18.
ŢĂRANI -VICTIME GENOCIDULUI COMUNIST
[sinteză
Livia Dandara]
Dimitrie D.Negel - ministrul Agriculturii
şi Domeniilor
Ion
Hudiţă ( P.Ţ-Lupu ) - ministrul Agriculturii şi Domeniilor ( 45 nov.-5 dec.'44 )
Romulus Zăroni ( Fr.Plug.)
-subscrt.de Stat
Alianţă politică între PCR, PSD , Partidul
Socialist Ţărănesc ( M.Ralea , Stanciu Stoian ), Fr.Plugarilor
( Petre Groza , G.Micle).
Guvernul român era
obligat să asigure pe propria sa cheltuială libera mişcare a
trupelor sovietice ; să pună la dispoziţia Armatei
Roşii construcţii
şi instalaţii ; să
facă plăţile cerute de sovietici. Pe lângă aceste
obligaţii ,Convenţia stabilea o despăgubire a URSS de
300 milioane $, plătiţi în 6 ani ( în mărfuri -
petrol, cereale, materiale lemnoase, vase maritime şi fluviale,
maşini ş.a .)
Elaborată
şi lansată de PCR ,pe plan economic, se preconiza:reforma
agrară,
În aceeaşi zi, aderă la platforma
FND , PSŢ-Ralea
[ LD: Cu acest articol propus de Lucreţiu
Pătrăşcanu - în virtutea căruia s-au elaborat legi ,decrete,circulări,
ordine - a fost deschisă calea
tuturor abuzurilor , răfuelilor şi represiunilor ce vor degenera în
genocid .]
Constituţia din '23 a fost completată
cu art.IV (consecinţă a Armistiţiului din 12 sept.'44
)
Articolul stipula :
<Legi speciale vor prevedea condiţiunile în
care vor putea fi urmăriţi sau sancţionaţi toţi
acei care au contribuit la dezastrul ţării , în special în
legătură cu războiul purtat împotriva Naţiunilor Unite .Aceste
legi vor putea prevedea şi măsuri pentru urmărirea averilor .>
[LD:Acest tip de confruntări s-au
generalizat în luniile următoare, constituind pretexte de
schimbare până la instaurarea
guvernului Petru Groza ( martie'45 ) ]
În com Colentina-Fundeni,
un "grup de cetăţeni" instalează ca primar
al comunei pe cizmarul Ştefan Ionescu ( din com. Andronache )
.Deşi Ministerul de Interne consideră acţiunea
ilegală, primarul refuză să plece. Sunt trimişi jandarmi
să restabilească ordinea. Din acel moment ministrul Aldea este
taxat de "fascist" ,
"hitlerist" , "duşman al poporului" ( Scânteia,
6 oct.'44 )
/Conflictul
continuă şi, pe 12 oct., intervine Emil Bodnăraş -
"comandantul formaţiunilor de luptă patriotică "
şi g-ral Anton ( comandantul Jandarmeriei )
Autorităţile cedează şi ...Ionescu a rămas primar,
creând un precedent .În săptămânile următoare, FND -sub
directiva PCR - înteţeşte aceste luări cu asalt a
administraţiei locale .
La intervenţia
autorităţilor sovietice care califică pe
ţărănişti drept "fascişti" , guvernul
interzice manifestaţia PNŢ.Maniu şi Brătianu
demisionează temporar din guvern şi cer dezarmarea
aşa-numitelor "gărzi patriotice" .
[LD: Ţintă a minciunii
propagandistice din epocă comunistă - atunci şi mai târziu ;
falsificat grosolan de istoriografia comunistă "agrar-ţărănească"
; cu o tragică reuşită de spălare de creier a
ţărănimii ceapiste ...adevărata istorie a "problemei ţărăneaşti " aşteaptă încă tratarea
adecvată.
Programul din '44, era
reluarea , în noile condiţii , a programelor ţărăniste
promovate şi susţinute în interbelic. Programul a fost primit cu
mare încredere şi speranţă în lumea satelor iar percepţia acestei adeziuni se va
confirma la alegerile din nov.'46 .
Ţintă a minciunii propagandistice din epocă
comunistă - atunci şi mai târziu ;falsificat grosolan de
istoriografia comunistă "agrar-ţărănească"
, adevărul privind "problema
ţărănească" în doctrina PNŢ îşi aşteaptă încă
tratarea adecvată.
Adept al operei de
organizare a statului pe cale evolutivă , pe cale democratică şi
cu respectul proprietăţii private , PNŢ enunţa că <în faza actuală de
concentrare a proprietăţii agrare,a devenit necesară o
nouă expropriere >, încât <se va urmări treptat
ca întreaga mare proprietate să fie transformată în proprietate
ţărănească de muncă , cu excepţia
fermelor model ,obşteşti sau particulare care se vor încadra într-un
program şi se vor reorganiza din punctul de vedere al
necesităţii colective >
Era
preconizată completarea proprietăţilor
ţărăneşti cu <păşuni comunale,
păduri obşteşti şi ferme model .> Aceste
măsuri - enunţa PNŢ cu luciditate şi realism - urmau să
fie puse în aplicare după terminarea războiului .
PCR a iniţiat
formarea acestor sindicate ca "detaşamente revoluţionare
" în sate.
Ion Popescu -
Puţuri a reuşit să facă un atare sindicat în com.
Drăghiceni, Iliceni , Grozăveşti
( jud.Romanaţi ) , prezentând la şedinţa de
constituire Platforma-program a PCR privind agricultura, în
special reforma agrară.
Ion
Hudiţă -ministru Agriculturii
şi Domeniilor ( PNŢ ) Romulus Zăroni- subsecretar
de Stat ( Fr.Plugarilor )
Gheorghe Fotino -ministrul Cooperaţiei
( PNL )
Preşed.
Comisiei - I.Hudiţă ( ministrul Agriculturii şi
Domeniilor, PNŢ ) .Fac parte din
Comisie reprezentanţi ai partidelor din coaliţia de guvernare
:şi mulţi experţi .
PNL : M.Berceanu, G.Cipăianu,
V.Bulgaru, E.Grinţescu ; PNŢ
: prof.Gh.Zane, ing.V.Serdici, prof.
Cezar Spineanu, Gh.Rusu ;PSD
: Th.Iordăchescu PCR :
Vasile Luca ; Frontul
Plugarilor - Romulus Zăroni.
.
[ LD: odată cu lansarea Programului
de guvernare FND , începe campania virulentă de
răsturnare prin forţă a guvernului Rădescu . Programul
, structurat pe obiectivele ţintă , în domeniul agriculturii
,prevedea confiscarea proprietăţilor moşierilor de
peste 50 ha şi crearea centrelor agricole de stat (
viitoarele SMT-uri ) .
În Apelul
organizaţiei având ca preşed. pe dr. Petru Groza - care
era vicepreşed. de guvern - Rădescu
era "demascat" că se
opune unei reforme agrare , cu ajutorul miniştrilor PNL şi
PNŢ.Ţăranii erau
îndemnaţi să se constituie în "comitete
săteşti " , să
treacă imediat la împărţirea moşiilor şi să sprijine răsturnarea
guv.Rădescu şi venirea la putere a unui guvern FND.
În sate, ţăranii
sunt "lămuriţi" de agitatori orăşeni să
se înscrie la Frontul Plugarilor , incitând pe ţărani să
treacă imediat la împărţirea moşiilor. Asemenea
iniţiative se produc în mai multe sate din jud.Prahova,
Dâmboviţa,Botoşani,Bacău,
Neamţ ,Roman, Tutova, Tutova, Buzău ,Olt, Trei Scaune,
Constanţa,ş.a. Scânteia şi România liberă
publică ample reportaje privind aceste acţiuni.
