11. POLIŢIE, JANDARMERIE, SIGURANŢĂ - VICTIME
[sinteză Livia Dandara]
La Interne : g-ral Aldea (ministru ) g-ral
Gh.Liteanu ( Poliţia şi Siguranţa )
g-ral Anton ( Jandarmerie ) , g-ral Iosif Teodoresscu
( cmd.garnizoanei Bucureşti ) ,
Eliberarea deţinuţilor politici,
cu excepţia legionarilor
[LD:Acest tip de confruntări s-au generalizat īn lunile următoare, constituind pretexte de schimbare pānă la instaurarea guvernului Petru
Groza ( martie'45 ) ]
Īn com Colentina-Fundeni, un "grup
de cetăţeni" instalează ca primar al comunei pe cizmarul
Ştefan Ionescu ( din com.Andronache ) .Deşi Ministerul de
Interne consideră acţiunea ilegală, primarul refuză
să plece. Sunt trimişi jandarmi să restabilească ordinea.
Din acel moment ministrul Aldea este taxat de "fascist" , "hitlerist" ,
"duşman al poporului" ( Scānteia, 6 oct.'44 )
/Conflictul continua şi, pe 12 oct., a intervenit Emil Bodnăraş - "comandantul
formaţiunilor de luptă patriotică " şi g-ral
Anton ( comandantul Jandarmeriei ) Autorităţile au
cedat şi Ionescu a rămas primar .Īn săptămānile
următoare, atari "grupuri de cetăţeni" -sub directiva PCR - au īnteţit aceste
cuceriri īn forţă ale administraţiei locale .
/Pe 14 oct. ,īn declaraţiile către
presă, ministrul Aldea explica: <Cu tot tactul necesar s-a
īncercat , la primele agresiuni , să se facă
faţă fără a compromite autoritatea de stat .
Cānd aceste tentative
s-au repetat , cu forţe din ce īn ce mai numeroase şi cu
ameninţări la adresa autorităţilor , care nu vor
să recunoască starea de fapt introdusă prin violenţă,
au īnceput atacurile prin presă la adresa Ministerului de Interne
.Cuvinte ca "hitlerist" , "fascist" şi "duşman
al poporului " au fost aruncate numai cu scopul de a provoca
nedumerire īn opinia publică şi a aţīţa contra ordinii
publice .>* ( Universul, 14 oct.'44 )
-----------
* Generalul Aldea fusese adversar al
dictaurii legionare şi antonesciene , fiind scos din cadrele armate de
către mareşalul Antonescu. < Hitleristul Aldea
ordonă armatei să tragă īn popor >- "demasca" Scānteia ; <Cerem arestarea
ministrului Aldea ! >- titra Romānia liberă .
(Va fi arestat şi condamnat la
muncă silnică pe viaţă īn iunie '46, şi va muri la
Aiud, īn febr.'49 )
- Ministrul de Interne Penescu
anunţă "acordul " PNŢ - PNL-FND privind schimbarea
prefecţilor şi primarilor , la propunerea guvernului , nu
prin mişcări anarhice, şi organizarea de alegeri locale .
- Īn şedinţă de guvern, miniştrii
cad de acord ca schimbarea primarilor şi prefecţilor să se
facă de către Ministerul de Interne (cf. algoritmului de
guvernare )
Cu toate acestea, comuniştii şi
aliaţii lor, vor continua asaltul prefecturilor şi
primăriilor , punāndu-şi oamenii lor :Deva (21 nov ),Braşov
( 23 nov ), Piteşti şi Tārgovişte ((28 nov.),Arad şi
Timişoara (29 nov. )
Ministru la Interne-
Nic.Rădescu .
Īn declaraţia de presă,
Rădescu afirma că a acceptat preşedinţia Consiliului , cu
condiţia ca īntre partenerii coaliţiei să se instaureze un
"armistiţiu īn luptele dintre partide" , să se
desfiinţeze "gărzile īnarmate " şi să
se organizeze alegeri comunale .
Pe 10
dec., adresāndu-se naţiunii prin radio , Rădescu declara : <Este nevoie de
linişte , de ordine , de păstrarea neştirbită
a autorităţii de stat .>( 10 dec.'44 )
Din ordinul premierului g-ral Rădescu, Comisiile
de epurare din toate departamentele şi-au intensificat
lucrările,pentru īndeplinirea uneia din clauzele Convenţiei de Armistiţiu
.
Comisia este condusă de cei 3
subsecretari de stat de la Ministerul de Interne ( Teohari Georgescu,
g-ral Virgil Stănescu şi D.Nistor -şi dirijează
epurarea īn Administraţia
centrală, Siguranţa Statului, Prefectura Poliţiei Capitalei .
[ LD: reamintim faptul că ,pe 5
dec.'44 - cānd acceptase se preia guvernarea-
Rădescu primise asigurări de la partenerii din
coaliţie ca, pānă la alegerile locale, să īnceteze
acţiunea de "cucerire" a primăriilor şi prefecturilor
prin forţă. Īn faţa īncălcării de către PCR a
acestui angajament, generalul a
procedat milităreşte. Actele de autoritate ale generalului au constituit pretextul de a trece la ultima
fază a loviturii .
- La Cāmpulung-Muscel,activişti
comunişti ( ajutaţi de sindicalişti ) īnlocuiesc cu
forţa prefectul , relansānd acţiunile de "cucerire a
prefecturilor " ( 4 febr.) ;
- Prefectura din Tg. Mureş este luată cu asalt. ( 11 febr.)
16 febr. Ordinul transmis organelor de
poliţie era fără echivoc : <Īntrucīt pe teritoriul
ţării noastre īncă se mai ivesc cazuri cānd se schimbă
autorităţi, primari, cu forţa,ordinul d-lui prim ministru
este ca, la primirea prezentului ordin ,
īntotdeauna la acţiuni de forţă să se
răspundă cu forţă >.
- G-ral Sănătescu obţine de
la MSR Mihai un Decret-regal pentru desfiinţarea celor
3 subsecretariate de la Interne ,
pentru a-l elimina astfel pe Teohari Georgescu din funcţia de subsecretar ( la Administraţie) ,
implicat direct īn acţiunile de īnlăturare a primarilor şi
prefecţilor . Teohari Georgescu
refuză să se supună .
Teohari Georgescu ( ministru la Interne
īn guv.Groza ) ia primele măsuri de organizare la MAI , mai ales la
Poliţie şi Siguranţă .I.Şraier (secretar
general );g-ral C.Popescu (dir.la Siguranţă ).
Alex.Nicolski īşi
īncepea activitatea de anchetator .
Cu precădere , au fost arestate cadrele
superioare dinainte sau după 23 august'44 - Gh.Rizescu, Alfred Paxiade, Mihai Păun,
Cristache Chelbaşu, Florin Becescu - şi toţi comisarii
şefi ai Poliţiei Capitalei . ( Scānteia, 11 mart.'45
)
-La 17 martie'45 ,se anunţă
apariţia iminentă a unei legi noi , bazată pe
vechiul Pr.de lege a lui
Lucreţiu Pătrăşcanu ( ian.'45 ), respins de PNL şi
PNŢ, care cuprindea pedepse grave , inclusiv cea capitală .Pe
lāngă Ministrul de Justiţie ,se constituie "Corpul
acuzatorilor publici "
( Romānia liberă , 17 mart.'45 )
-La 31 martie ,Consiliul de Miniştri aprobă
decretul-lege prezentat de
Lucreţiu Pătrăşcanu ,
- La 12 apr.'45 ,Legea
nr 312 este publicată īn M.O.
-La 23 aprilie'45 ,Scānteia
publică Decretul -lege de urmărire şi sancţionare
a celor vinovaţi de dezastrul ţării sau de crime de
război ." Este publicată şi "expunerea de
motive" a lui Pătrăşcanu :"am revenit la concepţia
unitară că atāt criminalii de război cāt şi cei
vinovaţi de dezastrul ţării , constituie o singură
categorie , care urmează să răspundă īn faţa
poporului romān " [ Vezi pe larg tabloul Cronologia
genocidului ]
Considera vinovaţi de dezastrul
ţării cei care :
Art.2 preciza că sunt vinovaţi
de dezastrul ţării prin săvārşirea de crime de
război cei care :
< b)N-au respectat regulile
internaţionale cu privire la conducerea războiului ;
c) au supus la un tratament
inuman pe prizonierii sau ostaticii de război ;
d ) Au ordonat sau
desăvārşit acte de teroare, cruzime sau suprimare asupra
populaţiunii din teritoriile īn care s-a purtat războiul ;
e)Au ordonat sau
săvārşit represiuni colective sau individuale īn scop de
persecuţie politică sau din motive rasiale asupra
populaţiei civile ;
f ) Au ordonat sau
săvārşit munci excesive sau deplasări şi transporturi
de persoane īn scopul exterminării acestora ;
g )Comandanţii ,
directorii , supraveghetorii şi paznicii de īnchisori , de lagăre
de prizonieri sau de internaţi politici ,de deportaţi sau de
deţinuţi politici , de lagăre sau detaşamente de muncă
obligatorie ,care au supus la tratamente neomenoase pe cei aflaţi sub
puterea lor ;
h)Ofiţerii de
poliţie judiciară sau anchetatorii cu orice titlu īn chestiuni cu
caracter politic sau rasial care au comis acte de violenţă , torturi
sau alte mijloace ilegale de constrāngere ;
i )Procurorii sau judecătorii civili
ori militari care au ajutat sau săvārşit -cu intenţie - acte
se teroare sau violenţă ;
j ) Au părăsit
teritoriul naţional pentru a se pune īn slujba hitlerismului sau
fascismului şi au atacat ţara prin scris , prin grai sau prin alt mod
;
k) Şi-au
īnsuşit ilicit sau abuziv bunuri private sau politice din teritoriile
īn care s-a purtat războiul ;
l ) Au realizat averi īn
mod ilicit cu ocazia participării la conducerea războiului , īn
orice calitate ,ori profitānd de legătura lor cu asemenea persoane sau de
legiuirile şi măsurile de fapt cu caracter hitlerist, legionar sau
rasial ;
m)Au ordonat sau
iniţiat īnfiinţări de ghetouri , lagăre de internare
ori deportări din motive de persecuţie politică sau rasială
;
n) Au ordonat editarea
de legiuiri sau măsuri nedrepte , de concepţie hitleristă
sau rasială , ori au practicat -cu intenţie - o execuţie
excesivă a legilor derivate din starea de război sau a
dispoziţiunilor cu caracter politic sau rasial ;
o)S-au pus īn slujba
hitlerismului şi au contribuit prin fapte proprii la realizarea
scopurilor lor politice,sau la aservirea
vieţii economice a ţării īn detrimentul intereselor poporului
romān. >
Art.3 ,conţinea īncadrarea condamnărilor :pedeapsa cu
moartea sau munca silnică pe viaţă (pentru aliniatele a-j )muncă
silnică īntre 5-25 de ani , detenţie grea pe
viaţă , detenţie grea de la 5 la 20 de ani,temniţă
grea de la 3 la 20 ani ( pentru aliniatele k-o ) ;degradarea civică
şi confiscarea averii etc etc.
Legea stipula ca mandatele de arestare
să fie emise de Consiliul de Miniştri sau de acuzatorii
publici ,arestările ordonate nefiind supuse
confirmării .
Art.10 stipula ca judecarea faptelor
să fie făcută de Tribunalul Poporului
,instanţă extraordinară nou īnfiinţată , .
Art.18 stabilea că urmărirea
sau judecarea celor consideraţi vinovaţi , urma să se
facă pānă la 1 sept.1945.Aceasta va deveni legea pe baza
căreia s-a desfăşurat procesul mareşalului Antonescu
şi altele care i-au urmat.
Serviciul Special de
Informaţii trece ,de la Ministerul de
Război , īn subordinea preşedinţiei
Consiliului de
Miniştri, moment care va marca transformarea sa īn "poliţie
politică " .
-Acuzatorul public Alexandra
Sidorovici (soţia lui Silviu Brucan ), īntocmeşte actul de
trimitere īn judecată a lui Vladimir Luciu , fost şef al Siguranţei
la Cernăuţi .
- Acuzatorul public Alexandru
Drăghici anchetează <o nouă bandă de
agenţi ai Siguranţei >
din regimul antonescian.( Scānteia ,
4 mai )
- Pe 10 iunie, aflat īntr-un turneu
ministerial la Iaşi, Teohari
Georgescu schiţa principiile de organizare ale viitoarei
miliţii populare : <Ea va fi unitară ,
cuprinzānd toate elementele noi, fie ele din poliţia rurală
, fie din poliţia populară >
- Pe 17 iun.,ajuns la Cluj ( conferinţă cu
reprezentanţii administraţiei īn
nordul Ardealului ) , relua tema reorganizării jandarmeriei : <trebuie să trecem la modificarea
conţinutului ,nu a denumirii [...] sarcina organelor jandarmereşti
nu mai este numai o muncă īn ceea ce priveşte stabilirea ordinei,
ci şi o muncă politică de lămurire a maselor atīt pentru
romāni cīt şi pentru maghiari. >
-Lotul este compus din 12 foşti (poliţişti-militari
? ) reprezentanţi ai
autorităţii de ordine romāneşti īn Transnistria,īn timpul
războiului din Răsărit . Au fost
īnvinuiţi de "crime, masacre şi jafuri " īn lagărele pentru evrei de la Vārtujeni, Rābniţa ,
Mărculeşti , Iampol ş.a
Vasile Agapie ( comandant al
lagărelor de la Vīrtujeni şi Mărculeşti ) ,Dionisie Fotino
( preot militar la Iampol ) Ion Mihăescu , N.Paliga, Naum Hristu ş.a.
.
-Pe
19 iunie, s-a dat sentinţa:4 condamnări la muncă
silnică pe viaţă ; 3 condamnări la 25 de ani
muncă silnică ; 2
condamnări la 20 ani īnchisoare
; 1 la 15 ani īnchisoare ; 2 la 8
aniīnchisoare.Toţi au fost condamnaţi şi la confiscarea
averii.
/Tribunalul Poporului īncepe judecarea unui lot
de 11 persoane, printre care este şi g-ralul
de jandarmi ,Ioan Topor.Acuzatori publici -Alexandra
Sidorovici şi ACMocanu .
Procesul celor 21 de foşti angajaţi
ai Siguranţei Generale, Siguranţei Prefecturii Capitalei şi Siguranţei Chesturii
Cernăuţi .Īn boxă, doar 12, printre care dir.Siguranţei
, Emil Iagolniţa. Sentinţa :6 condamnări la muncă
silnică pe viaţă şi confiscarea averii.
- Teohari Georgescu ( ministru ): s-a
procedat la o severă triere ,īncepută cu 10 luni īn urmă . Din
500 jandarmi īn Ardealul de Nord,s-au păstrat 230 ; īn Moldova, s-au
păstrat 100 .
Au fost angajaţi 250 oameni din Divizia
" Tudor Vladimirescu " şi 700 din alte
unităţi .
Tribunalul Poporului -Bucureşti
pronunţă sentinţa īn procesul g-ralului C.Voiculescu (
ex-guvernator )şi al comandanţilor-jandarmi din Basarabia .
Generalul şi alte 10 persoane ( 6 īn
lipsă ) sunt condamnaţi la muncă silnică pe
viaţă ,decădere civică şi confiscarea averii
,iar ceilalţi la īnchisoare īntre 5-20 de ani .
[LD"Lotul criminalilor" este format din cca 17 inculpaţi , sortaţi din cele
trei cabinete cu care a guvernat Antonescu .Unii din foştii miniştri
fuseseră deja judecaţi ,īn diverse loturi de "criminali de
război" ; unii , mai ales foşti liberali ,vor fi
arestaţi īn lotul 2 şi 3. ai "colaboratorilor "
;alţii vor fi incluşi īn loturile ce vor urma.Īn jurul a trei mari
culpe se va instrumenta judecata :alianţa cu Hitler ,războiul
contra URSS şi holocaustul aplicat populaţiei evreeşti .
-Pe 17 mai ( ziua a X-a? ), se pronunţă
sentinţa .
Sunt condamnaţi la
moarte : Ion Antonescu, Mihai Antonescu ,CZVasiliu , C.Pantazi , Eugen
Cristescu ,Gh.Alexianu , Radu Lecca;de asemeni , condamnaţi la
moarte ( īn contumacie ):
Horia Sima, Papanace,Corneliu
Georgescu , I.Protopopescu ,M.Sturdza şi V.Iaşinski .
Ceilalţi primesc
condamnări de muncă silnică pe diverse termene( pe
viaţă -10 ani )
...Pe 1 iunie '46 , Lucreţiu
Pătrăşcanu prezintă Regelui Rezoluţia
guvernului la cererile de graţiere ale celor 7
condamnaţi la moarte: < pentru īnalte raţiuni de stat , respingerea
cererilor de graţiere făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu ,
Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu şi comutarea īn
muncă silnică pe viaţă a pedepsei cu moartea
aplicată condamnaţilor Constantin Pantazi , Radu Lecca şi
Eugen Cristescu >
[ N.B.: īn cazul
comutării pedepsei pentru cei trei
acuzaţi explicaţia era de presupus :fie de a putea distruge Intelligence
Service-ul din Romānia, fie nevoia de a obţine informaţii
despre "romānizare" , folosite ulterior de Securitate ]
Pe 1 iunie, la ora 18 , cei
4 condamnaţi la moarte sunt executaţi īn Valea
Piersicilor de lāngă penitenciarul Jilava, iar cadavrele sunt incinerate .
Īn ziua īn care Īnalta
Curte de Casaţie respingea recursurile condamnaţilor īn
procesul Antonescu, la Tribunalul Poporului īncepea judecarea unui nou
lot de "criminali de război " acuzaţi de crime īn ţară ,dar , mai ales ,
pe teritoriul URSS :col.(r)Iulian Popovici ( fost prefect al
Poliţiei din Odessa ), Ştefan Ivaşcu şi V.Gheorghiu
( foşti comisari de
Siguranţă , respectiv la Prefectura
Poliţiei ,din Odessa )şi alte cadre polţieneşti şi
de siguranţă .
