11. POLIŢIE,  JANDARMERIE, SIGURANŢĂ - VICTIME

[sinteză Livia Dandara]

 

CRONOLOGIE-REORGANIZĂRI - EPURĂRI - LEGISLAŢIE -REPRESIUNE

1944

¤ GUVERNUL Sănătescu ( I ,II ) : 23 aug.-3 nov.'44; 4 nov.-4 dec.'44 

La Interne : g-ral Aldea (ministru ) g-ral Gh.Liteanu ( Poliţia şi Siguranţa )

g-ral Anton  ( Jandarmerie ) , g-ral Iosif Teodoresscu ( cmd.garnizoanei Bucureşti ) ,

/ 24 aug.'44:desfiinţarea lagărelor politice

Eliberarea deţinuţilor politici, cu excepţia legionarilor  

/ 6 oct.'44 : Schimbarea primarilor şi prefecţilor "de jos īn sus"

[LD:Acest tip de confruntări s-au generalizat  īn lunile următoare, constituind pretexte de schimbare  pānă la instaurarea guvernului Petru Groza ( martie'45 ) ]

Īn com Colentina-Fundeni, un "grup de cetăţeni" instalează ca primar al comunei pe cizmarul Ştefan Ionescu ( din com.Andronache ) .Deşi Ministerul de Interne consideră acţiunea ilegală, primarul refuză să plece. Sunt trimişi jandarmi să restabilească ordinea. Din acel moment ministrul Aldea este taxat de  "fascist" , "hitlerist" , "duşman al poporului" ( Scānteia, 6 oct.'44 )

/Conflictul continua şi, pe 12 oct., a intervenit  Emil Bodnăraş - "comandantul formaţiunilor de luptă patriotică " şi g-ral Anton ( comandantul Jandarmeriei ) Autorităţile au cedat şi Ionescu a rămas primar .Īn săptămānile următoare, atari "grupuri de cetăţeni"  -sub directiva PCR - au īnteţit aceste cuceriri  īn forţă ale  administraţiei locale .

/Pe 14 oct. ,īn declaraţiile către presă, ministrul Aldea explica: <Cu tot tactul necesar s-a īncercat , la primele agresiuni , să se facă faţă fără a compromite autoritatea de stat .

Cānd aceste tentative s-au repetat , cu forţe din ce īn ce mai numeroase şi cu ameninţări la adresa autorităţilor , care nu vor să recunoască starea de fapt introdusă prin violenţă, au īnceput atacurile prin presă la adresa Ministerului de Interne .Cuvinte ca "hitlerist" , "fascist" şi "duşman al poporului " au fost aruncate numai cu scopul de a provoca nedumerire īn opinia publică şi a aţīţa contra ordinii publice .>* ( Universul, 14 oct.'44 )

----------- 

* Generalul Aldea fusese adversar al dictaurii legionare şi antonesciene , fiind scos din cadrele armate de către mareşalul Antonescu. < Hitleristul Aldea ordonă armatei să tragă īn popor >- "demasca"  Scānteia ; <Cerem arestarea ministrului Aldea ! >- titra Romānia liberă .

(Va fi arestat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă īn iunie '46, şi va muri la Aiud, īn febr.'49 )

/ 16, 20  nov.44 :Acord privind alegeri locale

- Ministrul de Interne Penescu anunţă "acordul " PNŢ - PNL-FND privind schimbarea prefecţilor şi primarilor , la propunerea guvernului , nu prin mişcări anarhice,  şi organizarea de alegeri locale .

- Īn şedinţă de guvern, miniştrii cad de acord ca schimbarea primarilor şi prefecţilor să se facă de către Ministerul de Interne (cf. algoritmului de guvernare ) 

Cu toate acestea, comuniştii şi aliaţii lor, vor continua asaltul prefecturilor şi primăriilor , punāndu-şi oamenii lor :Deva (21 nov ),Braşov ( 23 nov ), Piteşti şi Tārgovişte ((28 nov.),Arad şi Timişoara (29 nov. )

 

¤ GUVERNUL  Nic.Rădescu : 5 dec.'44-5 mart.'45 

Ministru la Interne- Nic.Rădescu .

Īn declaraţia de presă, Rădescu afirma că a acceptat preşedinţia Consiliului , cu condiţia ca īntre partenerii coaliţiei să se instaureze un "armistiţiu īn luptele dintre partide" , să se desfiinţeze "gărzile īnarmate " şi să se organizeze alegeri comunale . 

 Pe 10 dec., adresāndu-se naţiunii prin radio , Rădescu  declara : <Este nevoie de linişte , de ordine , de păstrarea neştirbită a autorităţii de stat .>( 10 dec.'44 )

-16 dec.'44:Comisie de epurare la Ministerul de Interne

Din ordinul premierului g-ral Rădescu, Comisiile de epurare din toate departamentele şi-au intensificat lucrările,pentru īndeplinirea uneia din clauzele Convenţiei de Armistiţiu .

Comisia este condusă de cei 3 subsecretari de stat de la Ministerul de Interne ( Teohari Georgescu, g-ral Virgil Stănescu şi D.Nistor -şi dirijează epurarea īn  Administraţia centrală, Siguranţa Statului, Prefectura Poliţiei Capitalei .

1945 

/ 16-19  febr.'45 : Măsuri de ordine la Ministerului de Interne

[ LD: reamintim faptul că ,pe 5 dec.'44 - cānd acceptase se preia guvernarea-  Rădescu primise asigurări de la partenerii din coaliţie ca, pānă la alegerile locale, să īnceteze acţiunea de "cucerire"  a primăriilor şi prefecturilor prin forţă. Īn faţa īncălcării de către PCR a acestui angajament,   generalul a procedat milităreşte. Actele de autoritate ale generalului  au constituit pretextul de a trece la ultima fază a loviturii .

- La Cāmpulung-Muscel,activişti comunişti ( ajutaţi de sindicalişti ) īnlocuiesc cu forţa prefectul , relansānd acţiunile de "cucerire a prefecturilor " ( 4 febr.) ;

- Prefectura din Tg. Mureş  este luată cu asalt. ( 11 febr.)

   

... Ordinul nr.38.184 -  intervenţia poliţiei 

16 febr. Ordinul transmis organelor de poliţie era fără echivoc : <Īntrucīt pe teritoriul ţării noastre īncă se mai ivesc cazuri cānd se schimbă autorităţi, primari, cu forţa,ordinul d-lui prim ministru este ca, la primirea  prezentului ordin , īntotdeauna la acţiuni de forţă să se răspundă cu forţă >.

/ 19 febr.'45.Decret-lege  :desfiinţarea subsecretariatelor de Stat  

- G-ral Sănătescu obţine de la MSR Mihai un Decret-regal pentru desfiinţarea celor 3  subsecretariate de la Interne , pentru a-l elimina astfel pe Teohari Georgescu din funcţia de  subsecretar ( la Administraţie) , implicat direct īn acţiunile de īnlăturare a primarilor şi prefecţilor .  Teohari Georgescu refuză să se supună . 

¤ GUVERNUL Petru Groza ( I ) : 6 mart.'45-30 nov.'46

Teohari Georgescu ( ministru la Interne īn guv.Groza ) ia primele măsuri de organizare la MAI , mai ales la Poliţie şi Siguranţă .I.Şraier (secretar general );g-ral C.Popescu (dir.la Siguranţă ).

Alex.Nicolski īşi īncepea activitatea de anchetator .

/ 10- 11 şi urm. martie'45 : arestarea cadrelor  superioare din Poliţie şi Siguranţă

Cu precădere , au fost arestate cadrele superioare dinainte sau după 23 august'44 -  Gh.Rizescu, Alfred Paxiade, Mihai Păun, Cristache Chelbaşu, Florin Becescu - şi toţi comisarii şefi ai Poliţiei Capitalei . ( Scānteia, 11 mart.'45 )  

 

/ 12 apr.'45 :Legea 312(Decret nr.1.318 ) :criminalii  de război şi vinovaţi de dezastrul ţării 

-La 17 martie'45 ,se anunţă apariţia iminentă a unei legi noi , bazată pe vechiul  Pr.de lege a lui Lucreţiu Pătrăşcanu ( ian.'45 ), respins de PNL şi PNŢ, care cuprindea pedepse grave , inclusiv cea capitală .Pe lāngă Ministrul de Justiţie ,se constituie "Corpul acuzatorilor publici "

( Romānia liberă , 17 mart.'45 )

-La 31 martie ,Consiliul de Miniştri aprobă decretul-lege  prezentat de Lucreţiu Pătrăşcanu ,

- La 12 apr.'45 ,Legea nr 312 este publicată īn M.O.

-La 23 aprilie'45 ,Scānteia publică Decretul -lege  de urmărire şi sancţionare a celor vinovaţi de dezastrul ţării sau de crime de război ." Este publicată şi "expunerea de motive" a lui Pătrăşcanu :"am revenit la concepţia unitarăatāt criminalii de război cāt şi cei vinovaţi de dezastrul ţării , constituie o singură categorie , care urmează să răspundă īn faţa poporului romān " [ Vezi pe larg tabloul Cronologia genocidului  ]

Considera vinovaţi de dezastrul ţării cei care :

Art.2 preciza că sunt vinovaţi de dezastrul ţării prin săvārşirea de crime de război cei care :

< b)N-au respectat regulile internaţionale cu privire la conducerea războiului ;

c) au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau ostaticii de război ;

d ) Au ordonat sau desăvārşit acte de teroare, cruzime sau suprimare asupra populaţiunii din teritoriile īn care s-a purtat războiul ;

e)Au ordonat sau săvārşit represiuni colective sau individuale īn scop de persecuţie politică sau din motive rasiale asupra populaţiei civile ;

f ) Au ordonat sau săvārşit munci excesive sau deplasări şi transporturi de persoane īn scopul exterminării acestora ;

g )Comandanţii , directorii , supraveghetorii şi paznicii de īnchisori , de lagăre de prizonieri sau de internaţi politici ,de deportaţi sau de deţinuţi politici , de lagăre sau detaşamente de muncă obligatorie ,care au supus la tratamente neomenoase pe cei aflaţi sub puterea lor ;

h)Ofiţerii de poliţie judiciară sau anchetatorii cu orice titlu īn chestiuni cu caracter politic sau rasial care au comis acte de violenţă , torturi sau alte mijloace ilegale de constrāngere ;

 i )Procurorii sau judecătorii civili ori militari care au ajutat sau săvārşit -cu intenţie - acte se teroare sau violenţă ;

j ) Au părăsit teritoriul naţional pentru a se pune īn slujba hitlerismului sau fascismului şi au atacat ţara prin scris , prin grai sau prin alt mod ;

k) Şi-au īnsuşit ilicit sau abuziv bunuri private sau politice din teritoriile īn care s-a purtat războiul ;

l ) Au realizat averi īn mod ilicit cu ocazia participării la conducerea războiului , īn orice calitate ,ori profitānd de legătura lor cu asemenea persoane sau de legiuirile şi măsurile de fapt cu caracter hitlerist, legionar sau rasial ;

m)Au ordonat sau iniţiat īnfiinţări de ghetouri , lagăre de internare ori deportări din motive de persecuţie politică sau rasială ;

n) Au ordonat editarea de legiuiri sau măsuri nedrepte , de concepţie hitleristă sau rasială , ori au practicat -cu intenţie - o execuţie excesivă a legilor derivate din starea de război sau a dispoziţiunilor cu caracter politic sau rasial ;

o)S-au pus īn slujba hitlerismului şi au contribuit prin fapte proprii la realizarea scopurilor lor  politice,sau la aservirea vieţii economice a ţării īn detrimentul intereselor poporului romān. >

Art.3 ,conţinea  īncadrarea condamnărilor :pedeapsa cu moartea sau munca silnică pe viaţă (pentru aliniatele a-j )muncă silnică īntre 5-25 de ani , detenţie grea pe viaţă , detenţie grea de la 5 la 20 de ani,temniţă grea de la 3 la 20 ani ( pentru aliniatele k-o ) ;degradarea civică şi confiscarea averii etc etc.

Legea stipula ca mandatele de arestare să fie emise de Consiliul de Miniştri sau de acuzatorii publici ,arestările ordonate nefiind supuse confirmării .

Art.10 stipula ca judecarea faptelor să fie făcută de Tribunalul Poporului ,instanţă extraordinară nou īnfiinţată , .

Art.18 stabilea că urmărirea sau judecarea celor consideraţi vinovaţi , urma să se facă pānă la 1 sept.1945.Aceasta va deveni legea pe baza căreia s-a desfăşurat procesul mareşalului Antonescu şi altele care i-au urmat.

/ 24 martie'45 :SSI =poliţie politică .

Serviciul Special de Informaţii  trece ,de la Ministerul de Război , īn subordinea preşedinţiei

Consiliului de Miniştri, moment care va marca transformarea sa īn "poliţie politică " .

/ 4 mai '45:Lotul Siguranţei 

-Acuzatorul public Alexandra Sidorovici (soţia lui Silviu Brucan ), īntocmeşte actul de trimitere īn judecată a lui Vladimir Luciu , fost şef al Siguranţei la Cernăuţi .

- Acuzatorul public Alexandru Drăghici anchetează <o nouă bandă de agenţi ai Siguranţei >

din regimul antonescian.( Scānteia , 4 mai )

/ 10 - 17 iun.'45 . Ministerul de Interne :reorganizarea Jandarmeriei

- Pe 10 iunie, aflat īntr-un turneu ministerial la Iaşi,  Teohari Georgescu schiţa principiile de organizare ale viitoarei miliţii populare : <Ea va fi unitară , cuprinzānd toate elementele noi, fie ele din poliţia rurală , fie din poliţia populară >

- Pe 17 iun.,ajuns  la Cluj ( conferinţă cu reprezentanţii administraţiei īn  nordul Ardealului ) , relua tema reorganizării jandarmeriei :  <trebuie să trecem la modificarea conţinutului ,nu a denumirii [...] sarcina organelor jandarmereşti nu mai este numai o muncă īn ceea ce priveşte stabilirea ordinei, ci şi o muncă politică de lămurire a maselor atīt pentru romāni cīt şi pentru maghiari. >

/ 13-19 iun.'45.Proces lot 3 "criminali de război " :comandanţi de lagăre , poliţişti.

-Lotul este compus din 12 foşti (poliţişti-militari ? )  reprezentanţi ai autorităţii de ordine romāneşti īn Transnistria,īn timpul războiului din Răsărit . Au fost  īnvinuiţi de "crime, masacre şi jafuri "  īn lagărele pentru evrei  de la Vārtujeni, Rābniţa , Mărculeşti , Iampol ş.a

Vasile Agapie ( comandant al lagărelor de la Vīrtujeni şi Mărculeşti ) ,Dionisie Fotino ( preot militar la Iampol ) Ion Mihăescu , N.Paliga, Naum Hristu ş.a. .

-Pe  19 iunie, s-a  dat  sentinţa:4 condamnări la muncă silnică pe viaţă ; 3 condamnări la 25 de ani muncă silnică ;  2 condamnări  la 20 ani īnchisoare ; 1 la 15 ani īnchisoare  ; 2 la 8 aniīnchisoare.Toţi au fost condamnaţi şi la confiscarea averii.

/  28 iun.'45: Lot  ?  "criminali de război" :jandarmi

/Tribunalul Poporului īncepe judecarea unui lot de 11 persoane, printre care este şi g-ralul

de jandarmi ,Ioan Topor.Acuzatori publici -Alexandra Sidorovici şi ACMocanu .

/ 3 - 8 aug.'45:Lot ?  "criminali de rzboi" :  chestori de Siguranţă

Procesul celor 21 de foşti angajaţi ai Siguranţei Generale, Siguranţei Prefecturii Capitalei  şi Siguranţei Chesturii Cernăuţi .Īn boxă, doar 12, printre care dir.Siguranţei , Emil Iagolniţa. Sentinţa :6 condamnări la muncă silnică pe viaţă şi confiscarea averii.

1946

/ 19-20 febr.'46:Bilanţ MAI :epurări la  Jandarmerie 

- Teohari Georgescu ( ministru ): s-a procedat la o severă triere ,īncepută cu 10 luni īn urmă . Din 500 jandarmi īn Ardealul de Nord,s-au păstrat 230 ; īn Moldova, s-au păstrat 100 .

Au fost angajaţi 250 oameni din Divizia " Tudor Vladimirescu " şi 700 din alte unităţi .

/ 28 febr.-8 mart.'46:Lot ? "criminali de război" :comandanţi de  jandarmi din Basarabia

Tribunalul Poporului -Bucureşti pronunţă sentinţa īn procesul g-ralului C.Voiculescu ( ex-guvernator )şi al comandanţilor-jandarmi din Basarabia .

Generalul şi alte 10 persoane ( 6 īn lipsă ) sunt condamnaţi la muncă silnică pe viaţă ,decădere civică şi confiscarea averii ,iar ceilalţi la īnchisoare īntre 5-20 de ani .

/ 6 mai -1 iun.'46:Proces (lot 1 ) : mareşalului Ion Antonescu şi colaboratorii

[LD"Lotul criminalilor" este format din cca 17 inculpaţi , sortaţi din cele trei cabinete cu care a guvernat Antonescu .Unii din foştii miniştri fuseseră deja judecaţi ,īn diverse loturi de "criminali de război" ; unii , mai ales foşti liberali ,vor fi arestaţi īn lotul 2 şi 3. ai "colaboratorilor " ;alţii vor fi incluşi īn loturile ce vor urma.Īn jurul a trei mari culpe se va instrumenta judecata :alianţa cu Hitler ,războiul contra URSS şi holocaustul aplicat populaţiei evreeşti .

-Pe 17 mai  ( ziua a X-a? ), se pronunţă sentinţa .

Sunt condamnaţi la moarte : Ion Antonescu, Mihai Antonescu ,CZVasiliu , C.Pantazi , Eugen Cristescu ,Gh.Alexianu , Radu Lecca;de asemeni , condamnaţi la moarte ( īn contumacie ):

Horia Sima, Papanace,Corneliu Georgescu , I.Protopopescu ,M.Sturdza şi V.Iaşinski .

Ceilalţi primesc condamnări de muncă silnică pe diverse termene( pe viaţă -10 ani )

...Pe 1 iunie '46 , Lucreţiu Pătrăşcanu prezintă Regelui Rezoluţia guvernului la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la moarte: < pentru īnalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de graţiere făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu , Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu şi comutarea īn muncă silnică pe viaţă a pedepsei cu moartea aplicată condamnaţilor Constantin Pantazi , Radu Lecca şi Eugen Cristescu >

[ N.B.: īn cazul comutării pedepsei  pentru cei trei acuzaţi explicaţia era de presupus :fie de a putea distruge Intelligence Service-ul din Romānia, fie nevoia de a obţine informaţii despre "romānizare" , folosite ulterior de Securitate  ]

Pe 1 iunie, la ora 18 , cei 4 condamnaţi la moarte sunt executaţi īn Valea Piersicilor de lāngă penitenciarul Jilava, iar cadavrele sunt incinerate .