-Romulus
Zăroni- Agricultură şi Domenii ; Const. Agiu -
subscrt. de Stat , - Anton Alexandrescu- Cooperaţie ; -Teohari
Georgescu - Interne ;Virgil Stănescu , Ion Burcă - subsecretari Interne ; -
Lucreţiu Pătrăşcanu - Justiţie
[ LD: Nu cunoaştem dacă această
întâlnire cominternistă şi aceste planuri (
trienale şi cincinale ) au existat. La sugestia lui Stalin ! Elaborate de
Dimitrov ! Însuşite de Ana Pauker ! Ce se poate afirma cu siguranţă - fără abateri mari de la
realitate - este plauzibilitatea lor
şi executarea aidoma a lor, în România . Documentul reprezintă
un raport confidenţial transmis la Washington de un agent al Oficiului de Sevicii Strategice
- (azi CIA ) - înregistrat după o relatre din memorie, de o "sursă"
. Vezi pe larg la PCR-nomenclatura, colaboratorii
La Bucureşti s-a desfăşurat o
întâlnire secretă între delegaţii celor două partide, având
ca subiect comunizarea României , în conformitate unui Plan
trienal , urmat de două planuri cincinale
pregătite de Gheorghi
Dimitrov, la ordinul lui Stalin .
Planul trienal prevedea ,printre altele:
a.) Desăvârşirea
reformei agrare prin confiscarea marilor moşii şi ruinarea
moşierilor ;
d.)Strâmtorarea
micilor gospodării ţărăneşti , prin lipsirea
de maşini şi vite, pentru a deschide calea spre colectivism.
( Cf. Şerban
Rădulescu şi autorii, Instaurarea totalitarismului comunist în
România )
La 20 martie 1945 ,
guvernul a adoptat în unanimitate Legea cu privire la
reforma agrară , care a
fost publicată pe 22 martie , sub formă de Decret
-lege .
Legea prevedea
exproprierea a peste 1.468.000 ha ( a noua parte din suprafaţa
agricolă a ţării ) , proprietatea maxim-admisă fiind cea
de 50 ha.
Pe baza ei, au fost
împroprietăriţi cca 900.000 familii de ţărani.
Reforma agrară
prevedea exproprierea
pământurilor cu tot inventarul viu şi mort care a
aparţinut :
a) cetăţenilor
germani şi cetăţenilor români, persoane fizice sau juridice,
de origine germană care au colaborat cu Germania hitleristă ;
b )criminalilor
de război şi celor vinovaţi de dezastrul ţării ;
c) celor care s-au
refugiat în ţările cu care România este în stare de război
ori
s-au refugiat în
străinătate după data de 23 august 1944 .
d) Bunurile
agricole ale cetăţenilor români care s-au înscris voluntar
pentru a lupta împotriva Naţiunilor Unite ;
e) Toate
moşiile care depăşeau
50 ha de pământ ."
- Suprafeţele
vor fi fixate în funcţie de rezervele de teren ( art.14 ) , plafonul
maxim fiind de 5 ha ( art.15 ) .Legea limita circulaţia fondului
funciar, interzicând partajul, vânzarea sau ipotecarea ( art. 20 )
.(M.O. nr 68 ).
-Pe 12 apr., a fost
publicat Regulamentul de aplicare
-Pe 25 apr., s-a
constituit Comisia Centrală apoi Comisiile locale ptru
reformă.
În presa
fedenistă erau publicate reportaje extaziate despre
împărţirea moşiilor din diverse judeţe, sub conducerea
unor "comitete cetăţeneşti" ale Frontului
Plugarilor .
( România
Liberă, Scânteia, 23 mart.'45 şi următoarea perioadă )
[ N.B.:
abia pe 5 iunie 1947 reforma agrară din 1945 va fi declarată "act de
guvernământ "
În art.unic se
arăta :" Lucrările pentru înfăptuirea reformei agrare
săvârşite de organele prevăzute prin legea din 23 martie 1945,regulamentul
ei şi deciziile complementare ale Ministerului Agriculturii şi
Domeniilor sunt acte de guvernământ şi nu pot fi atacate de
justiţie pe nici o cale." (Legea 177 /5 iun.'47 )
]
Proprietarii de
tractoare şi alte maşini agricole au fost obligaţi să le
pună la dispoziţia comisiilor de reformă agrară.
Eradicarea speculei
ilicite şi sabotajului economic .
[LD: În practică , cu încadrarea
la atari speţe de infracţiuni, au fost arestaţi
şi condamnaţi abuziv "chiaburii
" şi alţi "duşmani de clasă " .]
Cu acest prilej, C.
Agiu (lider PCR, subsecretar de Stat la Agricultură ) încearcă
să risipească îngrijorarea agricultorilor că în România s-ar
recurge la colectivizare : <Guvernul ţine cont de realităţile naţionale ,
de specificul lor şi ca atare nu are gândul de a introduce
noi metode de exploatare agricolă, verificate ca valoroase, în
alte părţi, dar care nu se pot transpune aidoma la noi .
>
LD: Prin aceste decrete-legi, Statul
a devenit unicul achizitor şi vânzător de produse agricole
, lăsând ţăranilor doar strictul necesar
propriilor nevoi .Apoi s-au stabilit cote obligatorii .
Pe lângă relativitatea
exprimată de " propriile nevoi " ale
producătorului, această lege a fost aplicată
discreţionar , cu o pronunţată tentă de "luptă
de clasă ". Cf legii , statul - în calitate de
unic cumpărător -
"va lăsa" producătorului cantitatea
necesară propriilor nevoi .
Cultivatorii de
cereale au fost obligaţi să livreze seminţe Institutului
Naţional al Cooperaţiei ( M.O.167 )
Prin acest
decret,producătorii de plantele păstăi - soia, mazărea, fasolea - erau obligaţi să le
vândă armatei şi Cooperaţiei , păstrând pentru
ei doar "necesarul consumului
în familie " ( art. 2 ) ( M.O. 203 ).
Regimul vânzării
şi consumului cartofului ( M.O.
218 ).
Producătorii
de plante oleaginoase erau obligaţi să predea I.N.Cooperaţiei
cantităţile deţinute, având dreptul să
reţină ptru familie , câte 60 kg / de persoană ( art.1/ b. ) ( M.O. 23 ).
[LD: Această structură supra -
guvernamentală a asigurat controlul
partidului , în toate domeniile
economice .Ghheorghiu -Dej, secretar g-ral al PCR, era ministrul Comunicaţiilor . Prin
numirea ca preşed. al CSEN
ajunge să aibă cuvântul hotărâtor la toate departamentele economice .
Prin Decizia 3071 a Minister. Agric. şi Domeniilor, toate
confiscările au stipulat trecerea în patrimoniul statului
, inclusiv a pământului .
[ Vezi la tabloul Guvernanţi, demnitari - victime
]
Aceeaşi
echipă până la 1 dec.46:
-Romulus
Zăroni- Agricultură şi Domenii ; Const. Agiu-
subscrt. de Stat
- Anton
Alexandrescu- Cooperaţie
-Teohari
Georgescu - Interne ;Virgil Stănescu , Ion Burcă - subsecretari Interne
- Lucreţiu
Pătrăşcanu - Justiţie
În M.O.se
publică Jurnalul Consiliului de Miniştri privind aplicarea
reformei agrare.
După ce "împărţirea
pământurilor" se făcuse ,în mare parte , producând tot felul de nemulţumiri,
perturbări de proprietate şi abuzuri , s-a dat acest Jurnal
retro ' care a produs noi nemulţumiri şi abuzuri. Alte
Jurnale,Decrete, Ordine şi Instrucţiuni, vor fi
date pe tot parcursul anilor 1946-'47,
pentru a desăvârşi operaţiunea de împroprietărire. ( M.O.
nr. 10, 11 ian.'46 ; M.O. nr.220, 22 sept.'46 ; M.O. nr. 276 ,27 nov.'46....)
Decretul prevedea
,pe de o parte, colectarea produselor de la ţărani , în
schimbul unor produse industriale şi alimentare .
Prin acest Jurnal
al Consil.de Min, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor
instituie o Comisie interministerială de coordonare a
campaniei de însămânţări de primăvara'46.
Acţiunea se
transformă într-o presiune
organizată pe plan local, de scoatere a ţăranilor la lucru ,în
orice condiţii şi cu orice mijloace .Satele sunt invadate cu
"lămuritori" .