Min. Af. Int. şi instituţiile
subordonate , īn scopul realizării de economii bugetare, face o masivă
reducere a cadrului de personal . ( M.O. nr.124 )
-Tribunalul Poporului a
rejudecat procesul fostului şef al Brigăzii de Siguranţă
din Poliţia Prefecturii , Sava Dumitrescu , condamnāndu-l la muncă
silnică pe viaţă ,degradare civică şi
confiscarea averii .
Este votată de Cameră . Jandarmeria trece īn
subordinea MAI , condus de Teohari Georgescu, devenind o jandarmerie politică
.
Iaşi - Stānca-Roznoveanu şi
Mărculeşti -Soroca
[ Vezi amănunte la Tabloul Justiţia
comunistă ]
Lucreţiu
Pătrăşcanu anunţă īn Parlament că a delegat cu
anchetarea pe Dumitru Săracu, care a instrumentat şi procesele
mareşalului Antonescu şi a generalului Macici .
/Pe 2 apr.'47, la Tribunalul Militar
,Corpul II Armată, mr. magistrat Iorgu Popescu īntocmeşte referatul de trimitere
īn judecată a g-ralilor Leoveanu ( fost dir.general al
Poliţiei ) , Barozzi şi
Stamatoiu; col.Coculescu ( fost prefect al Iaşului ), col.
Coptaru ( fost primar al Iaşului ) .
Aflaţi īn puşcărie ,sunt audiaţi
ca martori g-ral Constantin Pantazi ( fost ministru al Armatei ), Eugen
Cristescu ( fost şef al Serviciului Secret ) şi Radu
Lecca ( fost comisar ptru problemele evreeşti )
-Pe 6 apr.'47 , sub semnătura
comandantului Corp II-Armată, g-ral Nicolau , Parchetul
Militar termină Referatul introductiv a primului lot
de 92 inculpaţi , acuzaţi că au săvārşit
masacrele.
- Pe 16 iunie'47, pe baza interogatoriilor
luate de g-ral Argeşanu ( procuror general special ) g-ralii Leoveanu şi Stavrescu sunt acuzaţi de masacrele de la
Iaşi, Stānca Roznovanu şi Mărculeşti .Acţiunea este
īncredinţată judecătorului
de instrucţie g-ral Emanoil Ionescu.
Legiunea de Jandarmi din Baia Mare cere
tuturor unităţilor de jandarmi ,urmărirea , identificarea
şi arestarea membrilor organizaţiei Mişcarea
Naţională Romānească ,care operează şi īn
jud.Suceava .
[LD:.Dar
la Decretul de īnfiinţare a Securităţii ( 30 aug.'48
)această instituţie consfinţea "o realitate
istorică şi obiectivă " consacrată de
această Plenară .]
Īn perioada de trecere de la capitalism la
socialism , lupta de clasă se ascute şi , ca o
consecinţă a acestei ascuţiri ,elementele burgheze şi
reacţionare vor īntrebuinţa orice mijloace prin care speră
să īntoarcă īnapoi roata istoriei , prin care speră
să-şi recāştige poziţiile pierdute .
[LD:o dată cu adoptarea noului Cod Penal prevederile Legii 312-"legea
Pătrăşcanu " - privind urmărirea şi
pedepsirea vinovaţilor de dezastrul ţării şi de crime de
război ( 21 apr.'45 )
sunt
introduse īn cāteva articole din Codul Penal ..Pentru majoritatea
sentinţelor politice se va invoca art.209 din Codul
Penal (īn vigoare īntre 1948-1968 [
Vezi pe larg la tabloul Justiţia comunistă ]
Īn vederea plănuirii īnfiinţări
a Securităţii ( ce urma
să se producă pe 30 aug.'48 ) ,Cabinetul MAI a emis un ordin
strict secret prin care fixa ca , printr-o operaţiune fulger
, pe 27 iulie, ora 2 noaptea -să fie arestaţi mii
de foşti ofiţeri de
poliţie şi
siguranţă, < cu excepţia reformatorilor
valoroşi >(adică a celor ce se dovediseră utili
şi dispuşi să şi directivele comuniste )
- Īn
noaptea de 27 iul.'48,cāteva mii de funcţionari,ofiţeri superiori şi gradaţi ai acestor organe
de ordine, au fost arestaţi. Ei au fost īnchişi ,fără
procese şi condamnări, timp de 8 ani
- La 30 august '48, prin Decretul
221, se īnfiinţa
Direcţia Generală a Securităţii Statului.
- Supravieţuitorii fostei Poliţii
Regale şi Siguranţei Statului ,vor fi eliberaţi
īn 1954 , printr-o procedură
la fel de non-juridică , un fel de retro'procese īn
care au fost judecaţi şi achitaţi.
[LD
Ordin confidenţial transmis de Gh.Pintilie
(g-ral lct la Direcţia Generală a Securităţii Poporului
) către lct.col.K.Ambruş (şeful Securităţii
Timişoara )şi mr.Aurel Moiş (şeful
Securităţii la Caransebeş ).Conţinutul Planului
Operativ urma a fi prelucrat
ulterior de g-ral Ion Bejenaru
(comandantul zonei IV-Timişoara ) Ordinul
a fost transmis către toate
unităţile teritoriale ale Securităţii .Pe baza lui s-au alcătuit "Comandamentele Unice"Documentul
este o dovadă explicită şi argumentată a legăturilor īntreţesute
īntre structurile de putere ale regimului : Partid -Securitate -
Justiţie -Armată.
[
Vezi la tabloul Genocidul comunist- cronologie, context, etape
]
< Direcţiunea generală a
securităţii poporului.
Cabinet.Nr.11.816/21
ian.1949.[...]
< Vă facem cunoscut că īncepānd
cu ziua de 22 ian.1949, se formează īn oraşul Caransebeş
un Comandament Unic. Īn faţa acestui Comandament Unic
,se pun o serie de sarcini ,pe care D-ta Tov.Ambruş le
cunoşti de cānd s-a discutat la Bucureşti, sarcini
ce revin atāt trupelor Jandarmeriei MAI cāt şi organelor de
securitate.>[...]
Tovarăşul General
Bejenaru ,Comandantul zonei, va aduce un plan de acţiune
,pe care va trebui să-l prelucraţi īmpreună.>[.....]
<Comandamentul Unic este organul care conduce
īntreaga operaţiune de pe teritoriul fixat
Nici o operaţiune nu
va putea fi luată , atāt de organele de securitate cāt şi de
celelalte organe, fără să ştie una de cealaltă,
atāt īn ce priveşte operaţiunile pentru prinderea bandelor
teroriste, cāt şi celor de evacuare a chiaburilor
, a deblocaţilor ,a elementelor suspecte etc.>
< Īn ceea ce priveşte evacuarea
elementelor amintite mai sus, se vor īntocmi dinainte liste de
cei propuşi pentru evacuare ,pe care o veţi consulta de
comun acord, mai ales īn această problemă, cu secretariatul
judeţenei PMR, care vă va putea da un ajutor
preţios.>
<Īn ceea ce priveşte colaborarea dintre
organele componente ale Comandamentului Unic, aceasta trebuie să
fie cāt mai strānsă, o īnţelegere cāt mai deplină ,
pentru ca nu cumva să se execute operaţiuni grăbite, care
să dea greş sau să producă īn sānul populaţiei
agitaţii contra organelor ce execută aceste operaţiuni
,datorită acestor lipsuri.>[.....]
< Pentru aceasta trebuie să
aveţi grijă de a ţine legătura permanentă cāt
mai strānsă cu secretarul judeţean PMR ,īn aceste
probleme şi mai ales īn problema de evacuare ,amintită mai
sus. Partidul vă poate ajuta deopotrivă atāt pe voi
cāt şi pe celelalte organe.>
<De felul cum vă
veţi īndeplini sarcinile trasate depinde rezultatul operaţiunilor
,iar reuşita lor nu va avea decāt să ridice prestigiul
Securităţii , bastionul īnaintat , apărătorul
libertăţilor clasei muncitoare din RPR, care luptă
pentru făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii
socialiste.> General Locotenent
de securitate, Pintilie Gh.>
Miliţia şi trupele
de Securitate le iau locul
[Vezi tabloul MAI, Securitatea,
Miliţia ]
[ LD:
Hotărārea prevedea
construirea unui canal de 70 km., traversānd Dobrogea, conceput
de comunişti ca <un mormānt al burgheziei romāneşti
> , deoarece 80 % din māna de
lucru trebuia asigurată prin munca forţată a
deţinuţilor politici .S-au
ţinut de cuvānt ! Canalul a devenit mormānt pentru mii de
oameni care şi-au găsit
sfārşitul acolo, īn cei 4 ani de funcţionare. Īn iulie 1953,
şantierele s-au īnchis , după ce ,pentru a-şi ascunde
eşecul, īn sept.'52 au fost declanşate cīteva procese de sabotaj,
soldate cu condamnări la moarte şi execuţii.
[Vezi
Genocidul comunist - cronologie, context, etape ]
[LD:
Īn viziunea PCR ,
Canalul trebuia să constituie < mormāntul burgheziei romāneşti >
Noi īl
considerăm mormāntul prigoniţilor de urgia comunistă.
Proiectul a demarat la sfārşitul anului'49 şi va căpăta consistenţă
juridică , organizare administrativă , populare cu <duşmani
- sclavi >, īn primele luni ale anului '50 şi īn anii ce au urmat. De bolnavi,
de morminte n-au avut nici o grijă , dimpotrivă, urmele
trebuiau să dispară : şanţurile , gropile,
taluzele au īnghiţit cadavrele.
O
dovadă că acest procedeu a fost deliberat aplicat , este faptul că "sintezele
" , "rapoartele" de uz intern ale Consiliului
Securităţii Statului ( 1953,1955,1958 ), făcute pentru
conducerea PCR, erau făcute numai pe baza evidenţelor de la ieşirea
din detenţie , nu pe baza listelor de la intenare .Zecile de
mii de liste , au dispărut .]
[
Vezi Cicerone Ioaniţoiu, Dicţionare,volumele sau
www.procesulcomunismului.com. ]
O
sintetică şi adecvată concluzie privind Canalul
Dunărea-Marea Neagră, o datorăm lui Romulus Rusan : <Procedura
copiată după originalul NKVD ...>
[Vezi Genocidul comunist/ cronologie,
context, etape ]
[LD: Pe baza acestei Hotărāri de Guvern,
, Ministerul de Interne a emis Decretul şi mai
multe Ordonanţe ( cu
o procedură copiată
după un "model" NKVD ) pe
baza cărora urmau să fie
arestaţi cei ce <primejduiesc sau īncearcă
să primejduiască regimul de democraţie populară
şi construirea socialismului sau care defăimează
puterea de stat şi organele sale, dacă
faptele lor nu constituie infracţiuni >
Cei presupuşi <duşman>
" ce nu intrau sub incidenţa
infracţiunilor prevăzute
īn Codul Penal şi nu puteau fi judecaţi şi
condamnaţi ,din lipsă de
probe, să fie arestaţi pe baza
acestui HCM.
:Extrăgāndu-şi
legitimitatea din HCM-ul din 3
ianuarie, Decretul şi Ordinele următoare au
stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " , oameni īnchişi fără mandat şi
fără proces,pe baza "listelor negre "
īntocmite de organele puterii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin din aprilie 1952
.
- Pentru rearestarea celor īnchişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
,
a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma să
facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă
)[Vezi tablourile ,pe categorii de victime ]
Soarta a zeci de mii de oameni s-a
hotărāt pe linie administrativ- birocratică .
Direcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră cerea Direcţiei de Anchete
a Securităţii, un anumit
număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40-
60.000 de salahori ).
Direcţia de Anchete o defalca numeric şi o dirija organelor
regionale ca pe o "normă
de arestaţi " Subordonaţii īntocmeau şi transmiteau liste cu "contrarevoluţionari
" [ CR ], reacţionari",
"paraziţi " , "duşmanii poporului "
.
O Comisie de 7 generali şi colonei aproba
lista, fixānd durata pedepsei ( īntre 12- 60 de luni ) .Apoi se proceda la arestări. Dacă acţiunea depăşea
necesarul la Canal, arestaţii erau
trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a
HCM-ul ,Decretul şi Ordinele
următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " ,oameni īnchişi fără mandat şi fără
proces,pe baza "listelor negre " īntocmite de
organele Securităţii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin īn aprilie 1952 .
- Pentru rearestarea celor īnchişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
, a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma
să facă a doua condamnare , ca pedeapsă
administrativă.
[LD: am găsit semnalate condamnări la 2 ani
muncă forţată pe baza
acestei Decizii. Dar nu am găsit enunţul explicit şi nici
instituţia emitentă ...]
[LD: Decretul nr.62 din febr.'55 a avut un caracter secret ,
nefigurānd nici īntr-o ediţie a Codului Penal ,instituind o normă
de drept penal cu caracter retroactiv. Pe baza acestui Decret,au fost
judecaţi şi condamnaţi īn anii 1955-'56 foştii angajaţi
ai Poliţiei , Siguranţei şi Serviciului Secret de
Informaţii , arestaţi din anii 1948-'50 ]
Art.193 (indice 1 ),avea următorul
conţinut :<Activitatea
intensă contra clasei muncitoare sau a mişcării
revoluţionare desfăşurată īntr-un post de
răspundere īn aparatul de stat sau īntr-un serviciu secrete ,pe timpul
regimului burghezo-moşieresc ,se pedepseşte cu detenţie grea pe
viaţă şi confiscarea totală a averii .
Dacă fapta prevăzută īn
aliniatul precedent a fost săvārşită īntr-un alt post decāt unul
de conducere , pedeapsa va fi detenţiune grea de la 5 la 25 ani şi confiscarea totală
ori parţială a averii .>( Cf. Marius Lupu,
Gh.Onişoru, op cit )
Nichita Hrusciov a prezentat "Raportul secret" īn
care care erau demascate cultul
personalităţii lui Stalin şi atrocităţile ordonate de el.*
----------------------------------------
* Īn Romānia, după moartea lui
Stalin ( '53 ) şi condamnarea
stalinismului īn URSS( '56 )
Dej
s-a folosit de "destalinizare", pentru a elimina din
conducerea PMR rivalii politici.
- Raportul lui Hrusciov
şi Comunicatul congresului PCUS de condamnare a cultului
personalităţii a fost publicat de " Scānteia" cu
īntārziere ( 3 iul.'56 )
- Ar fi existat şi un Decret de
graţiere pentru "manifestări
antistaliniste " care nu mai erau
considerate <crime
īmpotriva umanităţii > şi cei ce fuseseră
condamnaţi pentru atari manifestări , ar fi fost graţiaţi (Criticul literar
Alex.Ştefănescu vorbeşte despre aceste graţieri ca
fiind rezultatul unei īnţelegeri de la Geneva.
Printre cei eliberaţi atunci - afirmă el -fiind şi Ovidiu
Papadima )
Īnăbuşită sāngeros de
către Armata Roşie .
Instalarea regimului Ianos Kadar
Īn Plenară, PCR au dezbătut
consecinţele revoluţiei maghiare īn rāndul studenţilor,
intelectualilor şi membrilor de partid.
Pentru cei care <prin fapte sau
manifestări īncearcă să primejduiască
regimul de democraţie populară >
Alexandru Drăghici-Interne ;
[LD: . Probabil au fost
mai multe decrete .La unii găsesc Decretul 173 din 3 apr.'64
; la alţii Decretul 410 din
16 iun'64 ; la alţii Decretul 310 din 16
iun.'64 (pentru condamnările date de Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI )La majoritatea
foştilor deţinuţi ,este indicat Decretul 411 din 24 iul.'64 ,
căruia i se spun simplu "Decretul 411 / 1964 " [
Vezi la tabloul Genocidul comunist - context, etape ]
- Romulus Rusan vorbeşte despre cca
17.000 de graţieri acordate deţinuţilor politici din
lagăre, īnchisori şi domicilii forţate , īn perioada februarie
- august '64.El subliniază faptul că , toţi cei
eliberaţi au rămas
cu cazier penal şi au continuat să fie ţinuţi
sub supraveghere de Securitate şi Miliţie.( Cf. Romānia
īn timpul războiului rece )
-Pe 19 iunie, proiectul este adoptat de
Plenara CC al PCR
-Pe 21 iunie, MAN l-a votat .
[ LD: Nu mai curg Decretele de arestări şi
condamnări pentru diversele culpe politice. Doar Īn Romānia se produsese "
graţierea " delictelor politice !Decretele cu pseudo-
diagnostice medicale, au
fost noua "găselniţă"(
să-mi fie iertată această expresie de jargon )
utilizată de "organe" īmpotriva
adversarilor regimului
Departamentul
Securităţii Statului ( condus de Postelnicu ) a
elaborat acest plan de măsuri
indicānd explicit obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul
informativ complet asupra tuturor foştilor
condamnaţi pentru infracţiuni contra securităţii
statului, aflaţi īn ţară şi străinătate. >
( Cf. Romulus Rusan, op.
cit )
[ LD: Planul acesta de măsuri dezvăluie cāteva realităţi opresive din timpul regimului ceauşist pe
vremea căruia căruia -
afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid" :
a)
Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64
şi "eliberările " supravieţuitorilor ;
b ) Hărţuirea
celor care, după anii grei de puşcărie - cu
proprietăţile confiscate, cu familiile persecutate, cu carierele
distruse , stigmatizaţi şi bolnavi-au continuat să fie
urmăriţi, interceptaţi, interogaţi, plimbaţi pe la
Securitate .
c) Justificarea organigramei umflate de
"lucrători" de la DSS ,
inclusiv a celor de la DIE ;
d)Pescuirea de "informatori" ,de "turnători " ( din rāndul familiei, colegilor, vecinilor şi al
foştilor "colegi" de īnchisoare) care să+-i
urmărească .
e) Dovada unei degradări morale de proporţii ,reprodusă īn
Rapoartele făcute
( transformată īn tona de documente predate de SRI, la CNSAS )
:[ LD: Īn conjuncturi geo-politice
schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a apelat la aceste īmprumuturi exorbitante,pentru
realizarea ambiţiilor sale "faraonice" .Voluntarist
şi dictatorial a
hotărāt să
grăbească achitarea lor . Pentru a reuşi acest lucru, a
impus romānilor un regim de
strictă austeritate , pe care l-a denumit <raţionalizare
> dar care , īn realitate, a luat aspecte de insecuritate , deseori
genocidare. Statistici pentru a dovedi această realitate , nu
avem. Avem īn schimb amintirea acelor cazne şi coşmaruri, produse
de "raţionalizare" :
reducerea produselor alimentare din comerţ - pāinea,
laptele, carnea , ouăle, ş.a. - pānă la stadiul de
īnfometare , atāt īn oraşe , cāt
şi īn mediul rural ( c.a.p-iştii , sărăciţi şi siliţi
să fure ) ; reducerea agentului
termic ,pānă la īngheţarea caloriferelor ( acasă , la
serviciu , īn spitale, īn creşe, īn şcoli,īn căminele
studenţeşti , īn instituţiile publice, īn sălile de
spectacol ) ;
reducerea energiei electrice , pānă la oprirea sursei (
cf. unor programe speciale ) ;
reducerea mijloacelor de transport īn comun -
trenuri, autobuze, tramvaie - deplasarea
īntre localităţi , dar şi īn oraşe , devenind o mare
problemă ;
reducerea
programelor TV - pānă la ridicolul celor 2 ore de transmisiune ; ş.a., ş.a.
Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea
nemulţumirii populare . ]
[ Vezi la Bibliografie
: Memorii şi Jurnale ]
- George Homoştean - Interne ; Gheorghe Chivulescu - Justiţie ;Tudor
Postelnicu - şeful Departamentului Securităţii
Statului Maxim Bergheanu -
Muncă ; - Suzana Gādea- Consiliul Culturii şi
Educaţiei Socialiste ;
[ LD: Īn vederea construirii "Centrului Civic"
, a "Casei Poporului " ,a bulevardului "Victoria
Socialismului " , īncep marile demolări ale "micului
Paris " : străzi , monumente
istorice , şcoli, magazine , pieţe, mahalaua , case , biserici , linii de tramvaie, colinele de pe cheiul Dāmboviţei , cad sub asaltul
buldozerelor, la simpla arătare
cu degetul a "tovarăşului " , care
vizitează zilnic şantierele, urmat de o cohortă de
activişti, arhitecţi. ingineri, constructori ..]
[LD: o altă mostră de ipocrizie şi manipulare
grosolană .Cu o
pretinsă grijă pentru
sănătatea
populaţiei - susţinută
cu "argumente ştiinţifice medicale " ,
o drastică raţionalizare a alimentelor de bază ( trimise masiv la export , pentru "palata datoriei externe"
). ]
[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae
Ceauşescu , format din
peste 60 de miniştri ,vice-miniştri, subsecretari de stat ,preşedinţi de
comisii şi comitete .[ Vezi tabloul Cronologiagenocidului -
legislaţie, etape ] -George Homoştean - ministru Interne
; - Tudor Postelnicu (Departamentului
Securităţii Statului ); - Gh.Chivulescu ( Justiţie
);
Să
fim lucizi : īn Romānia- ca şi īn alte state, de altfel, niciodată aceste instituţii nu s-au
bucurat de "stima" cetăţenilor ( precum Armata
sau Justiţia ).Cel mult de respect, amestecat cu frică,
şi īn momente de criză, de recunoştinţă .Jumătate
de secol , īn regimul totalitar comunist - prin legislaţie, prin
represiune , prin şcoală ,
propagandă şi artă - aceste instituţii au īntruchipat
"organele represive" ale claselor exploatatoare,
ale regimului burghezo-moşieresc, ale forţelor fasciste
.Īn mentalul colectiv romānesc
antipatiile s-au transformat īn resentimente şi ură, ele fiind
printre cele mai lovite instituţii de ordine internă. Mi se pare
semnificativ faptul că ,la
această categorie, majoritatea deţinuţilor mor īn
anchetă sau īn timpul pedepsei , iar penitenciarul Făgăraş pare a
fi fost destinat ca ... mormānt al
comisarilor de poliţie, de siguranţă sau jandarmi .
La
televiziuni se anunţă record īn materie de candidaţi la
Academia de Poliţie, Jandarmerie, Vamă. Părinţi
şi elevi emoţionaţi etc etc ...Printre materiile care "se
tem" este ... sportul.Dau şi la Istorie , dar acolo
n-au emoţie !
Oare le
va spune cineva , cāndva , despre soarta Siguranţei
,Poliţiei şi Jandarmeriei din Romānia , sub dictatura comunistă
?Oare le va spune cineva, cāndva , despre rolul jucat de Poliţie
şi Securitate īn represiunea revoluţiei din decembrie
1989 şi a Pieţii Universităţii ? Oare īn pregătirea lor
profesională,se face şi vreun curs de Etică
profesională , īn care să li se spună pānă unde
merge asculatarea orbească a ordinelor ierarhice ?
La
"tebeliziunea" OTV , dau peste un tip care face un fel de "poştă
a redacţiei" , sau de "consultant juridic"
care īncearcă să dea nişte explicaţii la nişte "cazuri"
cu care oamenii se confruntă. Răspunde
unui domn de 81 de
ani - DANCIU GHEORGHE - care ar vrea să-şi
completeze dosarul pentru pensie cu anii petrecuţi la
puşcărie .Fost ofiţer de Informaţii - dat
afară prin nov.1951, apoi īnchis ( povesteşte pe scurt prin
ce chinuri a trecut ; adaugă că la ispăşirea pedepsei i s-a
cerut o Declaraţie că nu va spune niciodată unde a
fost şi prin ce-a trecut )De unde să-şi procure dovezi ? A scris Memorii la
Ministerul Justiţiei, la SRI, la Armată, şi este purtat
de colo-colo ( citează cāteva răspunsuri cu derobare de răspundere ...) Dl.de
la OTV bălmojeşte ceva că... la Piteşti se găsesc arhive militare ;
că... la CNSAS
ar putea afla cine l-a turnat;că... la Justiţie poate să fie
sentinţa .Termină
īncurajāndu-l să nu-şi
piardă speranţa - omul are 81 de ani ! şi să-şi caute
drepturile. ]
[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strāngere de inimă pentru
cei nepomeniţi] cazurile care să īngăduie percepţia corectă a substratului ideologic
şi politic al genocidului
comunist, a mecanismelor terorii , a metodelor experimentate , ş.a. ]
Dicţionarele lui Cicerone
Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris "
; format electronic la www.procesul comunismului.com ) ;
Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ;
Documente
, Memorialistică , Istoriografie ,Biografii ,
Procese, Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare,
Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV ; Presă
, s-au aşezat pe rafturile unei veritabile BIBLIOTECI
dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul
romān.Ca orice bibliotecă, ea va fi īmbogăţită pe
măsură ce arhivele - īncă ferecate - se vor deschide.]
Fost comisar de poliţie īn
Cernăuţi . Arestat īn 1948 şi omorāt īn timpul anchetei
la Securitatea din Sibiu .
Plutoner de jandarmi īn
Zărneşti ( Braşov ), făcānd parte din Legiunea Ciuc.
Acuzat pentru sprijinul
acordat partizanilor din Piatra Craiului ,a fost arestat şi
condamnat la 3 ani īnchisoare ( sentinţa nr. 72/22 .01.1948 )
şi īnchis la Aiud.
N. īn 1887, la Slatina ( Olt ),a avut o
strălucită şi ascendentă carieră militară
,pānă īn 1944 .
S-a alăturat planurilor regale de
scoatere a Romāniei din război ( 23 august'44 ) , şi , la solicitarea
Regelui,a acceptat să fie ministru de Interne īn guvernul
"Blocului Democratic" ,condus de generalul
Sănătescu ( 23 august-3 nov.'44 ),īncercānd să atenueze consecinţele pustiitoare ale
ocupaţiei sovietice şi asaltul agresiv al "coloanei a V-a"
cominterniste , PCR.
Sceptic īn privinţa posibilei
convergenţe a partidelor din acea coaliţie -< hidră cu 4
capete , īn care nemulţumirile , resentimentele şi chiar ura erau
evidente >, a devenit imediat ţinta tuturor presiunilor ce marcau
acel īnceput de război civil īn Romānia.
Arestat la 27 mai 1946 ,īnvinuit de "complotare
īntru distrugerea unităţii statului romān ", a fost condamnat
la muncă silnică pe viaţă īn procesul "Sumanele
Negre "( 19 nov.'46 )
A murit īn temniţa
Aiudului , pe 17 oct.1949.
Fost comisar de poliţie , n.īn
1887, Popeşti ( Argeş ).Arestat pe 9 apr.1957 , īn baza Decretului
nr 62 /febr.'55 (strict secret, prevăzānd arestarea foştilor
angajaţi la Siguranţă, Poliţie, Jandarmi )
Mort īn penitenciarul
Făgăraş, īn nov.1958 .
Contabil la "Serviciul Special de
Informaţii ",n.1910,la Răşinari ( Sibiu ) . Arestat la
15 iul.1950 , a murit la 11 august 1952, īn timpul anchetei.
Gardian la temniţa din
Aiud. Arestat şi condamnat ptr. ajutorul acordat
deţinuţilor politici şi pentru comportament uman La scurt timp
după eliberare , a murit īn condiţii suspecte .
N. īn 1908, la Comăneşti . Angajat
la Serviciul Secret de Informaţii .Arestat pe 18 iulie 1948,
a murit īn detenţie .
Maior poliţie /miliţie. N. īn 1916
,Slatina. .Arestat şi internat
īn 1951 ,īntr-un lagăr de muncă forţată .Īn
acelaşi an, pe 26 dec.51 , i s-a clasat dosarul, actul de deces fiind
datat cu 1958 .
Ofiţer de jandarmi , originar din
Arad. Arestat īn 1950, īnchis la Jilava şi Arad.
Comisar poliţie, n.1893,
Mogoşeşti ( Iaşi ) .Arestat pe 6 iul.949, a murit īn
temniţa Văcăreşti.
Poliţist , n.īn 1898, la
Hilişeu ( Botoşani ) .,Arestat pe 19 oct.1948 la Făgăraş.
A murit īn 1960, la Gherla.
Inspector general de
poliţie, n.īn 1913, la Văideeni ( Vālcea ) Dr. īn Drept, avocat .
Arestat la 18 iulie 1948 ,
īnchis pānă īn 1956 .Rearestat īn 1960, īnchis pānă īn 1964 īn
baza Decretului nr 62 /febr.'55
(strict secret, prevăzānd arestarea foştilor angajaţi la
Siguranţă, Poliţie, Jandarmi ) A trecut prin penitenciarele din
Jilava, Făgăraş , Periprava şi Uranus .
După eliberare , a plecat din
ţară, stabilindu-se la New-York.
Subcomisar de Poliţie , n.īn 11 dec.1887,
la Tomeşti ( Iaşi ) A fost arestat īn 1945, condamnat şi a
murit pe 19 mai 1964, la Aiud.
N.īn 1894.General de brigadă, şef
de Stat Major al Inspectoratului General al Jandarmeriei
,şef al Inspectoratului general ,numit pe 23 august '44.
A fost īnchis o perioadă , iar
după eliberare ( 1959 ) i s-a acordat o pensie de merit pentru
participarea la evenimentele din '44.
Şeful Poliţiei
din Bārlad. A fost īmpuşcat mortal de lct. sovietic Mihail Mihailovici
Krugulov pe 25 oct.1945 .
Şeful Legiunii de
Jandarmi din Teleorman, arestat īn 1947, a trecut pe la Ministerul de Interne ,
penitenciarele din Văcăreşti , Jilava, Aiud.
Fost comisar de Siguranţă. Condamnat
īn toamna 1949, ca implicat īn mişcarea de rezistenţă
condusă de Gheorghiu-Gheorghe Mărăşeşti, care activa
īn regiunea dinspre Huedin a Munţilor Apuseni .
Poliţist, n.īn 1914. Arestat
pe 18 iulie 1948 , a murit pe 18 iul1948, la Poarta Albă .
Poliţist din Oradea. Arestat pe 18
iul1948, īnchis la Jilava şi Făgăraş, unde a murit
pe 4 febr.1953.
Director SSI īn 1944.
Ofiţer de poliţie , n īn 1906 . Autorul unei
lucrări-documentare "Cu fierul roşu " īn care
a descris metodele şi crimele sovietice aplicate īn URSS, pentru
exportarea comunismului īn lume. Răpit de NKVD , īmpuşcat şi
aruncat īntr-un şanţ pe marginea şoselei Bucureşti
-Ploieşti .
Poliţist , n.īn 1896,la
Ciugud ( Alba ). Arestat īn iul.1948 , a murit īn temniţă ,
pe 5 nov.1951.
Fost funcţionar la Serviciul
Secret de Informaţii. Arestat īn 1948, a murit la Gherla, īn 1960.
Poliţist , n.īn 1894. Arestat
īn 1948, a murit la Gherla pe 25 dec.1958.
Sergent de stradă, absolvent al Acad.
Comerciale din Braşov. Arestat şi torturat la Securitate , condamnat
la 5 ani īnchisoare ,executaţi la Cetăţuia, Codlea, Jilava
,Aiud şi Penisula.
Rearestat īn 1958 īn baza Decretului nr
62 /febr.'55 (strict secret, prevāzānd arestarea foştilor
angajaţi la Siguranţă, Poliţie, Jandarmi ) pentru "activitate
intensă contra clasei muncitoare ".
Condamnat la muncă
silnică pe viaţă ; "graţiat" īn 1964 ( Decretul 411
)
Mr de Miliţie ,şef Servici
Judiciar pe Capitală .Fost anchetator īn procesului Maniu
-Mihalache .
Īn 1950, a fost anchetat şi condamnat
, īnvinuit de "crime de război " .
Fost şef la Serviciul de
Informaţii din SSI
şi dir. de cabinet la Preşed.Consil. de Min
N.1899, la Cireşanu .Arestat īn
1944, dus la Moscova , anchetat la Liublianka , īn acelaşi timp cu
lotul mareşal Antonescu.Revenit īn ţară īn 1952, a fost īnchis
la Malmaison, anchetat de lt.col.Soltuţiu ,
folosit ca martor al acuzării īn procesul Lucreţiu Pătrăşcanu
.
A fost īnchis , apoi, la
Făgăraş, Jilava şi Aiud, pānă īn 1964 ( Decret 411 )
Chestor īn Craiova,
pānă la 23 aug.1944.Condamnat la 25 ani muncă silnică.
Printre acuzele aduse la proces ,o
palmă dată lui Marin Florea Ionescu ,ajuns secretar PCR, īn 1948.
Comisar , n.īn 1906.Arestat
īn iul.1948, īnchis la Jilava, Făgăraş şi Gherl, unde
a murit īn 1959
Director al īnchisorii din
Tg.Ocna .Īnlocuit şi condamnat (administrativ ) , deoarece s-a
opus ofiţerului
politic Sleam , să introducă "reeducarea" cu
ajutorul studenţilor veniţi de la Piteşti .
Gardian la īnchisoarea
Jilava, originar din Crucea de Sus ( Vrancea ).
Condamnat şi īnchis, deoarece a
īnlesnit legături īntre deţinuţi şi familiile lor.
Comandant al lagărului
de prizonieri americani de la Sinaia. N. īn 1912 , la Bistreţ ( Dolj ) .
La 14 iul.1950, a fost condamnat la 12
ani muncă silnică,pentru comportare umană faţă de
prizonieri ( cf.C.Ioniţoiu ).A murit īn īnchisoarea Aiud.
Comisar , n.īn 1910 la
Băişeşti ( Suceava ).Arestat pe 20 iul1948 , īnchis la Tārgu
Ocna , unde a murit pe 18 febr.1953.
Poliţist din Vaslui, n.īn
1902.Arestat īn 1948, īnchis la Jilava şi Cernavodă , unde a
murit pe 15 febr.1952.
Colonel, fost comandant al Legiunii de
jandarmi din Turnu Măgurele. Arestat īn 1947,īnchis la
Văcăreşti , judecat şi condamnat , executānd
pedeapsa la Aiud.
N.īn 1895, la Chişinău .Comisar de
poliţie la Cahul ( din 1920
)După cedarea Basarabiei īn 1940,s-a refugiat la Bucureşti , fiind
tot comisar de poliţie . Arestat īn 1956,condamnat la 7 ani
muncă silnică
Jandarm. N.īn 1906, la Fărcaşa (
Neamţ ) .Pl.mj de jandarmi īn Piatra Neamţ. Arestat īn 1950, a
murit la 4 febr.1951, īn spitalul penitenciarului Văcăreşti
.
Şeful postului de jandarmi din
Nuntaşi ( Constanţa ), n. īn Radu Negru ( Călăraşi ) .
Arestat la 9 aug.1949, pentru că nu a
luat măsuri contra partizanilor din zona Babadag.
Condamnat la 15 ani
muncă silnică , de Tribunalul Militar Constanţa (
sentinţa 553 / 13 oct.1949 ).Din dispoziţia lui Nicolski ( Ordinul 10.001 )
a fost īmpuşcat ( de Patriciu
) īn "trenul morţii
" cu care era dus de la Aiud la Timişoara .
Comisar de poliţie ,originar din Vama
( Satu Mare ).Arestat īn 1954, cu lotul prof.Ion Doroş. Condamnat la 19
ani muncă silnică , de Tribunalul Militar -Oradea . A murit la
Aiud.
[LD: 1) caz interesant, standard , ilustrānd cum a
funcţionat " lustraţia comunistă" īn cazul personalului organelor de Poliţie,
Siguranţă, Jandarmerie.
Dacă
s-ar īntoarce " foaia ", dacă această lege s-ar aplica
acum, pentru securiştii care au arestat ,percheziţionat, anchetat
, executat ... sutele de mii de victime ale represiunii comuniste,nostalgicii
vechiului regim ar striga " r ă z b u n a r e !
"
Facem o
cuvenită precizare : lustraţia comunistă a existat
şi s-a aplicat ; lustraţia anticomunistă nu
prevede aşa ceva ... şi tot continuă să fie un proiect tergiversat, amānat .