/ 27 mai.'46 : Proces lot 12 "criminali de război : Poliţie şi Siguranţă

Īn ziua īn care Īnalta Curte de Casaţie respingea recursurile condamnaţilor īn procesul Antonescu, la Tribunalul Poporului īncepea judecarea unui nou lot de "criminali de război " acuzaţi  de crime īn ţară ,dar , mai ales , pe teritoriul URSS :col.(r)Iulian Popovici ( fost prefect al Poliţiei din Odessa ), Ştefan Ivaşcu şi V.Gheorghiu  ( foşti comisari de Siguranţă , respectiv la  Prefectura Poliţiei ,din Odessa )şi alte cadre polţieneşti şi de siguranţă .

/ 31 mai'46 : Decret -lege nr. 394: reducerea personalului MAI

Min. Af. Int. şi instituţiile subordonate , īn scopul realizării de economii bugetare, face o masivă reducere a cadrului de personal . ( M.O. nr.124 )

¤ GUVERNUL Groza ( II ) : 1 sec.'46-29 dec.'47 )

1947

/ 7 mart.'47 :Arestări şi procese

-Tribunalul Poporului a rejudecat procesul fostului şef al Brigăzii de Siguranţă din Poliţia Prefecturii , Sava Dumitrescu , condamnāndu-l la muncă silnică pe viaţă ,degradare civică şi confiscarea averii .

/ 19 mart.'47 :Legea Jandarmeriei

Este votată de Cameră . Jandarmeria trece īn subordinea MAI , condus de Teohari Georgescu, devenind o jandarmerie politică .

/ 27 mart-16 iun.'47. Anchetele privind masacrarea  evreilor : 92 inculpaţi

 Iaşi - Stānca-Roznoveanu şi Mărculeşti -Soroca

[ Vezi amănunte la Tabloul Justiţia comunistă  ]

Lucreţiu Pătrăşcanu anunţă īn Parlament că a delegat cu anchetarea pe Dumitru Săracu, care a instrumentat şi procesele mareşalului Antonescu şi a generalului Macici .

/Pe 2 apr.'47, la Tribunalul Militar ,Corpul II Armată, mr. magistrat Iorgu Popescu  īntocmeşte referatul de trimitere īn judecată a g-ralilor Leoveanu ( fost dir.general al Poliţiei ) , Barozzi şi  Stamatoiu; col.Coculescu ( fost prefect al Iaşului ), col. Coptaru ( fost primar al Iaşului ) .

Aflaţi īn puşcărie ,sunt audiaţi ca martori g-ral Constantin Pantazi ( fost ministru al Armatei ), Eugen Cristescu ( fost şef al Serviciului Secret ) şi Radu Lecca ( fost comisar ptru problemele evreeşti )

-Pe 6 apr.'47 , sub semnătura comandantului Corp II-Armată, g-ral Nicolau , Parchetul Militar termină Referatul introductiv a primului lot de 92 inculpaţi , acuzaţi că au săvārşit masacrele.

- Pe 16 iunie'47, pe baza interogatoriilor luate de g-ral Argeşanu ( procuror general special ) g-ralii  Leoveanu şi Stavrescu  sunt acuzaţi de masacrele de la Iaşi, Stānca Roznovanu şi Mărculeşti .Acţiunea este īncredinţată judecătorului  de instrucţie g-ral Emanoil Ionescu. 

 

/ 29 apr.'47 : jandarmii īn acţiune

Legiunea de Jandarmi din Baia Mare cere tuturor unităţilor de jandarmi ,urmărirea , identificarea şi arestarea membrilor organizaţiei Mişcarea Naţională Romānească ,care operează şi īn jud.Suceava .

1948

/ iunie'48:Rezoluţia Plenarei CC al PCR:lupta de clasă

[LD:.Dar la Decretul de īnfiinţare a Securităţii ( 30 aug.'48 )această instituţie consfinţea "o realitate istorică şi obiectivă " consacrată de această Plenară .]

Īn perioada de trecere de la capitalism la socialism , lupta de clasă se ascute şi , ca o consecinţă a acestei ascuţiri ,elementele burgheze şi reacţionare vor īntrebuinţa orice mijloace prin care speră să īntoarcă īnapoi roata istoriei , prin care speră să-şi recāştige poziţiile pierdute .

/ 1948-1968 :Noul Cod Penal -art.209

[LD:o dată cu adoptarea noului Cod Penal prevederile  Legii 312-"legea Pătrăşcanu " - privind urmărirea şi pedepsirea vinovaţilor de dezastrul ţării şi de crime de război ( 21 apr.'45 )

sunt introduse īn cāteva articole din Codul Penal ..Pentru majoritatea sentinţelor politice se va invoca art.209 din Codul Penal (īn vigoare īntre 1948-1968   [ Vezi pe larg la tabloul Justiţia comunistă ]

/15- 27  iul.'48.MAI.Ordinul 26.500 :arestarea ofiţerilor Poliţiei Regale  şi Siguranţei

Īn vederea plănuirii īnfiinţări a Securităţii  ( ce urma să se producă pe 30 aug.'48 ) ,Cabinetul MAI a emis un ordin strict secret prin care fixa ca , printr-o operaţiune fulger , pe 27 iulie, ora 2 noaptea -să fie arestaţi mii de  foşti ofiţeri de poliţie  şi siguranţă, < cu excepţia reformatorilor valoroşi >(adică a celor ce se dovediseră utili şi dispuşi să şi directivele comuniste )   

 -  Īn noaptea de 27 iul.'48,cāteva mii de funcţionari,ofiţeri superiori  şi gradaţi ai acestor organe de ordine, au fost arestaţi. Ei au fost īnchişi ,fără procese şi condamnări,  timp de 8 ani

- La 30 august '48, prin Decretul 221,  se īnfiinţa Direcţia Generală a Securităţii Statului.

- Supravieţuitorii fostei Poliţii Regale  şi Siguranţei  Statului ,vor fi eliberaţi īn 1954 , printr-o procedură  la fel de non-juridică , un fel de retro'procese īn care au fost judecaţi şi achitaţi.  

1949

/ 21 ian.'49.Ordinul nr.11.816 al DGSP: <Comandamentul Unic >

 [LD Ordin confidenţial transmis de Gh.Pintilie (g-ral lct la Direcţia Generală a Securităţii  Poporului   ) către lct.col.K.Ambruş (şeful Securităţii Timişoara )şi mr.Aurel Moiş (şeful Securităţii la Caransebeş ).Conţinutul Planului Operativ urma  a fi prelucrat ulterior de  g-ral Ion Bejenaru (comandantul zonei IV-Timişoara  ) Ordinul a fost transmis  către toate unităţile teritoriale ale Securităţii .Pe baza lui  s-au alcătuit  "Comandamentele Unice"Documentul este o dovadă explicită şi argumentată  a legăturilor īntreţesute īntre structurile de putere ale regimului : Partid -Securitate - Justiţie -Armată. 

 [ Vezi la tabloul Genocidul comunist- cronologie, context, etape ]

< Direcţiunea generală a securităţii poporului.

Cabinet.Nr.11.816/21 ian.1949.[...]

< Vă facem cunoscut că īncepānd cu ziua de 22 ian.1949, se formează īn oraşul Caransebeş un Comandament Unic. Īn faţa acestui Comandament Unic ,se pun o serie de sarcini ,pe care D-ta Tov.Ambruş le cunoşti de cānd s-a discutat la Bucureşti, sarcini ce revin atāt trupelor Jandarmeriei MAI cāt şi organelor de securitate.>[...]

Tovarăşul General Bejenaru ,Comandantul zonei, va aduce un plan de acţiune ,pe care va trebui să-l prelucraţi īmpreună.>[.....]

    <Comandamentul Unic este organul care conduce īntreaga operaţiune de pe teritoriul fixat

Nici o operaţiune nu va putea fi luată , atāt de organele de securitate cāt şi de celelalte organe, fără să ştie una de cealaltă, atāt īn ce priveşte operaţiunile pentru prinderea bandelor teroriste, cāt şi celor de evacuare a chiaburilor , a deblocaţilor ,a elementelor suspecte etc.>

    < Īn ceea ce priveşte evacuarea elementelor amintite mai sus, se vor īntocmi dinainte liste de cei propuşi pentru evacuare ,pe care o veţi consulta de comun acord, mai ales īn această problemă, cu secretariatul judeţenei PMR, care vă va putea da un ajutor preţios.>

   <Īn ceea ce priveşte colaborarea dintre organele componente ale Comandamentului Unic, aceasta trebuie să fie cāt mai strānsă, o īnţelegere cāt mai deplină , pentru ca nu cumva să se execute operaţiuni grăbite, care să dea greş sau să producă īn sānul populaţiei agitaţii contra organelor ce execută aceste operaţiuni ,datorită acestor lipsuri.>[.....]

     < Pentru aceasta trebuie să aveţi grijă de a ţine legătura permanentă cāt mai strānsă cu secretarul judeţean PMR ,īn aceste probleme şi mai ales īn problema de evacuare ,amintită mai sus. Partidul vă poate ajuta deopotrivă atāt pe voi cāt şi pe celelalte organe.>

<De felul cum vă veţi īndeplini sarcinile trasate depinde rezultatul operaţiunilor ,iar reuşita lor nu va avea decāt să ridice prestigiul Securităţii , bastionul īnaintat , apărătorul libertăţilor clasei muncitoare din RPR, care luptă pentru făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii socialiste.>   General Locotenent de securitate, Pintilie Gh.>

/ 23 ian.'49.Decret : desfiinţarea Poliţiei şi Jandarmeriei

Miliţia şi trupele de Securitate le iau locul

[Vezi tabloul MAI, Securitatea, Miliţia  ]

/ 25 mai '49.H.C.M. : Canalul Dunăre-Marea Neagră

[ LD:  Hotărārea prevedea construirea unui canal de 70 km., traversānd Dobrogea, conceput de comunişti ca <un mormānt al burgheziei romāneşti > , deoarece  80 % din māna de lucru trebuia asigurată prin munca forţată a deţinuţilor  politici .S-au ţinut de cuvānt ! Canalul a devenit mormānt pentru mii de oameni  care şi-au găsit sfārşitul acolo, īn cei 4 ani de funcţionare. Īn iulie 1953, şantierele s-au īnchis , după ce ,pentru a-şi ascunde eşecul, īn sept.'52 au fost declanşate cīteva procese de sabotaj, soldate cu condamnări la moarte şi execuţii.

 [Vezi Genocidul comunist - cronologie, context, etape ]

 / Dec.'49.Canalul Dunărea Marea Neagră : mormāntul prigoniţilor       

[LD:  Īn viziunea PCR , Canalul trebuia să constituie  < mormāntul  burgheziei romāneşti >

Noi īl considerăm mormāntul prigoniţilor de urgia comunistă. Proiectul a demarat la sfārşitul anului'49 şi  va căpăta consistenţă juridică , organizare administrativă , populare cu <duşmani - sclavi >, īn primele luni ale anului '50  şi īn anii ce au urmat. De bolnavi, de morminte n-au avut nici o grijă , dimpotrivă, urmele trebuiau să dispară : şanţurile , gropile, taluzele au īnghiţit cadavrele.

O dovadă că acest procedeu a fost  deliberat aplicat , este faptul că "sintezele " , "rapoartele" de uz intern ale Consiliului Securităţii Statului  ( 1953,1955,1958 ), făcute pentru conducerea PCR, erau făcute numai pe baza evidenţelor de la ieşirea din detenţie , nu pe baza listelor de la intenare .Zecile de mii de liste , au dispărut .]

[  Vezi  Cicerone Ioaniţoiu,  Dicţionare,volumele sau www.procesulcomunismului.com.  ]

O sintetică şi adecvată concluzie privind Canalul Dunărea-Marea Neagră, o datorăm  lui Romulus Rusan : <Procedura copiată după originalul NKVD ...>

[Vezi  Genocidul comunist/ cronologie, context, etape ]

1950

/Ian.50 .HCM / MAI - Decret342 / Ordine / Ordonanţe  : pedepsele administrative 

[LD: Pe baza acestei Hotărāri de Guvern, , Ministerul de Interne a emis Decretul şi mai multe Ordonanţe  ( cu o procedură  copiată după  un "model" NKVD ) pe baza cărora urmau să fie  arestaţi cei ce <primejduiesc sau īncearcă să primejduiască regimul de democraţie populară şi construirea socialismului sau care defăimează puterea de stat şi organele sale, dacă faptele lor nu constituie infracţiuni >

Cei presupuşi <duşman> " ce nu intrau sub incidenţa infracţiunilor  prevăzute īn Codul Penal şi nu puteau fi judecaţi şi condamnaţi  ,din lipsă de probe, să fie arestaţi  pe baza acestui HCM.

:Extrăgāndu-şi legitimitatea  din HCM-ul din 3 ianuarie, Decretul şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri administrative " , oameni īnchişi  fără mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre " īntocmite de organele puterii .

- Pentru arestarea rudelor  demnitarilor a urmat  un Ordin din aprilie 1952 .

- Pentru rearestarea celor īnchişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare" ,

a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel eliberat  urma să facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă )[Vezi tablourile ,pe categorii de victime ]

 Soarta a zeci de mii de oameni s-a hotărāt pe linie administrativ- birocratică .

Direcţia Canalului  Dunăre-Marea Neagră  cerea Direcţiei de Anchete a Securităţii,  un anumit număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40- 60.000 de salahori ).

Direcţia  de Anchete o defalca numeric  şi o dirija organelor regionale  ca pe o "normă de arestaţi " Subordonaţii  īntocmeau  şi transmiteau liste  cu "contrarevoluţionari " [ CR ],  reacţionari", "paraziţi " , "duşmanii poporului " .

O Comisie de  7 generali şi colonei aproba lista, fixānd durata pedepsei ( īntre 12- 60 de luni  ) .Apoi se proceda la arestări.  Dacă acţiunea depăşea necesarul la Canal, arestaţii  erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a

HCM-ul ,Decretul şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri administrative " ,oameni īnchişi  fără mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre " īntocmite de organele Securităţii .

- Pentru arestarea rudelor  demnitarilor a urmat  un Ordin īn  aprilie 1952 .

- Pentru rearestarea celor īnchişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare" , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel eliberat  urma să facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă.

1951

/  27 sept.'51.MAI: Decizia 446:īnchisoare administrativă ptr. poliţişti 

[LD: am găsit semnalate condamnări la 2 ani muncă forţată  pe baza acestei Decizii. Dar nu am găsit enunţul explicit şi nici instituţia emitentă ...]

1955

/Febr.'55.Decretul  62  : activitatea contra clasei muncitoare

[LD: Decretul nr.62 din febr.'55 a avut un caracter secret , nefigurānd nici īntr-o ediţie a Codului Penal ,instituind o normă de drept penal cu caracter retroactiv. Pe baza acestui Decret,au fost judecaţi şi condamnaţi īn anii 1955-'56 foştii angajaţi ai Poliţiei , Siguranţei şi Serviciului Secret de Informaţii , arestaţi din anii 1948-'50 ]

Art.193 (indice 1 ),avea următorul conţinut :<Activitatea intensă contra clasei muncitoare sau a mişcării revoluţionare desfăşurată īntr-un post de răspundere īn aparatul de stat sau īntr-un serviciu secrete ,pe timpul regimului burghezo-moşieresc ,se pedepseşte cu detenţie grea pe viaţă şi confiscarea totală a averii .

Dacă fapta prevăzută īn aliniatul precedent a fost săvārşită īntr-un alt post decāt unul de conducere , pedeapsa va fi detenţiune grea de la 5 la 25 ani şi confiscarea totală ori parţială a averii .>( Cf. Marius Lupu, Gh.Onişoru, op cit )

1956

[[¤] 14-25 febr.'56.Congresul XX al PCUS

Nichita Hrusciov a prezentat  "Raportul secret" īn care  care erau demascate cultul personalităţii lui Stalin şi atrocităţile  ordonate de el.*

----------------------------------------

* Īn Romānia, după moartea lui Stalin ( '53 ) şi  condamnarea stalinismului īn URSS( '56 ) 

 Dej s-a folosit de "destalinizare", pentru a elimina din conducerea PMR rivalii politici.

- Raportul lui Hrusciov şi Comunicatul congresului PCUS de condamnare a cultului personalităţii a fost publicat de " Scānteia" cu īntārziere ( 3 iul.'56 )

- Ar fi  existat şi un Decret de graţiere  pentru "manifestări antistaliniste " care nu mai erau

considerate <crime īmpotriva umanităţii > şi cei ce fuseseră condamnaţi pentru atari manifestări , ar fi  fost graţiaţi  (Criticul literar Alex.Ştefănescu vorbeşte despre aceste graţieri ca fiind rezultatul  unei  īnţelegeri de la Geneva. Printre cei eliberaţi atunci - afirmă el -fiind şi Ovidiu Papadima )   

[[¤23 oct.-4 nov.'56 Revoluţia anticomunistă din Ungaria

Īnăbuşită sāngeros de către Armata Roşie .

Instalarea regimului  Ianos Kadar

/ 27-29 dec.'56.Plenara CC al PMR : consecinţele revoluţiei maghiare.

Īn Plenară, PCR au dezbătut consecinţele revoluţiei maghiare īn rāndul studenţilor, intelectualilor şi membrilor de partid.

1957

/ 12 febr.'57.HCM: Instituirea domiciliului obligatoriu

Pentru cei care <prin fapte sau manifestări īncearcă să primejduiască regimul de democraţie populară >

¤ GUVERN Chivu Stoica (20 mart.'57-20 mart.'61 )

Alexandru Drăghici-Interne ;

1964

/Febr,- 3 apr.-24 iul - august ' 64:Valuri de graţieri

[LD: .  Probabil au fost mai multe decrete .La unii găsesc Decretul 173 din 3 apr.'64 ; la alţii  Decretul 410 din 16 iun'64 ; la alţii Decretul 310 din 16 iun.'64 (pentru condamnările date de Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI  )La majoritatea foştilor deţinuţi ,este indicat  Decretul 411 din 24 iul.'64 , căruia i se spun simplu "Decretul 411 / 1964 " [ Vezi la tabloul Genocidul comunist - context, etape ]

- Romulus Rusan vorbeşte despre cca 17.000 de graţieri acordate deţinuţilor politici din lagăre, īnchisori şi domicilii forţate , īn perioada februarie - august '64.El subliniază faptul că , toţi cei eliberaţi  au rămas cu cazier penal şi au continuat să fie ţinuţi sub supraveghere de Securitate şi Miliţie.( Cf. Romānia īn timpul războiului rece  )

1968

/ 19 - 21 iun.'68 : noul Cod Penal

-Pe 19 iunie, proiectul este adoptat de Plenara CC al PCR

-Pe 21 iunie, MAN l-a votat  .

1980

/14 oct.'80.Consiliul de Stat: Decret privind asistenţa bolnavilor psihici "periculoşi"

[ LD: Nu mai curg Decretele de arestări şi condamnări pentru diversele culpe politice. Doar Īn Romānia se produsese " graţierea " delictelor politice !Decretele cu pseudo- diagnostice  medicale, au fost  noua "găselniţă"( să-mi fie iertată această expresie de jargon  )  utilizată de "organe" īmpotriva adversarilor regimului

/ 29 dec.'80.DSS,Plan de măsuri : control informativ al foştilor condamnaţi politic. 