[ LD: În plină campanie
electorală,pentru a-şi atrage ţărănimea, comuniştii
se întrec în a înmâna acte de proprietate pe pământuri ce nu
aparţineau statului în mod legal.
Cea mai des utilizată promisiune - cu diverse
prilejuri şi sub diverse formulări - a fost asigurarea că PCR
, Frontul Plugarilor şi aliaţii săi din FND , nu
intenţionează să introducă în România colhozul , de
care ţăranul român era înfricoşat ]
/Vasile Luca :
<...noi n-am pus şi nu punem problema colectivizării
.Am luptat şi luptăm pentru împroprietărirea ţăranilor
săraci .> ( Scânteia , 7 ian.'46 )
/Comisia interministerială
ptr. reforma agrară vizitează judeţele pentru a pregăti
debutul împărţirii pământului la ţărani. Se
hotărăşte ca primul titlu de împroprietărire să fie
înmânat de dr. Petru Groza ( Scânteia , 30 ian.'46 )
- Tânărul
istoric Dan Amedeo Lăzărescu , redactor la oficiosul PNL-Dinu
Brătianu , analiza problema
reformei agrare ca pe o serioasă
problemă economică şi socială.
Constatând graba
cu care guvernul Groza trecuse la executarea ei ,se întreba
<dacă această politică nu
ţinteşte cumva să facă într-un viitor mai apropiat sau
mai îndepărtat din colectivizarea în agricultură , o
necesitate economică şi politică .>( Liberalul,
22 febr.'46 )
/ Dinu
Brătianu la o adunare liberală la Câmpulung- ţinută sub presiune
şi ameninţări - critică "reforma agrară
" şi modul ei de aplicare de către guvernul Groza , prin
care <nimeni nu mai este stăpân pe proprietatea rurală
şi nimeni nu mai are rîvnă să facă o cultură
naţională.>
( Liberalul,
24 febr.'46 )
- 82 de
săteni don com.Valea Dragului ( Ilfov )depun o Plângere ,
nemulţumiţi de felul cum se împarte pământul în comuna lor ( Dreptatea,
8 mart.'46 )
/România
liberă acuză PNŢ de <înfometarea ţării în 1945
>, de faptul că fostul său ministru al Agriculturii în
guvernul Rădescu ,prof. Hudiţă , <lucrase timp de
câteva luni, în numele
partidului său , la compromiterea campaniei agricole.> (România
liberă, 9 mart.'46 )
-Pe 25 mart.'46, I.Şraier-
membru în Comisia interministerială a reformei agrare - declara
că pământurile au fost deja împărţite , urmând a fi
înmânate doar titlurile de proprietate :
< Atunci când
ţăranul va avea în mână titlul definitiv de proprietate ,
el va şti că pământul este de acum pentru totdeauna al lui,
şi va şti de asemenea şi cine i l-a dat >(
Scânteia, 25 mart.'46)
- Pavel Chirtoacă
începea articolul său cu o demascare ,care va face epocă în
mentalul ţărănesc : <Duşmanii
proprietăţii ţărăneşti sunt
maniştii şi brătieniştii ce prezintă
împroprietărirea ţăranilor drept un pas dintr-un vast plan
diabolic al comuniştilor de desfiinţare a oricărei
proprietăţi >.Liniştea ţărănimea cu o lămurire :guvernul
Groza <va veghea ca niciodată să nu se întâmple aşa
ceva, ca nici o atingere să nu poată fi adusă
dreptului de proprietate al ţăranilor .
>( Scânteia, 4 apr.'46 )
/Nicolae Moraru : <Noi
n-am pus şi nu punem chestiunea colectivizării
. Am luptat şi luptăm pentru împroprietărirea
ţăranilor săraci . > ( Scânteia , 8 apr.'46
)
- 4 mai.'46 .Petru
Groza înmâna primul titlu de proprietate la Zalău.
[ Plecat din
Bucureşti, în preziua începerii procesului mareşalului Antonescu ]
[ LD: campania electorală
oficială se deschide fără să existe o lege
electorală , fără a fi fixată data alegerilor
.Vezi amănunte în
legătură cu campania şi legea electorală
la Tablou Parlament, parlamentari-victime ]
- 2 iun.'46. Campania se deschide la Iaşi,
cu un mare miting electoral , la care Petru Groza ţine să sublinieze continuarea
şi respectarea tradiţiilor
: < Datinile noastre
strămoşeşti, trecutul nostru, Regele nostru, biserica
noastră , proprietatea individuală sunt
lucruri la care noi ţinem. Nu facem colhozuri, aşa cum
vă sperie partidele istorice.[...] Noi nu numai că nu
urmărim desfiinţarea proprietăţii individuale , dar
o întărim chiar , făcând ca sute şi sute de mii de noi
proprietari plugari să ia fiinţă în această
ţară.> ( Scânteia, 3 iun.'46 )
[N.B.: La Plenara CC al PCR din 3-5
mart.'48, va începe colectivizarea forţată a agriculturii
: Sesiunea extraordinară a MAN din 27-30 apr.'62 , consfinţea
încheierii colectivizării ]
- Pe 9 iunie , în
cadrul congreselor regionale ale Frontului Plugarilor la
Craiova şi Piteşti,
Petru Groza împarte iarăşi titluri de proprietate.(
Cu această ocazie, pentru că nişte elevi şi studenţi
s-au manifestat "ostil " , au fost arestaţi şi
condamnaţi la închisoare ]
- Pe 13 iunie ,în
cadrul campaniei pre -electorale,Petru Groza
împărţea titluri de proprietate la Roşiorii de Vede
( Telorman )
-Pe 30 iunie, în
cadrul unui miting preelectoral BPD la Constanţa , Mihai Ralea (
ambasadorul României în SUA ) împarte titluri de proprietate.
Victor Duşa ( PCR ) arată
că în jud.Constanţa s-au expropriat 62.772ha de la 800 de
moşieri şi au fost împroprietăriţi 17.739 ţărani
, cu o suprafaţă totală de 56.496 ha .
Au fost formulate
600 de contestaţii , din care 350 admise.
- 1 iul.'46.Traian
Săvulescu -subscrt. de stat la Ministerul Agricult.- prezintă stadiul
aplicării reformei : De la 5 mai ( primul act înmânat de Groza la
Zalău ) , acţiunea a continuat în Blaj, Iaşi, Craiova,
Piteşti Roşiorii de Vede, Vâlcea, urmând să continue la
Timiş-Torontal, Constanţa şi Brăila .Din totalul de
660.000 titluri , s-au transmis în judeţe 50.000 , 15.000 fiind
împărţite ţăranilor .
- 7 iul, în cadrul
campaniei electorale a Fr.Plugarilor, la Bacău şi
Focşani , Petru Groza însoţit de Chivu Stoica (
vicepreşed. CGM ) împart titluri
de proprietate .
În aceeaşi zi,
Teohari Georgescu şi Traian Săvulescu în miting electoral la
Gonţeşti ( Dâmboviţa ) împart
titluri de proprietate. Săvulescu spune că în jud.Dâmboviţa
au fost expropriate 234 moşii , în folosul a 21.624 ţărani .
Traian
Săvulescu -subscrt. de stat la Ministerul Agricult.- prezintă stadiul
aplicării reformei : De la 5 mai ( primul act înmânat de Groza la
Zalău ) , acţiunea a continuat în Blaj, Iaşi, Craiova,
Piteşti Roşiorii de Vede, Vâlvea, urmând să continuie la
Timiş-Torontal, Constanţa şi Brăila .
Din totalul de
660.000titluri , s-au transmis în judeţe 50.000 , 15.000 fiind
împărţite ţăranilor .