LD:2)cazul este interesant şi din p.d.v. conceptual ,
prin mutaţiile (inversarea ) sensului "etichetărilor " cu
semnificaţie politică : reacţionar,fascist, duşman al
poporului (negativ ?) īn
opoziţie cu revoluţionar,comunist ,progresist , antifascist
(pozitiv ?)
LD:3 ) cazul dă un răspuns
şi la circulaţia prejudecăţii ( sau supoziţiei ) ,foarte răspāndită īn epocă
, privind preponderenţa evreilor īn mişcarea comunistă ,
īn calitatea lor de persecutaţi de regimul antonescian.Doc.preluat
din Lupu,Nicoară, Onişor,Sentinţe comentate ... ]
Poliţist de
carieră ( 1919-1944 ) ,n.īn 1891, īn Movila Ruptă (raion
Truşeşti ,reg.Suceava ) , urcānd īn ierarhie pānă la
funcţia de comisar al Poliţiei din Huşi.
Arestat la 26 apr.1952
;judecat şi condamnat la 8 ani detenţie grea ( Sentinţa
nr.284 / 2 iun.1955 ) de Tribunalul Militar Teritorial -Iaşi , pentru
"crima de activitate intensă īmpotriva clasei muncitoare şi a
mişcării revoluţionare " (pedepsită cf. art. 193 /
Cod Penal şi art.463 şi 304 Codul Justiţiei Militare
).Faptele -se spune īn sentinţă - au fost recunoscute de inculpat
şi īntărite de mărturiile depuse de Herşcovici Solomon, Bruhman
Iosif, Manea Fucs şi Lupu Moise
,suspectaţi de activitate comunistă .
Cităm din Sentinţă : <Burghezo
moşierimea pentru a īnăbuşi creşterea
avāntului revoluţionar din ţara noastră a avut grijă
să-şi făurească un aparat poliţienesc puternic.
Un astfel de organ
poliţienesc a fost şi cel din oraşul Huşi , care
pus īn slujba intereselor reacţiunii burghezo-moşiereşti din Romānia,nu a precupeţit nimic din
activitatea sa pentru a
īnăbuşi ideile īnaintate ale luptei revoluţionare a elementelor progresiste ,
muncitoreşti şi antifasciste. [...] au fost
īnfiinţate două lagăre locale ,unde au fost
ţinuţi sub pază toţi cei suspecţi de activitate comunistă sau
simpatizanţi comunişti [...] >
Poliţist. N.īn 1908. Arestat
la 20 iulie 1948. Omorāt īn timpul anchetei , la 7 iul.1952, la
Făgăraş.
Maior de jandarmi , īn Braşov. N.īn
1910, la Fălticeni.
Arestat la 4 martie 1950 .Condamnat
la 20 ani muncă silnică . A murit la 1 apr.1951, la
īnchisoarea din Tg.Ocna .
Poliţist din "brigada
anticomunistă " .Arestat la 18 iul.1948, īncarcerat la
Jilava. A acceptat să fie martor al acuzării īn procesul
Pătrăşcanu (apr.'54 ).Īn locul eliberării promise, a
fost dus la Gherla şi omorāt ( 21 mart.1960 ).
Inspector general la Siguranţa
Preşedinţiei Consil.de Miniştri .Arestat pe 20 iulie
1948, ţinut arestat , fără proces, pānă īn 1956 , īn
īnchisorile MAI, Jilava, Făgăraş, Dej .
Comisar din Tg.Neamţ .
Arestat pe 20 iul.1948 ,īncarcerat la Jilava, mort īn penitenciarul din
Făgăraş, īn 1950.
Directorul Siguranţei ,şeful Serviciului
Special de Informaţii ,īn timpul guvernării Antonescu ( 15
nov.1940-23 aug.1944 )N.īn 1895, la Grozeşti ( Bacău ) Licenţiat
al Facultăţii de Drept -Iaşi.
La 1 sept.'44, mareşalul Antonescu
şi principalii colaboratori au fost predaţi de Emil
Bodnăraş , g-ralului Malinovski ;la 12 sept.'44, s-a semnat
Convenţia de armistiţiu .La 24 sept.1944, Eugen Cristescu a fost ridicat
de NKVD şi dus la Moscova. Īn cele 18 luni,au fost supuşi unor
lungi interogatorii.
La 24 martie1945,Serviciul
Special de Informaţii a trecut de
la Ministerul de Război , īn subordinea preşedinţiei Consiliului
de Miniştri, moment care va marca transformarea sa īn "poliţie politică
" .
La 21 apr.'45 , cu Legea nr 312
:Vinovaţii de dezastrul ţării şi a crimelor de război
prin care Legile 50 şi 51( din
ianuarie ) au fost comasate īntr-un
pomelnic acuzator care prevedea <urmărirea
şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării
şi a crimelor de război.
Pe 25 apr.'45 ,s-au definitivat Corpul
acuzatorilor publici şi Completul de judecată
al Tribunalului Poporului ( cf.Legii 312).Pe īntinderea unui an,
Tribunalul Poporului a
judecat 15
loturi de inculpaţi Īntre 3 - 8 aug.'45, se
desfăşurase procesul celor 21 de foşti angajaţi ai Siguranţei
Generale, Siguranţei Prefecturii Capitalei şi Siguranţei Chesturii
Cernăuţi .
Pe 2 mai, īn Consiliul de Miniştri
,Pătrăşcanu a prezentat actul de acuzare ;pe 4 mai , s-a
anunţat Completul de judecată de la Tribunalul Poporului :Al
Voitinovici (Voitin )-preşed ;asistat de C.Bālcu ( magistrat )
şi de judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asist
.univ., un prof şi un avocat ) Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator
public Dumitru Săracu
şi C.Dobrian ( procuror la C.de Apel Timişoara ).
Eugen
Cristescu , a fost readus īn ţară īn apr.1946, implicat īn
procesul Ion Antonescu .
,care a īnceput pe 6 mai 1946."Lotul
criminalilor" era format
din cca 17 inculpaţi ,ultimul pe listă fiind Eugen
Cristescu ( şeful Serviciului Secret de Informaţii ).
Īn actul de acuzare , Eugen Cristescu a fost
īnvinuit a fi fost < unul din stālpii dictaturii fasciste din Romānia
> cu concursul şi complicitatea miniştrilor, generalilor şi a
liderilor politici reacţionari inclusiv a lui Maniu şi Brătianu
.ş.a.ş.a
Pe 17 mai ( ziua a X-a ),printre cei 7
condamnaţi la moarte, figura şi Eugen Cristescu.
Pe 1 iunie ,Lucreţiu
Pătrăşcanu (ministrul Justiţiei ) a prezentat regelui
rezoluţia guvernului la cererile de graţiere ale celor 7
condamnaţi la moarte. Cu acest prilej el a cerut comutarea īn muncă
silnică pe viaţă pentru
Eugen Cristescu .
Astfel se explică faptul că nu a
fost īn lotul celor executaţi pe 1 iunie '47, luānd drumul īnchisorilor
Unii autori vorbesc despre preţul "dubios" al acestei
supravieţuiri ,despre anumite privilegii ce le-a avut īn detenţie.
Este posibil.Ca istoric , reţin ca important faptul că a fost īnchis
la penitenciarele Aiud, Dumbrăveni şi Văcăreşti
şi că a murit īn
īnchisoare, la 12 iunie 1950, la 55 de ani .
[Fratele lui Eugen Cristescu] Tehnician SSI , pānă īn 1945, cānd a
fost silit să demisioneze.
A fost condamnat (contumacie ), īn
legătură cu procesul pogromului de la Iaşi. A stat o vreme
ascuns. Īn 1952, a fost prins, arestat şi condamnat .Eliberat īn
1964 ( Decretul 411 )
Gardian public al Poliţiei din
Focşani ,n.īn 1913, din Obileşti (Vrancea ) .Aflat la post pe 2
dec.1944, a fost īmpuşcat mortal , cu focuri de revolver, de
soldaţi sovietici īn stare de ebrietate.
Inspector de Poliţie, avocat, n.īn
1877.Arestat, torturat, condamnat , īnchis la penitenciarul
Făgăraş. Grav bolnav, a murit la spitalul-penitenciar
Văcăreşti,la 80 de ani , pe 12 febr.1957.
Fost poliţist, ajuns muncitor. N.īn
1900, īn Giurgiu , domicialiat īn Roşiorii de Vede (Teleorman ) .
Arestat la 25 apr.1952, condamnat
la 8 ani īnchisoare , pentru "activitate contra mişcării
muncitoreşti şi comuniste ."A murit la īnchisoarea
Văcăreşti , la 16 nov.1956 .
Inspector la Prefectura
Poliţiei Capitalei pānă īn 27 nov.1940 ( cānd a fost ridicat de
legionari , dus īn pădurea Vlăsiei şi īmpuşcat ).A
supravieţuit asasinatului ,s-a
pensionat şi trăia īn com. Cuptoare . La 18 iulie 1948 a fost arestat
de Securitate ,dus la penitenciarul din Caransebeş, apoi la Jilava.
Fără să fie judecat, grav bolnav, a murit la
Făgăraş, din cauza condiţiilor de exterminare .
Maior, comandantul Legiunii
de jandarmi din Bihor.Era şeful unei organizaţii formată din
ofiţeri şi subofiţeri,care
noaptea lipeau manifeste īn oraş, iar ziua căutau "făptaşii
".Īn urma unui denunţ , au fost arestaţi ( 17 persoane ).
Dinescu a fost condamnat la 20 ani īnchisoare .Tot lotul a "trecut"
prin Gherla, Baia Sprie, Oradea şi Cluj .
Poliţist. Arestat
.Condamnat īn 1949 , pe baza unui dosar īnscenat de Alexandra Sencovici
(acuzator public ). A ispăşit īn īnchisorile de la Dumbrăveni
şi Aiud.
Ofiţer de poliţie, n.īn1898,la
Galaţi .Decorat īn primul război mondial (1916-1918 ) ,a fost ofiţer de poliţie la Ismail ( Basarabia ) şi Deva
(1924-1948 ).
Arestat īn 28 aug.1948, a stat īn īnchisoare 8 ani , (fără
judecată), trecānd prin Jilava, Craiova, Tārgşor,
Făgăraş, Sibiu şi Galaţi .
Īn 1956 , a fost judecat de Tribunalul
Militar -Cluj , condamnat la 8 ani de īnchisoare - cei
executaţi deja - pentru a se justifica arestarea prelungită.
Sublct. jandarmi īn Bihor. Arestat, judecat [ cu lotul
"Vlad Ţepeş II " ? ]
Condamnat . A trecut prin
penitenciarul Oradea ,Cluj, minele de plumb de la Baia Sprie.
Secretar de chestură la
Rădăuţi (Suceava ), n.īn 1896 , la Roşiorii de Vede (
Teleorman ).
Arestat la 14 oct.1948.Omorāt īn
timpul anchetei la Securitate , pe 18 aug.1953.
Ajutor de comisar de
Poliţie din Oraviţa ( Caraş Severin ), n.īn 1922, īn Ciclova .
A emis buletine false pentru legionarii
urmăriţi, ajutāndu-i să treacă frontiera. S-a alăturat
partizanilor din munţii Aninei şi Dognecei .
Arestat la 3 ian.1951, īntr-un grup de
partizani .Executat pe 7 mai 1952, la Timişoara.
Fost comisar de Poliţie īn Oltenia
,pensionat ( din Bucureşti ) .Arestat .Condamnat la 2 ani muncă
silnică , prin Decizia 446 /27 sept.1951.Īnchis la
Făgăraş şi lagărele de muncă de la canal.
Fost poliţist la MAI, n.īn 1876 , īn
Bucureşti , stabilit īn Braşov (pensionar ).
Arestat la 25 martie 1952.A
murit īn timpul anchetei , īn iul.1952, la Dumbrăveni .
Comisar -şef la Prefectura
Poliţiei Capitalei .N.īn 1907, la Bozioru ( Buzău ) .
Arestat īn iul.1949, eliberat
.Rearestat īn 1953, anchetat īn legătură cu Lucreţiu
Pătrăşcanu.
, īnchis la Făgăraş. La
procesul Pătrăşcanu ( apr.1954 ) nu a mai fost adus īn
instanţă , i s-au folosit declaraţiile (după unele
informaţii, ar fi murit īnainte de audiere ).
Sublct. de artilerie,de la 1 apr.1947,comandant
al gărzii militare de la īnchisoarea Uranus , unde se aflau
īnchişi o serie de foşti ofiţeri superiori ( g-ral Stavrescu,
col.Sorescu, Ciobanu ş.a.).
Locţiitorul politic, cpt.Simion, i-a făcut
raport că ar fi favorizat deţinuţii.
La sfārşitul lui '47, a fost dat
afară din armată,trimis cu domiciliu obligator īn com.Scăeni
-Boldeşti ( Prahova ).
[ LD:īn 1999,şi-a onorat
datoria de fost deţinut politic,scoţānd la Buzău, o
carte-mărturie "Amintiri despre cei care nu mai sunt
" ]
N. īn 1923, la Buzău .Licenţiat al
Facultăţii de Drept -Bucureşti .
Īntre 1945-'47, membru al org.tineretului
PNŢ -Buzău .După dizolvarea PNŢ, la sfatul unui
fruntaş PNŢ, a intrat īn poliţie. La 26 martie 1948, a
fost arestat sub acuzaţia de favorizare a urmăriţilor
PNŢ.Anchetat şi torturat la Securitatea din Buzău şi
Bucureşti , i- s-a īnscenat implicarea īntr-o org .subversivă ( "Pajura
Neagră " ),creată chiar de Securitate .
Īn 1949,condamnat la 10 ani īnchisoare ,
īnchis la Aiud, īn regim de pedeapsă ( la zarcă );
īn 1952 , grav bolnav, a fost transferat
la penitenciarul Făgăraş ;īn 1953, readus la Aiud.
După eliberare ,s-a īntors la
Buzău ,fiind mereu īn supravegherea Securităţii .
Subofiţer de jandarmi , n.īn 1899, īn
Bălceşti -Iaşi . Arestat , a murit la 27 dec.1960, īn
penitenciarul Gherla.
Şeful Siguranţei din Craiova
şi Calafat , pānă īn august 1944, cānd a fost īnlocuit de omul
NKVD-ului, Dănescu. Arestat īn iulie 1948. Condamnat .A
trecut prin penitenciarele Craiova, Piteşti Jilava şi Tārgşor,
unde, din cauza tratamentului de exterminare, a murit īn 1949.
Comisar la Siguranţa din Timişoara
.Arestat īn iul.1948.Condamnat . Īnchis la Jilava,
Tărguşor şi Făgăraş.
Plutonier.N.īn 899, la Arad. Arestat la 20
aug.1947.Condamnat la 5 ani īnchisoare pentru "īnaltă
trădare" , de Tribunalul Militar -Timişoara.A murit īn
timpul detenţiei , la Aiud, pe 5 dec.1947.
Funcţionar la poliţia din Satu
Mare .Arestat īn 1952, a murit īn timpul detenţiei , la 8
nov.1989, īn penitenciarul Făgăraş.
N.īn 1897, īn Bucureşti .Comisar
( de Poliţie ? de Siguranţă ? ) .Arestat īn 1950.A
murit īn lagărul de la Capu Midia , din cauza condiţiilor de
exterminare , la 10 febr.1953.
N.1896, īn Ploeşti ( Prahova ) .Comisar
de Poliţie īn Brăila.
Arestat īn 1948.A murit īn timpul
detenţiei ,la penitenciarul Făgăraş , pe 25 dec.1957 .
Locotenent de jandarmi .Arestat
.Condamnat .Deţinut la Aiud.
Gardian public la Odessa īn anii
1942-'44, originar din Suceava .
Arestat de două ori īntre 1949-1957,
ca fost legionar.Rearestat īn 1964, pentru īmprăştierea unor
manifeste anticomuniste īn gara Suceava şi Rădăuţi .
Comisar de Poliţie la Sibiu, n.īn
1896 .Arestat la 20 iulie 1948 .A murit īn timpul detenţiei īn penitenciarul
Făgăraş , la 22 mai 1951.
Maior de jandarmi . Arestat şi dus
īn lagărele sovietice īntre 1945 -30 nov.1955.Repatriat īn
ţară ,dus direct la īnchisoare.
Colonel de jandarmi .Arestat īn 1946
, condamnat la muncă silnică pe viaţă .
Īnchis la Malmaison, Jilava şi Aiud.A
murit īn timpul detenţiei , īn 1962.
Lct.col. de jandarmi , n.īn 1920.Arestat
īn 1945 .Condamnat la moarte ( sentinţa nr.1 / 22 mai 1945 )
,considerat vinovat de "dezastrul ţării" .Pedeapsa
i-a fost comutată īn muncă silnică pe viaţă .A
murit la penitenciarul din Aiud, īn 1950, din cauza regimului dur la
care a fost supus.
Poliţist īn oraşul Buzău .Arestat
īn 1949, condamnat la īnchisoare , īnchis la Aiud.
Poliţist pensionar, n.īn
1899.Arestat de sovietici .Judecat şi condamnat la muncă
silnică ,de un tribunal romānesc.Predat sovieticilor, deportat īn
Siberia.A murit īn detenţie.
Şef la biroul
paşapoarte .Arestat , s-a sinucis īn arestul MAI, īn 1950.
Şef secţie SSI .Omorāt īn incinta SSI de Nicolschi, īn 1945 ,din ordinul lui Emil Bodnăraş.
Poliţist īn oraşul Caracal ( Olt )
.Arestat īn 1951 , a murit īn lagărul de la Peninsula , la 28 mai
1953 , din cauza condiţiilor de exterminare .
Locotenet colonel , comandantul
gărzii Ministerului de Interne ,īn 1945.
Arestat īn 1949 , anchetat
īntre 1951-1956 (īmpreună cu alţi 5 ofiţeri ) sub acuzaţia că
, pe 24 febr.1945 , la ordinul g-ralului Iosif Teodorescu , a deschis foc de mitralieră asupra mulţimii ce asculta
discursul primului ministru Nicolae Rădescu ( 10 morţi şi
peste 20 răniţi )
Īn realitate,acţiunea fusese o
provocare pusă la cale de comunişti . Procesul s-a īncheiat īn 1956 ,
ancheta fiind oprită.
