920 ),

ministru la departamentul Cultelor ,la Industrie şi Comerţ în guvernele conduse de Maniu şi Vaida (1928-'31) ,1932-'33 ).

   Preşed.PNR( apoi PNŢ ) jud.Hunedoara,l-a urmat pe Al Vaida-Voevod în dizidenţa Frontului Românesc (1935-'37 )şi în Frontul Renaşterii Naţionale la instaurarea regimului dictatorial carlist (1938-'40 )

   Arestat în aprilie 1950 ,la 75 de ani ,este dus la Sighet, în "lotul demnitarilor".

A murit în 1953, fiind aruncat în groapa comună .

- Zigre ,Nicolae

N.1882, Oradea .Deputat PNL în legislatura liberală a guvernului IICBrătianu ( 1922-1926 ) ;senator PNL şi vicepreşed.al Senatului în guvernarea IIC/ Vintilă Brătianu (1927-1928 ); deputat FRN în parlamentul dictaturii regale ( 1939-'40 )

   Membru PNL(1919-'30 ),apoi al dizidenţei PNL-Gh.Brătianu(1930-'37 );membru FRN (1938-'40)

Prefect de Bihor ( 1919-1920 ); subsecretar de Stat la Ministerul de Interne ( 1927 );ministru Cultelor şi Artelor în guvernul Miron Cristea /Armand Călinescu ( 1 febr.-21 sept.1939 ).

   Arestat la 5/6 mai 1950 ,dus la Sighet ,unde a stat încarcerat până în 1955.]