Prin această
Decizie, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor reglementa sever
şi abuziv condiţiile de păşunare a vitelor, încălcând
cutumele locale tradiţionale .( M.O. 196, din 26 aug.'46 )
Prin această Decizie, Ministerul
Economiei Naţionale instituie dispoziţiuni severe şi abuzive privind
vânzarea de cereale de către producători. (M.O. nr.157, din 10
iul.'46 )
- 27 iul.Miting
electoral Piteşti ( Argeş ) Teohari Georgescu : <ţăranului care
nu înţelege aşa uşor adevărata faţă a
partidelor istorice [...]să dezminţim zvonurile privind
colectivizarea pământului , colhozuri şi aşa mai departe [...
] comuniştii au sprijinit şi sprijină în primul rând
plugărimea ca să ia în stăpânire pământul ce i se
cuvine > ( Scânteia, 28
iul.'46 )
-Pe 1 oct., în
campanie electorală BPD la Alba Iulia,
ministrul Agriculturii ,Romulus Zăroni împarte titluri de proprietate.
Prin această
Decizie, Preşedinţia Consil.de Min. obliga producătorii de
cartofi, ceapă, varză şi zarzavat de toamnă , să
predea întreg disponibilul organelor de colectare.
( M.O. nr.211, 12
sept.'46 )
Prin Decizia
841 , Minist. Agr. stabilise sancţiunile
ptru transportatorii neautorizaţi de cereale , făină, mărfuri
alimentare supuse raţionalizării ( floarea soarelui,
cartof, mazăre, fasole ş.a. )
-S-a înfiinţat
apoi Oficiul Naţional pentru Achiziţionarea Cerealelor (Legea 863 ).
Mii de
ţărani înfometaţi din Moldova şi răsăritul Munteniei , au
luat drumul pribegiei .
Prin acest Jurnal
al Consil.de Min., se înfiinţează un Comandament special ptr. ajutorarea ţinuturilor
înfometate .
În urma conflictelor
cu ţăranii, în faţa abuzurilor săvârşite de Comisiile de
colectare, prin acest Jurnal se
desfiinţează Comisia Interdepartamentală pentru
organizarea colectării cerealelor. Departe de a limita hăituirea
ţăranilor, se caută forme mai eficiente şi radicale.
[ LD: un scenariu-semnal a
prefaţat introducerea legii : "demascarea" unor
"sabotori" în Scânteia ; un "succes
muncitoresc" în luptă cu reacţionarii ; o
hotărâre a Plenarei CC al PCR privind combaterea speculei şi o lege
anunţată de ministrul Justiţiei .
În materie de legiferare privind infracţiunile săvârşite de
civili ,Lucreţiu Pătrăşcanu a hotărât ,pur
şi simplu , transferarea competenţei Curţilor
Marţiale, la Tribunale Populare, "instanţe
speciale" propuse de sindicate .
Acestei legi i-au căzut victimă mii
de moşieri , negustori, industriaşi ( până la
efectiva naţionalizare din 1948 ) , zeci de mii de
ţărani declaraţi "chiaburi" sau
mijlocaşi , cărora , pe lângă condamnare, li s-au confiscat averile.
Nu ştim unde se păstrează arhivele
proceselor judecate de "tribunalele populare" .
Dacă ele s-ar fi
deschis cercetării şi publicării după 1989, sutele
de mii de procese de "retrocedare" n-ar fi fost tergiversate până în zilele
noastre, sau n-ar fi fost respinse în serie
.
De data aceasta de o justiţie "democrată"
, bazată pe legi"democrate" ]
- Pe 7 oct.,era
anunţată arestarea a 38 de proprietari de batoze şi mori
din jud.Alba
(care
refuzaseră să predea la colectare cotele din uium ) şi 20 de "traficanţi
de cereale " din jud.Dolj ,
pretorul plăşii Bârca ,un preot şi un plutonier de
jandarmi , acuzaţi că <instigă contra
colectărilor >
-Pe 14 oct., Plenara
CC al PCR stabilea să fie iniţiate o serie de <
acţiuni energice pentru combaterea speculei >
-Pe 16 oct.'46,
Pătrăşcanu anunţa apropiata terminare a legii ,avertizând că pedepsele prevăzute urmau să fie severe , rapide şi masive
.."Speculanţii " urmau să fie judecaţi de
"instanţe speciale" propuse de sindicate ,
iar constatarea infracţiunilor putea fi făcută atât de organele
oficiale cât şi ale populaţiei civile.
- Pe 17
oct.'46,presa comunistă s-a grăbit să publice ante-proiectul
de lege, în domeniul alimentaţiei
( la care se adăugau alte speţe ).
Urmau să fie
pedepsiţi cu muncă
silnică pe viaţă şi amendă între 10 milioane
şi 10 miliarde , cei ce "distrugeau produsele"
, comercianţii care "doseau" alimentele, cei ce
îndemnau la încălcarea obligaţiunilor legale cu privire la predarea
produselor , mandatarii şi colectorii care <le însuşesc ,
sustrag ,trafică ,întrebuinţează sau schimbă
destinaţiunea lor legală> , cei ce <deţineau
cantităţi mai mari decât nevoile > , cei ce
confecţionau cartele şi bonuri
false.
Erau pedepsiţi
cu muncă silnică între 5-25 ani şi amendă între 5 -500
milioane : cei ce <vând
produse a căror vânzare nu este permisă > , cei ce <refuză să
vândă în cantităţile şi calităţile şi în
ordinea stabilită de autorităţi > şi cei ce < pretind un
preţ superior celui stabilit de acestea > .
Procesele - se prevedea în
proiect - urmau să fie judecate de "instanţe
speciale" , alcătuite de un magistrat preşedinte
şi doi membri traşi la sorţi de pe listele propuse de
sindicate .
Constatarea
infracţiunilor - se specifica în proiect - urma să se facă de organele oficiale şi de cele ale
populaţiei civile.
- La câteva zile , PNL
îşi exprimă opinia dând un judicios avertisment : noua
lege era categoric <o
puternică armă politică , nu atât prin gravitatea
pedepselor ce se aplică, ci mai ales prin organizarea de instanţe
judecătoreşti > , urmând ca justiţia să se
distribuie nu de magistraţi , ci de sindicate ,
fără a se mai călăuzi de texte de legi, pentru că <factorul
politic va fi cel determinant în darea hotărîrii .>
( Liberalul, 20 oct.'46. )
Legea privind
"Regia Autonomă a Exploatărilor Agricole , Zootehnice , a
Industriei Agricole şi Maşinilor " prin care sunt
trecute în proprietatea regiei - deci a
statului : 266 ferme ( 60.000ha ),127 centre
agricole ( 4.332ha ),127.297 pământ arabil (păşuni ,
stufăriş ) ,30 pepiniere (1.000 ha ), 343 loturi zootehnice
( 2.224 ha ) ,17.000 capete animale de rasă ,211 centre de
maşini agricole,( 3.135 tractoare,2.000 batoze ,5.000
semănători) terenurile agricole
şi proprietăţile Oficiului Naţional al
Colonizărilor.( M.O. nr.256 , 27 nov.'46 )
Decizia Ministerului
Economiei Naţionale.( M.O. 291, 16 dec.'46 )
Traian
Săvulescu - Agricultură şi Domenii ; Const.Agiu -
subsecrear ;Romulus Zăroni- Cooperaţie
Gh.Gheorghiu Dej- Economie
Naţională ;Teohari Georgescu- Interne ; Ion
Burcă, Marin Florescu - subsecretari la Interne ;Lucreţiu
Pătrăşcanu - Justiţie
La acea dată,
din totalul de 704.857membri PCR, 264.253 se aflau în mediul rural
. De aceea comuniştii au
hotărât crearea structurilor agrare paralele ,
care se vor impune deasupra
structurilor administrative.
Decizie luată
de Ministerul Economiei Naţionale ( M.O.nr.14, 17 ian.'47 )
Decizie luată
de Ministerul Economiei Naţionale ( M.O. nr.14, 17 ian.'47)
Ministerul
Agriculturii şi Domeniilor publica aceste Norme , menite să
încheie lucrările reformei agrare .( M.O. nr.15 , 18 ian.'45 )
Agricultorii erau
înştiinţaţi prin presă ,de ministerul Agriculturii
şi Domeniilor , că practicarea
dijmei este liberă, şi că la împărţeala roadelor , două
părţi reveneau celui ce munceşte şi o parte proprietarului
. Măsura a fost valabilă până în toamna anului'47, când dijma
a fost interzisă
[LD: este de remarcat maniera prin
care a fost legiferată retro' reforma agrară din 23 martie'45,
încălcând Constituţia în vigoare
- care garanta dreptul la proprietate -
înglobând în ea suita de presiuni ,abuzuri şi acţiuni
haotice petrecute în acea perioadă.