Avocat, director īn Ministerul
de Interne , după 23 august 1944, preşed. asociaţiei "Tinerii
prieteni ai anglo-americanilor " , n.īn 1910, īn
Vălsăneşti -Muşăteşti ( Argeş ) .
Īmpuşcat la 9 august
1946
,īn cabinetul preşedintelui Tribunalului Piteşti ,de o echipă condusă de
Nicolae Ceauşescu şi C. Doncea.Īn incident , a mai fost omorāt
Tică Popescu, şi 15 persoane ( printre care av.Gheorghe Apostol ) au
fost bătute sau rănite.
Comisar .N.īn 1896, la Corni
-Botoşani .Arestat la 20 iulie 1949.Īnchis la Jilava ,
Tărgşor şi Făgăraş , unde a murit īn timpul
detenţiei .
Chestor īn Iaşi . N.īn 1900 , la
Galaţi .Arestat la 22 ianuarie 1952 ; condamnat la 15 ani
īnchisoare ; a murit la Gherla, la 13 iulie 1960.
Chestor , n.īn 1898, la
Galaţi .Arestat , a murit pe 28 iulie 1951 īn penitenciarul
Făgăraş.
Funcţionar la
Poliţţia din Bucureşti, n.īn 1891.Arestat , a murit la 5 mai
1959, la penitenciarul Făgăraş.
Agent la Siguranţa din Bucureşti
.Īmpuşcat pe 11 febr.1945, īn sediul Circumscripţiei de
Poliţie 27 -Bucureşti ,de un soldat sovietic.
Fost comisar īn
Rădăuţi Bucovina.Arestat la 15 august 1949, de
Securitatea din Rădăuţi .
La confecţionarea "dosarului
" īn anchetă, neputānd fi dovedit cu legături īn PNŢ, a
fost condamnat pentru ascultarea posturilor de radio străine.
Agent de poliţie, n. īn
1900.Arestat ,a murit īn timpul detenţiei īn penitenciarul
Făgăraş , la 3 oct.1957.
Agent de poliţie n.īn 1901.Arestat , a fost omorāt
īn timpul anchetei la Securitatea din Bucureşti ,la 7 martie 1951.
Plut.mj.de miliţie., n.īn 1906 .Arestat
īn 1948 .A murit īn timpul detenţiei , la 9 iunie 1952.
Funcţionar la Poliţie ( īn
Bucureşti ? ).Arestat. Condamnat .A murit la 25 dec.1959, la
penitenciarul din Făgăraş.
Poliţist īn Turda -Cluj (
serviciul de control al străinilor ) , n.īn Cāmpia Turzii ,īn 1894.
Arestat īn iulie 1948 ,
īmpreună cu alţi 30 de poliţişti din oraşul
Turda.Īnchis la penitenciarele Piteşti şi Tārgşor, a fost
transferat la Făgăraş, unde a murit din cauza regimului de exterminare impus
de comandantul Lazăr Tibor.
Gardian public, n.īn 1916,
la Darabani-Botoşani .Arestat la
25 mai 1948 , torturat īn anchete, condamnat la 7 ani īnchisoare
, de Tribunalul Militar-Iaşi .Īnchis la penitenciarele din Suceava şi
Tārgu Ocna. A murit la 26 apr.1951,la penitenciarul Tārgu Ocna, īn urma
torturilor suferite.
Plutoner de jandarmi. Arestat .Condamnat
.Īnchis la Gherla ,a fost pus supraveghetor al deţinuţilor
care făceau muncă silnică īn fabrică. A forţat
oamenii la muncă pānă la epuizare , colabora cu administraţia
( denunţānd deţinuţii ) şi a colaborat cu echipa lui
Ţurcanu.
-Traian- chestor la Poliţia
din Aiud, īn timpul guvernării antonesciene- legionare (sept.'40-ian.'41 Arestat
īn 1947 , īnchis la Aiud şi
eliberat .
-Vasile -prefectul
jud.Turda ,īn timpul guvernării antonesciene- legionare
(sept.'40-ian.'41 )
După rebeliunea legionară din
1941, a plecat īn Germania, fiind īn echipa "brigadierilor"
lui Nicolae Petraşcu .Paraşutat īn toamna 1945 īn ţară, a
fost fidel acţiunilor lui Petraşcu - pactizarea cu comuniştii
- beneficiind de o perioadă de linişte .
Arestat -eliberat - rearestat īn anii
1948-'58,īn 1959a fost condamnat la muncă silnică pe
viaţă
,fiind īncarcerat la Aiud.A acceptat
"reeducarea" şi a fost eliberat īn 1964 ( Decretul 411
)
Legionar, ajutor de comisar la Prefectura
Poliţiei -Bucureşti ( 1940 ), n.īn 1920 īn Sibiu .
A făcut războiul pe frontul de
Est.După război, s-a stabilit la Gg.Mureş ( funcţionar la
Prefectură ).
Arestat la 2 iunie 1948 ; condamnat
la 15 ani īnchisoare de Tribunalul Militar - Sibiu; īncarcerat la
Aiud, Gherla Ploieşti, Baia Sprie şi minele de plumb de la Cavnic.
La expirarea pedepsei, domiciliu
obligatoriu īn Īnsurăţei-Brăila.
Eliberat īn 1964 , cu Decretul
411.
Pensionar, fost comandant
de poliţie , n.īn 1885, īn Roşia Montana-Alba.
Arestat īn 1948.Īnchis la Turda,
Tārgşor şi Făgăraş.A murit pe 15 dec.1951, la
Făgăraş.
Pensionar, fost secretar la
Poliţie, n.īn 1885, la Cāmpulung -Argeş.
Arestat īn 1948, a murit pe 4 iunie
1953, la penitenciarul Făgăraş.
Fost lct. de jandarmi , n.īn Piatra
Neamţ. Arestat īn 1946.Condamnat la īnchisoare.
Īnchis la Jilava şi
Aiud .
Fost chestor īn Deva , jurist , n.īn 1891, la
Orăştie-Hunedoara.
Arestat la 20 aug.1948 ; īnchis
la Tārgşor şi Făgăraş, unde a murit pe 28 dec.1948,
din cauza torturilor la care a fost supus şi lipsei de īngrijiri
medicale.
Comisar de poliţie din Sibiu.Arestat
la 20 iulie 1948 .Īncarcerat la Jilava, Piteşti, Sibiu şi
lagărele de la Canal.
[LD:cazul se cere cercetat avānd īn vedere proporţiile ce s-au dat grevelor din '33,īn istoriografia
comunistă . ]
Colonel magistrat .Arestat pentru
că , īn 1933, a intervenit la greva de la Uzinele Griviţa.
A ordonat să se folosească
forţa iar conducătorii comunişti să fie trimişi īn
judecată.
Condamnat la īnchisoare.
Ofiţer de poliţie īn Bucureşti,
n.īn 1899 .Arestat pe 11 iulie 1945 , de pe stradă de "gărzile
patriotice ".Dus la penitenciarul MAI , apoi īn lagărul de
la Slobozia ..Eliberat pe 23 dec.1945.
Dat afară din serviciu, a fost omorāt
pe stradă, pe 5 dec.1948.Cazul nu a fost cercetat.
/ Fiul, Victor, a fost arestat
pentru participare la manifestaţia de la 8 nov.'45.Eliberat.
Rearestat la 24 apr.1949, anchetat
la sediul Securităţii din Calea Rahovei ;condamnat la 6 ani
īnchisoare ( sentinţa nr.1079 /1949 , preşed. Alexandru Petrescu )
Deţinut īn lagărele
de la Canal şi penitenciarul din Lugoj. Eliberat la 18 apr.1956.
Fost inspector general la
Siguranţă īnainte de război , licenţiat īn Drept, cunoscător al
activităţii ilegale a PCR īn epoca interbelică.Pensionar.Arestat
; īncarcerat īn penitenciarele de la MAI, Tārgşor şi Făgăraş,
unde a murit pe 9 febr.1959, din cauza condiţiilor de exterminare la
care a fost supus.
Fost chestor la
Poliţia-Iaşi , pensionar, n.īn 1888, īn com.Jina-Sibiu .
Arestat la 22 iunie 1948.Īnchis
la Jilava, Tārgşor şi Făgăraş .
Decedat la 11 ian.1954 , īn timpul detenţiei
, la Făgăraş, īn condiţii de exterminare.
Ofiţer de Miliţie
( la circulaţie ), din 1965.Arestat pe
4 mai 1981, pentru că a trimis scrisori la "Europa liberă
" (ex.:despre Elena Ceuşescu ,
īn fruntea partidului ).Torturat īn anchetă de g-ral Vasile Gheorghe .Condamnat
la 10 ani īnchisoare , pentru "trădare şi propagandă
īmpotriva partidului " .Īnchis
la Rahova şi Aiud. Eliberat īn 1986.
Participant la
revoluţia din decembrie 1989,īn care fiica sa , Luiza , a fost
īmpuşcată mortal ,la 21 decembrie , īn faţa Sălii
Dales.
Jandarm pensionar , n.īn 1896,
Cozieni-Olt. Arestat la 5 oct.1959.Condamnat la 5 ani īnchisoare
, pentru "discuţii duşmănoase īmpotriva regimului
".
Comisar īn Craiova-Dolj.
Deşi , după 6 martie 1945, a colaborat cu oamenii noi ai
Siguranţei ( "omul" şefului ,Bădică Ilie , fost zugrav ) ,a fost
arestat īn 1950. Īnchis la Poarta Albă şi Jilava; eliberat īn
1956.
[LD:nu avem date despre acest om.Schema īnchisoarii de la
Oradea poate le va oferi. Pentru comportarea sa exemplară, este o datorie
morală de a-l descoperi īn arhivele MAI .]
Plutonier la penitenciarul din
Oradea. După 1956, punāndu-şi īn pericol viaţa şi
libertatea, a făcut zeci de drumuri la Bucureşti ,ducānd
veşti familiilor de deţinuţi, īntorcāndu-se cu medicamente
şi alimente pentru ei ( cu ajutorul
Mariei Achim ) .
S-a bucurat de
recunoştinţa familiilor
şi deţinuţilor.
N.īn 1910, īn
com.Părhăuţi, raion Rădăuţi -Suceava
,licenţiat īn Drept .Īntre 1941-'44, comisar de poliţie,
şef al biroului de Siguranţă īn Cetatea Albă
-Basarabia [ "URSS " -se spune īn Sentinţă ] .Īn acel
servici şi īn respectiva perioadă - se spune īn Sentinţă
-<... a īmpiedicat acţiunile clasei muncitoare şi a
mişcării revoluţionare prin aceea că a luat parte la
raziile ce s-au făcut īn preajma sărbătorilor muncitoreşti
, la urmărirea , supravegherea şi percheziţia acestor elemente
cu scopul de a īmpiedica acţiunile cu caracter revoluţionar .>
Arestat īn 1949 , a reuşit
să evadeze. Prins şi rearestat īn 1955.Condamnat la 6 ani
detenţie grea ( Sentinţa
nr.409 / 29 sept.1955 ) de Tribunalul Militar-Iaşi ( īn
deplasare la Rădăuţi ) pentru
"crima de
activitate intensă īmpotriva clasei muncitoare " (pedepsită
prin art.193 -Cod Penal şi
art.307 Codul Justiţiei Militare ).
Funcţionar la Poliţia
din Focşani , n.īn 1889 , īn Focşani-Vrancea. Arestat īn 1949.
A murit pe 16 decembrie 1951, īn penitenciarul Făgăraş,
din cauza condiţiilor grele şi a unei boli netratate .
Poliţist pensionar, n.īn 1886. Arestat
la 5 august 1955, a murit la 15 martie 1956, īn timpul
detenţiei, la Făgăraş sau Aiud.
Ex-comisar de poliţie ,īn oraşul
Buzău . Arestat ; judecat cu "lotul Pajura Neagră
" ; condamnat la 10 ani īnchisoare ( sentinţa nr.972/ 24 iunie
1948 ) de Tribunalul Militar-Bucureşti Īncarcerat la penitenciarele
MAI, Aiud şi Făgăraş.
[LD: acest caz -prezentat de Lupu -Onişoru( Sentinţe
comentate ) şi de Cicerone Ioniţoiu ( Dicţionare ) -
ilustrează , pe de o parte, felul cum comuniştii au cerut
pedepsirea celor care i-au persecutat īnainte de 1944, pe de altă
parte, condamnările grele aplicate celor care au folosit tortura
īn anchete .
Extrapolānd situaţiile, ne īntrebăm
retoric : oare ce condamnări ar trebui să primească anchetatorii
din epoca comunistă ?]
Ex-comisar adj. de
poliţie īn oraşul Iaşi ,
pensionar īn Bucureşti, n.īn 1888, īn Brăila.
/ Primul proces: judecat (īn
lipsă ) la Secţia 1 Penală (Complet de judecată
format din consilierii Gh.Ionescu
(1), Gheorghe Ionescu(2) -Baldovin ;procurorul Iancu Cioară şi asesorii populari
Ivan Rafail, Oliviu Achim,
N.Carabineanu ).Condamnat la 20 ani īnchisoare şi confiscarea averii, (Decizia penală nr.161 / 19
ian.'49 ) ,pentru "crime de război " ,pentru că ,īn
1940,s-a infiltrat apoi a predat parchetului ( iul.'40 ) un grup de tineri
comunişti evrei .Din declaraţiile martorilor acuzării
(cāţiva din arestaţii din '40 şi cāţiva părinţi
de-ai tinerilor ) a rezultat că , īn timpul anchetelor, comisarul i-ar
fi schingiuit. (Cf.Lupu-Onişoru )
/Al doilea proces :arestat la 9
sept.1948 , judecat īn lipsă ( deşi era arestat ),condamnat
la 20 ani īnchisoare ( sentinţa
nr.161/ 19 oct.1949 ) de Tribunalul Militar - Bucureşti
A murit pe 5 nov.1951, la
penitenciarul Făgăraş. (Cf. Ioniţoiu )
Funcţionar la
poliţia din Iaşi, n.īn 1904.Arestat la 27 ianuarie 1951 ; torturat
la anchetă .
A murit la 7 apr.1952, īn timpul
detenţiei ,la penitenciarul Făgăraş.
Comisar la Prefectura
Poliţiei din Bucureşti, n.īn 1898.
Arestat cu un lot de
poliţişti .Īnchis la Tārgşor apoi la
Făgăraş.
Mort la 27 febr.1954,īn timpul
detenţiei , la Făgăraş, din cauza condiţiilor
de exterminare .
[ LD: cazul este banal şi puţin spectaculos. El ilustrează
grija sistemului totalitar printr-un fel de măsură preventivă,
pentru a nu se produce "defecţiuni" īn aparatul represiv.
]
Sergent major la
Securitatea din Fălticeni . Arestat la 5 oct.1949 ,pentru presupuse
legături cu organizaţia anticomunistă "Gărzile
Decebal" .Condamnat la 1 an şi 6 luni īnchisoare , de Tribunalul
Militar-Iaşi ( sentinţa nr. 782 / 20 sept.1950 ).
Plutoner de jandarmi īn jud. Suceava . Arestat
; judecat pe 21 sept.1946 ,de Curtea Marţială a
Comandamentului 4 teritorial ,pentru "sprijinirea partizanilor din
Bucovina "
Fost colonel de jandarmi, fost prefect , īn
Bucureşti .N.īn 1895 , īn Frătăuţii Vechi-Suceava.
Arestat īn mai 1945 ; condamnat
la muncă silnică pe viaţă ,a murit īn penitenciarul
Aiud,
( 1948 ) din cauza regimului de exterminare
la care a fost supus.
Sergent major īn Legiunea de jandarmi
Someş, n.īn Cieşti , com.Lunca Corbului - Argeş.
Īn
1946 ,a pactizat cu ţăranii de pe Valea Cieştilor,
revoltaţi de teroarea din campania electorală şi falsificarea
alegerilor din 19 nov.1946, care au pornit să ia cu asalt oraşul Dej.
Arestat īn noaptea de 9
dec.1946 , a evadat de la penitenciarul din dej şi , īmpreună
cu Mocanu Gheorghe şi Rusu Vasile, s-a ascuns īn munţii Piatra
Craiului. Condamnat la 6 luni īnchisoare ( īn lipsă ),de Tribunalul
Militar-Cluj ( sentinţa nr.379 /4 febr.1947 ), pentru evadare.
La
21 august 1947, s-a īntors īn comuna natală (Cieşti-Argeş
)şi s-a predat autorităţilor Īn timpul anchetei ,a colaborat cu organele de Securitate,
mărturiile sale aducānd īn
īnchisoare peste 20 de persoane acuzate de participare la o
"insurecţie armată" condusă de naţional-
ţărăniştii Ghiţă Popp şi Ionel Anton
Mureşanu.A fost folosit ca martor al acuzării , īn procesul
Maniu -Mihalache .
Inclus şi judecat īn "lotul
Ghiţă Popp ", a fost condamnat la 5 ani īnchisoare
( sentinţa nr. 72 / 1948 ) de Tribunalul Militar-Cluj.
A executat
pedeapsa la penitenciarele MAI, Văcăreşti şi Aiud.
Colonel, comandantul Legiunii de jandarmi
Severin.Arestat īnm 1949 ; condamnat .
Jandarm īn Arad, n.īn
Juliţa , com.Vărădia de Mureş -Arad, n.īn 1920. Arestat
la 11 mai 1950 ; condamnat la 10 ani īnchisoare , de Tribunalul
Militar-Timişoara . Eliberat la 29 oct.1955, prin reducerea pedepsei .
Fost poliţist, contabil īn oraşul
Constanţa,implicat īn mişcarea de rezistenţă din Babadag
[ care-şi propusese eliberarea
deţinuţinuţilor de la Canal , luarea de ostateci din rāndul
Secutrităţii , confruntarea cu trupele sovietice din zonă ]
Arestat la 19 iulie 1949 ;
judecat cu "lotul preotului Mihăilescu " ;
condamnat la muncă silnică pe viaţă ( sentinţa nr.