Departamentul Securităţii Statului ( condus de Postelnicu ) a elaborat  acest plan de măsuri indicānd  explicit  obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul informativ complet asupra tuturor foştilor condamnaţi pentru infracţiuni contra securităţii statului, aflaţi īn ţară şi străinătate. >  ( Cf. Romulus Rusan, op. cit ) 

[ LD: Planul acesta de măsuri dezvăluie  cāteva  realităţi opresive  din timpul regimului ceauşist pe vremea căruia  căruia - afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid"  :

  a)  Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64 şi "eliberările " supravieţuitorilor ;

b ) Hărţuirea celor care, după anii grei de puşcărie - cu proprietăţile confiscate, cu familiile persecutate, cu carierele distruse , stigmatizaţi şi bolnavi-au continuat să fie urmăriţi, interceptaţi, interogaţi, plimbaţi pe la Securitate .

c) Justificarea organigramei umflate de  "lucrători" de la  DSS , inclusiv a celor de la DIE ;

d)Pescuirea de "informatori" ,de  "turnători " ( din rāndul familiei, colegilor, vecinilor şi al foştilor "colegi" de īnchisoare) care să+-i urmărească .

e)  Dovada unei  degradări morale de proporţii ,reprodusă  īn Rapoartele făcute

 ( transformată īn  tona de documente predate de SRI,  la CNSAS ) 

1982

/ Apr.'82.Nicolae Ceauşescu : regim de austeritate , pentru plata datoriei externe

:[ LD: Īn conjuncturi geo-politice schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a  apelat la aceste īmprumuturi exorbitante,pentru realizarea  ambiţiilor  sale "faraonice" .Voluntarist şi  dictatorial a hotărāt  să grăbească achitarea lor . Pentru a reuşi acest lucru, a impus  romānilor un regim de strictă austeritate , pe care l-a denumit  <raţionalizare >  dar care , īn realitate, a  luat aspecte de insecuritate , deseori genocidare. Statistici pentru a dovedi această realitate , nu avem. Avem īn schimb amintirea acelor cazne şi coşmaruri, produse de "raţionalizare" :    

reducerea produselor alimentare din comerţ  - pāinea, laptele, carnea , ouăle, ş.a. - pānă la stadiul de īnfometare , atāt īn oraşe ,    cāt şi īn mediul rural  ( c.a.p-iştii  , sărăciţi şi siliţi să fure ) ; reducerea  agentului termic ,pānă la īngheţarea caloriferelor ( acasă , la serviciu , īn spitale, īn creşe, īn şcoli,īn căminele studenţeşti , īn instituţiile publice, īn sălile de spectacol  ) ;

reducerea energiei electrice , pānă la oprirea sursei  ( cf. unor programe speciale ) ;

 reducerea  mijloacelor de transport īn comun - trenuri, autobuze, tramvaie - deplasarea  īntre localităţi , dar şi īn oraşe , devenind o mare problemă  ;

 reducerea programelor TV - pānă la ridicolul celor 2 ore de transmisiune  ; ş.a., ş.a.

Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea nemulţumirii populare .  ]

[ Vezi la Bibliografie :  Memorii şi Jurnale  ]

¤Guvern  Constantin  Dăscălescu  ( -I -)  ( 21 mai.'82- 28 mart.'85  )

- George Homoştean - Interne  ; Gheorghe Chivulescu - Justiţie ;Tudor Postelnicu - şeful Departamentului Securităţii Statului  Maxim Bergheanu - Muncă ; - Suzana Gādea- Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste  ;  

/ 5 iul.'82.Demolarea Bucureştiului :  "Centrul Civic " , "Casa Poporului " ....

 [ LD: Īn vederea construirii "Centrului Civic" , a "Casei Poporului " ,a bulevardului "Victoria Socialismului " , īncep marile demolări ale "micului Paris "  : străzi , monumente istorice , şcoli, magazine , pieţe, mahalaua , case , biserici  , linii de tramvaie, colinele  de pe cheiul  Dāmboviţei , cad sub asaltul buldozerelor, la simpla  arătare cu degetul a "tovarăşului " , care vizitează zilnic şantierele, urmat de o cohortă de activişti, arhitecţi. ingineri, constructori ..]

/ 14 iul.'82.< Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei  >

[LD: o altă mostră de ipocrizie şi  manipulare  grosolană  .Cu o pretinsă grijă pentru  sănătatea  populaţiei - susţinută  cu "argumente ştiinţifice medicale " , o drastică raţionalizare a alimentelor de bază (  trimise masiv la export ,  pentru "palata datoriei externe" ). ]        

1985

¤ Guvern Constantin Dăscălescu (-II -)  ,  29 mart.1985-22 dec.'89 .  

[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae Ceauşescu , format din peste 60 de miniştri ,vice-miniştri,  subsecretari de stat ,preşedinţi de comisii şi comitete .[ Vezi tabloul Cronologiagenocidului - legislaţie, etape ] -George Homoştean - ministru Interne ;  - Tudor Postelnicu (Departamentului Securităţii Statului ); - Gh.Chivulescu ( Justiţie );  

[LD:30 ian.2008]

Să fim lucizi : īn Romānia- ca şi īn alte state, de altfel,  niciodată aceste instituţii nu s-au bucurat de "stima" cetăţenilor ( precum Armata sau Justiţia ).Cel mult de respect, amestecat cu frică, şi īn momente de criză, de recunoştinţă .Jumătate de secol , īn regimul totalitar comunist - prin legislaţie, prin represiune ,  prin şcoală , propagandă şi artă - aceste instituţii au īntruchipat "organele represive" ale claselor exploatatoare, ale regimului burghezo-moşieresc, ale forţelor fasciste .Īn  mentalul colectiv romānesc antipatiile s-au transformat īn resentimente şi ură, ele fiind printre cele mai lovite instituţii de ordine internă. Mi se pare semnificativ  faptul că ,la această categorie, majoritatea deţinuţilor mor īn anchetă sau īn timpul pedepsei , iar penitenciarul Făgăraş pare a fi fost destinat ca ... mormānt al  comisarilor de poliţie, de siguranţă sau jandarmi .

[LD:20 iul.2008 ]

La televiziuni se anunţă record īn materie de candidaţi la Academia de Poliţie, Jandarmerie, Vamă. Părinţi şi elevi emoţionaţi etc etc ...Printre materiile care "se tem" este ... sportul.Dau şi la Istorie , dar acolo n-au emoţie !

Oare le va spune cineva , cāndva , despre soarta Siguranţei ,Poliţiei şi Jandarmeriei  din Romānia , sub dictatura comunistă ?Oare le va spune cineva, cāndva , despre rolul jucat de Poliţie şi Securitate īn represiunea revoluţiei din decembrie 1989 şi a Pieţii Universităţii ? Oare īn pregătirea lor profesională,se face şi vreun curs de Etică profesională , īn care să li se spună pānă unde merge asculatarea orbească a ordinelor ierarhice ?

[LD: 5 oct.2008 ]

La "tebeliziunea" OTV , dau peste un tip care face un fel de "poştă a redacţiei" , sau de "consultant juridic" care īncearcă să dea nişte explicaţii la nişte "cazuri" cu care oamenii se confruntă. Răspunde unui domn de 81 de ani - DANCIU GHEORGHE  - care ar vrea să-şi completeze dosarul pentru pensie cu anii petrecuţi la puşcărie .Fost ofiţer de Informaţii - dat afară prin nov.1951, apoi īnchis ( povesteşte pe scurt prin ce chinuri a trecut ; adaugă că la ispăşirea pedepsei i s-a cerut o Declaraţie că nu va spune niciodată unde a fost şi prin ce-a trecut )De unde să-şi procure dovezi ? A scris Memorii la Ministerul Justiţiei, la SRI, la Armată, şi este purtat de colo-colo ( citează cāteva răspunsuri cu  derobare de răspundere ...) Dl.de la OTV bălmojeşte ceva că... la Piteşti se găsesc arhive militare ; că... la CNSAS ar putea afla cine l-a turnat;... la Justiţie poate să fie sentinţa .Termină īncurajāndu-l să  nu-şi piardă speranţa - omul are 81 de ani ! şi să-şi caute drepturile. ] 

¤ VICTIME

[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strāngere de inimă pentru cei nepomeniţi] cazurile care  să īngăduie percepţia  corectă a substratului ideologic şi politic al genocidului  comunist, a mecanismelor terorii , a metodelor experimentate , ş.a. ]

Dicţionarele lui Cicerone Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris " ; format electronic la www.procesul comunismului.com ) ; Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ;

 Documente , Memorialistică , Istoriografie ,Biografii , Procese, Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare, Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV ; Presă , s-au aşezat pe rafturile unei veritabile  BIBLIOTECI dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul romān.Ca orice bibliotecă, ea va fi īmbogăţită pe măsură ce arhivele - īncă ferecate - se vor deschide.]

 

A.

-Adam Cornel

Fost comisar de poliţie īn Cernăuţi . Arestat īn 1948 şi omorāt īn timpul anchetei la Securitatea din Sibiu .

-Adam Tănase

Plutoner de jandarmi īn Zărneşti ( Braşov ), făcānd parte din Legiunea Ciuc.

Acuzat pentru sprijinul acordat partizanilor din Piatra Craiului ,a fost arestat şi condamnat la 3 ani īnchisoare ( sentinţa nr. 72/22 .01.1948 ) şi īnchis la Aiud.

-g-ral Aldea , Aurel, E

N. īn 1887, la Slatina ( Olt ),a avut o strălucită şi ascendentă carieră militară ,pānă īn 1944 .

S-a alăturat planurilor regale de scoatere a Romāniei din război ( 23 august'44 ) , şi , la solicitarea Regelui,a acceptat să fie ministru de Interne īn guvernul "Blocului Democratic" ,condus de generalul Sănătescu ( 23 august-3 nov.'44 ),īncercānd să atenueze  consecinţele pustiitoare ale ocupaţiei sovietice şi asaltul agresiv al "coloanei a V-a" cominterniste , PCR.

Sceptic īn privinţa posibilei convergenţe a partidelor din acea coaliţie -< hidră cu 4 capete , īn care nemulţumirile , resentimentele şi chiar ura erau evidente >, a devenit imediat ţinta tuturor presiunilor ce marcau acel īnceput de război civil īn Romānia.

Arestat la 27 mai 1946 ,īnvinuit de "complotare īntru distrugerea unităţii statului romān ", a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă īn procesul "Sumanele Negre "( 19 nov.'46 )

A murit īn temniţa Aiudului , pe 17 oct.1949.

-Aldea ,Alexandru N

Fost comisar de poliţie , n.īn 1887, Popeşti ( Argeş ).Arestat pe 9 apr.1957 , īn baza Decretului nr 62 /febr.'55 (strict secret, prevăzānd arestarea foştilor angajaţi la Siguranţă, Poliţie, Jandarmi )

Mort īn penitenciarul Făgăraş, īn nov.1958 .

-Albu ,Bucur ,B

Contabil la "Serviciul Special de Informaţii ",n.1910,la Răşinari ( Sibiu ) . Arestat la 15 iul.1950 , a murit la 11 august 1952, īn timpul anchetei.

-Alexa

Gardian la temniţa din Aiud. Arestat şi condamnat ptr. ajutorul acordat deţinuţilor politici şi pentru comportament uman La scurt timp după eliberare , a murit īn condiţii suspecte .

-Alexandrescu, Alexandru,N

N. īn 1908, la Comăneşti . Angajat la Serviciul Secret de Informaţii .Arestat pe 18 iulie 1948,

a murit īn detenţie .

-Alimănescu , Eugen Şt.

Maior  poliţie /miliţie. N. īn 1916 ,Slatina. .Arestat şi internat  īn 1951 ,īntr-un lagăr de muncă forţată .Īn acelaşi an, pe 26 dec.51 , i s-a clasat dosarul, actul de deces fiind datat cu 1958 .

-Ambrus ,Romulus

Ofiţer de jandarmi , originar din Arad. Arestat īn 1950, īnchis la Jilava şi Arad.

-Ananiu ,Anton D

Comisar poliţie, n.1893, Mogoşeşti ( Iaşi ) .Arestat pe 6 iul.949, a murit īn temniţa Văcăreşti.

-Ananiu ,Gheorghe D

Poliţist , n.īn 1898, la Hilişeu ( Botoşani ) .,Arestat pe 19 oct.1948 la Făgăraş.

A murit īn 1960, la Gherla.

-Andreescu,Traian

Inspector general de poliţie, n.īn 1913, la Văideeni ( Vālcea ) Dr. īn Drept, avocat .

Arestat la 18 iulie 1948 , īnchis pānă īn 1956 .Rearestat īn 1960, īnchis pānă īn 1964 īn baza  Decretului nr 62 /febr.'55 (strict secret, prevăzānd arestarea foştilor angajaţi la Siguranţă, Poliţie, Jandarmi ) A trecut prin penitenciarele din Jilava, Făgăraş , Periprava şi Uranus .

După eliberare , a plecat din ţară, stabilindu-se la New-York.

-Anghelescu , Ioan A.

Subcomisar de Poliţie , n.īn 11 dec.1887, la Tomeşti ( Iaşi ) A fost arestat īn 1945, condamnat şi a murit pe 19 mai 1964, la Aiud.

-g-ral Anton ,Constantin Şt.

N.īn 1894.General de brigadă, şef de Stat Major al Inspectoratului General al Jandarmeriei ,şef al Inspectoratului general ,numit pe 23 august '44.

A fost īnchis o perioadă , iar după eliberare ( 1959 ) i s-a acordat o pensie de merit pentru participarea la evenimentele din '44.

-Antoniu , Mihai

Şeful Poliţiei din Bārlad. A fost īmpuşcat mortal de lct. sovietic Mihail Mihailovici Krugulov pe 25 oct.1945 .

B.

-Baboianu, Aurelian

Şeful Legiunii de Jandarmi din Teleorman, arestat īn 1947, a trecut pe la Ministerul de Interne , penitenciarele din Văcăreşti , Jilava, Aiud.

-Barbu,

Fost comisar de Siguranţă. Condamnat īn toamna 1949, ca implicat īn mişcarea de rezistenţă condusă de Gheorghiu-Gheorghe Mărăşeşti, care activa īn regiunea dinspre Huedin a Munţilor Apuseni .

-Bălan, Ovidiu D

Poliţist, n.īn 1914. Arestat pe 18 iulie 1948 , a murit pe 18 iul1948, la Poarta Albă .

-Bălosu, Romulus.

Poliţist din Oradea. Arestat pe 18 iul1948, īnchis la Jilava şi Făgăraş, unde a murit pe 4 febr.1953.

-Becescu, Florin

Director SSI īn 1944. Ofiţer de poliţie , n īn 1906 . Autorul unei lucrări-documentare "Cu fierul roşu " īn care a descris metodele şi crimele sovietice aplicate īn URSS, pentru exportarea comunismului īn lume. Răpit de NKVD , īmpuşcat şi aruncat īntr-un şanţ pe marginea şoselei Bucureşti -Ploieşti .

-Bela, Tudor C.

Poliţist , n.īn 1896,la Ciugud ( Alba ). Arestat īn iul.1948 , a murit īn temniţă , pe 5 nov.1951.

-Bobonea, Ion P

Fost funcţionar la Serviciul Secret de Informaţii. Arestat īn 1948, a murit la Gherla, īn 1960.

-Boca,Gheorghe

Poliţist , n.īn 1894. Arestat īn 1948, a murit la Gherla pe 25 dec.1958.

-Boian, Ion

Sergent de stradă, absolvent al Acad. Comerciale din Braşov. Arestat şi torturat la Securitate , condamnat la 5 ani īnchisoare ,executaţi la Cetăţuia, Codlea, Jilava ,Aiud şi Penisula.

Rearestat īn 1958 īn baza Decretului nr 62 /febr.'55 (strict secret, prevāzānd arestarea foştilor angajaţi la Siguranţă, Poliţie, Jandarmi ) pentru "activitate intensă contra clasei muncitoare ".

Condamnat la muncă silnică pe viaţă ; "graţiat" īn 1964 ( Decretul 411 )

-Bondrescu

Mr de Miliţie ,şef Servici Judiciar pe Capitală .Fost anchetator īn procesului Maniu -Mihalache .

Īn 1950, a fost anchetat şi condamnat , īnvinuit de "crime de război " .

-Borcescu ,Traian

Fost şef la Serviciul de Informaţii din SSI  şi dir. de cabinet la Preşed.Consil. de Min

N.1899, la Cireşanu .Arestat īn 1944, dus la Moscova , anchetat la Liublianka , īn acelaşi timp cu lotul mareşal Antonescu.Revenit īn ţară īn 1952, a fost īnchis la Malmaison, anchetat de lt.col.Soltuţiu  , folosit ca martor al acuzării īn procesul Lucreţiu Pătrăşcanu .

A fost īnchis , apoi, la Făgăraş, Jilava şi Aiud, pānă īn 1964 ( Decret 411 )

-Bratu,

Chestor īn Craiova, pānă la 23 aug.1944.Condamnat la 25 ani muncă silnică.

Printre acuzele aduse la proces ,o palmă dată lui Marin Florea Ionescu ,ajuns secretar PCR, īn 1948.

-Brānduşescu ,Cristache

Comisar , n.īn 1906.Arestat īn iul.1948, īnchis la Jilava, Făgăraş şi Gherl, unde a murit īn 1959

-Brumă ,şi mai cum ?

Director al īnchisorii din Tg.Ocna .Īnlocuit şi condamnat (administrativ ) , deoarece s-a opus ofiţerului politic Sleam , să introducă "reeducarea" cu ajutorul studenţilor veniţi de la Piteşti .

-Buhai , Ion

Gardian la īnchisoarea Jilava, originar din Crucea de Sus ( Vrancea ).

Condamnat şi īnchis, deoarece a īnlesnit legături īntre deţinuţi şi familiile lor.

-Butaliu ,Gheorghe

Comandant al lagărului de prizonieri americani de la Sinaia. N. īn 1912 , la Bistreţ ( Dolj ) .

La 14 iul.1950, a fost condamnat la 12 ani muncă silnică,pentru comportare umană faţă de prizonieri ( cf.C.Ioniţoiu ).A murit īn īnchisoarea Aiud.

- Buzdugan, Eudoxiu

Comisar , n.īn 1910 la Băişeşti ( Suceava ).Arestat pe 20 iul1948 , īnchis la Tārgu Ocna , unde a murit pe 18 febr.1953.

-Buzdugan , Ion Gh.

Poliţist din Vaslui, n.īn 1902.Arestat īn 1948, īnchis la Jilava şi Cernavodă , unde a murit pe 15 febr.1952.

C.

-Caracaş, 

Colonel, fost comandant al Legiunii de jandarmi din Turnu Măgurele. Arestat īn 1947,īnchis la Văcăreşti , judecat şi condamnat , executānd pedeapsa la Aiud.

-Caravasili , Nicolae D.

N.īn 1895, la Chişinău .Comisar de poliţie la Cahul ( din  1920 )După cedarea Basarabiei īn 1940,s-a refugiat la Bucureşti , fiind tot comisar de poliţie . Arestat īn 1956,condamnat la 7 ani muncă silnică

-Caraza, Vasile Gr.