Motivaţia propagandistică a protejării
ţărănimii, era dublată de enunţarea
voalată a unor intenţii viitoare privind "îndrumarea "
ţărănimii către
exploatarea pământului prin "cooperative"
- instituţie cu care ţăranul român era familiarizat - fără a se pomeni de
colectivizare sau de colhozuri .Această şmecherii terminologice
- întovărăşiri agricole , cooperative
agricole de producţie - vor fi folosite şi în anii
următori când , prin colectivizarea forţată, ţăranii
vor fi deposedaţi de proprietatea
asupra pământului .
Vezi pe larg la Tabloul - Ţărănimea-victimă ]
- Pe 15 ian.'47,
prin Decizia nr.54 ,Ministerul Agriculturii şi Domeniilor
publica Normele menite să
încheie lucrările reformei agrare .( M.O. nr.15 , 18 ian.'45 )
-Pe 5 iunie ,
Parlamentul a dezbătut şi adoptat o lege cu un articol unic : <
Lucrările pentru înfăptuirea reformei agrare
săvârşite de organele prevăzute prin legea din 23 martie 1945,regulamentul
ei şi deciziile complementare ale Ministerului Agriculturii şi
Domeniilor sunt acte de guvernământ şi nu pot fi atacate de justiţie
pe nici o cale.>
În expunerea de
motive la lege, ministrul Agriculturii, Traian Săvulescu,
sublinia faptul că legea urmărea
"întărirea proprietăţii
ţărăneşti , determinarea ,consolidarea
şi îndrumarea ei către o mai bună exploatare , prin
cooperative> , pentru ca
munca ţărănească <să se integreze cu un plus
în economie, nu cu un minus .>
Singura opoziţie parlamentară a
venit din partea grupului Tătărescu – vice prim-ministru,
ministru Afacerilor Străine- care
a arătat ,cu argumente de drept , că actele diverselor organe
administrative (care operaseră aşa-zisa reformă
agrară ) nu puteau fi încadrate în "acte
guvernamentale "( cf. Memoriului publicat în Drapelul
din 6 iun.'47 )
Comentând
poziţia lui Tătărescu , PNŢ avertiza opinia publică
că < PCR nu poate ierta şi nu va ierta d-lui
Tătărescu actul publicat .Aşteaptă doar un
moment prielnic pentru a-i plăti cu dobândă >( Dreptatea
6 iun.'47 ).
[ LD: Noţiunea de "imobil
agricol" desemna pământul ( spre deosebire de cele "mobile"
în care intrau atelajele, uneltele, vitele de tracţiune ş.a. ).
Prin această lege, se hotăra dreptul de
preemţiune al statului în cazul unor suprafeţe agricole
rămase neîmpărţite sau cele confiscate .
Prin ordine ulterioare ,aceste pământuri au fost date
spre folosinţă şi administrare , după bunul plac, la
diverse ministere (Agricultură, Interne , Armată ş.a ).După
colectivizare, parte din aceste pământuri, de la caz la caz, au fost date fie CAP-urilor ,fie GAS -urilor, fie faimoaselor "gospodării de
partid" sau "gospodării
anexe" ale MAI, Securitate ş.a.
Pentru a se pierde urma autorilor şi profitorilor acestei
legislaţii spoliatoare, după căderea regimului
totalitar-comunist, "legea Iliescu " ,prin prevederile ei, a făcut imposibilă reconstituirea
"imobilelor agricole" , având drept
consecinţă miile de procese aflate pe rolul tribunalelor ,
până în ziua de astăzi. ]
Tot pe 5 iunie
s-a adoptat şi legea pentru
reglementarea circulaţiei imobilelor
agricole ,prin care,pe de o parte , au fost declarate nule înstrăinările
de terenuri agricole din epoca de secetă (1 august'46-23 iun.'47 ) ,
pe de altă parte , a consacrat dreptul de preemţiune a statului
.( M.O. nr. 140 / 23 iun.'47 )
[LD: considerat în interbelic un partid
de "centru-stânga" ,PNŢ făcuse din ridicarea
ţărănimii de mijloc , a gospodarilor satelor,ţinta
doctrinei şi programului său guvernamental. Nimic mai firesc , de aceea , ca
acest partid să sară în apărarea acestei categorii
năpăstuite de comuniştii
ajunşi la putere. ]
- Pentru economiştii şi sociologii de
"stânga" - titrează oficiosul PNŢ- <toate
calamităţile ce se abat asupra satelor nu provin decât de
la elementele înstărite , fruntaşe , ale clasei
ţărăneşti .
De la chiaburi ,
care sunt prin definiţie necinstiţi, hrăpăreţi,
speculanţi etc.. > ( Dreptatea,
10 iun.'47 ).
Articol unic: < Lucrările
pentru înfăptuirea reformei agrare săvârşite de organele
prevăzute prin Legea Nr. 187 din 23 Martie 1945, regulamentul ei si
deciziunile completatoare ale Ministerului Agriculturii si Domeniilor, sunt acte
de guvernământ si nu pot fi atacate în justiţie pe
nici o cale. Dispoziţiunile prezentei legi vor putea fi invocate
pentru prima data şi în instanţa de recurs.> (MO nr . 127 din 7 iunie 1947 )
Art. 2 : Imobilele
agricole nu se pot dobândi prin acte intre vii decât cu autorizaţiunea
si cu respectarea dreptului de preemtiune al Statului,
dupa distinctiunile si potrivit prevederilor legii de fata.
Transmiterea
proprietatii terenului agricol nu se poate face decat prin acte
autentice si transcrise.
Art. 37 : Sunt nule
de drept actele de instrainare facute in alt mod sau fara
autorizatiune si cu violarea dispozitiunilor art. 6, 12 si 29. Nulitatea
este de ordine publica si poate fi invocata de orice parte interesata, de
Ministerul public si de Ministerul Agriculturii si Domeniilor.
Art. 42 : Instrainarile
de terenuri agricole prin acte cu titlul oneros sau gratuit facute
de agricultori cu o proprietate sub 5 ha la alte persoane decat descendentii
pana la gradul trei, dupa 1 August 1946 si pana la publicarea prezentei
legi, in regiunile care au suferit din cauza secetei, sunt presupuse ca au fost
facute sub imperiul constrangerii si ca atare sunt declarate nule.
Daca se constata ca vanzatorul, posterior
actului de vanzare, a cumparat alt teren agricol, loc de casa sau casa in
oras sau la tara, vanzarea nu se declara nula. Regiunile care au suferit din
cauza secetei vor fi determinate prin deciziunea Ministerului Agriculturii si
Domeniilor.
Prin această
Decizie a Ministerului Industriei şi Comerţului s-au stabilit cotele de predare şi
modul de colectare al cerearelor ( M.O. nr.143, 26 iun.'47 )
...Istoricul C.Daicoviciu
( subsecret.de stat la Aprovizionare ) explica ziariştilor că
la baza deciziei stă dorinţa ca ,prin vânzarea obligatorie statului
de către producători a unei părţi din producţie
- la preţul stabilit de stat - se asigură hrană la
populaţie .