553/ 13 oct.1949 , semnată ca preşed. de col.Pavelescu Constantin şi procuror mr.Dinulescu
Ion ) de Tribunalul Militar -Bucureşti .Īnchis la Jilava şi
Aiud. La 10 martie 1950 a fost transferat
şi executat la Timişoara , din dispoziţia lui Nicolski
( Ordinul 10 002 ) .Decesul a fost
īnregistrat după 7 ani, īntr-un registru secret al Oficiului
Stării Civile-Timişoara .
Ofiţer de cavalerie , n.īn Craiova, īn
1901. Īn perioada dec.'44-6 mart.'45, a fost subdirector general al Serviciului
Special de Informaţii , funcţie din care s-a ocupat, īn
realitate, de
informaţii pentru Mişcarea Naţională de Rezistenţă
organizată de Aldea-Popp -Bujoi.
Arestat la 27 mai 1946 , sub
acuzaţia de implicare īn acţiunile org."Sumanele
Negre" .
Condamnat la 5 ani
īnchisoare ( 19 nov.1946 ) ; folosit ca martor al acuzării īn procesul
Maniu -Mihalache (nov.'47 ).A murit la 1 apr.1948 , la Aiud .
Inspector īn Poliţie. Arestat īn
iulie 1948 ; a murit īn timpul detenţiei, la Aiud.
N.īn 1890, īn satul Leca Ungureni (
Bacău ) .Studii economice la Viena ; corespondent economic al ziarului
berlinez Volskischer Beobachter .
Subdirector general la Siguranţă
, director la cabinetului Preşedinţiei Consiliului de
Miniştri , comisar guvernamental pe problemele evreeşti ,
īn regimul mareşalului Ion Antonescu
( 14 sept.1940-23 aug.'44 ).
Arestat la 24 sept.1944 ; predat
sovieticilor , făcut prizonier şi trimis la Moscova cu
principalii colaboratori ai mareşalului Ion Antonescu (transportaţi cu trenul,apoi
la un castel ,apoi īn īnchisoarea "Liublianka"(2 sept.'44-apr.'46
).Īn cele 18 luni, supus unor lungi interogatorii .
Judecat īn "procesul marii
trădări naţionale"
(īntre 6 mai -1 iun.'46 ) , avānd pe banca acuzaţilor 17
inculpaţi din cele trei cabinete a guvernării antonesciene. Īn
jurul a trei mari culpe se va instrumenta judecata :alianţa cu
Hitler ,războiul contra URSS şi holocaustul aplicat populaţiei evreieşti
.
Completul de judecată format din Al Voitinovici (Voitin )-preşed ;asistat de C.Bālcu ( magistrat ) şi
de judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asist .univ.,
un prof şi un avocat ) Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator
public Dumitru Săracu
şi C.Dobrian ( procuror la C.de Apel Timişoara ).Acuzatorii publici au cerut pedeapsa cu moartea .
Pe 17 mai , la pronunţarea
sentinţei,Radu Lecca figurează printre cei condamnaţi
la moarte
( alături de Ion Antonescu, Mihai
Antonescu ,CZVasiliu , C.Pantazi , Eugen Cristescu , Gh.Alexianu ) ; pe 25-31
mai'46 ( la recursuri )şi pe 1
iunie '46 (rezoluţia guvernului )i s-a comutat pedeapsa īn muncă silnică pe
viaţă Cel care a prezentat Regelui Mihai , pentru semnare,Rezoluţia
guvernului, a fost Lucreţiu
Pătrăşcanu ( ministru Justiţiei ): < pentru
īnalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de graţiere făcute de Ion
Antonescu , Mihai Antonescu , Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu
şi comutarea īn
muncă silnică pe viaţă a pedepsei cu moartea aplicată condamnaţilor Constantin
Pantazi , Radu Lecca şi Eugen Cristescu >
Īn
1954, ajuns īn boxa acuzaţilor, acelaşi Pătrăşcanu
declara că hotărārea finală īn materie de graţieri īn
'46 , a fost luată la "sugestia" a doi
membri din Comisia Aliată de Control (sovietic şi
englez)şi a unui conducător PCR( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu
-ministru de Interne )
La acel proces, Radu Lecca a fost adus din
detenţie , ca martor al acuzării.
Grav bolnav ( paralizat ) , a fost eliberat
de la Jilava ,pe 15 apr.1963.
Poliţist īn
com.Vultura-Constanţa.Arestat īn 1951, a murit pe 4 ian.1956,
īn lagărul exterminator de la Capu Midia.
Şeful poliţiei din Mediaş (
Sibiu ) , īn perioada guvernării Antonescu-legionari ( sept.'40-ian.'41 )
Arestat īn mai 1948 ; condamnat
la 20 ani muncă silnică ;īncarcerat la Aiud , unde a refuzat să-şi
facă "autodemascarea"
şi să se supună "reeducării" .
N.īn 1887 , īn Craiova-Dolj.Absolvent al Şcolii
Militare de Ofiţeri de Artilerie , combatant maior īn primul
război mondial. Absolvent al Şcolii Superioare de Război
(1920 ); absolvent al Facultăţii de Drept ('23 ) şi al Academia
de Īnalte Studii Comerciale -Cluj ('26 ).
Secretar
general īn Ministerul Apărării Naţionale ( '29 ) ;general de brigadă ('37 ) ;
comandant al Diviziei 35 Infanterie ('41 ) ; director general al Siguranţei
Statului īn timpul rebeliunii legionare ( 21 ian.-1 dec.'41 );general
de Corp de Armată -Corp 7,3,4 - pe frontul de Răsărit
(1942-'43 ) ; rănit pe frontul de Vest (31 oct.'44 ).
Din
1946 , a intrat īn colimatorul Tribunalului Poporului. Arestat la
17 mai 1951.Īnvinuit de arestări, internări şi schingiuiri īn
lagăre,deoarece nu i s-a putut
proba vinovăţia ,a fost acuzat de "activitate intensă
īmpotriva clasei muncitoare " .
Condamnat la 10 ani
muncă silnică (sentinţa nr.1.683 /9 nov.'57 ) de Tribunalul
Militar-Bucureşti .A murit īn timpul detenţiei , pe 26 mai
1959 , īn penitenciarul exterminator Făgăraş.
Comandant al lagărului
din Tg.Jiu -Gorj.Arestat ; condamnat ; folosit ca martor al
acuzării īn procesul lui
Lucreţiu Pătrăşcanu ( 1954 )
Plutonier de jandarmi .Arestat īn
1949 , condamnat la īnchisoare, trimis īn lagărul de muncă
forţată la Periprava .Ca brigadier, s-a comportat ireproşabil cu
deţinuţii .
N. īn 1888, īn Galaţi. General de
divizie, directorul Siguranţei ,destituit de Ion Antonescu, la
9 sept.1940.Ministru subsecretar de stat īn guv.Sănătescu (23
aug.-3 nov.'44 )
Arestat (cānd ? ) ;
condamnat (cānd ? ) şi īnchis la Jilava şi
Făgăraş.
A murit īn detenţie,
pe 17 febr.1959, īn penitenciarul de exterminare din Făgăraş.
Fost comisar de Poliţie īn Cluj
şi Petroşani.Arestat īn 1950; condamnat la 15 ani
muncă silnică.
Fost chestor de poliţie ,
n.īn PLoeşti ( Prahova ) .Arestat īn 1948 ;judecat īntr-un "lot poliţişti"
condamnat la īnchisoare , a executat pedeapsa la Jilava şi
Făgăraş.
(Nu ştim dacă a
supravieţuit regimului de
exterminare a poliţiştilor ,practicat īn penitenciarul Făgăraş.)
Comisar şef la Inspectoratul
Regional al Poliţiei -Timişoara, mutat la Lugoj pe 7 nov.1944.
N.īn1899, īn
satul Lupeşti, com.Vărădia de Mureş (Arad ).
Arestat īn 1950, cu un
"lot de poliţişti " ; detenţia la
Jilava, Tārgşor şi Făgăraş.
A murit īn detenţie, la
Făgăraş, pe 1 mai 1959.
Patru fraţi şi un
nepot ,din satul Bucium Nuntari (Alba ),implicaţi īn lupta de
partizani condusă de Nicolae Dabija.
/Nicolae- fost angajat al Siguranţei ,cu misiunea de a
urmări activitatea comuniştilor (printre alţii ,şi pe a
Anei Pauker ). Pensionat īn 1945,
a revenit īn comuna natală.
"Supravegheat" ca "duşman
al poporului" de activistul comunist din comună. Īn 1948 ,
īmpreună cu cei trei fraţi, s-a refugiat īn munţi ,
alăturāndu-se partizanilor conduşi de Nicolae Dabija.
Pāndit ,urmărit, pārāt,implicat īntr-o
serie de ciocniri cu poliţişti şi securişti, a revenit pe
ascuns īn Bucureşti .Depistat de Securitate īn 1952,
a fost surprins acasă şi īmpuşcat īmpreună cu
fetiţa sa de 4 ani .Corpurile au fost ridicate şi arse la
crematoriu .
Locotenent-jandarmi, batalionul din
Orăştie. N. īn 1919 ,īn satul Tătārlaua , com Cetatea de
Baltă -Alba. Arestat īn sept.1947-după denunţul unui
sergent subaltern - sub īnvinuirea că a īncurajat intenţia ţăranilor de a lua cu asalt
oraşul Dej , revoltaţi de falsificarea alegerilor din 19
nov.1946.Judecat cu "lotul Ghiţă Pop " de
Tribunalul Militar din Cluj .
Achitat din lipsă de
probe (sentinţa nr. 72 / 22 ian.1948 )
-Magdo, Ion
[LD: ca şi īn cazul procesului Lucreţiu
Pătrăşcanu, foarte posibil un caz īnscenat ,pentru urzirea procesului
Vasile Luca ]
Arestat īn 1952; bătut
īn anchetă a recunoscut că
a fost agent de Siguranţă şi a făcut legătura
īntre comunistul Vasile Luca şi comisarul Bănciulescu .Judecat
īn procesul Vasile Luca .
Comisar la Poliţia din
Oradea, n.īn 1906, īn satul Galşa, com.Şiria-Arad ( fiul canonicului
greco-catolic Augustin Maghiar,decedat īn penitenciarul Sighet, īn 1951 )
Arestat īn 1948 cu "lotul poliţiştilor
" , a murit pe 17 oct.1959, īn penitenciarul
Făgăraş , din cauza regimului special de exterminare.
-Mailatescu, Florian A.
Īn decursul carierei, comisar de
Poliţie la Sighet, Cluj şi Turda .N.īn 1891, īn com.Cetatea de
Baltă-Alba .Arestat īn 1946 ; judecat şi condamnat
īntr-un "lot de poliţişti " ; īnchis la Cluj, Jilava ,Tārgşor
şi Făgăraş.A murit pe 21 nov.1951, īn
detenţie ,la Făgăraş , din cauza regimului
sălbatec de exterminare.
Jurist, cu o carieră de cca 20 de ani
la Siguranţa şi Poliţia romānă ( 1919-1941 ).
N.īn 1896, īn Macedonia (Monastir ),stabilit
īn Romānia , licenţiat al Facultăţii de Drept din
Bucureşti şi Paris. Cunoscător a şase limbi străine,
īn timpul primului război mondial a fost īnrolat translator īn armata
franceză. Revenit īn Romānia la sfārşitul războiului, din
1919 a fost angajat funcţionar la Siguranţă , īn diverse
localităţi şi servicii.
Īntre 1930-1940 , a fost şef
al Inspectoratului Regional al Siguranţei din Basarabia, unde a
reuşit să anihileze mai multe reţele comuniste infiltrate de
sovietici .Īn acea perioadă, īmpreună cu lct.col.Aurel Panaitescu , a
publicat lucrarea "Tehnica şi tactica comunistă " .
Īn aceeaşi perioadă, a intrat īn
conflict cu Ion Antonescu ( cmd.Corpul 3 Armată din
Chişinău ), pe tema represiunilor contra legionarilor
(ordonate de Carol al II-lea ) .
Īn iul.1940 (după anexarea
Basarabiei de către URSS
) a fost numit la Direcţia
Generală a Poliţiei , iar din nov.1940,după abdicarea
regelui Carol II, īn regimul antonesciano-legionar, a fost numit īn
conducerea Siguranţei (
īn subordinea lui Alexandru Ghica )
Īn
ianuarie 1941, a luat parte la rebeliunea legionară, baricadāndu-se
cu Ghica īn clădirea Siguranţei Generale.După
īnfrāngerea rebeliunii de către Ion Antonescu, a fost judecat şi
condamnat la 5 ani īnchisoare.
După 23 august'44, a lucrat ca avocat
īn baroul Ilfov.
Arestat la 18 iul.1948 ; judecat cu un "lot de 37
foşti poliţişti " ; condamnat la muncă
silnică pe viaţă (sentinţa nr.85 /30 martie 1957 ), de Tribunalul
Militar-Bucureşti .
Īnchis la penitenciarele Jilava,
Făgăraş, Tārgşor, Aiud, Sibiu şi Gherla, unde a
murit pe 1 dec.1962.
Comisar şef de
Poliţie īn Bucureşti, n.īn 1890, īn Ploeşti -Prahova.Eliberat din
funcţie la 24 iul.1945 ;arestat
īn 1949 ( sau 11 aug.1951 ) ; īnchis la Jilava, Tārgşor
şi Făgăraş.
A murit la 1 iul.1957 (sau 1 iulie 1959 )
, īn timpul executării pedepsei, la Făgăraş, din
cauza regimului la care a fost supus .
-Mangra,Gheorghe
Plut.de jandarmi īn
com.Măderat,n.īn com.Sāmbăta ( Bihor ). Arestat īn ian.'56 ,
īnvinuit de sprijinirea partizanului Adrian Mihuţ.Condamnat la 10 ani
muncă silnică ( apr.'57 ) .
Detenţia la Gherla şi īn
lagărele de muncă forţată .
-Manolescu ,Alexandru I.
Comisar de poliţie īn Bucureşti
, n.īn 1908 , īn satul Uda de Sus,
com.Uda-Argeş.
Disponibilizat īn febr.'45 ;reīncadrat
la Prefectura Poliţiei -Bucureşti pe 1 apr.'45.
Arestat īn 1949, a
murit pe 14 iul.1952, īn penitenciarul Făgăraş.
-Manoliu, Eugen
Comisar de poliţie īn
Bucureşti (probabil ) .Arestat pe 18 iul.1950 ;īnchis la Jilava
,Făgăraş, Gherla, Jilava .A murit īn timpul detenţiei
.
-Marin,Ştefan
Soldat īn batalionul
509-Jandarmi . Īn serviciu de santinelă la un depozit de muniţii,
a īmpuşcat mortal un ofiţer sovietic care voia să intre
cu forţa īn depozit .Executat
de NKVD-ul sovietic īn nov.'44.Autorităţile romāne nu au obiectat .
-Mateescu , şi mai cum
?
Comisar de poliţie.
Īmpuşcat īn Cernăuţi , pe 28 iunie 1940, īn timpul ocupării
oraşului de trupele sovietice.
-Măeţiu
,Vichentie N.
Salariat la Poliţia-Braşov, n.īn
1908 ,īn Feldioara , com.Ucea -Braşov.
Arestat , a murit pe 20
mart.'59, īn penitenciarul Făgăraş
, din cauza condiţiilor de exterminare
-Măgheruşean ,
Leon A.
Gardian public īn oraşul
Bistriţa-Năsăud, n.īn 1892, īn com.Şieu,
Odorhei-Bistriţa.
Devenit om de servici la loja
francmasonică Marele Orient din Bucureşti,i s-a fixat domiciliu
obligatoriu īn satul Viişoara , com.Cobadin-Constanţa.
A murit īn timpul pedepsei, pe 9 iun.1961.
Pensionar, fost comandant
al īnchisorii Doftana.Arestat īn 1949 , a murit prin sufocare , la
penitenciarul Jilva, pe 10 oct.1950 ( celula 6 reduit , cu ferestrele bătute
īn cuie,īn care fuseseră īnghesuiţi 280 deţinuţi )
N.īn 1889 ,īn Piteşti -Argeş. Ofiţer
de artilerie, combatant īn primul război mondial -
Mărăşti şi Mărăşeşti - decorat pentru
fapte de vitejie cu Coroana Romāniei, Steaua Romāniei şi Virtutea
Militară.Din 1919, a trecut la Jandarmerie, urcānd īn
ierarhie pānă la gradul de general, fiind comandantul Jandarmeriei
Dobrogea , iar din 1941, după eleberarea Basarabiei, a trecut la
Comandamentul Jandarmeriei din Chişinău .
Arestat
īn 1948 ; ţinut 6 ani īn īnchisoare , fără proces . Īn
1954, i s-a īnscenat un proces pentru pretinse crime de război īn
Basarabia, fiind condamnat la 15 ani īnchisoare; eliberat la recurs
(din lipsă de probe ).
Rearestat
īn 1957,acuzat că a participat la arestarea comunistului Filimon
Sārbu , pe baza unui dosar
cu probe şi mărturii false
; condamnat la 20 ani īnchisoare ; īnchis la Uranus,
Văcăreşti, Jilava, Gherla, Aiud, Piteşti.După 7 ani
detenţie, "graţiat"
īn 1964, cu Decretul 411 .
Ofiţer de carieră ( căpitan īn
armata austro-ungară, īnainte de 1918).
Comandantul detaşamentului
de pază militară a Marii Adunări Naţionale de
la Alba Iulia (1 decembrie 1918 ),cu funcţii integrate īn ierarhiile militare ale Romāniei Mari.
Din 1928, a īndeplinint , altenativ
şi funcţii administrative sau
poliţieneşti : chestor al Siguranţei īn Cluj īn guvernările
PNŢ şi Iorga ( 1928-'34 ) ;prefect al jud.Bistriţa
Năsăud īn guvernul Armand Călinescu, īn regimul carlist ( 1939 )
; prefect de Orhei ,după eliberarea Basarabiei , īn regimul
Antonescu ( 1941 ) ;inspector la Siguranţa Cluj ( după
23 aug.1944 ).