Jandarm. N.īn 1906, la Fărcaşa ( Neamţ ) .Pl.mj de jandarmi īn Piatra Neamţ. Arestat īn 1950, a murit la 4 febr.1951, īn spitalul penitenciarului Văcăreşti .

-Cenuşe, Marin Gh.

Şeful postului de jandarmi din Nuntaşi ( Constanţa ), n. īn Radu Negru ( Călăraşi ) .

Arestat la 9 aug.1949, pentru că nu a luat măsuri contra partizanilor din zona Babadag.

Condamnat la 15 ani muncă silnică , de Tribunalul Militar Constanţa ( sentinţa 553 / 13 oct.1949 ).Din dispoziţia lui Nicolski ( Ordinul 10.001 ) a fost īmpuşcat ( de Patriciu )  īn "trenul morţii " cu care era dus de la Aiud la Timişoara .

-Chira ,Iuliu / Iuliana -soţie /

Comisar de poliţie ,originar din Vama ( Satu Mare ).Arestat īn 1954, cu lotul prof.Ion Doroş. Condamnat la 19 ani muncă silnică , de Tribunalul Militar -Oradea . A murit la Aiud.

-Chiriac ,Mihai

[LD: 1) caz interesant, standard , ilustrānd cum a funcţionat  " lustraţia  comunistă"  īn cazul personalului organelor de Poliţie, Siguranţă, Jandarmerie.

Dacă s-ar īntoarce " foaia ", dacă această lege s-ar aplica acum, pentru securiştii care au arestat ,percheziţionat, anchetat , executat ... sutele de mii de victime ale represiunii comuniste,nostalgicii vechiului regim ar striga " r ă z b u n a r e ! "

Facem o cuvenită precizare : lustraţia comunistă a existat şi s-a aplicat ; lustraţia anticomunistă nu prevede aşa ceva ... şi tot continuă să fie  un proiect tergiversat, amānat .

LD:2)cazul este  interesant şi din p.d.v. conceptual , prin mutaţiile (inversarea ) sensului  "etichetărilor " cu semnificaţie politică : reacţionar,fascist, duşman al poporului  (negativ ?) īn opoziţie cu revoluţionar,comunist ,progresist , antifascist (pozitiv ?) 

LD:3 ) cazul dă un răspuns şi la circulaţia prejudecăţii ( sau supoziţiei  ) ,foarte răspāndită īn epocă , privind preponderenţa evreilor īn mişcarea comunistă , īn calitatea lor de persecutaţi de regimul antonescian.Doc.preluat din Lupu,Nicoară, Onişor,Sentinţe comentate ... ]

Poliţist de carieră ( 1919-1944 ) ,n.īn 1891, īn Movila Ruptă (raion Truşeşti ,reg.Suceava ) , urcānd īn ierarhie pānă la funcţia de comisar al Poliţiei din Huşi.

Arestat la 26 apr.1952 ;judecat şi condamnat la 8 ani detenţie grea ( Sentinţa nr.284 / 2 iun.1955 ) de Tribunalul Militar Teritorial -Iaşi , pentru "crima de activitate intensă īmpotriva clasei muncitoare şi a mişcării revoluţionare " (pedepsită cf. art. 193 / Cod Penal şi art.463 şi 304 Codul Justiţiei Militare ).Faptele -se spune īn sentinţă - au fost recunoscute de inculpat şi īntărite de mărturiile depuse de Herşcovici Solomon, Bruhman Iosif, Manea Fucs şi Lupu Moise  ,suspectaţi de activitate comunistă .

Cităm din Sentinţă : <Burghezo moşierimea pentru a īnăbuşi creşterea avāntului revoluţionar din ţara noastră a avut grijă să-şi făurească un aparat poliţienesc puternic.

Un astfel de organ poliţienesc a fost şi cel din oraşul Huşi , care pus īn slujba intereselor reacţiunii burghezo-moşiereşti  din Romānia,nu a precupeţit nimic din activitatea sa pentru a īnăbuşi ideile īnaintate ale luptei revoluţionare a elementelor progresiste , muncitoreşti şi antifasciste. [...] au fost īnfiinţate două lagăre locale ,unde au fost ţinuţi sub pază toţi cei suspecţi de activitate comunistă sau simpatizanţi comunişti [...] >

-Constantinescu, Telemac

Poliţist. N.īn 1908. Arestat la 20 iulie 1948. Omorāt īn timpul anchetei , la 7 iul.1952, la Făgăraş.

-Contici, Dumitru D .

Maior de jandarmi , īn Braşov. N.īn 1910, la Fălticeni.

Arestat la 4 martie 1950 .Condamnat la 20 ani muncă silnică . A murit la 1 apr.1951, la īnchisoarea din Tg.Ocna .

-Coropiţă , Marin

Poliţist din "brigada anticomunistă " .Arestat la 18 iul.1948, īncarcerat la Jilava. A acceptat să fie martor al acuzării īn procesul Pătrăşcanu (apr.'54 ).Īn locul eliberării promise, a fost dus la Gherla şi omorāt ( 21 mart.1960 ).

-Creangă ,Eugen

Inspector general la Siguranţa Preşedinţiei Consil.de Miniştri .Arestat pe 20 iulie 1948, ţinut arestat , fără proces, pānă īn 1956 , īn īnchisorile MAI, Jilava, Făgăraş, Dej .

-Creţu, Ion

Comisar din Tg.Neamţ . Arestat pe 20 iul.1948 ,īncarcerat la Jilava, mort īn penitenciarul din Făgăraş, īn 1950.

-Cristescu, Eugen

Directorul Siguranţei ,şeful Serviciului Special de Informaţii ,īn timpul guvernării Antonescu ( 15 nov.1940-23 aug.1944 )N.īn 1895, la Grozeşti ( Bacău ) Licenţiat al Facultăţii de Drept -Iaşi.

La 1 sept.'44, mareşalul Antonescu şi principalii colaboratori au fost predaţi de Emil Bodnăraş , g-ralului Malinovski ;la 12 sept.'44, s-a semnat Convenţia de armistiţiu .La 24 sept.1944, Eugen Cristescu a fost ridicat de NKVD şi dus la Moscova. Īn cele 18 luni,au fost supuşi unor lungi interogatorii.

La 24 martie1945,Serviciul Special de Informaţii  a trecut de la Ministerul de Război , īn subordinea preşedinţiei Consiliului de Miniştri, moment care va marca transformarea sa īn "poliţie politică " .

La 21 apr.'45 , cu Legea nr 312 :Vinovaţii de dezastrul ţării şi a crimelor de război prin care  Legile 50 şi 51( din ianuarie ) au fost comasate īntr-un  pomelnic acuzator care prevedea  <urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării şi a crimelor de război.

Pe 25 apr.'45 ,s-au definitivat Corpul acuzatorilor publici şi Completul de judecată al Tribunalului Poporului ( cf.Legii 312).Pe īntinderea unui an, Tribunalul Poporului a judecat 15 loturi de inculpaţi Īntre 3 - 8 aug.'45, se desfăşurase procesul celor 21 de foşti angajaţi ai Siguranţei Generale, Siguranţei Prefecturii Capitalei  şi Siguranţei Chesturii Cernăuţi .

Pe 2 mai, īn Consiliul de Miniştri ,Pătrăşcanu a prezentat actul de acuzare ;pe 4 mai , s-a anunţat Completul de judecată de la Tribunalul Poporului :Al Voitinovici (Voitin )-preşed ;asistat de C.Bālcu ( magistrat ) şi de judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asist .univ., un prof şi un avocat ) Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator public Dumitru Săracu  şi C.Dobrian ( procuror la C.de Apel Timişoara ).

   Eugen Cristescu , a fost readus īn ţară īn apr.1946, implicat īn procesul Ion Antonescu .

,care a īnceput pe 6 mai 1946."Lotul criminalilor" era  format din cca 17 inculpaţi ,ultimul pe listă fiind Eugen Cristescu ( şeful Serviciului Secret de Informaţii ).

Īn actul de acuzare , Eugen Cristescu a fost īnvinuit a fi fost < unul din stālpii dictaturii fasciste din Romānia > cu concursul şi complicitatea miniştrilor, generalilor şi a liderilor politici reacţionari inclusiv a lui Maniu şi Brătianu .ş.a.ş.a

Pe 17 mai  ( ziua a X-a ),printre cei 7 condamnaţi la moarte, figura şi Eugen Cristescu.

Pe 1 iunie ,Lucreţiu Pătrăşcanu (ministrul Justiţiei ) a prezentat regelui rezoluţia guvernului la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la moarte. Cu acest prilej el a cerut comutarea īn muncă silnică pe viaţă  pentru Eugen Cristescu .

Astfel se explică faptul că nu a fost īn lotul celor executaţi pe 1 iunie '47, luānd drumul īnchisorilor Unii autori vorbesc despre preţul "dubios" al acestei supravieţuiri ,despre anumite privilegii ce le-a avut īn detenţie. Este posibil.Ca istoric , reţin ca important faptul că a fost īnchis la penitenciarele Aiud, Dumbrăveni şi Văcăreşti şi că a murit īn  īnchisoare, la 12 iunie 1950, la 55 de ani .

-Cristescu, Gheorghe

[Fratele lui Eugen Cristescu]  Tehnician SSI , pānă īn 1945, cānd a fost silit să demisioneze.

A fost condamnat (contumacie ), īn legătură cu procesul pogromului de la Iaşi. A stat o vreme ascuns. Īn 1952, a fost prins, arestat şi condamnat .Eliberat īn 1964 ( Decretul 411 )

D.

- David,Anghelache

Gardian public al Poliţiei din Focşani ,n.īn 1913, din Obileşti (Vrancea ) .Aflat la post pe 2 dec.1944, a fost īmpuşcat mortal , cu focuri de revolver, de soldaţi sovietici īn stare de ebrietate.

-David ,Constantin

Inspector de Poliţie, avocat, n.īn 1877.Arestat, torturat, condamnat , īnchis la penitenciarul Făgăraş. Grav bolnav, a murit la spitalul-penitenciar Văcăreşti,la 80 de ani , pe 12 febr.1957.

-Dănescu, Dan Emanoil

Fost poliţist, ajuns muncitor. N.īn 1900, īn Giurgiu , domicialiat īn Roşiorii de Vede (Teleorman ) .

Arestat la 25 apr.1952, condamnat la 8 ani īnchisoare , pentru "activitate contra mişcării muncitoreşti şi comuniste ."A murit la īnchisoarea Văcăreşti , la 16 nov.1956 .

-Diaconescu, Ionel

Inspector la Prefectura Poliţiei Capitalei pānă īn 27 nov.1940 ( cānd a fost ridicat de legionari , dus īn pădurea Vlăsiei şi īmpuşcat ).A supravieţuit  asasinatului ,s-a pensionat şi trăia īn com. Cuptoare . La 18 iulie 1948 a fost arestat de Securitate ,dus la penitenciarul din Caransebeş, apoi la Jilava. Fără să fie judecat, grav bolnav, a murit la Făgăraş, din cauza condiţiilor de exterminare .

-Dinescu, Marin

Maior, comandantul Legiunii de jandarmi din Bihor.Era şeful unei organizaţii formată din ofiţeri  şi subofiţeri,care noaptea lipeau manifeste īn oraş, iar ziua căutau "făptaşii ".Īn urma unui denunţ , au fost arestaţi ( 17 persoane ). Dinescu a fost condamnat la 20 ani īnchisoare .Tot lotul a "trecut" prin Gherla, Baia Sprie, Oradea şi Cluj .

-Dinu ,Constantin

Poliţist. Arestat .Condamnat īn 1949 , pe baza unui dosar īnscenat de Alexandra Sencovici (acuzator public ). A ispăşit īn īnchisorile de la Dumbrăveni şi Aiud.

- Dinu ,Sterian,I.

Ofiţer de poliţie, n.īn1898,la Galaţi .Decorat īn primul război mondial (1916-1918 ) ,a fost  ofiţer de poliţie  la Ismail ( Basarabia ) şi Deva (1924-1948 ).

Arestat īn 28 aug.1948, a stat  īn īnchisoare 8 ani , (fără judecată), trecānd prin Jilava, Craiova, Tārgşor, Făgăraş, Sibiu şi Galaţi .

Īn 1956 , a fost judecat de Tribunalul Militar -Cluj , condamnat la 8 ani de īnchisoare - cei executaţi deja - pentru a se justifica arestarea prelungită.

-Doca, Teodor.

Sublct. jandarmi  īn Bihor. Arestat, judecat [ cu lotul "Vlad Ţepeş II " ? ]

Condamnat . A trecut prin penitenciarul Oradea ,Cluj, minele de plumb de la Baia Sprie.

-Dogean, Florea N.

Secretar de chestură la Rădăuţi (Suceava ), n.īn 1896 , la Roşiorii de Vede ( Teleorman ).

Arestat la 14 oct.1948.Omorāt īn timpul anchetei la Securitate , pe 18 aug.1953.

-Doran, Nicolae C.

Ajutor de comisar de Poliţie din Oraviţa ( Caraş Severin ), n.īn 1922, īn Ciclova .

A emis buletine false pentru legionarii urmăriţi, ajutāndu-i să treacă frontiera. S-a alăturat partizanilor din munţii Aninei şi Dognecei .

Arestat la 3 ian.1951, īntr-un grup de partizani .Executat pe 7 mai 1952, la Timişoara.

-Duduianu , Alexandru

Fost comisar de Poliţie īn Oltenia ,pensionat ( din Bucureşti ) .Arestat .Condamnat la 2 ani muncă silnică , prin Decizia 446 /27 sept.1951.Īnchis la Făgăraş şi lagărele de muncă de la canal.

-Dumitrescu, Constantin A.

Fost poliţist la MAI, n.īn 1876 , īn Bucureşti , stabilit īn Braşov (pensionar ).

Arestat la 25 martie 1952.A murit īn timpul anchetei , īn iul.1952, la Dumbrăveni .

-Dumitrescu ,Sava Gh.

Comisar -şef la Prefectura Poliţiei Capitalei .N.īn 1907, la Bozioru ( Buzău ) .

Arestat īn iul.1949, eliberat .Rearestat īn 1953, anchetat īn legătură cu Lucreţiu Pătrăşcanu.

, īnchis la Făgăraş. La procesul Pătrăşcanu ( apr.1954 ) nu a mai fost adus īn instanţă , i s-au folosit declaraţiile (după unele informaţii, ar fi murit īnainte de audiere ).

-Duţescu, Gheorghe

Sublct. de artilerie,de la 1 apr.1947,comandant al gărzii militare de la īnchisoarea Uranus , unde se aflau īnchişi o serie de foşti ofiţeri superiori ( g-ral Stavrescu, col.Sorescu, Ciobanu ş.a.).

Locţiitorul politic, cpt.Simion, i-a făcut raport că ar fi favorizat deţinuţii.

La sfārşitul lui '47, a fost dat afară din armată,trimis cu domiciliu obligator īn com.Scăeni -Boldeşti ( Prahova ).

-Duţu ,Teodor

 [ LD:īn 1999,şi-a onorat datoria de fost deţinut politic,scoţānd la Buzău, o carte-mărturie "Amintiri despre cei care nu mai sunt " ]

N. īn 1923, la Buzău .Licenţiat al Facultăţii de Drept -Bucureşti .

Īntre 1945-'47, membru al org.tineretului PNŢ -Buzău .După dizolvarea PNŢ, la sfatul unui fruntaş PNŢ, a intrat īn poliţie. La 26 martie 1948, a fost arestat sub acuzaţia de favorizare a urmăriţilor PNŢ.Anchetat şi torturat la Securitatea din Buzău şi Bucureşti , i- s-a īnscenat implicarea īntr-o org .subversivă ( "Pajura Neagră " ),creată chiar de Securitate .

Īn 1949,condamnat la 10 ani īnchisoare , īnchis la Aiud, īn regim de pedeapsă ( la zarcă );

īn 1952 , grav bolnav, a fost transferat la penitenciarul Făgăraş ;īn 1953, readus la Aiud.

După eliberare ,s-a īntors la Buzău ,fiind mereu īn supravegherea Securităţii .

E.

-Eftimie Vasile N.

Subofiţer de jandarmi , n.īn 1899, īn Bălceşti -Iaşi . Arestat , a murit la 27 dec.1960, īn penitenciarul Gherla.

-Encioiu ,Costică

Şeful Siguranţei din Craiova şi Calafat , pānă īn august 1944, cānd a fost īnlocuit de omul NKVD-ului, Dănescu. Arestat īn iulie 1948. Condamnat .A trecut prin penitenciarele Craiova, Piteşti Jilava şi Tārgşor, unde, din cauza tratamentului de exterminare, a murit īn 1949.

-Epure , Petre

Comisar la Siguranţa din Timişoara .Arestat īn iul.1948.Condamnat . Īnchis la Jilava, Tărguşor şi Făgăraş.

F.

-Farcaş,Anton L.

Plutonier.N.īn 899, la Arad. Arestat la 20 aug.1947.Condamnat la 5 ani īnchisoare pentru "īnaltă trădare" , de Tribunalul Militar -Timişoara.A murit īn timpul detenţiei , la Aiud, pe 5 dec.1947.

-Fehervari, Matei A.

Funcţionar la poliţia din Satu Mare .Arestat īn 1952, a murit īn timpul detenţiei , la 8 nov.1989, īn penitenciarul Făgăraş.

-Firică ,Haralambie Gh.

N.īn 1897, īn Bucureşti .Comisar ( de Poliţie ? de Siguranţă ? ) .Arestat īn 1950.A murit īn lagărul de la Capu Midia , din cauza condiţiilor de exterminare , la 10 febr.1953.

-Florescu ,Mircea P.

N.1896, īn Ploeşti ( Prahova ) .Comisar de Poliţie īn Brăila.

Arestat īn 1948.A murit īn timpul detenţiei ,la penitenciarul Făgăraş , pe 25 dec.1957 .

-Fodor ,Gheorghe

Locotenent de jandarmi .Arestat .Condamnat .Deţinut la Aiud.

-Foiciuc ,Gheorghe

Gardian public la Odessa īn anii 1942-'44, originar din Suceava .

Arestat de două ori īntre 1949-1957, ca fost legionar.Rearestat īn 1964, pentru īmprăştierea unor manifeste anticomuniste īn gara Suceava şi Rădăuţi .

-Frāncu ,Aurel V.

Comisar de Poliţie la Sibiu, n.īn 1896 .Arestat la 20 iulie 1948 .A murit īn timpul detenţiei īn penitenciarul Făgăraş , la 22 mai 1951.

- Fulga,Alexandru

Maior de jandarmi . Arestat şi dus īn lagărele sovietice īntre 1945 -30 nov.1955.Repatriat īn ţară ,dus direct la īnchisoare.

G.

-Gauft ,Ştefan

Colonel de jandarmi .Arestat īn 1946 , condamnat la muncă silnică pe viaţă .

Īnchis la Malmaison, Jilava şi Aiud.A murit īn timpul detenţiei , īn 1962.

-Gavăţ ,Ştefan

Lct.col. de jandarmi , n.īn 1920.Arestat īn 1945 .Condamnat la moarte ( sentinţa nr.1 / 22 mai 1945 ) ,considerat vinovat de "dezastrul ţării" .Pedeapsa i-a fost comutată īn muncă silnică pe viaţă .A murit la penitenciarul din Aiud, īn 1950, din cauza regimului dur la care a fost supus.