- Silviu Brucan
făcea "educaţie patriotică" : ţărănimea
"săracă şi mijlocaşă" să
ajute autorităţile la colectare ,pentru că ei ştiu <câte
grâne s-au făcut pe pământurile chiaburilor şi
moşierilor expropriaţi > .Ţăranii trebuiau să fie "ochi şi urechi
" şi <să demaşte toate şiretlicurile
chiabureşti > ( Scânteia, 11 iulie '47 )
[LD :un "model"
practicat la scară mare în URSS ( pentru a modifica demografic structura
etnică în teritoriile anexate ) aplicat în România. În locul
nemţilor, şvabilor şi saşilor bănăţeni (deportaţi în URSS ,Dobrogea sau Bărăgan ), au fost "strămutate
" familii diverse din
restul ţării : moldoveni din regiunile înfometate ; aromâni
-macedoneni din Dobrogea ; basarabeni şi bucovineni refugiaţi din
teritoriile anexate de sovietici . )
Legea a stabilit
finanţarea operaţiunii de aşezare definitivă în Banat
a populaţiei transferate din alte regiuni ale ţării
şi împroprietărirea lor. ( M.O.nr. 158, 14 iul.'47 )
Prin această
Decizie a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, s-au precizat judeţele
bântuite de secetă, în care vânzările de pământ din
perioada 1 aug.'46-23 iun.'47 ,au fost declarate nule.
Prin această
Decizie a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor ,s-a reglementat modalitatea
de exploatare a tuturor terenurilor - arabile, vii ,grădini de
zarzavat, păşuni, fâneţe, livezi .
Prin ea a fost interzisă arenda şi
dijma.
Măsura a
lovit atât în proprietarii
înstăriţi , cât şi în ţăranii cu pământ
puţin şi braţe de muncă numeroase, care utilizau
aceste forme contractuale.
Aşezarea şi perceperea în
natură a impozitelor pe veniturile proprietăţilor agricole .
( M.O. 200, 1 sept.'47 ).Judeţele şi plăşile din
ţară s-au încadrat în patru regiuni , pe baza producţiei
medie la ha a recoltei anului '47 ( M.O.
din 9 sept.) , Ministerul de Finanţe stabilind cuantumul.( MO ,27
sept.'47 )
Gheorghe
Gheorghiu-Dej- ministul Industriei şi Comerţului ,în guvernul
Groza -
ca preşed. al Comisiei Economice Naţionale ,
anunţă că a decis fixarea unei cote de grâu către
stat , pentru a asigura pâinea populaţiei urbane.
[ După
abdicarea Regelui Mihai ]
Traian
Săvulescu- Agricultură şi Domenii ;Const-Agiu - subscrt-de Stat
-Agr. şi Domenii
Romulus Zăroni- Cooperaţie ;
Const. Daicoviciu - subscrt. de stat- Aprovizionare ;
Teohari Georgescu - Interne ; Ion Popescu,
Grig.Geamănu - subscrt. Interne
Lucreţiu
PĂtrăşcanu - Justiţie
( Gr.Golopenţia
şi Onică , Rezultate provizorii- Institutul
Central de Statistică , Bucureşti, 1948.
<[...] proprietatea
privată şi dreptul de folosinţă sunt recunoscute
şi garantate de Stat.[:::] Constituţia noastră va
consacra proprietatea pământului pentru cei ce-l lucrează
>
.Gheorghiu-Dej-
primvicepreşed.alConsildeMin.;preşed.Consil.Econom.Superior
; preşed. Comisiei de Redresare Economică ; coordonator al
ministerelor economice .
Traian Săvulescu -vicepreşed C.M.; coordonator al Ministrr.
Agricultşi Silvicult. ;
Vasile Vaida- ministru Agriculturii
Teohari Georgescu - Interne;
Lucreţiu PĂtrăşcanu - Justiţie
[ NIc.Ceauşescu
: între 1948-1950, este locţiitor
al ministrului Agriculturii
/ 2 mai'48.Decret 33: reglementarea juridică a GAS şi
SMT
Prin acest Decret,
se reglementează juridic administraţiile Fermelor de stat
şi a Staţiunilor de Maşini şi
Tractoare ( M.O.17 )
Este a II-a reglementare ( după cea din 7
iun.'47 ) privind circulaţia şi regimul juridic al pământului . ( MO 40 ) Vor urma şi alte modificări ( '51,
'52 )
Comisia urma
să elaboreze planul general de dezvoltare a economiei naţionale
, conform directivelor şi obiectivelor economico-politice ( art. 2 ) , repartizând pe ministere
sarcinile , pentru realizarea obiectivelor fixate de Consiliul de
Miniştri ( art 4 ) , preluând o parte din atribuţiile Consiliului
Economic Superior
( art. 15 ) , sau, mai bine zis, întărind
rolul lui Gheorghiu Dej . M.O 50 )
O parte din surplusul
cerealelor urma să fie colectat , restul urmând să
rămână la producător pentru sămânţă ,consum
şi vânzare ( art.2 ) . Colectarea urma să se facă la treierat,
la batoză ( art.8 )
Cotele erau fixate de Comisia
de Stat pentru Colectarea Cerealelor,, nu de Comisiile existente în
comune . ( M.O. 153 )
- Ana Pauker declara într-un interviu că victoria
socialismului nu este posibilă fără colectivizarea
agriculturii. ( " Universul ", 2 oct.'48 )
-Teohari
Georgescu : elogia beneficiile colectivizării ( Universul, 7 nov.'48 )
-Gheorghiu Dej
:<unirea ţăranilor în
gospodării colective este unicul mijloc de a
scăpa ţăranii de sărăcie >, dar
avertiza că <sub nici un motiv şi în nici un caz,
ţăranii nu trebuie
constrânşi să intre în colectivă .> ( 27 dec.'48
)
Interzicerea
comercializării brânzei , untului
şi altor produse lactate de
către crescătorii de animale. (M.O.255 / 2 nov.'48 )
- "Crima
contra păcii " ( penalizată prin Decretul -lege 207 /1948 ), pentru
unele acţiuni militare şi de rezistenţă în lunile dinaintea ieşirii armatei
române din războiul antisovietic
(1 mai-23 august 1944 )pe teritoriul Bucovinei şi Moldovei reocupate
de sovietici, pentru < efectuarea incursiunilor în Uniunea
Sovietică şi a lucrărilor de spionaj >
Cu acest decret au
fost arestaţi şi condamnaţi numeroşi militari ai armatei
şi civilii din zonă , consideraţi a fi printre primii
"duşmani ai URSS şi Armatei Roşii eliberatoare."
[LD: textul acestor articole
figurează în variante deosebite , în lucrările de
memorialistică şi de istorie,pentru că au suferit diverse
modificări, adăugiri, reformulări .
art.25, pct.6 :
confiscarea totală a averii personale
art.58-degradarea
civică (pierderea drepturilor )
art.121- " crima de
acte de teroare şi constituire de bandă în scop
terorist "
art.151 -
art.157 - deţinere
ilegală de arme
art.166 -infracţiunea
de propagandă contra
orânduirii socialiste
art.209 -"crima
de uneltire împotriva ordinii sociale" sau "pentru schimbarea
ordinii sociale" ;
art.267(? )-pentru" trecerea
frauduloasă a frontierei"
art .325 pentru "răspândire
de publicaţii interzise" ;
art.327 pentru delictul de
"instigare publică".
Ele se combinau cu Decrete -legi ( nr 16/'49
,nr.31 /'49 ,6 /'50, nr.199 /50 , nr 163 /50 , 61 /'59 ş.a. ),cu
art. C.J.M.(cod justiţie militară ) ,cu Ordine secrete
(ale Guvernului, ale MAI sau ale DGSP din 1952, 1955, 1959 ) ,pe baza
cărora au fost arestaţi
şi condamnaţi sutele de mii de oameni ]
[[LD:o dată cu adoptarea noului Cod Penal prevederile Legii 312-"legea
Pătrăşcanu " - privind urmărirea şi
pedepsirea vinovaţilor de dezastrul ţării şi de crime de
război ( 21 apr.'45 )
sunt introduse în câteva articole din Codul Penal .]
LD: textul acestor articole
figurează în variante deosebite , în lucrările de
memorialistică şi de istorie, pentru că au suferit diverse
modificări, adăugiri, reformulări .
În majoritatea sentinţelor politice, după
1948, se va invoca art.209 pentru "uneltire împotriva ordinii
sociale" sau "pentru schimbarea ordinii sociale" ; art
325 pentru "răspândire de publicaţii interzise"
, art.327 pentru "instigare publică" .