Īmpuşcat mortal , pe
stradă , īn Cluj, īn 1946.
[LD: nu abordăm
fondul psiho-moral al aceste categorii. "Cazul "
ilustrează , pe de o parte, procedurile diabolice folosite
de organele de represiune :şantajarea persoanelor pasibile de
răzbunarea fostelor victime - comuniştii ilegalişti - sau intrānd īn categoria celor
vizaţi de Legea 312 ; pe de altă parte, dă o idee
privind caracterul oamenilor īn situaţii extreme.
Durul
anchetator profesionist , laş, fricos, vulnerabil la şantaj. ]
Inspector general la Siguranţă ( pānă īn '44, cunoscut la Galaţi
pentru urmărirea comuniştilor ).
Īn 1945, arestat pentru scurtă
vreme, a fost eliberat şi
avansat director la Serviciul de Contrainformaţii .
Pe 12 iul.'47 (aflatīn concediu la Mare ) a
fost chemat urgent la servici, unde, pe 14 iul. , Nicolschi l-a desemnat să se ocupe de anchetarea
lui Ion Mihalache ( arestat la Tămădău ).
Īn vara '48, a fost arestat şi dus
la Tārgşor ( unde foştii colegi - deţinuţi - l-au primit ostil pentru pactul cu comuniştii
şi brutalitatea
cu care l-a anchetat pe Mihalache şi alţi
ţărănişti ); eliberat īn 1952.Rearestat īn 1958 ; condamnat
la 25 ani muncă silnică de
Tribunalul Militar-Bucureşti.
Eliberat īn 1964, cu Decretul de
graţiere 411 .
- Mihăilescu[
Mihăescu ? ] ,Ştefan [Ion ? ]
Maior, n.īn 1901 , la Bucureşti. Comandantul
Legiunii de Jandarmi Rābniţa, īn regimul antonescian. Arestat
īn 1944 ; judecat īntre 13-19 iun.'45 , īn lotul 3 al "criminalilor
de război "
(personalul militar şi administrativ
al lagărelor evreieşti din
Transnistria -Rābniţa,- Mărculeşti, Iampol,ş.a.) ;condamnat
la 25 ani muncă silnică ( cf. Legii 312 / 1945 ) de Tribunalul
Poporului. Detenţia la Jilava şi Aiud.
Comisar de Poliţie ( boxer
profesionist ) ,n.īn com.Milcov -Olt. Arestat īn urma unui denunţ
anonim ( īn care era acuzat că a omorāt un comunist īn anchetă ),
īnchis 4 ani, grav bolnav, a murit imediat după eliberare.
-Mincu, Filip B.
Plutonier de jandarmi .Arestat īn 1945 ;
condamnat la ( ? ) īnchisoare ( sentinţa nr 12 / 28 febr.1946 ) de
Tribunalul Militar-Bucureşti , pentru "crime de război
" ( Cf. Legii 312 / 1945 ).
A murit la Aiud, pe 3 iun.1951.
[LD: or fi fost şi asemenea "cazuri " .Ele
sunt necunoscute şi bine păzite īn arhivele Securităţii /
SRI .Date la vileag, poate ar mai spăla puţin reputaţia
acestei instituţii . ]
General -Maior de Securitate ,
şeful Direcţiei Informaţii .
Arestat - la o dată
şi dintr-un motiv necunoscut ; internat cu forţa la spitalul
MAI -Otopeni, pentru tratament psihiatric ; păzit şi bătut
īn repetate rānduri de foştii
săi subalterni .
( Cf.C.Ioniţoiu, Dicţionare
)
Colonel de jandarmi. Arestat īn
1947 , cu loturile de poliţişti şi jandarmi . La proces, soţia
i-a strecurat o scrisoare şi a fost arestată "preventiv"
6 luni.
/El- a fost condamnat
la 25 ani īnchisoare cu confiscarea
averii , pentru "crime de război" ( cf. Legii 312
/ apr.'45 ).A supravieţuit condiţiilor de exterminare din
detenţie ( Jilava şi Aiud ) .
Eliberat īn 1964, cu
Decretul 411 .
/Ea-neeliberată
după cele 6 luni, dusă la
Văcăreşti, a declarat greva foamei şi a murit de
inaniţie īn 1951.
Subofiţer jandarmi, n.īn com. Cordun
-Neamţ .Arestat īn 1949 , cu un grup de 30 persoane , pentru
iniţierea reorganizării PNŢ.Torturat la
Securitatea-Iaşi ; condamnat la 7 ani īnchisoare ( Sentinţa
nr. 873 / 1950 ) ; detenţia la penitenciarele Iaşi, Galata,
Suceava şi Aiud.
Rearestat īn sept.1970,pentru că a
afirmat că datorită colectivizării forţate
,ţăranii au ajuns īn mizerie; că alegerile īn regimul comunist
nu sunt libere ; că regimul comunist nu mai poate dura mult şi
că el īşi menţine convingerile naţional-ţărăniste.
Condamnat la 10 ani īnchisoare ; īntemniţat la Aiud.
General, prefect al
Poliţiei Capitalei īn 1941. Arestat īn
1949 ; schingiuit la Securitate şi īncarcerat la Jilava.Īn 1950, a
declarat greva foamei , ca protest pentru condiţiile de detenţie.
A fost lăsat să moară de
foame īn macabra "cameră 7-reduit "
Sergent major īn Legiunea de
Jandarmi -Someş,postul Chineşti, n. īn 1920, īn Valea lui Ion , com.Blăgeşti-Bacău. S-a
alăturat īn'46 ţăranilor nemulţumiţi de
falsificarea alegerilor,şi ,la sfatul
lui Ghiţă Popp (preşed.PNŢ-Someş ) unui grup
de fugari adăpostit īn Piatra
Craiului.
Nerezistānd condiţiilor,s-a predat
comisarului Ciupagea şi a acceptat să
devină agent MAI .
Īmpreună cu comisarii A.Curelea şi I.Stan a
contribuit la arestarea a 30 de persoane din regiunea Zărneşti
şi Dej (de la care se aprovizionaseră fugarii ).
Arestat īn sept.1947, a
fost folosit ca martor al acuzării īn "procesul
Ghiţă Popp ".
Judecat īntr-un lot . A
murit īn spitalul anexat (de 37 persoane ), denumit de Securitate "lotul
Zărneşti " , a fost condamnat la 3 ani īnchisoare
(Sentinţa nr. 72 / 22 ian.1948 ). La proces, a declarat
că mărturiile date de el
anterior,fuseseră stoarse prin teroare, īnfometare şi vicleşug,
şi că "grupul
Zărneşti " fusese o simplă invenţie
.
Sergent de stradă īn
Braşov (cu licenţă la Academia Comercială ) .
Arestat īn 1948 ;condamnat
la 5 ani īnchisoare ;detenţia la Codlea, Aiud şi Peninsula .
Rearestat īn 1958 ( cf. ordinelor de majorare a pedepselor
pentru cei cu condamnări uşoare)
condamnat la 25 ani
muncă silnică de Tribunalul Militar-Braşov. Detenţia
la Aiud,unde a fost apreciat de deţinuţi , ca un om de caracter .
Poliţist .N.īn 1888.Arestat
īn 1949, īntr-un "lot de poliţişti ".A murit
pe 30 sept.1952, īn spitalul penitenciarului Văcăreşti.
Gardian public īn Iaşi
şi Chişinău .N.īn 1901, īn Iaşi. Disponibilizat şi
arestat pe 17 mai 1945; condamnat la īnchisoare ; īnchis la
penitenciarele Iaşi, Jilava, Tārgşor .
Mort pe 5 dec.1951, la
Făgăraş.
[LD: este un "caz"care
lămureşte soarta celor care , ştiindu-se culpabili pentru trecut
, lipsiţi de responsabilitate , de moralitate, din frică, din
oportunism , au acceptat "pactul cu diavolul" .
Anchetatorii folosiţi īn torturile scelerate , au fost apoi reduşi la
tăcere .] N.īn 1914 , la Bucureşti ; doctor īn drept, comisar la
Poliţie ( 1938 ),salariat la Siguranţă ( 1942 ), comisar
şef la Soroca - Basarabia ( 1942-'44 ),disponibilizat īn febr.'45 .
Reīncadrat pe 4 apr.'45, a devenit anchetator
la Ministerul de Interne ,adjunctul lui Dulgheru ( 4 apr.'45-1949 ),
folosind ca metodă de anchetă bāta şi şantajul.
Arestat īn 1950;
detenţia la penitenciarele Jilava şi Tārgşor ; transferat la
Făgăraş, s-a spānzurat īn celulă, pe 6 sept.1953.
Poliţist. N.īn 1899 , īn
Brăila. Arestat īn 1948 ; a murit la penitenciarul din Tg. Ocna ,
pe 10 dec.1951.
N.īn 1890, la Bucureşti .Licenţiat
īn Drept şi Matematică.Chestor al Poliţiei din Chişinău
,revenit la Bucureşti la 28 iul.'40 (după pierderea Basarabiei
).Numit subinspector la Direcţia Generală a Poliţiei ( 1940-'44
).Pe 15 martie 1945 , a fost delegat cu conducerea Serviciului pentru
aplicarea Armistiţiului .
Arestat pe 24 apr.1948
;īnchis la Jilava şi Tārgşor ; eliberat īn 1954.
Rearestat īn 1957 ;īnchis
la Făgăraş ; a murit la 16 febr.1957, īn urma
tratamentului exterminator care i s-a aplicat .
[LD: avānd īn vedere raritatea unor asemenea cazuri,
poate S.R.I .
caută īn arhivele sale "povestea" (devenită
pozitivă ) a acestui securist. Noi am preluat fişa -semnal din Dicţionarele lui
Ioniţoiu ]
Ofiţer - anchetator de Securitate
[unde ?de unde ? ] Arestat [cānd ? ] pentru că a protestat
īn faţa superiorilor, privind "metodele de anchetă"
aplicate deţinuţilor politici.
Condamnat la īnchisoare [cānd ? ] ,
īn detenţie [unde ? ] a īmbrăţişat religia
greco-catolică
Eliberat īn 1964 ( la graţieri
), a refuzat "colaborarea" cu Securitatea,devenind profesor
-suplinitor de limbi clasice.
Fost agent al Siguranţei
īn Hunedoara ,Cluj şi Braşov,
īn interbelic. N.īn Lechinţa-Mureş.
Arestat īn 1949, ar fost folosit
de Securitate ca "turnător -informator " printre
deţinuţi .
A fost folosit ca martor al acuzării
īn procesul Vasile Luca , declarānd că ar fi fost "agent al
Siguranţei" cānd lucra la fabrica Schiell .
Poliţist pensionar īn Iaşi, n.īn
1878 , īn Podu Iloaiei. Arestat pe
5 febr.1952 .
Omorāt īn timpul anchetei
- avea 75 de ani - la Securitatea din
Iaşi, pe 31 dec.1953.
Doctor īn psihologie, n.īn 1909, la
Tulcea.Traducător ( franceză şi engleză ) la Serviciul
Secret de informaţii - īnainte
de război ( 1934-1939 ).Arestată pe 1 iul.1951, pentru că
a fost găsită pe statele de plată ale SSI. Condamnată la
2 ani muncă silnică ( cu Decretul nr.446 / 27 sept.'51 al
MAI ), pedeapsă suplimentată ulterior cu īncă 4 ani. Īnchisă
la Ghencea, lagărul Saligny şi penitenciarul Tārgşor.
Eliberată la 27 nov.1957.
Colonel, comandantul Legiunii de
Jandarmi-Bucureşti. Arestat ; condamnat la 8 ani īnchisoare īn
1958, pentru " activitate īmpotriva ordinii de stat " (
Art.209 C.P. )
Eliberat īn 1964.
Tehnician transmisiuni radio
.N.īn 1922, la Lugoj ( Timiş ) , membru PCR din 1945.
Lucrător la Serviciul Special de
Informaţii ( secţia radio ) al Consiliului de Miniştri
.
Arestat īn 1948 (
martie-iulie ) ; īnchis la Văcăreşti şi Jilava; eliberat.
Rearestat pe 15 iulie'48 ,
sub acuzaţia că nu a sesizat partidulului neregulile din
īnchisori.
Detenţia la Văcăreşti,
Aiud, Ocnele Mari şi lagărul Poarta Albă ( unde - după
opinia unor deţinuţi - ar fi colaborat cu administraţiile
penitenciarelor ).Eliberat la 17 apr.'53.
Căpitan de jandarmi .Arestat īn
martie 1951; acuzat pentru legăturile avute cu industriaşul
Alexandru Ştefănescu ( considerat "agent englez"
şi implicat īn procesul Pătrăşcanu )
Condamnat la īnchisoare .
Poliţist īn Calafat -Dolj,
n.īn 1899, īn com.Godineşti-Gorj.
Arestat īn 1951 ; a
murit la penitenciarul Făgăraş, pe 3 mart.1959.
Plutoner major de poliţie ,
īn Iaşi .N.īn 1919 , īn sat Bălăneşti, com.
Mărunţei -Olt .
Arestat pe 23 mai 1959,
pentru "atitudine duşmănoasă
faţă de regim "
şi comentarea ştirilor transmise de "posturile
de radio imperialiste ".Bătut straşnic la la
Securitate, pentru a semna nişte declaraţii, la proces nu a recunoscut nimic , spunānd că
i-au fost smulse sub tortură. Condamnat la 6 ani īnchisoare ( Sentinţa
nr. 600/ 1960 ) , pedeapsă redusă ulterior la 2 ani , īn urma recursului .
Fost ajutor de comisar la Siguranţa
-Bucureşti, īn 1945:N īn 1916 , īn Trestieni-Olt .
Arestat şi condamnat
īn baza Decretului nr 62 /febr.'55 (strict secret, prevāzānd arestarea
foştilor angajaţi la Siguranţă, Poliţie, Jandarmi )
A murit la penitenciarul
Făgăraş ( la 4 apr.1959 )
Plutonier major de jandarmi, n.īn
18 iun.1910.Arestat la 28 mart.'54; anchetat la Securitatea
-Bucureşti ( Uranus ); condamnat la 4 ani īnchisoare ( Sentinţa
nr. 854 / 1954 ) , pentru "uneltire contra ordinii sociale"
( Art. 209 C.P. )
Plutonier de jandarmi.Condamnat la
muncă silnică pe viaţă [1946?'47 ? ],pentru "crimă
de război " Ajuns īn lagărul Peninsula, a devenit omul administraţiei.Numit
brigadier, teroriza deţinuţii ( pe deţinutul
Coşereanu - care reacţionase violent la torturile sale - l-a īnfăşurat cu sārmă
ghimpată ,l-a aruncat īntr-un camion ,
hurducăind prin gropi )
.După īnchiderea Canalului, īn vagonul care-i transporta la Gherla , deţinuţii
s-au răzbunat, bătāndu-l.
Comisar la Odessa ( de Poliţie ?
de Siguranţă ? ), īn perioada războiului din Răsărit.
Arestat īn 1945; judecat şi
condamnat īn unul din cele 15 procese ale Tribunalul Poporului .
Īnchis la Jilava şi Aiud.
Poliţist pensionar, n.īn
1886 , īn Goleşti-Argeş. Arestat la 19 dec.1949 ; īnchis la
Jilava.
Decedat pe 31 dec.'53, la 67 de ani, īn
penitenciarul Făgăraş.
Poliţist pensionar , n.īn 1890, īn
Tohanul Vechi -Braşov.Membru PNŢ.
Arestat īn 1955 ;condamnat
la 15 ani īnchisoare cu confiscarea averii ,de Tribunalul Militar-
Tārgu Mureş , pentru "activitate intensă contra clasei
muncitoare " ( cu aplicarea Decretului nr 62 /febr.'55 pe baza căruia au fost condamnaţi īn anii 1955-'56 foştii
angajaţi ai Poliţiei , Siguranţei şi Serviciului Secret de
Informaţii ) A murit la penitenciarul Gherla, pe 25 mai 1960,
refuzāndu-i-se o intervenţie chirurgicală salvatoare .
Comisar de Poliţie, n.īn 1910, īn
com.Gogoşu-Dolj. Arestat īn 1950.
A murit īn lagărul "5
Culme" , la 11 dec.1953.
Poliţist pensionar, n. īn 1885, īn Focşani-Vrancea.Īn 1946,
pentru scurtă vreme ,şeful
SSI-Focşani. Arestat īn 1948 ;īnchis la Tārgşor ;a murit pe 8 nov.1952, īn penitenciarul
Făgăraş.
Comisar şef la Odesa , īn
timpul războiului din răsărit ( '42?-'43? )
Arestat
īn 1945 ; condamnat la īnchisoare īn 1946 ( cf. Legii 50 -Decretul-lege
148, 149 - din 3-20 ian.'45 privind
pedepsirea criminalilor de război ) ; detenţia la Jilava şi Poarta Albă .
Colonel, cmd.al Legiunii
de Jandarmi-Botoşani pānă īn 1945. Arestat şi condamnat la
īnchisoare [ cānd ? ] ; detenţia la Aiud .
Fost comisar şef ( Poliţie ?
Siguranţă ? )pensionar, n.īn 1886.Arestat la 28 iul.1948 ;
īnchis la Jilava,Tārgşor şi Făgăraş ,unde şi-a
găsit sfārşitul ( 1952 ), la fel ca mulţi alţi
foşti camarazi .
Ofiţer de jandarmi īn oraşul
Brăila, n. īn 1904, īn com.Brastovăţu -Olt.Licenţiat al
Facultăţii de Drept. Arestat pe 25 apr.1960 ;condamnat la 8
ani īnchisoare pentru " uneltire contra ordinii sociale" (
pp.art.209 C.P. ) de Tribunalul Militar Bucureşti (? ) .Īncarcerat la
Jilava , transferat apoi la Gherla, unde a murit pe 18 apr.1963.
Poliţist īn Rāmnicul
Vālcea-Vālcea. Arestat şi condamnat la īnchisoare īn 1948.