-Gārjob , Gh

Poliţist īn oraşul Buzău .Arestat īn 1949, condamnat la īnchisoare , īnchis la Aiud.

-Gārneaţă, Ion

Poliţist pensionar, n.īn 1899.Arestat de sovietici .Judecat şi condamnat la muncă silnică ,de un tribunal romānesc.Predat sovieticilor, deportat īn Siberia.A murit īn detenţie.

- Georgescu ,

Şef la biroul paşapoarte .Arestat , s-a sinucis īn arestul MAI, īn 1950.

-Georgescu ,

Şef secţie SSI .Omorāt īn incinta SSI de Nicolschi, īn 1945 ,din ordinul lui Emil  Bodnăraş.

-Georgescu , Grigore Gh.

Poliţist īn oraşul Caracal ( Olt ) .Arestat īn 1951 , a murit īn lagărul de la Peninsula , la 28 mai 1953 , din cauza condiţiilor de exterminare .

-Georgescu , Traian

Locotenet colonel , comandantul gărzii Ministerului de Interne ,īn 1945.

Arestat īn 1949 , anchetat īntre 1951-1956 (īmpreună cu alţi 5 ofiţeri ) sub acuzaţia că , pe 24 febr.1945 , la ordinul g-ralului Iosif Teodorescu , a deschis foc de mitralieră asupra mulţimii ce asculta discursul primului ministru Nicolae Rădescu ( 10 morţi şi peste 20 răniţi )

Īn realitate,acţiunea fusese o provocare pusă la cale de comunişti . Procesul s-a īncheiat īn 1956 , ancheta fiind oprită.

-Gheorghe ,Mihai

Avocat, director īn Ministerul de Interne , după 23 august 1944, preşed. asociaţiei "Tinerii prieteni ai anglo-americanilor " , n.īn 1910, īn Vălsăneşti -Muşăteşti ( Argeş ) .

Īmpuşcat la 9 august 1946 ,īn cabinetul preşedintelui Tribunalului Piteşti ,de o echipă condusă de Nicolae Ceauşescu şi C. Doncea.Īn incident , a mai fost omorāt Tică Popescu, şi 15 persoane ( printre care av.Gheorghe Apostol ) au fost bătute sau rănite.

-Gheorghiu ,Casian

Comisar .N.īn 1896, la Corni -Botoşani .Arestat la 20 iulie 1949.Īnchis la Jilava , Tărgşor şi Făgăraş , unde a murit īn timpul detenţiei .

-Gheorghiu , Dimitrie D.

Chestor īn Iaşi . N.īn 1900 , la Galaţi .Arestat la 22 ianuarie 1952 ; condamnat la 15 ani īnchisoare ; a murit la Gherla, la 13 iulie 1960.

-Gheorghiu ,Ion

Chestor , n.īn 1898, la Galaţi .Arestat , a murit pe 28 iulie 1951 īn penitenciarul Făgăraş.

-Gheorghiu , Nicolae

Funcţionar la Poliţţia din Bucureşti, n.īn 1891.Arestat , a murit la 5 mai 1959, la penitenciarul Făgăraş.

-Gheorghiu ,Vasile C.

Agent la Siguranţa din Bucureşti .Īmpuşcat pe 11 febr.1945, īn sediul Circumscripţiei de Poliţie 27 -Bucureşti ,de un soldat sovietic.

-Giurgiu ,Ştefan

Fost comisar īn Rădăuţi Bucovina.Arestat la 15 august 1949, de Securitatea din Rădăuţi .

La confecţionarea "dosarului " īn anchetă, neputānd fi dovedit cu legături īn PNŢ, a fost condamnat pentru ascultarea posturilor de radio străine.

-Goldstein , Isac

Agent de poliţie, n. īn 1900.Arestat ,a murit īn timpul detenţiei īn penitenciarul Făgăraş , la 3 oct.1957.

-Goldstein , Levi S

Agent de poliţie  n.īn 1901.Arestat , a fost omorāt īn timpul anchetei la Securitatea din Bucureşti ,la 7 martie 1951.

-Golgojanu , Florea

Plut.mj.de miliţie., n.īn 1906 .Arestat īn 1948 .A murit īn timpul detenţiei , la 9 iunie 1952.

-Grosu , Vasile

Funcţionar la Poliţie ( īn Bucureşti ? ).Arestat. Condamnat .A murit la 25 dec.1959, la penitenciarul din Făgăraş.

H.

-Haiduc, Ion L.

Poliţist īn Turda -Cluj ( serviciul de control al străinilor ) , n.īn Cāmpia Turzii ,īn 1894.

Arestat īn iulie 1948 , īmpreună cu alţi 30 de poliţişti din oraşul Turda.Īnchis la penitenciarele Piteşti şi Tārgşor, a fost transferat la Făgăraş, unde a murit din cauza regimului de exterminare impus de comandantul Lazăr Tibor.

-Halaicu , Gheorghe D.

Gardian public, n.īn 1916, la  Darabani-Botoşani .Arestat la 25 mai 1948 , torturat īn anchete, condamnat la 7 ani īnchisoare , de Tribunalul Militar-Iaşi .Īnchis la penitenciarele din Suceava şi Tārgu Ocna. A murit la 26 apr.1951,la penitenciarul Tārgu Ocna, īn urma torturilor suferite.

- Hatman ,

Plutoner de jandarmi. Arestat .Condamnat .Īnchis la Gherla ,a fost pus supraveghetor al deţinuţilor care făceau muncă silnică īn fabrică. A forţat oamenii la muncă pānă la epuizare , colabora cu administraţia ( denunţānd deţinuţii ) şi a colaborat cu echipa lui Ţurcanu.

-Hanu ,Traian / Hanu Vasile -frate /

-Traian- chestor la Poliţia din Aiud, īn timpul guvernării antonesciene- legionare (sept.'40-ian.'41 Arestat īn 1947 , īnchis  la Aiud şi eliberat .

-Vasile -prefectul jud.Turda ,īn timpul guvernării antonesciene- legionare (sept.'40-ian.'41 )

După rebeliunea legionară din 1941, a plecat īn Germania, fiind īn echipa "brigadierilor" lui Nicolae Petraşcu .Paraşutat īn toamna 1945 īn ţară, a fost fidel acţiunilor lui Petraşcu - pactizarea cu comuniştii - beneficiind de o perioadă de linişte .

Arestat -eliberat - rearestat īn anii 1948-'58,īn 1959a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă

,fiind īncarcerat la Aiud.A acceptat "reeducarea" şi a fost eliberat īn 1964 ( Decretul 411 )

-Henţea, Tiberiu M.

Legionar, ajutor de comisar la Prefectura Poliţiei -Bucureşti ( 1940 ), n.īn 1920 īn Sibiu .

A făcut războiul pe frontul de Est.După război, s-a stabilit la Gg.Mureş ( funcţionar la Prefectură ).

Arestat la 2 iunie 1948 ; condamnat la 15 ani īnchisoare de Tribunalul Militar - Sibiu; īncarcerat la Aiud, Gherla Ploieşti, Baia Sprie şi minele de plumb de la Cavnic.

La expirarea pedepsei, domiciliu obligatoriu īn Īnsurăţei-Brăila.

Eliberat īn 1964 , cu Decretul 411.

-Henzel ,Simion Em.

Pensionar, fost comandant de poliţie , n.īn 1885, īn Roşia Montana-Alba.

Arestat īn 1948.Īnchis la Turda, Tārgşor şi Făgăraş.A murit pe 15 dec.1951, la Făgăraş.

-Hera, Ion

Pensionar, fost secretar la Poliţie, n.īn 1885, la Cāmpulung -Argeş.

Arestat  īn 1948, a murit pe 4 iunie 1953, la penitenciarul Făgăraş.

-Herghelegiu, Aurel

Fost lct. de jandarmi , n.īn Piatra Neamţ. Arestat īn 1946.Condamnat la īnchisoare.

Īnchis la Jilava şi Aiud .

-Herlea, Liviu

Fost chestor īn  Deva , jurist , n.īn 1891, la Orăştie-Hunedoara.

Arestat la 20 aug.1948 ; īnchis la Tārgşor şi Făgăraş, unde a murit pe 28 dec.1948, din cauza torturilor la care a fost supus şi lipsei de īngrijiri medicale.

-Hopsis ,Nicolae

Comisar de poliţie din Sibiu.Arestat la 20 iulie 1948 .Īncarcerat la Jilava, Piteşti, Sibiu şi lagărele de la Canal.

-Hotineanu, Romulus

[LD:cazul se cere cercetat avānd īn vedere proporţiile ce s-au dat grevelor din '33,īn istoriografia comunistă . ]

Colonel magistrat .Arestat pentru că , īn 1933, a intervenit la greva de la Uzinele Griviţa.

A ordonat să se folosească forţa iar conducătorii comunişti să fie trimişi īn judecată.

Condamnat la īnchisoare.

-Hriţcu, Constantin / Victor C.-fiu /

Ofiţer de poliţie īn Bucureşti, n.īn 1899 .Arestat pe 11 iulie 1945 , de pe stradă de "gărzile patriotice ".Dus la penitenciarul MAI , apoi īn lagărul de la Slobozia ..Eliberat pe 23 dec.1945.

Dat afară din serviciu, a fost omorāt pe stradă, pe 5 dec.1948.Cazul nu a fost cercetat.

/ Fiul, Victor, a fost arestat pentru participare la manifestaţia de la 8 nov.'45.Eliberat.

Rearestat la 24 apr.1949, anchetat la sediul Securităţii din Calea Rahovei ;condamnat la 6 ani īnchisoare ( sentinţa nr.1079 /1949 , preşed. Alexandru Petrescu )

Deţinut īn lagărele de la Canal şi penitenciarul din Lugoj. Eliberat la 18 apr.1956.

-Husărescu, Zaharia

Fost inspector general la Siguranţă īnainte de război , licenţiat īn Drept, cunoscător al activităţii ilegale a PCR īn epoca interbelică.Pensionar.Arestat ; īncarcerat īn penitenciarele de la MAI, Tārgşor şi Făgăraş, unde a murit pe 9 febr.1959, din cauza condiţiilor de exterminare la care a fost supus.

I.

-Iancu ,Dumitru I.

Fost chestor la Poliţia-Iaşi , pensionar, n.īn 1888, īn com.Jina-Sibiu .

Arestat la 22 iunie 1948.Īnchis la Jilava, Tārgşor şi Făgăraş .

Decedat  la 11 ian.1954 , īn timpul detenţiei , la Făgăraş, īn condiţii de exterminare.

-Iancu , Marin /Luiza-fiică /

Ofiţer de Miliţie  ( la circulaţie ), din 1965.Arestat pe 4 mai 1981, pentru că a trimis scrisori la "Europa liberă " (ex.:despre  Elena Ceuşescu , īn fruntea partidului ).Torturat īn anchetă de g-ral Vasile Gheorghe .Condamnat la 10 ani īnchisoare , pentru "trădare şi propagandă īmpotriva partidului "  .Īnchis la Rahova şi Aiud. Eliberat īn 1986.

Participant la revoluţia din decembrie 1989,īn care fiica sa , Luiza , a fost īmpuşcată mortal ,la 21 decembrie , īn faţa Sălii Dales.

-Iancu, Marin I.

Jandarm pensionar , n.īn 1896, Cozieni-Olt. Arestat la 5 oct.1959.Condamnat la 5 ani īnchisoare , pentru "discuţii duşmănoase īmpotriva regimului ".

-Iatagan , Radu T.

Comisar īn Craiova-Dolj. Deşi , după 6 martie 1945, a colaborat cu oamenii noi ai Siguranţei ( "omul" şefului ,Bădică Ilie , fost zugrav ) ,a fost arestat īn 1950. Īnchis la Poarta Albă şi Jilava; eliberat īn 1956.

-Iencuş , Dumitru

[LD:nu avem date despre acest om.Schema īnchisoarii de la Oradea poate le va oferi. Pentru comportarea sa exemplară, este o datorie morală de a-l descoperi īn arhivele MAI .]

    Plutonier la penitenciarul din Oradea. După 1956, punāndu-şi īn pericol viaţa şi libertatea, a făcut zeci de drumuri la Bucureşti ,ducānd veşti familiilor de deţinuţi, īntorcāndu-se cu medicamente şi alimente pentru ei ( cu ajutorul  Mariei Achim ) .

S-a bucurat de recunoştinţa  familiilor şi deţinuţilor.

-Ignătescu, Gheorghe I.

N.īn 1910, īn com.Părhăuţi, raion Rădăuţi -Suceava ,licenţiat īn Drept .Īntre 1941-'44, comisar de poliţie, şef al biroului de Siguranţă īn Cetatea Albă -Basarabia [ "URSS " -se spune īn Sentinţă ] .Īn acel servici şi īn respectiva perioadă - se spune īn Sentinţă -<... a īmpiedicat acţiunile clasei muncitoare şi a mişcării revoluţionare prin aceea că a luat parte la raziile ce s-au făcut īn preajma sărbătorilor muncitoreşti , la urmărirea , supravegherea şi percheziţia acestor elemente cu scopul de a īmpiedica acţiunile cu caracter revoluţionar .> 

Arestat īn 1949 , a reuşit să evadeze. Prins şi rearestat īn 1955.Condamnat la 6 ani detenţie grea  ( Sentinţa nr.409 / 29 sept.1955 ) de Tribunalul Militar-Iaşi ( īn deplasare la Rădăuţi ) pentru

"crima de activitate intensă īmpotriva clasei muncitoare " (pedepsită prin art.193 -Cod Penal şi  art.307 Codul Justiţiei Militare ).

-Ioan, Constantin V.

Funcţionar la Poliţia din Focşani , n.īn 1889 , īn Focşani-Vrancea. Arestat īn 1949. A murit pe 16 decembrie 1951, īn penitenciarul Făgăraş, din cauza condiţiilor grele şi a unei boli netratate .

-Ionescu, Aurel N.

Poliţist pensionar, n.īn 1886. Arestat la 5 august 1955, a murit la 15 martie 1956, īn timpul detenţiei, la Făgăraş sau Aiud.

-Ionescu , Dumitru

Ex-comisar de poliţie ,īn oraşul Buzău . Arestat ; judecat cu "lotul Pajura Neagră " ; condamnat la 10 ani īnchisoare ( sentinţa nr.972/ 24 iunie 1948 ) de Tribunalul Militar-Bucureşti Īncarcerat la penitenciarele MAI, Aiud şi Făgăraş.

-Ionescu, Gheorghe T.

[LD: acest caz -prezentat de Lupu -Onişoru( Sentinţe comentate ) şi de Cicerone Ioniţoiu ( Dicţionare ) - ilustrează , pe de o parte, felul cum comuniştii au cerut pedepsirea celor care i-au persecutat īnainte de 1944, pe de altă parte, condamnările grele aplicate celor care au folosit tortura īn anchete .

 Extrapolānd situaţiile, ne īntrebăm retoric : oare ce condamnări ar trebui să primească anchetatorii din epoca comunistă ?]   

Ex-comisar adj. de poliţie īn oraşul Iaşi ,  pensionar īn Bucureşti, n.īn 1888, īn Brăila.

/ Primul proces: judecat (īn lipsă ) la Secţia 1 Penală (Complet de judecată format din consilierii Gh.Ionescu (1), Gheorghe Ionescu(2) -Baldovin ;procurorul Iancu Cioară şi asesorii populari Ivan Rafail, Oliviu Achim, N.Carabineanu ).Condamnat la 20 ani īnchisoare şi  confiscarea averii,  (Decizia penală nr.161 / 19 ian.'49 ) ,pentru "crime de război " ,pentru că ,īn 1940,s-a infiltrat apoi a predat parchetului ( iul.'40 ) un grup de tineri comunişti evrei .Din declaraţiile martorilor acuzării (cāţiva din arestaţii din '40 şi cāţiva părinţi de-ai tinerilor ) a rezultat că , īn timpul anchetelor, comisarul i-ar fi schingiuit. (Cf.Lupu-Onişoru )      

/Al doilea proces :arestat la 9 sept.1948 , judecat īn lipsă ( deşi era arestat ),condamnat la 20 ani īnchisoare  ( sentinţa nr.161/ 19 oct.1949 ) de Tribunalul Militar - Bucureşti

A murit pe 5 nov.1951, la penitenciarul Făgăraş. (Cf. Ioniţoiu ) 

-Ionescu, Victor V.

Funcţionar la poliţia din Iaşi, n.īn 1904.Arestat la 27 ianuarie 1951 ; torturat la anchetă .

A murit la 7 apr.1952, īn timpul detenţiei ,la penitenciarul Făgăraş.

-Iordan , Ştefan

Comisar la Prefectura Poliţiei din Bucureşti, n.īn 1898.

Arestat cu un lot de poliţişti .Īnchis la Tārgşor apoi la  Făgăraş.

Mort la 27 febr.1954,īn timpul detenţiei , la Făgăraş, din cauza condiţiilor de exterminare .

-Irimia , Dumitru I.

[ LD: cazul este banal şi puţin spectaculos. El ilustrează grija sistemului totalitar printr-un fel de măsură preventivă, pentru a nu se produce "defecţiuni" īn aparatul represiv. ]   

Sergent major la Securitatea din Fălticeni . Arestat la 5 oct.1949 ,pentru presupuse legături cu organizaţia anticomunistă "Gărzile Decebal" .Condamnat la 1 an şi 6 luni īnchisoare , de Tribunalul Militar-Iaşi ( sentinţa nr. 782 / 20 sept.1950 ).

-Irimia ,Gheorghe

Plutoner de jandarmi īn jud. Suceava . Arestat ; judecat pe 21 sept.1946 ,de Curtea Marţială a Comandamentului 4 teritorial ,pentru "sprijinirea partizanilor din Bucovina "

-Isopescu, Modest E.

Fost colonel de jandarmi, fost prefect , īn Bucureşti .N.īn 1895 , īn Frătăuţii Vechi-Suceava.

Arestat īn mai 1945 ; condamnat la muncă silnică pe viaţă ,a murit īn penitenciarul Aiud,

( 1948 ) din cauza regimului de exterminare la care a fost supus.

-Istrate, Alexandru

Sergent major īn Legiunea de jandarmi Someş, n.īn Cieşti , com.Lunca Corbului - Argeş.

    Īn 1946 ,a pactizat cu ţăranii de pe Valea Cieştilor, revoltaţi de teroarea din campania electorală şi falsificarea alegerilor din 19 nov.1946, care au pornit să ia cu asalt oraşul Dej.

Arestat īn noaptea de 9 dec.1946 , a evadat de la penitenciarul din dej şi , īmpreună cu Mocanu Gheorghe şi Rusu Vasile, s-a ascuns īn munţii Piatra Craiului. Condamnat la 6 luni īnchisoare ( īn lipsă ),de Tribunalul Militar-Cluj ( sentinţa nr.379 /4 febr.1947 ), pentru evadare.

   La 21 august 1947, s-a īntors īn comuna natală (Cieşti-Argeş )şi s-a predat autorităţilor Īn timpul anchetei ,a  colaborat cu organele de Securitate, mărturiile sale aducānd īn  īnchisoare peste 20 de persoane acuzate de participare la o "insurecţie armată" condusă de naţional- ţărăniştii Ghiţă Popp şi Ionel Anton Mureşanu.A fost folosit ca martor al acuzării , īn procesul Maniu -Mihalache .