Ele se combinau cu Ordinele secrete (ale
Guvernului, ale MAI sau ale DGSP din 1952, 1955, 1959 ) ,pe baza
cărora au fost arestaţi
şi condamnaţi mii de oameni ]
Iată varianta
iniţială a art.209 :
<Constituie delictul
de uneltire contra ordinei sociale şi se pedepseşte cu
închisoare corecţională ,
I.De la 6 luni
la 3 ani şi interdicţie
corecţională de la 1 la 3
ani , fapta de a propovădui prin
viu grai schimbarea formei democratice
de guvernământ al statului .
II.De la 3 la 7
ani şi interdicţie corecţională de la 3 la 5 ani ,
a)faptul de a
face propagandă pentru răsturnarea în mod violent a ordinei
sociale existente în stat ;
b)faptul de a
constitui sau organiza asociaţii secrete cu scopul arătat
precedent , fie că au sau nu caracter internaţional ;
c)faptul de a lucra
prin mijloace violente pentru a produce teroare ,teamă sau
dezordine publică cu scopul de a schimba ordinea
economico-socială a României ;
III.Se pedepsesc cu
muncă silnică de la 10 la 25 ani şi degradare civică
de la 5 la 10 ani ,cei ce iniţiază,
organizează ,activează sau participă la organizaţii de tip
fascist ,politice,militare sau paramilitare .
IV.Se pedepsesc cu închisoare
corecţională şi interdicţie corecţională de la 1
la 3 ani ,cei care ,fără să facă parte din
organizaţiile prevăzute la aliniatul III , fac propagandă
ori întreprind acţiuni în favoarea acelor organizaţii, a
membrilor ori a scopurilor urmărite de ele .>
În anii
următori , pedeapsa de la al.II, litera b) s-a majorat la 15-20 de ani
( 1957 ), apoi s-a introdus pedeapsa cu moartea ( 1959 ) .
[ LD:iată o variantă din 1952 :
<Art.209.Constituie
infracţiune de uneltire contra ordinii sociale şi se
pedepseşte :
1.cu muncă
silnică de la 15-25 ani şi degradarea civică de la 5-10 ani,
faptul de a iniţia sau constitui ,în ţară sau
străinătate, organizaţii sau asociaţii care au drept
scop schimbarea ordinii sociale existente în stat sau a formei de
guvernământ democratic, ori de a activa în cadrul unei asemenea
organizaţii sau asociaţii ,ori de a adera la aceasta .
Când fapta
prezintă un caracter deosebit de grav, pedeapsa este cu
moartea .
2.cu închisoare
corecţională de la 3-10 ani şi interdicţie
corecţională de la 3-5 ani :
a.)faptul de a face propagandă
,agitaţie ,sau de a întreprinde orice acţiuni politice
pentru schimbarea ordinii sociale existente în stat sau a formei de
guvernământ democratice sau din care ar rezulta un pericol pentru
securitatea statului ;
b.) faptul de a ajuta
în orice mod vreo organizaţie sau asociaţie din cele arătate la
pct.1 ori de
a face propagandă
sau
întreprinde acţiuni în favoarea acestora sau a membrilor lor .
c.)faptele de
ponegrire ,calomniere sau defăimare în public cu privire la orânduirea
socială şi de stat şi organizaţiile
obşteşti , când acestea sunt săvârşite fie de o
singură persoană în mod organizat ,fie de către două sau
mai multe persoane asociate .
În cazul când
faptele prevăzute la lit.a.şi b. prezintă un caracter deosebit
de grav , pedeapsa este de muncă silnică de la 5-25 ani
.Tentativa se pedepseşte ca şi infracţiunea consumată.>
[LD:iată adausuri introduse în 1959 :
<Art.209 (1 bis )- Subminarea economiei naţionale săvârşită
prin folosirea instituţiilor sau întreprinderilor de stat ,ori sabotarea
activităţii normale a acestora în folosul foştilor
proprietari sau organizaţiilor capitaliste interesate ,se pedepseşte
cu muncă silnică de la 5-25 de ani şi confiscarea averii .
În cazul când faptele au provocat sau puteau să provoace urmări
deosebit de grave ,pedeapsa este moartea şi confiscarea averii.>
<Art.209 (2)
Distrugerea sau degradarea de
natură să submineze economia naţională ,prin explozii,
incendii sau orice alte mijloace, a fabricilor, uzinelor, maşinilor,
căilor de comunicaţie ,apeductelor, instalaţiilor telefonice,
telegrafice sau radiofonice, a materialelor, a construcţiilor ,produselor
industriale ,produselor agricole sau a altor asemenea bunuri care servesc
interesele obşteşti, se pedepseşte cu muncă
silnică de la 5-25 ani şi confiscarea averii.
În cazul când fapta
a provocat sau putea să provoace urmări deosebit de grave
,pedeapsa este moartea şi confiscarea averii >.
<Art.209 (3 ).Neîndeplinirea
cu ştiinţă sau îndeplinirea voit neglijentă a anumitor
obligaţii de natură a submina regimul de democraţie
populară, constituie infracţiune de sabotaj
contrarevoluţionar şi se pedepseşte cu muncă
silnică de la 5-25 ani şi confiscarea averii .
În cazul când fapta a provocat sau putea
provoca urmări deosebit de grave, pedeapsa este moartea şi
confiscarea averii>
<Art.209 (4 ) -tentativa
de săvârşire a infracţiunilor prevăzute în art.209 (1 )
şi (2 ) -se pedepseşte ca şi infracţiunea consumată.>
Cea care lansase
ideea încă din 1947, fusese Ana Pauker ;ideea a fost apoi
reluată de Teohari Georgescu , pentru a se oficializa de către
Gheorghiu Dej, secretarul general al PCR.
Gheorghiu-Dej-primvicepreşed.alConsildeMin.;preşed.Consil.Econom.Superior
; preşed. Comisiei de Redresare Economică ;coordonator al
ministerelor economice .
- Traian Săvulescu -vicepreşed C.M.; coordonator al Ministrr.
Agricultşi Silvicult. ;urmat de Ana Pauker -ministru Externe, vicepreşed C.M., coordonator al Ministrr.
Agricult şi Silvicult
( din 16 apr.'49 )
- Vasile Vaida- ministru Agriculturii ( continuă
)
Nicolae
Ceauşescu- ministr.adj.la Agricultură ( din 2 mart .'49 )
Teohari Georgescu - Interne; Avram Bunaciu - Justiţie ,
urmatde Stelian Niţulescu ( din 24 sepr.'49 )
Pentru agricultură
, principalul obiectiv fixat era pregătirea şi aplicarea
măsurilor care să asigure orientarea sectorului spre socialism ( Buletin Oficial 1, ian.'49 ).
Ministru - Bucur
Şchiopu ( urmat de Ion Vinţe )
Cotele de lapte ce trebuiau
livrate la stat ( în funcţie de numărul vitelor : 200 -1
vacă , 600 -
2 vaci ,1100- 3 vaci . ( Buletin Oficial 11 / '49 ).
[ LD: Completare şi înăsprire
a legilor represive anterioare , inclusiv a art. din Codul Penal, legea a fost
folosită ca instrument-pretext pentru un mare val de
arestări ,condamnări la moarte şi confiscări
de avere, pentru diverse acţiuni considerate sabotaje cu aceste
legi au fost executaţi mulţi ţărani -partizani sau
socotiţi tăinuitori
(Buletin Oficial
nr 12 / 15an.'49 )
- Delictul era
considerat criminal, punând în pericol securitatea statului
şi prosperitatea economiei naţionale ( art. 2, lit.c )
- Intrau sub
incidenţa legii : incendierea sau distrugerea produselor industriale,
agrare sau a pădurilor .