Detenţia la Jilava, apoi īn
temniţa exterminatoare de la Făgăraş.
Fost director administrativ īn Ministerul
Afacerilor Interne şi director
general al Siguranţei īnainte de 1944.N.īn 1879 la Galaţi,
pensionar īn Bucureşti.
Arestat īn 1949 ( avea 70 de ani !
) , īmpreună cu soţia ; condamnat la īnchisoare şi
confiscarea averii ;īncarcerat la Jilava, Tārgşor .
Transferat la temniţa din
Făgăraş , a murit pe 22 sept.1954.
/ Soţia - 15 ani cu domiciliu
obligatoriu .
Comisar ( de Poliţie?
de Siguranţă ? )īnainte de război, īn Chilia Nouă (
Basarabia ).
N. īn 1913, īn satul Garbova , com Ieud - Maramureş
.După anexarea Basarabiei de sovietici ( 1940 ),a fost mutat īn
Bistriţa Năsăud. După 23 august'44, a demisionat din
poliţie şi şi-a deschis un birou de avocatură. Arestat
la 27 iulie 1948 ; judecat şi achetat ( Sentinţa nr. 1
557 / 1955 ) după 8 ani de detenţie īn penitenciarele
Piteşti,Tārgşor, Făgăraş, Jilava, Craiova, Ghencea
şi lagărul Poarta Albă.
[LD:datorăm acestui "ofiţer de jandarmi"
volumul "Martori
şi martiri din temniţele comuniste " , apărut īn
anul 2000.]
Ofiţer de jandarmi . N.īn 1931, la
Oradea-Bihor.După terminarea Liceului Comercial din Oradea,
i s-a oferit o bursă de studii īn URSS
. A urmat şi Şcoala de Ofiţeri de Administraţie
şi a fost repartizat la jandarmeria judeţului Bihor. Īmpreună cu
alţi 16 jandarmi, a aderat la org. anticomunistă condusă
de comand. legiunii de Jandarmi, Dinescu Marin ( noaptea lipeau manifeste
anticomuniste ; ziua "căutau" vinovaţii )
Arestat la 13 iul.1951, īn
urma denunţului lct.
Teodor Teodorof ; torturat īn anchetă la Securitate de cpt.Weisz ; condamnat
la 12 ani muncă silnică (1951 )
de Tribunalul MIlitar-Cluj .
La recurs, Tribunalul Militar-Oradea i-a
majorta pedeapsa la 15 ani muncă silnică.
A suportat regimul represiv din 10
unităţi concentraţionare: minele de plumb Baia Sprie
şi Cavnic ;penitenciarele Oradea,
Cluj, Jilava, Ocnele Mari ,Văcăreşti şi Timişoara ;
lagărele de muncă silnică de la Poarta Albă şi Peninsula.
Īn 1955, procesul a fost rejudecat , O.C.
fiind achitat şi eliberat pe 12 oct.1955.
N.īn 1919 , īn com. Gārbovi -Ialomiţa.
Comisar legionar īn guvernarea
antonesciano-legionară
( sept.'40-ian'41 ) care ar fi
executat un comunist ( īn 1941 ).Arestat pe 1 mai 1951 ;
condamnat la moarte ( Sentinţa
nr. 2 408 / 1954 ) de Tribunalul Militar-Bucureşti ;executat pe 15
iul.1955 , la Jilava.
Ajutor de comisar poliţie ,īn
oraşul Piteşti-Argeş. Īmpuşcat mortal pe 22 iulie
1945, īn timpul servicilui , de
soldaţii sovietici .
( LD:fişă preluată din Dicţionarele Ioniţoiu , care
citează rev. Memoria nr. 34 ;
Agent de poliţie īn perioada
1938-1945 , n.īn 1910, īn com.Greci -Tulcea. Arestat la 29 dec.1948 - cu
Ordinul nr.1929 - de Siguranţa din Lugoj ;la 9 apr.1951, i s-a
prelungit termenul de detenţie cu īncă 2 ani ; eliberat īn 1953.
Rearestat la 4 dec.1954 de Procuratura generală pentru "crimă
contra clasei muncitoare " ; eliberat
la 24 oct.1956 .
Pensionar , n.ī n 1885, fost funcţionar la Poliţia
din Agnita-Sibiu, n. īn Sighişoara-
Mureş. Arestat īn 1950 .A
murit īn celula penitenciarului Făgăraş, la 2 oct.
1952.
Angajat la Miliţia
Capitalei , n.īn Liteni -Suceava.Arestat īn dec.1956, pentru
legături cu partizanii din munţi ; judecat cu "lotul
3" al partizanilor din Făgăraş ;condamnat la 25
ani muncă silnică ( Sentinţa nr. 1 384 / 13 aug.1957
)de Tribunalul Militar-Braşov ( ? )
Fost comisar de Poliţie,
īn Oradea. Condamnat ( īn 1948 ? ) īntr-un lot de 17 ofiţeri
de Poliţie şi Jandarmi , care formaseră o organizaţie avānd
drept ţel trecerea frontierei īn Iugoslavia pentru a demasca īn Occident ororile comuniste
din Romānia. Judecat. Condamnat . Detenţia la Ocnele Mari şi
īn alte puşcării şi lagăre.
Colonel, fost chestor de
Poliţie īn Cluj ( ? ) , luptător īn
al II-lea război mondial.N. īn 1901, īn com.Arcalia ( Bistriţa
-Năsăud ). Arestat pe 21 iul.1951 ; judecat īntr-un
proces īnscenat ; condamnat la 15 ani īnchisoare de Tribunalul
Militar-Bucureşti ( ? ).
Detenţia la Jilava şi
Făgăraş. A murit īn temniţa Făgăraşului
pe 25 febr.1955, din cauza regimului de exterminare la care a fost supus.
Fost comisar de Poliţie (din
Vaslui ). Arestat pe 18 iun.1948 īn loturile de deblocări din
MAI.
Īnchis la Jilava, Piteşti,
Tārgşor, Făgăraş, Aiud şi Peninsula .Eliberat
după 7 ani ( 1956 )
Fost comisar de Siguranţă .Arestat
īn iul. 1948 , īn "loturile foştilor " din
instituţiile MAI,arestări care au precedat īnfiinţarea noilor
instituţii de ordine şi
siguranţă : Miliţia şi Securitatea ( ian.'49
).Īnchis la Jilava, Văcăreşti, Tārgşor şi
Bucureşti ( penitenciarul MAI ) , īn 1955
ajunsese la starea de "nebun paşnic " .
Fost colonel de jandarmi .Deblocat
, arestat şi condamnat īn 1948 , īn "loturile
foştilor " din ainstituţiile MAI ,arestări
care au precedat īnfiinţarea noilor instituţii de ordine şi
siguranţă ( Miliţia şi Securitatea īn ian.'49
).
Poliţist īn Bārlad , n.īn 1883 īn
Iaşi. Deblocat īn 1948 ; arestat īn 1951 ; detenţia la Jilava
, Tīrgşor şi Făgăraş, unde a murit pe 5 mai 1953,
din cauza condiţiilor de exterminare .
Fost inspector de
Poliţie īn Bucureşti, īn interbelic. Pensionar, n. īn 1889, īn
Bucureşti . Arestat pe 1 iunie 1953 ; īncarcerat la Jilava,
Tārgşor şi Făgăraş, unde a fost omorāt īn
timpul anchetei , īn 1955,. īnainte de a fi judecat.
Poliţist, n.īn 1902 , īn
com.Străoane -Putna. Arestat şi condamnat ; a murit la
īnchisoarea Făgăraş pe 18 aug.1959, din cauza tratamentului
exterminator din această īnchisoare .
Plutonier de jandarmi īn
Banat . Arestat şi condamnat īn 1949, a fost deţinut īn
lagărul Peninsula, brigadier peste deţinuţii inapţi de
muncă,siliţi să lucreze la
"grădină ".
A avut un comportament omenos, muncind
cot-la- cot cu ei, fără a-i pedepsi sau turna.
Comisar de
Siguranţă ( sau Poliţie ) īn Bucureşti.Arestat pe 18
iul.1949 ; anchetat la Securitatea din Bucureşti ; a murit la
Jilava īn 1951, din cauza condiţiilor exterminatoare.
Fost poliţist īn Bucureşti,
n.īn 1888. Arestat īn iulie 1948. Īnchis la Jilava şi Tārgşor;
transferat īn lagărul de muncă forţată de la Peninsula, unde a murit de extenuare
, la 25 apr.1953.
Director g-ral al Poliţiei . Arestat
la 20 iul. 1948 ; condamnat la 18 ani īnchisoare ;īncarcerat la
Jilava, Tārgşor, Aiud şi Făgăraş. "Eliberat"
īn 1964, cu Deceretul 411 / 27 iul.1964 .
Ofiţeri de
carieră, fraţii Emil şi Nicolae Pălăngeanu , n.īn Adjud-
Vrancea, au fost selecţionaţi īn 1913 de omul de stat Nicu
Filipescu şi cpt.Victor Bădulescu, īn primele unităţi
romāneşti de schiori şi trupe mobile de munte .
Trimişi pentru pregătire īn
Suedia, la reīntoarcere au creat primul nucleu al Vānătorilor de
Munte , care īşi va arăta eficacitatea īn primul
război mondial.Cu sprijinul cpt.Victor Bădulescu , au
īnfiinţat şi ONEF-ul ( Oficiul Naţional pentru
Educaţie Fizică )
Pentru meritele lor īn război, cei doi
fraţi au fost decoraţi cu Ordinul Mihai Viteazul .
/ Nicolae - general de
Divizie ;şef al Marelui Cartier General ( 1941 ); prefect al Poliţiei
Capitalei īn regimul militar antonescian ( 24 ian.1942-17 mart.1944 ) ;
trims pe front, comandant de Divizie , īn Bucovina , cānd a primit ordin
de retragere īn faţa trupelor sovietice ; numit comandant al Corpului
II Armată ( zona de sud ) contra armatei germane de către g-ral
Gheorghe Mihail ( Directiva operativă a M.St.M. din 23 august '44 )
, cu misiunea de a īmpiedica sosirea de noi trupe germane şi bulgare de
peste Dunăre şi a ajuta Capitala.
Şi-a īndeplinit misiunile şi datoria
cu succes.
După instalarea regimului comunist , Securitatea
a trimis o echipă să-l aresteze.
G-ralul N. Pălăngeanu a avut un
atac de cord şi a murit pe loc.
Fost poliţist,domiciliat īn
Ploeşti , n.īn 1891 , īn Soroca (
Basarabia ). Arestat īn 1948, a murit pe 27 oct.1952, īn īnchisoarea
Făgăraş , din cauza condiţiilor de exterminare .
Magistrat ,avocat ,chestor de
poliţie. N.īn 1893, īn
com.Mihăileni-Dorohoi .
Absolvent al Liceului din Pomārla (Dorohoi )
, licenţiat al Facultăţii de Drept din Iaşi .
Magistrat şi avocat īn Cugir (
1920-'34 ) ; chestor la Bacău şi Cetatea Albă ( 1934-1940
);
inspector la Direcţia
generală īn Bucureşti ( 1940 ); inspector la
Cernăuţi ( 1941 ).
Revenit īn Bucureşti īn martie 1944, a
fost epurat īn 1945 ( Comisia de epurare de la
Interne,Siguranţă şi Poliţie, din dec.'44 ,
condusă de 3 subsecretari de stat -Teohari Georgescu, g-ral Virgil Stănescu şi
D.Nistor -pentru īndeplinirea uneia din clauzele Convenţiei de
Armistiţiu )
Rechemat īn 1946, a fost numit director
la Direcţia Paşapoarte ,,de unde s-a pensionat īn 1948.
Arestat pe 17 ian.1951 ;anchetat
neīntrerupt la Jilava, Tārgşor , Făgăraş ( 1952-1954
); a fost omorāt pe 6
ian.1956, īn penitenciarul din Suceava Trupul i-a fost aruncat la groapa
comună .
[LD: un exemplu - este adevărat, foarte rarisim - de miliţian care s-a
solidarizat cu ţăranii revoltaţi contra cotelor spoliatoare ,
apărāndu-i, eliberāndu-i pe cei arestaţi de securitate ]
Plutonier mj ,şeful postului de Miliţie
din Berechiu-Apateu -Arad.
Arestat pe 9-10 august 1949( la cāteva zile după
ce securitatea īnăbuşise īn sānge revolta ţăranilor
).Īnvinuit că a sprijinit ţăranii
revoltaţi īn zilele de 31 iulie-1
august .
[Securitatea īşi trimisese oamenii ,īmpuşcānd
şi operānd arestări ]
Condamnat pentru că
<se vānduse elementelor chiabureşti , punāndu-se īn slujba lor >.
Director al Siguranţei
din Craiova, n.īn 1887 , la Craiova ( domiciliat la Bucureşti ).
Arestat la 9 oct. 1944, din ordinul col.Serov
( locţiitor sov. pentru Afaceri Interne ).
Īn Raportul īnaintat lui BERIA ,Serov propunea să fie arestaţi
şi trimişi la Bucureşti,pentru o lună : col.Buzia
( comandantul militar al oraşului ), Popescu ( primarul
Craiovei ), Vlasia ( şeful Poliţiei ) , Pārvulescu
( şeful Siguranţei ) şi , după o lună, primii
trei să fie eliberaţi şi demişi din posturi ,iar Iulian
Pārvulescu să fie judecat conform legislaţiei romāne. ]
Exclus din Ministerul
de Interne după 6 martie 1945 ; rearestat şi condamnat īn 1948(
cf. noului C. P. ) A murit la 24 ian.1952, la īnchisoarea
Făgăraş, din cauza regimului
de exterminare.
------------------------------------------------
[* Episodul petrecut la Craiova s-a petrecut identic īn numeroase oraşe ale
ţării, după īncheierea armistiţiului
romāno - sovietic ( 12 sept.'44 )
Pe de o parte, prin armistiţiu ,guvernul
romān se obligase să asigure libera mişcare a trupelor
sovietice,să pună la dispoziţie construcţii şi
instalaţii,să facă plăţile cerute de
Comandament,
să predea valorile materiale
capturate,să dizolve formaţiunile "de tip
fascist" , să colaboreze cu Īnaltul Comandament
Sovietic la arestarea şi judecarea persoanelor acuzate de crime
de război
, să asigure controlul aliat
(sovietic ) asupra publicaţiilor , teatrelor, filmelor telefonului ,
corespondenţei. Pe de altă parte, Legea 461 ( 19
sept.'44 ) prevăzuse revizuirea
funcţionarilor numiţi īn timpul regimului Carol II şi al
regimului Antonescu .
Īn
Craiova, menţinerea ordinii devenise imposibilă din cauza abuzurilor
permanente ale trupelor sovietice de ocupaţie staţionate acolo.Cu toate acestea,col.Serov transmitea īntr-un Raport către Stalin
că <autorităţile [romāne] s-au eschivat
de la orice acţiune īn vederea menţinerii ordinii, īn pofida regimului
militar instaurat de Aramata Roşie > şi că comandantul garnizoanei
sovietice īn Craiova ( numit de Frontul 2 Ucrainean )
a introdus un regim sever ,plasānd 2.000 de ostaşi din trupele
NKVD , īn zonele principale ale oraşului ,
250
soldaţi alcătuind rezerva de intervenţie īn cazuri de excese
.
Menţiona şi "trofeele"
acestor măsuri de ordine: 55 de persoane arestate ;peste 800
aparate de radio şi 90 de arme confiscate ; 12
automobile şi 17 camioane rechiziţionate .
Şeful Siguranţei din
Dej, īnainte de '44.N.īn 1892.Arestat īn 1951 , a murit īn 1954,īn urma
regimului de exterminare din penitenciarul Făgăraş.
Fost poliţist īn Bucureşti. N.īn
1900 īn Dragomireşti Vale Ilfov.
Arestat, judecat şi
condamnat. A murit la 25 dec.'58, la penitenciarul Făgăraş.
Fost comisar de poliie .N.īn 1883,īn
suburbia bucureşteană Pantelimon .
Arestat pe 20 iulie 1948
.Detenţia la Jilava, Tārgşor ,după care a fost trnsferat la puşcăria din
Făgăraş, īn care deţinuţii erau supuşi la un
regim de lichidare.
Bolnav de TBC, fără nici o
īngrijire medicală, a murit pe 27 martie 1953.
Fost inspector de
Poliţie , īn Craiova.Arestat īn '52, condamnat la muncă
forţată.
Detenţia la Cernavodă,
unde, īn condiţii de exterminare, a murit īn 1954.
[LD: caz interesant, standard , ilustrānd cum a
funcţionat " lustraţia comunistă" īn cazul personalului organelor de Poliţie,
Siguranţă, Jandarmerie.
Dacă
s-ar īntoarce " foaia " , dacă această lege s-ar aplica
acum, pentru securiştii care au arestat ,percheziţionat, anchetat
, īmpuşcat ,sutele de mii de victime ...]
Ofiţer de poliţie, n.īn 1910 la
Iaşi, licenţiat īn Drept,fost comisar adj.la
Poliţia din Beiuş,
Timişoara şi Chestura- Iaşi (
1941-1944).
Arestat la 25 apr.'52 ;condamnat
la 6 ani detenţie grea (Sentinţa nr. 31 /56 ,din 30
ian.1956 )
de Tribunalul Militar-Iaşi pentru
"crima de activitate intensă contra clasei muncitoare şi a
mişcării revoluţionare " ( pedepsită cf. art. 193
/ Cod Penal şi art.463 şi 304 Codul Justiţiei Militare
).
La Iaşi - se spunea īn motivarea Sentinţei
-Radu Vasile s-ar fi ocupat exclusiv cu " urmărirea problemei
comuniste şi muncitoreşti " : ar fi cules informaţii
īn rāndul muncitorilor de la Fabrica Ţesătura şi Atelierele
Nicolina Iaşi ; ar fi participat la razii şi la percheziţii
domiciliare īn ajunul sărbătorilor
muncitoreşti ; le-ar fi arestat
pe comunistele Rusu Maria şi
Margareta Florescu( cf. declaraţiilor unor martori ai acuzării )
[de continuat]