   Inclus şi judecat īn "lotul Ghiţă Popp ", a fost condamnat la 5 ani īnchisoare ( sentinţa nr. 72 / 1948 ) de Tribunalul Militar-Cluj.

A executat   pedeapsa la penitenciarele MAI, Văcăreşti şi Aiud.

-Istrate ,George

Colonel, comandantul Legiunii de jandarmi Severin.Arestat īnm 1949 ; condamnat .

-Izbaşa, Ion

Jandarm īn Arad, n.īn Juliţa , com.Vărădia de Mureş -Arad, n.īn 1920. Arestat la 11 mai 1950 ; condamnat la 10 ani īnchisoare , de Tribunalul Militar-Timişoara . Eliberat la 29 oct.1955, prin reducerea pedepsei .

J.

-Jarnea, Dumitru

Fost poliţist, contabil īn oraşul Constanţa,implicat īn mişcarea de rezistenţă din Babadag [  care-şi propusese eliberarea deţinuţinuţilor de la Canal , luarea de ostateci din rāndul Secutrităţii , confruntarea cu trupele sovietice din zonă ]

Arestat la 19 iulie 1949 ; judecat cu "lotul preotului Mihăilescu " ; condamnat la muncă silnică pe viaţă ( sentinţa nr. 553/ 13 oct.1949 , semnată ca preşed. de col.Pavelescu Constantin şi procuror mr.Dinulescu Ion ) de Tribunalul Militar -Bucureşti .Īnchis la Jilava şi Aiud.  La 10 martie 1950 a fost transferat şi executat la Timişoara , din dispoziţia lui Nicolski 

( Ordinul 10 002 ) .Decesul a fost īnregistrat după 7 ani, īntr-un registru secret al Oficiului Stării Civile-Timişoara .

K.

-Kintescu, Gheorghe M.

Ofiţer de cavalerie , n.īn Craiova, īn 1901. Īn perioada dec.'44-6 mart.'45, a fost subdirector general al Serviciului Special de Informaţii , funcţie din care s-a ocupat, īn realitate, de

informaţii pentru  Mişcarea  Naţională de Rezistenţă organizată de Aldea-Popp -Bujoi.

Arestat la 27 mai 1946 , sub acuzaţia de implicare īn acţiunile org."Sumanele Negre" .

Condamnat la 5 ani īnchisoare ( 19 nov.1946 ) ; folosit ca martor al acuzării īn procesul Maniu -Mihalache (nov.'47 ).A murit la 1 apr.1948 , la Aiud .

-Kiriţescu, Iosif

Inspector īn Poliţie. Arestat īn iulie 1948 ; a murit īn timpul detenţiei, la Aiud.

L.

-Lecca, Radu

N.īn 1890, īn satul Leca Ungureni ( Bacău ) .Studii economice la Viena ; corespondent economic al ziarului berlinez Volskischer Beobachter .

Subdirector general la Siguranţă , director la cabinetului Preşedinţiei Consiliului de Miniştri , comisar guvernamental pe problemele evreeşti , īn regimul mareşalului Ion Antonescu

( 14 sept.1940-23 aug.'44 ).

   Arestat la 24 sept.1944 ; predat sovieticilor , făcut prizonier şi trimis la Moscova cu principalii colaboratori ai mareşalului Ion  Antonescu (transportaţi cu trenul,apoi la un castel ,apoi īn īnchisoarea "Liublianka"(2 sept.'44-apr.'46 ).Īn cele 18 luni, supus  unor  lungi interogatorii .

  Judecat īn "procesul marii trădări naţionale"  (īntre 6 mai -1 iun.'46 ) , avānd pe banca acuzaţilor 17 inculpaţi din cele trei cabinete a guvernării antonesciene. Īn jurul a trei mari culpe se va instrumenta judecata :alianţa cu Hitler ,războiul contra URSS şi holocaustul aplicat populaţiei evreieşti .

Completul de judecată format din  Al Voitinovici (Voitin )-preşed ;asistat de C.Bālcu ( magistrat ) şi de judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asist .univ., un prof şi un avocat ) Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator public Dumitru Săracu  şi C.Dobrian ( procuror la C.de Apel Timişoara ).Acuzatorii  publici au cerut pedeapsa cu moartea .

Pe 17 mai , la pronunţarea sentinţei,Radu Lecca figurează printre cei condamnaţi la moarte

( alături de Ion Antonescu, Mihai Antonescu ,CZVasiliu , C.Pantazi , Eugen Cristescu , Gh.Alexianu ) ; pe 25-31 mai'46 ( la recursuri  )şi pe 1 iunie '46 (rezoluţia guvernului )i s-a comutat  pedeapsa īn muncă silnică pe viaţă Cel care a prezentat Regelui Mihai , pentru semnare,Rezoluţia guvernului, a  fost Lucreţiu Pătrăşcanu ( ministru Justiţiei ): < pentru īnalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de graţiere făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu , Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu şi comutarea īn muncă silnică pe viaţă a pedepsei cu moartea aplicată condamnaţilor Constantin Pantazi , Radu Lecca şi Eugen Cristescu >

   Īn 1954, ajuns īn boxa acuzaţilor, acelaşi Pătrăşcanu declara că hotărārea finală īn materie de graţieri īn '46 , a fost luată la "sugestia" a doi membri din Comisia Aliată de Control (sovietic şi englez)şi a unui conducător PCR( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu -ministru de Interne )

La acel proces, Radu Lecca a fost adus din detenţie , ca martor al acuzării.

Grav bolnav ( paralizat ) , a fost eliberat de la Jilava ,pe 15 apr.1963.

-Lemnaru, Ion

Poliţist īn com.Vultura-Constanţa.Arestat īn 1951, a murit pe 4 ian.1956, īn lagărul exterminator de la Capu Midia.

-Leonte, Radu

Şeful poliţiei din Mediaş ( Sibiu ) , īn perioada guvernării Antonescu-legionari ( sept.'40-ian.'41 )

Arestat īn mai 1948 ; condamnat la 20 ani muncă silnică ;īncarcerat  la Aiud , unde a refuzat să-şi facă "autodemascarea"  şi să se supună "reeducării" .

-g-ral Leoveanu, Emanoil M

N.īn 1887 , īn Craiova-Dolj.Absolvent al Şcolii Militare de Ofiţeri de Artilerie , combatant maior īn primul război mondial. Absolvent al Şcolii Superioare de Război (1920 ); absolvent al Facultăţii de Drept ('23 ) şi al Academia de Īnalte Studii Comerciale -Cluj ('26 ).

   Secretar general īn Ministerul Apărării Naţionale  ( '29 ) ;general de brigadă ('37 ) ; comandant al Diviziei 35 Infanterie ('41 ) ; director general al Siguranţei Statului īn timpul rebeliunii legionare ( 21 ian.-1 dec.'41 );general de Corp de Armată -Corp 7,3,4 - pe frontul de Răsărit (1942-'43 ) ; rănit pe frontul de Vest (31 oct.'44 ).

   Din 1946 , a intrat īn colimatorul Tribunalului Poporului. Arestat la 17 mai 1951.Īnvinuit de arestări, internări şi schingiuiri īn lagăre,deoarece  nu i s-a putut proba vinovăţia ,a fost acuzat de "activitate intensă īmpotriva clasei muncitoare " .

Condamnat la 10 ani muncă silnică (sentinţa nr.1.683 /9 nov.'57 ) de Tribunalul Militar-Bucureşti .A murit īn timpul detenţiei , pe 26 mai 1959 , īn penitenciarul exterminator Făgăraş.

-Leoveanu ,Şerban

Comandant al lagărului din Tg.Jiu -Gorj.Arestat ; condamnat ; folosit ca martor al acuzării īn  procesul lui Lucreţiu Pătrăşcanu ( 1954 )

-Lisnic, Iacob

Plutonier de jandarmi .Arestat īn 1949 , condamnat la īnchisoare, trimis īn lagărul de muncă forţată la Periprava .Ca brigadier, s-a comportat ireproşabil cu deţinuţii .

-g-ral Liţeanu , Gheorghe I.

N. īn 1888, īn Galaţi. General de divizie, directorul Siguranţei ,destituit de Ion Antonescu, la 9 sept.1940.Ministru subsecretar de stat īn guv.Sănătescu (23 aug.-3 nov.'44 )

Arestat (cānd ? ) ; condamnat (cānd ? ) şi īnchis la Jilava şi Făgăraş.

A murit īn detenţie, pe 17 febr.1959, īn penitenciarul de exterminare din Făgăraş.

- Lucaci , Ion

Fost comisar de Poliţie īn Cluj şi Petroşani.Arestat īn 1950; condamnat la 15 ani muncă silnică.

-Lupuliu , A.

Fost chestor de poliţie , n.īn PLoeşti ( Prahova ) .Arestat īn 1948 ;judecat īntr-un "lot  poliţişti"

condamnat la īnchisoare  , a executat pedeapsa la Jilava şi Făgăraş.

(Nu ştim dacă a supravieţuit  regimului de exterminare a poliţiştilor ,practicat īn  penitenciarul Făgăraş.)

- Lupuţiu, Aurel I.

Comisar şef la Inspectoratul Regional al Poliţiei -Timişoara, mutat la Lugoj pe 7 nov.1944.

N.īn1899, īn  satul Lupeşti, com.Vărădia de Mureş  (Arad ).

Arestat īn 1950, cu un "lot de poliţişti " ; detenţia la Jilava, Tārgşor şi Făgăraş.

A murit  īn detenţie, la Făgăraş, pe 1 mai 1959.

M.

-Macovei,Nicolae Al. /Alexandru,Traian ,Viorel-fraţi /Eugenia,Tereza-surori /Fetiţa / Nepotul Familie greu īncercată īn perioadă,nepoţi ai fruntaşului ardelean Ştefan Cicio Pop.

Patru fraţi şi un nepot ,din satul Bucium Nuntari (Alba ),implicaţi īn lupta de partizani condusă de Nicolae Dabija.

/Nicolae- fost angajat al Siguranţei ,cu misiunea de a urmări activitatea comuniştilor (printre alţii ,şi pe a Anei  Pauker ). Pensionat īn 1945, a revenit īn comuna natală.

"Supravegheat" ca "duşman al poporului" de activistul comunist din comună. Īn 1948 , īmpreună cu cei trei fraţi, s-a refugiat īn munţi , alăturāndu-se partizanilor conduşi de Nicolae Dabija.

Pāndit ,urmărit, pārāt,implicat īntr-o serie de ciocniri cu poliţişti şi securişti, a revenit pe ascuns īn Bucureşti .Depistat de Securitate īn 1952, a fost surprins acasă şi īmpuşcat īmpreună cu fetiţa sa de 4 ani .Corpurile au fost ridicate şi arse la crematoriu .

-Macovei ,Tiberiu Z.

Locotenent-jandarmi, batalionul din Orăştie. N. īn 1919 ,īn satul Tătārlaua , com Cetatea de Baltă -Alba. Arestat īn sept.1947-după denunţul unui sergent subaltern - sub īnvinuirea că a īncurajat intenţia  ţăranilor de a lua cu asalt oraşul Dej , revoltaţi de falsificarea alegerilor din 19 nov.1946.Judecat cu "lotul Ghiţă Pop " de Tribunalul Militar din Cluj .

Achitat din lipsă de probe (sentinţa nr. 72 / 22 ian.1948 )

-Magdo, Ion  

[LD: ca şi īn cazul procesului Lucreţiu Pătrăşcanu, foarte posibil un caz īnscenat ,pentru urzirea  procesului  Vasile Luca ]

Arestat īn 1952; bătut īn anchetă  a recunoscut că a fost agent de Siguranţă şi a făcut legătura īntre comunistul Vasile Luca şi comisarul Bănciulescu .Judecat īn procesul Vasile Luca .

-Maghiar, Augustin A.

Comisar la Poliţia din Oradea, n.īn 1906, īn satul Galşa, com.Şiria-Arad ( fiul canonicului greco-catolic Augustin Maghiar,decedat īn penitenciarul Sighet, īn 1951 )

Arestat īn 1948  cu "lotul poliţiştilor " , a murit pe 17 oct.1959, īn penitenciarul Făgăraş , din cauza regimului special de exterminare.

-Mailatescu, Florian A.

Īn decursul carierei, comisar de Poliţie la Sighet, Cluj şi Turda .N.īn 1891, īn com.Cetatea de Baltă-Alba .Arestat īn 1946 ; judecat şi condamnat īntr-un "lot de poliţişti "  ; īnchis la Cluj, Jilava ,Tārgşor şi Făgăraş.A murit pe 21 nov.1951, īn detenţie ,la Făgăraş , din cauza regimului sălbatec de exterminare.

-Maimuca ,Constantin N.

Jurist, cu o carieră de cca 20 de ani la Siguranţa şi Poliţia romānă  ( 1919-1941 ).

N.īn 1896, īn Macedonia (Monastir ),stabilit īn Romānia , licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti şi Paris. Cunoscător a şase limbi străine, īn timpul primului război mondial a fost īnrolat translator īn armata franceză. Revenit īn Romānia la sfārşitul războiului, din 1919 a fost angajat funcţionar la Siguranţă , īn diverse localităţi şi servicii.

   Īntre 1930-1940 , a fost  şef al Inspectoratului Regional al Siguranţei din Basarabia, unde a reuşit să anihileze mai multe reţele comuniste infiltrate de sovietici .Īn acea perioadă, īmpreună cu lct.col.Aurel Panaitescu , a publicat lucrarea "Tehnica şi tactica comunistă " .

Īn aceeaşi perioadă, a intrat īn conflict cu Ion Antonescu ( cmd.Corpul 3 Armată din Chişinău ), pe tema represiunilor contra legionarilor (ordonate de Carol al II-lea ) .

     Īn iul.1940 (după anexarea  Basarabiei  de către URSS )  a fost numit la Direcţia Generală a Poliţiei , iar din nov.1940,după abdicarea regelui Carol II, īn regimul antonesciano-legionar, a fost numit īn conducerea Siguranţei  ( īn subordinea lui Alexandru Ghica )

    Īn ianuarie 1941, a luat parte la rebeliunea legionară, baricadāndu-se cu Ghica īn clădirea Siguranţei Generale.După īnfrāngerea rebeliunii de către Ion Antonescu, a fost judecat şi condamnat la 5 ani īnchisoare. 

După 23 august'44, a lucrat ca avocat īn baroul Ilfov.

Arestat la 18 iul.1948  ; judecat cu un "lot de 37 foşti poliţişti " ; condamnat la muncă silnică pe viaţă (sentinţa nr.85 /30 martie 1957 ), de Tribunalul Militar-Bucureşti .

Īnchis la penitenciarele Jilava, Făgăraş, Tārgşor, Aiud, Sibiu şi Gherla, unde a murit pe 1 dec.1962.

-Malamuceanu, Gheorghe Gh.

Comisar şef de Poliţie īn Bucureşti, n.īn 1890, īn Ploeşti -Prahova.Eliberat din funcţie la 24 iul.1945 ;arestat  īn 1949 ( sau 11 aug.1951 ) ; īnchis la Jilava, Tārgşor şi Făgăraş.

A murit la 1 iul.1957 (sau 1 iulie 1959 ) , īn timpul executării pedepsei, la Făgăraş, din cauza regimului  la care a fost supus .

 

-Mangra,Gheorghe

Plut.de jandarmi īn com.Măderat,n.īn com.Sāmbăta ( Bihor ). Arestat īn ian.'56 , īnvinuit de sprijinirea partizanului Adrian Mihuţ.Condamnat la 10 ani muncă silnică ( apr.'57 ) .

Detenţia la Gherla şi īn lagărele de muncă forţată .

 

-Manolescu ,Alexandru I.

Comisar de poliţie īn Bucureşti ,  n.īn 1908 , īn satul Uda de Sus, com.Uda-Argeş.

Disponibilizat īn febr.'45 ;reīncadrat la Prefectura Poliţiei -Bucureşti pe 1 apr.'45.

Arestat īn 1949, a murit pe 14 iul.1952, īn penitenciarul Făgăraş.

 

-Manoliu, Eugen

Comisar de poliţie īn Bucureşti (probabil ) .Arestat pe 18 iul.1950 ;īnchis la Jilava ,Făgăraş, Gherla, Jilava .A murit īn timpul detenţiei .

-Marin,Ştefan

Soldat īn batalionul 509-Jandarmi . Īn serviciu de santinelă la un depozit de muniţii, a īmpuşcat mortal un ofiţer sovietic care voia să intre cu forţa īn depozit .Executat de NKVD-ul sovietic īn nov.'44.Autorităţile romāne nu au obiectat .

 

-Mateescu , şi mai cum ?

Comisar de poliţie. Īmpuşcat īn Cernăuţi , pe 28 iunie 1940, īn timpul ocupării oraşului de trupele sovietice.

 

-Măeţiu ,Vichentie N.

 

Salariat la Poliţia-Braşov, n.īn 1908 ,īn Feldioara , com.Ucea -Braşov.

Arestat , a murit pe 20 mart.'59,  īn penitenciarul Făgăraş , din cauza condiţiilor de exterminare

 

-Măgheruşean , Leon A.

Gardian public īn oraşul Bistriţa-Năsăud, n.īn 1892, īn com.Şieu, Odorhei-Bistriţa.

Devenit om de servici la loja francmasonică Marele Orient din Bucureşti,i s-a fixat domiciliu obligatoriu īn satul Viişoara , com.Cobadin-Constanţa.

A murit īn timpul pedepsei, pe 9 iun.1961.

-Mānaru, ( ? )

Pensionar, fost comandant al īnchisorii Doftana.Arestat īn 1949 , a murit prin sufocare , la penitenciarul Jilva, pe 10 oct.1950 ( celula  6 reduit , cu ferestrele bătute īn cuie,īn care fuseseră īnghesuiţi 280 deţinuţi ) 

- g-ral Meculescu, Teodor Gh.

N.īn 1889 ,īn Piteşti -Argeş. Ofiţer de artilerie, combatant īn primul război mondial - Mărăşti şi Mărăşeşti - decorat pentru fapte de vitejie cu Coroana Romāniei, Steaua Romāniei şi Virtutea Militară.Din 1919, a trecut la Jandarmerie, urcānd īn ierarhie pānă la gradul de general, fiind comandantul Jandarmeriei Dobrogea , iar din 1941, după eleberarea Basarabiei, a trecut la Comandamentul Jandarmeriei din Chişinău .

  Arestat īn 1948 ; ţinut 6 ani īn īnchisoare , fără proces . Īn 1954, i s-a īnscenat un proces pentru pretinse crime de război īn Basarabia, fiind condamnat la 15 ani īnchisoare; eliberat la recurs (din lipsă de probe ).

  Rearestat īn 1957,acuzat că a participat la arestarea comunistului Filimon Sārbu , pe baza unui dosar cu probe şi mărturii  false ; condamnat la 20 ani īnchisoare ; īnchis la Uranus, Văcăreşti, Jilava, Gherla, Aiud, Piteşti.După 7 ani detenţie,  "graţiat" īn 1964, cu Decretul 411 .

-Medrea, Florian

Ofiţer de carieră ( căpitan īn armata austro-ungară, īnainte de 1918).

Comandantul detaşamentului de pază militară a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia (1 decembrie 1918 ),cu funcţii  integrate īn ierarhiile militare ale  Romāniei Mari.

Din 1928, a īndeplinint , altenativ şi  funcţii administrative sau poliţieneşti : chestor al Siguranţei īn Cluj īn guvernările PNŢ şi Iorga ( 1928-'34 ) ;prefect al jud.Bistriţa Năsăud īn guvernul Armand Călinescu, īn regimul carlist ( 1939 ) ; prefect de Orhei ,după eliberarea Basarabiei , īn regimul Antonescu ( 1941 ) ;inspector la Siguranţa Cluj ( după 23 aug.1944 ).

Īmpuşcat mortal , pe stradă , īn Cluj, īn 1946.

-Mihalcea, Constantin

[LD: nu abordăm  fondul psiho-moral al aceste categorii. "Cazul  "  ilustrează , pe de o parte, procedurile diabolice folosite de organele de represiune :şantajarea persoanelor pasibile de răzbunarea fostelor victime - comuniştii ilegalişti  - sau intrānd īn categoria celor vizaţi de Legea 312 ; pe de altă parte, dă o idee privind caracterul oamenilor īn situaţii extreme.

Durul anchetator profesionist , laş, fricos, vulnerabil la şantaj. ]   

Inspector general la Siguranţă  ( pānă īn '44, cunoscut la Galaţi pentru urmărirea comuniştilor ).

Īn 1945, arestat pentru scurtă vreme, a fost  eliberat şi avansat director la Serviciul de Contrainformaţii .

Pe 12 iul.'47 (aflatīn concediu la Mare ) a fost chemat urgent la servici, unde, pe 14 iul. , Nicolschi l-a desemnat să se ocupe de anchetarea lui Ion Mihalache ( arestat la Tămădău ).

Īn vara '48, a fost arestat şi dus la Tārgşor ( unde foştii colegi - deţinuţi -  l-au primit ostil pentru pactul cu comuniştii şi brutalitatea cu care l-a anchetat pe Mihalache şi alţi ţărănişti ); eliberat īn 1952.Rearestat īn 1958 ; condamnat la 25 ani muncă silnică  de Tribunalul Militar-Bucureşti.

Eliberat īn 1964, cu Decretul de graţiere 411 .

 

- Mihăilescu[ Mihăescu ? ] ,Ştefan [Ion ? ] 

 Maior, n.īn 1901 , la Bucureşti. Comandantul Legiunii de Jandarmi Rābniţa, īn regimul antonescian. Arestat īn 1944 ; judecat īntre 13-19 iun.'45 , īn lotul 3 al "criminalilor de război "

(personalul militar şi administrativ al  lagărelor evreieşti din Transnistria -Rābniţa,- Mărculeşti, Iampol,ş.a.) ;condamnat la 25 ani muncă silnică ( cf. Legii 312 / 1945 ) de Tribunalul Poporului. Detenţia la Jilava şi Aiud.

-Milcoveanu ,Patriciu D.

Comisar de Poliţie ( boxer profesionist ) ,n.īn com.Milcov -Olt. Arestat īn urma unui denunţ anonim ( īn care era acuzat că a omorāt un comunist īn anchetă ), īnchis 4 ani, grav bolnav, a murit imediat după eliberare. 

 

-Mincu, Filip B.

Plutonier de jandarmi .Arestat īn 1945 ; condamnat la ( ? ) īnchisoare ( sentinţa nr 12 / 28 febr.1946 ) de Tribunalul Militar-Bucureşti , pentru "crime de război " ( Cf. Legii 312 / 1945 ).

A murit la Aiud, pe 3 iun.1951.

-g-ral Minea ,Stan

[LD: or fi fost şi asemenea "cazuri " .Ele sunt necunoscute şi bine păzite īn arhivele Securităţii / SRI .Date la vileag, poate ar mai spăla puţin reputaţia acestei instituţii . ]

General -Maior de Securitate , şeful Direcţiei Informaţii .

Arestat - la o dată şi dintr-un motiv necunoscut ; internat cu forţa la spitalul MAI -Otopeni, pentru tratament psihiatric ; păzit şi bătut īn repetate rānduri de foştii săi subalterni .

( Cf.C.Ioniţoiu, Dicţionare )

-Mircea, Ioan Jean / Eugenia-soţie /

Colonel de jandarmi. Arestat īn 1947 , cu loturile de poliţişti şi jandarmi . La proces, soţia i-a strecurat o scrisoare şi a fost arestată "preventiv" 6 luni.

/El- a fost condamnat la 25 ani īnchisoare  cu confiscarea averii , pentru "crime de război" ( cf. Legii 312 / apr.'45 ).A supravieţuit condiţiilor de exterminare din detenţie ( Jilava şi Aiud ) .

Eliberat īn 1964, cu Decretul 411 .

/Ea-neeliberată după cele 6 luni, dusă  la Văcăreşti, a declarat greva foamei şi a murit de inaniţie īn 1951.

-Miron, Gheorghe

Subofiţer jandarmi, n.īn com. Cordun -Neamţ .Arestat īn 1949 , cu un grup de 30 persoane , pentru iniţierea reorganizării PNŢ.Torturat la Securitatea-Iaşi ; condamnat la 7 ani īnchisoare ( Sentinţa nr. 873 / 1950 ) ; detenţia la penitenciarele Iaşi, Galata, Suceava şi Aiud.

Rearestat īn sept.1970,pentru că a afirmat că datorită colectivizării forţate ,ţăranii au ajuns īn mizerie; că alegerile īn regimul comunist nu sunt libere ; că regimul comunist nu mai poate dura mult şi că el īşi menţine convingerile naţional-ţărăniste. Condamnat la 10 ani īnchisoare ; īntemniţat la Aiud.

- g-ral Mitrea ,Vasile 

General, prefect al Poliţiei Capitalei īn 1941. Arestat  īn 1949 ; schingiuit la Securitate şi īncarcerat la Jilava.Īn 1950, a declarat greva foamei , ca protest pentru condiţiile de detenţie.

A fost lăsat să moară de foame īn macabra "cameră 7-reduit "

-Mocanu, Gheorghe A.

Sergent major īn Legiunea de Jandarmi -Someş,postul Chineşti, n. īn 1920, īn Valea  lui Ion , com.Blăgeşti-Bacău. S-a alăturat īn'46 ţăranilor nemulţumiţi de falsificarea alegerilor,şi ,la sfatul  lui Ghiţă Popp (preşed.PNŢ-Someş ) unui grup de  fugari adăpostit īn Piatra Craiului.

Nerezistānd condiţiilor,s-a predat comisarului  Ciupagea şi a acceptat să devină agent MAI .

Īmpreună cu comisarii A.Curelea şi I.Stan a contribuit la arestarea a 30 de persoane din regiunea Zărneşti şi Dej (de la care se aprovizionaseră fugarii  ).

Arestat īn sept.1947, a fost folosit ca martor al acuzării īn "procesul Ghiţă Popp ".

Judecat īntr-un lot . A murit īn spitalul anexat (de 37 persoane ), denumit de Securitate "lotul Zărneşti " , a fost condamnat la 3 ani īnchisoare (Sentinţa nr. 72 / 22 ian.1948 ). La proces, a declarat că mărturiile  date de el anterior,fuseseră stoarse prin teroare, īnfometare şi vicleşug, şi că "grupul Zărneşti " fusese o simplă invenţie .

-Moldoveanu , Ion

Sergent de stradă īn Braşov (cu licenţă la Academia Comercială ) .

Arestat īn 1948 ;condamnat la 5 ani īnchisoare ;detenţia la Codlea, Aiud şi Peninsula .

Rearestat īn  1958 ( cf. ordinelor de majorare a pedepselor pentru cei cu condamnări uşoare)

condamnat la 25 ani muncă silnică de Tribunalul Militar-Braşov. Detenţia la Aiud,unde a fost apreciat de deţinuţi , ca un om de caracter .  

- Mora ,Emil Gr.

Poliţist .N.īn 1888.Arestat īn 1949, īntr-un "lot de poliţişti ".A murit pe 30 sept.1952, īn spitalul penitenciarului Văcăreşti.

-Moraru , Dumitru V.

Gardian public īn Iaşi şi Chişinău .N.īn 1901, īn Iaşi. Disponibilizat şi arestat pe 17 mai 1945; condamnat la īnchisoare ; īnchis la penitenciarele Iaşi, Jilava, Tārgşor .

Mort pe 5 dec.1951, la Făgăraş.

-Moravec , Nicolae

[LD: este un "caz"care lămureşte soarta celor care , ştiindu-se culpabili pentru trecut , lipsiţi de responsabilitate , de moralitate, din frică, din oportunism , au acceptat "pactul cu diavolul" .

Anchetatorii  folosiţi īn torturile  scelerate , au fost apoi reduşi la tăcere .] N.īn 1914 , la Bucureşti ; doctor īn drept, comisar la Poliţie ( 1938 ),salariat la Siguranţă ( 1942 ), comisar şef la Soroca - Basarabia ( 1942-'44 ),disponibilizat īn febr.'45 .

Reīncadrat pe 4 apr.'45, a devenit anchetator la Ministerul de Interne ,adjunctul lui Dulgheru ( 4 apr.'45-1949 ), folosind ca metodă de anchetă bāta şi şantajul.

Arestat īn 1950; detenţia la penitenciarele Jilava şi Tārgşor ; transferat la Făgăraş, s-a spānzurat īn celulă,  pe 6 sept.1953.

-Moses ,Max

Poliţist. N.īn 1899 , īn Brăila. Arestat īn 1948 ; a murit la penitenciarul din Tg. Ocna , pe 10 dec.1951.

-Motaş, Gheorghe D.

N.īn 1890, la Bucureşti .Licenţiat īn Drept şi Matematică.Chestor al Poliţiei din Chişinău ,revenit la Bucureşti la 28 iul.'40 (după pierderea Basarabiei ).Numit subinspector la Direcţia Generală a Poliţiei ( 1940-'44 ).Pe 15 martie 1945 , a fost delegat cu conducerea Serviciului pentru aplicarea Armistiţiului .

Arestat pe 24 apr.1948 ;īnchis la Jilava şi Tārgşor ; eliberat īn 1954.

Rearestat īn 1957 ;īnchis la Făgăraş ; a murit la 16 febr.1957, īn urma tratamentului exterminator care i s-a aplicat .

-Munteanu, Demeter

[LD: avānd īn vedere raritatea unor asemenea cazuri, poate S.R.I . caută īn arhivele sale "povestea" (devenită pozitivă ) a acestui securist. Noi am preluat  fişa -semnal din Dicţionarele lui Ioniţoiu ] 

Ofiţer - anchetator de Securitate [unde ?de unde ? ] Arestat [cānd ? ] pentru că a protestat īn faţa superiorilor, privind "metodele de anchetă" aplicate deţinuţilor politici.

Condamnat la īnchisoare [cānd ? ] , īn detenţie [unde ? ] a īmbrăţişat religia greco-catolică

Eliberat īn 1964 ( la graţieri ), a refuzat "colaborarea" cu Securitatea,devenind profesor -suplinitor de limbi clasice. 

-Munteanu, Ion

Fost agent al Siguranţei īn Hunedoara ,Cluj şi Braşov,  īn interbelic. N.īn Lechinţa-Mureş.

Arestat īn 1949, ar fost folosit de Securitate ca "turnător -informator " printre deţinuţi .

A fost folosit ca martor al acuzării īn procesul Vasile Luca , declarānd că ar fi fost "agent al Siguranţei" cānd lucra la fabrica Schiell .

-Munteanu ,Nicolae T.

Poliţist pensionar īn Iaşi, n.īn 1878 , īn Podu Iloaiei. Arestat pe  5 febr.1952 .

Omorāt īn timpul anchetei - avea 75 de ani -  la Securitatea din Iaşi, pe 31 dec.1953.

-Musculiu, Elena

Doctor īn psihologie, n.īn 1909, la Tulcea.Traducător ( franceză şi engleză ) la Serviciul Secret de informaţii  - īnainte de război ( 1934-1939 ).Arestată pe 1 iul.1951, pentru că a fost găsită pe statele de plată ale SSI. Condamnată la 2 ani muncă silnică ( cu Decretul nr.446 / 27 sept.'51 al MAI ), pedeapsă suplimentată ulterior cu īncă 4 ani. Īnchisă la Ghencea, lagărul Saligny şi penitenciarul Tārgşor. Eliberată la 27 nov.1957. 

-Muşatescu, Aurelian

Colonel, comandantul Legiunii de Jandarmi-Bucureşti. Arestat ; condamnat la 8 ani īnchisoare īn 1958, pentru " activitate īmpotriva ordinii de stat " ( Art.209 C.P. )

Eliberat īn 1964.

N.

-Nacu, Aurel

Tehnician transmisiuni radio .N.īn 1922, la Lugoj ( Timiş ) , membru PCR din 1945.

Lucrător la Serviciul Special de Informaţii ( secţia radio ) al Consiliului de Miniştri .

Arestat īn 1948 ( martie-iulie ) ; īnchis la Văcăreşti şi Jilava; eliberat.

Rearestat pe 15 iulie'48 , sub acuzaţia că nu a sesizat partidulului neregulile din īnchisori.

Detenţia la Văcăreşti, Aiud, Ocnele Mari şi lagărul Poarta Albă ( unde - după opinia unor deţinuţi - ar fi colaborat cu administraţiile penitenciarelor ).Eliberat la 17 apr.'53.

-Nalbantu ,Grigore

Căpitan de jandarmi .Arestat īn martie 1951; acuzat pentru legăturile avute cu industriaşul Alexandru Ştefănescu ( considerat "agent englez" şi implicat īn procesul Pătrăşcanu )

Condamnat la īnchisoare .

-Năsărāmbă, Gheorghe N.

Poliţist īn Calafat -Dolj, n.īn 1899, īn com.Godineşti-Gorj.

Arestat īn 1951 ; a murit la penitenciarul Făgăraş, pe 3 mart.1959.

-Năvodaru, Ion

Plutoner major de poliţie , īn Iaşi .N.īn 1919 , īn sat Bălăneşti, com. Mărunţei -Olt .

Arestat pe 23 mai 1959, pentru "atitudine duşmănoasă faţă de regim "  şi comentarea ştirilor transmise de "posturile de radio imperialiste ".Bătut straşnic la la Securitate, pentru a semna nişte declaraţii, la proces  nu a recunoscut nimic , spunānd că i-au fost smulse sub tortură. Condamnat la 6 ani īnchisoare ( Sentinţa nr. 600/ 1960 ) , pedeapsă redusă ulterior la 2 ani ,  īn urma recursului .

-Neacşu , Constantin St. 

Fost ajutor de comisar la Siguranţa -Bucureşti, īn 1945:N īn 1916 , īn Trestieni-Olt .

Arestat şi condamnat īn baza Decretului nr 62 /febr.'55 (strict secret, prevāzānd arestarea foştilor angajaţi la Siguranţă, Poliţie, Jandarmi )

A murit la penitenciarul Făgăraş ( la 4 apr.1959 )

-Neagu , Iordache I.

Plutonier major de jandarmi, n.īn 18 iun.1910.Arestat la 28 mart.'54; anchetat la Securitatea -Bucureşti ( Uranus ); condamnat la 4 ani īnchisoare ( Sentinţa nr. 854 / 1954 ) , pentru "uneltire contra ordinii sociale" ( Art. 209 C.P. )

-Neagu, Teodor

Plutonier de jandarmi.Condamnat la muncă silnică pe viaţă [1946?'47 ? ],pentru "crimă de război " Ajuns īn lagărul Peninsula, a devenit omul administraţiei.Numit brigadier, teroriza deţinuţii ( pe deţinutul Coşereanu - care reacţionase violent la torturile sale - l-a  īnfăşurat cu sārmă ghimpată ,l-a aruncat īntr-un camion ,  hurducăind  prin gropi ) .După īnchiderea Canalului, īn vagonul care-i transporta la Gherla , deţinuţii s-au răzbunat, bătāndu-l.

-Negru,Nicolae

Comisar la Odessa ( de Poliţie ? de Siguranţă ? ), īn perioada războiului din Răsărit.

Arestat īn 1945; judecat şi condamnat īn unul din cele 15 procese ale Tribunalul Poporului . Īnchis la Jilava şi Aiud.

-Negulescu ,Eugen A.

Poliţist pensionar, n.īn 1886 , īn Goleşti-Argeş. Arestat la 19 dec.1949 ; īnchis la Jilava.

Decedat pe 31 dec.'53, la 67 de ani, īn penitenciarul Făgăraş.

-Nemeş ,Ion I.

Poliţist pensionar , n.īn 1890, īn Tohanul Vechi -Braşov.Membru PNŢ.

Arestat īn 1955 ;condamnat la 15 ani īnchisoare cu confiscarea averii ,de Tribunalul Militar- Tārgu Mureş , pentru "activitate intensă contra clasei muncitoare " ( cu aplicarea Decretului nr 62 /febr.'55  pe baza căruia au fost  condamnaţi īn anii 1955-'56 foştii angajaţi ai Poliţiei , Siguranţei şi Serviciului Secret de Informaţii ) A murit la penitenciarul Gherla, pe 25 mai 1960, refuzāndu-i-se o intervenţie chirurgicală salvatoare .

-Nica, Mihai

Comisar de Poliţie, n.īn 1910, īn com.Gogoşu-Dolj. Arestat īn 1950.

A murit īn lagărul "5 Culme" , la 11 dec.1953.

-Nicolau, Filip

Poliţist pensionar,  n. īn 1885, īn Focşani-Vrancea.Īn 1946,  pentru scurtă vreme ,şeful SSI-Focşani. Arestat īn 1948 ;īnchis la Tārgşor ;a murit  pe 8 nov.1952, īn penitenciarul Făgăraş.

-Niculescu, Octavian

Comisar şef la Odesa , īn timpul războiului din răsărit ( '42?-'43? )

Arestat īn 1945 ; condamnat la īnchisoare īn 1946 ( cf. Legii 50 -Decretul-lege 148, 149 -  din 3-20 ian.'45 privind pedepsirea criminalilor de război ) ; detenţia la  Jilava şi Poarta Albă .

-Niculescu ,Petre

Colonel, cmd.al Legiunii de Jandarmi-Botoşani pānă īn 1945. Arestat şi condamnat la īnchisoare [ cānd ? ] ; detenţia la Aiud .

-Nubert, Gaetan A.

Fost comisar şef ( Poliţie ? Siguranţă ? )pensionar, n.īn 1886.Arestat la 28 iul.1948 ; īnchis la Jilava,Tārgşor şi Făgăraş ,unde şi-a găsit sfārşitul ( 1952 ), la fel ca mulţi alţi foşti camarazi .  

O.

-Oculeanu, Justin I.

Ofiţer de jandarmi īn oraşul Brăila, n. īn 1904, īn com.Brastovăţu -Olt.Licenţiat al Facultăţii de Drept. Arestat pe 25 apr.1960 ;condamnat la 8 ani īnchisoare pentru " uneltire contra ordinii sociale" ( pp.art.209 C.P. ) de Tribunalul Militar Bucureşti (? ) .Īncarcerat la Jilava , transferat apoi la Gherla, unde a murit pe 18 apr.1963. 

-Olaru, Vasile

Poliţist īn Rāmnicul Vālcea-Vālcea. Arestat şi condamnat la īnchisoare īn 1948.

Detenţia la Jilava, apoi īn temniţa exterminatoare de la Făgăraş.

-Olăraşu ,Gheorghe N. / Ecaterina-soţie /

Fost director administrativ īn Ministerul Afacerilor Interne  şi director general al Siguranţei īnainte de 1944.N.īn 1879 la Galaţi, pensionar īn Bucureşti.

Arestat īn 1949 ( avea 70 de ani ! ) , īmpreună cu soţia ; condamnat la īnchisoare şi confiscarea averii ;īncarcerat la Jilava, Tārgşor .

Transferat la temniţa din Făgăraş , a murit pe 22 sept.1954.

/ Soţia - 15 ani cu domiciliu obligatoriu .

- Olteanu , Ion

Comisar ( de Poliţie? de Siguranţă ? )īnainte de război, īn Chilia Nouă ( Basarabia ).

N. īn 1913, īn  satul Garbova , com Ieud - Maramureş .După anexarea Basarabiei de sovietici ( 1940 ),a fost mutat īn Bistriţa Năsăud. După 23 august'44, a demisionat din poliţie şi şi-a deschis un birou de avocatură. Arestat la 27 iulie 1948 ; judecat şi achetat ( Sentinţa nr. 1 557 / 1955 ) după 8 ani de detenţie īn penitenciarele Piteşti,Tārgşor, Făgăraş, Jilava, Craiova, Ghencea şi lagărul Poarta Albă. 

-Onaca , Cornel 

[LD:datorăm acestui "ofiţer de jandarmi" volumul "Martori şi martiri din temniţele comuniste " , apărut īn anul 2000.]

Ofiţer de jandarmi . N.īn 1931, la Oradea-Bihor.După terminarea Liceului Comercial din Oradea,

i s-a oferit o bursă de studii īn URSS . A urmat şi Şcoala de Ofiţeri de Administraţie şi a fost repartizat la jandarmeria judeţului Bihor. Īmpreună cu alţi 16 jandarmi, a aderat la org. anticomunistă condusă de comand. legiunii de Jandarmi, Dinescu Marin ( noaptea lipeau manifeste anticomuniste ; ziua "căutau" vinovaţii )

Arestat la 13 iul.1951, īn urma denunţului lct. Teodor Teodorof ; torturat īn anchetă la Securitate de cpt.Weisz ; condamnat la 12 ani muncă silnică (1951 )  de Tribunalul MIlitar-Cluj .

La recurs, Tribunalul Militar-Oradea i-a majorta pedeapsa la 15 ani muncă silnică.

A suportat regimul represiv din 10 unităţi concentraţionare: minele de plumb Baia Sprie şi  Cavnic ;penitenciarele Oradea, Cluj, Jilava, Ocnele Mari ,Văcăreşti şi Timişoara ; lagărele de muncă silnică de la Poarta Albă şi Peninsula.

Īn 1955, procesul a fost rejudecat , O.C. fiind achitat şi eliberat pe 12 oct.1955.

- Oprea, Ioniţă M.

N.īn 1919 , īn com. Gārbovi -Ialomiţa. Comisar legionar  īn guvernarea antonesciano-legionară

( sept.'40-ian'41 ) care ar fi executat un comunist ( īn 1941 ).Arestat pe 1 mai 1951 ;

condamnat la moarte ( Sentinţa nr. 2 408 / 1954 ) de Tribunalul Militar-Bucureşti ;executat pe 15 iul.1955 , la Jilava.

-Oprean, Gheorghe

Ajutor de comisar poliţie ,īn oraşul Piteşti-Argeş. Īmpuşcat mortal pe 22 iulie 1945, īn timpul servicilui ,  de soldaţii sovietici .

-Oprean ,Ioan 

( LD:fişă preluată din  Dicţionarele Ioniţoiu , care citează rev. Memoria  nr. 34 ;

Agent de poliţie īn perioada 1938-1945 , n.īn 1910, īn com.Greci -Tulcea. Arestat la 29 dec.1948 - cu Ordinul nr.1929 - de Siguranţa din Lugoj ;la 9 apr.1951, i s-a prelungit termenul de detenţie cu īncă 2 ani ; eliberat īn 1953. Rearestat la 4 dec.1954 de Procuratura generală pentru "crimă contra clasei muncitoare "  ; eliberat la 24 oct.1956 .

-Orendi , Ioan I.

Pensionar , n.ī  n 1885, fost funcţionar la Poliţia din Agnita-Sibiu, n. īn Sighişoara-  Mureş. Arestat īn 1950 .A  murit īn celula penitenciarului Făgăraş, la 2 oct. 1952. 

-Ostăcioaia ,Gheorghe Haidamac

Angajat la Miliţia Capitalei , n.īn Liteni -Suceava.Arestat īn dec.1956, pentru legături cu partizanii din munţi ; judecat cu "lotul 3" al partizanilor din Făgăraş ;condamnat la 25 ani muncă silnică ( Sentinţa nr. 1 384 / 13 aug.1957 )de Tribunalul Militar-Braşov ( ? )  

P.

-Pagarini ,Gheorghe

Fost comisar de Poliţie, īn Oradea. Condamnat ( īn 1948 ? ) īntr-un lot de 17 ofiţeri de Poliţie şi Jandarmi , care formaseră o organizaţie avānd drept ţel trecerea frontierei īn Iugoslavia pentru  a demasca īn Occident ororile comuniste din Romānia. Judecat. Condamnat . Detenţia la Ocnele Mari şi īn alte puşcării şi lagăre.

-Pangratiu, Aurel I.

Colonel, fost chestor de Poliţie īn Cluj ( ? ) ,  luptător īn al II-lea război mondial.N. īn 1901, īn com.Arcalia ( Bistriţa -Năsăud ). Arestat pe 21 iul.1951 ; judecat īntr-un proces īnscenat ; condamnat la 15 ani īnchisoare de Tribunalul Militar-Bucureşti ( ? ).

Detenţia la Jilava şi Făgăraş. A murit īn temniţa Făgăraşului pe 25 febr.1955, din cauza regimului de exterminare la care a fost supus.

-Papadopol ,Victor

Fost comisar de Poliţie (din Vaslui ). Arestat pe 18 iun.1948 īn loturile de deblocări din MAI.

Īnchis la Jilava, Piteşti, Tārgşor, Făgăraş, Aiud şi Peninsula .Eliberat după 7 ani ( 1956 ) 

-Paraschivescu, (? )

Fost comisar de Siguranţă .Arestat īn iul. 1948 , īn "loturile foştilor " din instituţiile MAI,arestări  care au precedat īnfiinţarea noilor instituţii  de ordine şi siguranţă : Miliţia şi Securitatea ( ian.'49 ).Īnchis la Jilava, Văcăreşti, Tārgşor şi Bucureşti ( penitenciarul MAI ) , īn 1955  ajunsese la starea de "nebun paşnic " .

-Paraschivescu , (? )

Fost colonel de jandarmi .Deblocat , arestat şi condamnat īn 1948 , īn "loturile foştilor " din ainstituţiile MAI ,arestări care au precedat īnfiinţarea noilor instituţii de ordine şi siguranţă ( Miliţia şi Securitatea īn ian.'49 ).

- Pară, Dumitru A.

Poliţist īn Bārlad , n.īn 1883 īn Iaşi. Deblocat īn 1948 ; arestat īn 1951 ; detenţia la Jilava , Tīrgşor şi Făgăraş, unde a murit pe 5 mai 1953, din cauza condiţiilor de exterminare .

- Parisianu, Vasile P. 

Fost inspector de Poliţie īn Bucureşti, īn interbelic. Pensionar, n. īn 1889, īn Bucureşti . Arestat pe 1 iunie 1953 ; īncarcerat la Jilava, Tārgşor şi Făgăraş, unde a fost omorāt īn timpul anchetei , īn 1955,. īnainte de a fi judecat.

-Pascal ,Tănăsache V.

Poliţist, n.īn 1902 , īn com.Străoane -Putna. Arestat şi condamnat ; a murit la īnchisoarea Făgăraş pe 18 aug.1959, din cauza tratamentului exterminator din această īnchisoare . 

 -Pascu, Iosif

Plutonier de jandarmi īn Banat . Arestat şi condamnat īn 1949, a fost deţinut īn lagărul Peninsula, brigadier peste deţinuţii inapţi de muncă,siliţi să lucreze la  "grădină ".

A avut un comportament omenos, muncind cot-la- cot cu ei, fără a-i pedepsi sau turna.

-Pascu, Păun

Comisar de Siguranţă ( sau Poliţie ) īn Bucureşti.Arestat pe 18 iul.1949 ; anchetat la Securitatea din Bucureşti ; a murit la Jilava īn 1951, din cauza condiţiilor exterminatoare.

-Paulman, Gheorghe S.

Fost poliţist īn Bucureşti, n.īn 1888. Arestat īn iulie 1948. Īnchis la Jilava şi Tārgşor; transferat īn lagărul de muncă forţată de la  Peninsula, unde a murit de extenuare , la  25 apr.1953.

-Paximade ,Alfred

Director g-ral al Poliţiei . Arestat la 20 iul. 1948 ; condamnat la 18 ani īnchisoare ;īncarcerat la Jilava, Tārgşor, Aiud şi Făgăraş. "Eliberat" īn 1964, cu Deceretul 411 / 27 iul.1964 .

-g-ral Pălăngeanu ,Nicolae C.

Ofiţeri de carieră, fraţii Emil şi Nicolae Pălăngeanu , n.īn Adjud- Vrancea, au fost selecţionaţi īn 1913 de omul de stat Nicu Filipescu şi cpt.Victor Bădulescu, īn primele unităţi romāneşti de schiori şi trupe mobile de munte .

Trimişi pentru pregătire īn Suedia, la reīntoarcere au creat primul nucleu al Vānătorilor de Munte , care īşi va arăta eficacitatea īn primul război mondial.Cu sprijinul cpt.Victor Bădulescu , au īnfiinţat şi ONEF-ul ( Oficiul Naţional pentru Educaţie Fizică )

Pentru meritele lor īn război, cei doi fraţi au fost decoraţi cu Ordinul Mihai Viteazul .

/ Nicolae - general de Divizie ;şef al Marelui Cartier General ( 1941 ); prefect al Poliţiei Capitalei īn regimul militar antonescian ( 24 ian.1942-17 mart.1944 ) ; trims pe front, comandant de Divizie , īn Bucovina , cānd a primit ordin de retragere īn faţa trupelor sovietice ; numit comandant al Corpului II Armată ( zona de sud ) contra armatei germane de către g-ral Gheorghe Mihail ( Directiva operativă a M.St.M. din 23 august '44 ) , cu misiunea de a īmpiedica sosirea de noi trupe germane şi bulgare de peste Dunăre şi a ajuta Capitala.

 Şi-a īndeplinit misiunile şi datoria cu succes.

După instalarea regimului comunist , Securitatea a trimis o echipă să-l aresteze.

G-ralul N. Pălăngeanu a avut un atac de cord şi a murit pe loc.

-Păpuşoi, Teodosie D.

Fost poliţist,domiciliat īn Ploeşti ,  n.īn 1891 , īn Soroca ( Basarabia ). Arestat īn 1948, a murit pe 27 oct.1952, īn īnchisoarea Făgăraş , din cauza condiţiilor de exterminare .

-Păun,Mihai A.

Magistrat ,avocat ,chestor de poliţie.  N.īn 1893, īn com.Mihăileni-Dorohoi .

Absolvent al Liceului din Pomārla (Dorohoi ) , licenţiat al Facultăţii de Drept din Iaşi .

Magistrat şi avocat īn Cugir ( 1920-'34 ) ; chestor la Bacău şi Cetatea Albă ( 1934-1940 );

inspector la Direcţia generală īn Bucureşti ( 1940 ); inspector la Cernăuţi ( 1941 ).

Revenit īn Bucureşti īn martie 1944, a fost epurat īn 1945 ( Comisia de epurare  de la  Interne,Siguranţă şi Poliţie, din dec.'44 , condusă de 3 subsecretari de stat -Teohari Georgescu, g-ral Virgil Stănescu şi D.Nistor -pentru īndeplinirea uneia din clauzele Convenţiei de Armistiţiu )

Rechemat īn 1946, a fost numit director la Direcţia Paşapoarte ,,de unde s-a pensionat īn 1948. Arestat pe 17 ian.1951 ;anchetat  neīntrerupt la Jilava, Tārgşor , Făgăraş ( 1952-1954 ); a fost omorāt  pe 6 ian.1956, īn penitenciarul din Suceava Trupul i-a fost aruncat la groapa comună .

- Pānzaru, Ion

[LD: un exemplu - este adevărat, foarte rarisim - de miliţian care s-a solidarizat cu ţăranii revoltaţi contra cotelor spoliatoare , apărāndu-i, eliberāndu-i pe cei arestaţi  de securitate ]    

Plutonier mj ,şeful postului de Miliţie din Berechiu-Apateu -Arad.

Arestat pe  9-10 august 1949( la cāteva zile după ce securitatea īnăbuşise īn sānge revolta ţăranilor ).Īnvinuit că a sprijinit  ţăranii revoltaţi  īn zilele de 31 iulie-1 august .

 [Securitatea īşi trimisese oamenii ,īmpuşcānd şi operānd arestări ]

Condamnat pentru că <se vānduse elementelor chiabureşti , punāndu-se īn slujba lor  >.

- Pārvulescu , Iulian D.

Director al Siguranţei din Craiova, n.īn 1887 , la Craiova ( domiciliat la Bucureşti ).

Arestat la 9 oct. 1944, din ordinul col.Serov ( locţiitor sov. pentru Afaceri Interne ).

Īn Raportul  īnaintat lui BERIA ,Serov  propunea să fie arestaţi şi trimişi la Bucureşti,pentru o lună : col.Buzia ( comandantul militar al oraşului ), Popescu ( primarul Craiovei ), Vlasia ( şeful Poliţiei ) , Pārvulescu ( şeful Siguranţei ) şi , după o lună, primii trei să fie eliberaţi şi demişi din posturi ,iar Iulian Pārvulescu să fie judecat conform legislaţiei romāne. ]

Exclus din Ministerul de Interne după 6 martie 1945 ; rearestat şi condamnat īn 1948( cf. noului C. P. ) A murit la 24 ian.1952, la īnchisoarea Făgăraş, din cauza regimului  de exterminare. 

------------------------------------------------

 [*  Episodul petrecut la Craiova  s-a petrecut identic  īn numeroase oraşe ale ţării,  după īncheierea armistiţiului romāno - sovietic ( 12 sept.'44 )

Pe de o parte, prin armistiţiu ,guvernul romān se obligase să asigure libera mişcare a trupelor sovietice,să pună la dispoziţie construcţii şi instalaţii,să facă plăţile cerute de Comandament,

să predea valorile materiale capturate,să dizolve formaţiunile "de tip fascist" , să colaboreze cu Īnaltul Comandament Sovietic la arestarea şi judecarea persoanelor acuzate de crime de război

, să asigure controlul aliat (sovietic ) asupra publicaţiilor , teatrelor, filmelor telefonului , corespondenţei. Pe de altă parte, Legea 461 ( 19 sept.'44 ) prevăzuse  revizuirea funcţionarilor numiţi īn timpul regimului Carol II şi al regimului Antonescu .

Īn Craiova, menţinerea ordinii devenise imposibilă din cauza abuzurilor permanente ale trupelor sovietice de ocupaţie staţionate acolo.Cu toate acestea,col.Serov  transmitea īntr-un Raport către Stalin că <autorităţile [romāne] s-au eschivat de la orice acţiune īn vederea menţinerii ordinii, īn pofida regimului militar instaurat de Aramata Roşie > şi că comandantul garnizoanei sovietice īn Craiova ( numit de Frontul 2 Ucrainean ) a introdus un regim sever ,plasānd  2.000 de ostaşi din trupele NKVD , īn zonele principale ale oraşului ,

 250 soldaţi alcătuind rezerva de intervenţie īn cazuri de excese .

 Menţiona şi "trofeele" acestor măsuri de ordine: 55 de persoane arestate ;peste 800 aparate de radio şi 90 de arme confiscate ; 12 automobile şi 17 camioane rechiziţionate .

-Peraiţă, ( ? )

Şeful Siguranţei din Dej, īnainte de '44.N.īn 1892.Arestat īn 1951 , a murit īn 1954,īn urma regimului de exterminare din penitenciarul Făgăraş.

 -Perghel ,Constantin D.

Fost poliţist īn Bucureşti. N.īn 1900 īn Dragomireşti Vale Ilfov.

Arestat, judecat şi condamnat. A murit la 25 dec.'58, la penitenciarul Făgăraş.

-Perieţeanu, Alexandru Grigore

Fost comisar de poliie .N.īn 1883,īn suburbia bucureşteană Pantelimon .

Arestat pe 20 iulie 1948 .Detenţia la Jilava, Tārgşor ,după care a fost trnsferat  la puşcăria din Făgăraş, īn care deţinuţii erau supuşi la un regim de lichidare.

Bolnav de TBC, fără nici o īngrijire medicală, a murit pe 27 martie 1953.

- Penciu , ?

Fost inspector de Poliţie , īn Craiova.Arestat īn '52, condamnat la muncă forţată.

Detenţia la Cernavodă, unde, īn condiţii de exterminare, a murit īn 1954.

 

R.

-Radu, V.Vasile

[LD: caz interesant, standard , ilustrānd cum a funcţionat  " lustraţia  comunistă"  īn cazul personalului organelor de Poliţie, Siguranţă, Jandarmerie.

Dacă s-ar īntoarce " foaia " , dacă această lege s-ar aplica acum, pentru securiştii care au arestat ,percheziţionat, anchetat , īmpuşcat ,sutele de mii de victime ...]

Ofiţer de poliţie, n.īn 1910 la Iaşi, licenţiat īn Drept,fost comisar adj.la Poliţia din Beiuş,

Timişoara şi Chestura- Iaşi ( 1941-1944).

Arestat la 25 apr.'52 ;condamnat la 6 ani detenţie grea (Sentinţa nr. 31 /56 ,din 30 ian.1956 )

de Tribunalul Militar-Iaşi pentru "crima de activitate intensă contra clasei muncitoare şi a mişcării revoluţionare " ( pedepsită cf. art. 193 / Cod Penal şi art.463 şi 304 Codul Justiţiei Militare ).

La Iaşi - se spunea īn motivarea Sentinţei -Radu Vasile s-ar fi ocupat exclusiv cu " urmărirea problemei comuniste şi muncitoreşti " : ar fi cules informaţii īn rāndul muncitorilor de la Fabrica Ţesătura şi Atelierele Nicolina Iaşi ; ar fi participat la razii şi la percheziţii domiciliare īn ajunul sărbătorilor  muncitoreşti ; le-ar fi arestat  pe comunistele  Rusu Maria şi Margareta Florescu( cf. declaraţiilor unor martori  ai acuzării )

 

[de continuat]