[LD Ordin confidenţial transmis de Gh.Pintilie
(g-ral lct la Direcţia Generală a Securităţii Poporului )către lct.col.K.Ambruş
(şeful Securităţii Timişoara )şi mr.Aurel
Moiş (şeful Securităţii la Caransebeş
).Conţinutul Planului Operativ urma a fi prelucrat ulterior de g-ral Ion Bejenaru (comandantul zonei
IV-Timişoara )
Ordinul a fost transmis
către toate unităţile teritoriale ale
Securităţii .
Pe baza lui s-au
alcătuit "Comandamentele
Unice" Documentul este o dovadă explicită şi
argumentată a legăturilor
întreţesute între structurile de putere ale regimului : Partid
-Securitate - Miliţie- Justiţie -Armată.
[ Vezi la tabloul Genocidul comunist-
cronologie, context, etape ]
<
Direcţiunea generală a securităţii poporului.
Cabinet.Nr.11.816/21
ian.1949.[...]
< Vă
facem cunoscut că începând cu ziua de 22 ian.1949, se formează
în oraşul Caransebeş un Comandament Unic. În
faţa acestui Comandament Unic , se pun o serie de sarcini ,pe
care D-ta Tov.Ambruş le cunoşti de când s-a discutat la
Bucureşti, sarcini ce revin atât trupelor Jandarmeriei MAI
cât şi organelor de securitate.>[...]
Tovarăşul
General Bejenaru ,Comandantul zonei, va aduce un plan de
acţiune ,pe care va trebui să-l prelucraţi
împreună.>[.....]
<Comandamentul Unic
este organul care conduce întreaga operaţiune de pe teritoriul
fixat
Nici o
operaţiune nu va putea fi luată , atât de organele de
securitate cât şi de celelalte organe, fără să
ştie una de cealaltă, atât în ce priveşte
operaţiunile pentru prinderea bandelor teroriste, cât
şi celor de evacuare a chiaburilor , a
deblocaţilor ,a elementelor suspecte etc.>
< În ceea ce priveşte evacuarea
elementelor amintite mai sus, se vor întocmi dinainte liste de
cei propuşi pentru evacuare ,pe care o veţi consulta de
comun acord, mai ales în această problemă, cu secretariatul
judeţenei PMR, care vă va putea da un ajutor
preţios.>
<În ceea ce priveşte colaborarea dintre
organele componente ale Comandamentului Unic, aceasta trebuie să
fie cât mai strânsă, o înţelegere cât mai deplină ,
pentru ca nu cumva să se execute operaţiuni grăbite, care
să dea greş sau să producă în sânul populaţiei
agitaţii contra organelor ce execută aceste operaţiuni
,datorită acestor lipsuri.>[.....]
< Pentru aceasta trebuie să
aveţi grijă de a ţine legătura permanentă cât
mai strânsă cu secretarul judeţean PMR ,în aceste probleme
şi mai ales în problema de evacuare ,amintită mai sus. Partidul
vă poate ajuta deopotrivă atât pe voi cât şi pe
celelalte organe.>
<De felul cum
vă veţi îndeplini sarcinile trasate depinde rezultatul
operaţiunilor ,iar reuşita lor nu va avea decât să ridice
prestigiul Securităţii ,bastionul înaintat
,apărătorul libertăţilor clasei muncitoare din RPR, care
luptă pentru făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii
socialiste.> General Locotenent
de securitate, Pintilie Gh.>
Rezoluţia Plenarei CC al PCR
şi a Guvernului exprima explicit: < campania de
însămânţări de primăvară se derulează
în condiţiile intensificării luptei de clasă ,
pentru că inamicii caută
prin orice mijloace în sate şi oraşe, să compromită
opera de construire a socialismului în ţara noastră.
Iată de ce organizaţiile de partid şi de masă ,
întărindu-şi vigilenţa de clasă, trebuie
să mobilizeze
ţărănimea să se mobilizeze în această campanie. >
( Bul.Of.14, 18 febr.'49 ).
[ LD: Încălcând Constituţia'23 încă valabilă , care garanta
proprietatea , Decretul 83, aducea unele completări legii 187/1945,
trecându-se în proprietatea statului suprafaţa de 472 000
ha. Este momentul când Nicolae
Ceauşescu este numit ministru adjunct la Ministerul
Agriculturii
Textul prevede <trecerea
în patrimoniul statului, ca bunuri ale întregului popor, exploataţiile
agricole moşiereşti care au făcut obiectul exproprierii
aceleiaşi legi cu întreg inventarul viu si mort şi clădirile
aparţinând sau afectate acestor exploataţii, indiferent de locul
unde se afla>.
Prin acest decret,
au fost trecute în proprietatea statului încă 472.000ha. Decretul
a fost dat ca o completare la Legea 187 /mart.'45 ( reforma
agrară .)
Terenurile şi inventarul
(viu sau mort ) , clădirile, instalaţiile şi produsele
agricole , creanţele, titlurile şi participaţiunile
(decurgând din activitatea marilor exploatări funciare ) erau obiectul
exproprierii ( art. 2 ).
- În câteva zile (
2- 3 mart ) proprietarii vizaţi prin Decretul 83, au fost evacuaţi
cu forţa
[ Vezi tabloul Moşieri,
proprietari - victime ]
-Rezistenţa
în faţa confiscărilor sau sustragerea de bunuri , erau pedepsite
cu 5-15 ani muncă forţată
şi confiscarea întregii averi ( art. 4 ) ( Buletin
Oficial, 1-2 mart.'49 ).
- Legea privind
"Regia Autonomă a Exploatărilor Agricole , Zootehnice , a
Industriei Agricole şi Maşinilor " fusese pregătită în Consiliul
Superior Economic ( preşed. Gheorghiu Dej ) şi publicată
în M.O.275 din 27 nov.'46.
- Pe 2
mart.'49, a fost adoptată de MAN.
-Cf acestei
legi, au fost naţionalizate 6.258
moşii şi 4.456 conace , într-o singură
noapte fiind strămutate forţat peste 7. 800 de persoane.
-Prin lege ,au fost trecute în proprietatea regiei -deci a
statului - 266 ferme (
60.000ha ),127 centre agricole ( 4.332ha ),127.297 pământ
arabil (păşuni , stufăriş ) ,30 pepinire
(1.000ha ), 343 loturi zootehnice ( 2.224 ha ) ,17.000 capete animale
de rasă ,211 centre de maşini agricole,( 3.135 tractoare,2.000
batoze ,5.000 semănători)
terenurile agricole şi proprietăţile Oficiului
Naţional al Colonizărilor,moşiile de 50 ha
,lăsate prin legea de reformă agrară din mart.'45 .În
total :342.319 ha.
[ Vezi tabloul Genocidul
comunist-cronologie, context, etape ]
(BO 1-2 martie
1949).
[LD: textul Rezoluţi ei era
asemănător Rezoluţiei plenarei PCUS din 1929,care
anunţase "lichidarea kulacilor " Convenţional, acesta este
momentul când începe colectivizarea agriculturii în RPR.Primele GAC vor
apare în vara acestui an .]
Rezoluţia cu
titlul < Lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare
cu ţărănimea muncitoare şi transformarea
socialistă a agriculturii >,prevedea organizarea Gospodăriilor
Agricole de Stat ( GAS ) , a Gospodăriilor Agricole
Colective ( GAC ) şi a Staţiilor
de Maşini şi Tractoare ( SMT ) .Primele unităţi vor fi
organizate pe proprietăţile expropriate
[LD: Pe baza acestui decret, au fost condamnaţi cu închisoarea şi
confiscarea averii , ţăranii care nu respectau planul de
însămânţări impus de stat . În psihoza care bântuia
satele, o condamnare de câteva luni era un "fleac" ,
faţă de partea a doua a pedepsei - confiscarea averii . Decretul
a intrat în acţiune severă, fiind instrumentat
discreţionar de organele administrative locale , securitate şi
tribunale, având drept ţel principal
confiscarea averii celor "indezirabili"
sau a "locaţiilor"
pe care punea ochii noua nomenclatură.
- Pentru
distrugerea sau degradarea produselor - 5-15 ani muncă
forţată ;
- Pentru
nerespectarea Planului de stat - 1-12 ani închisoare
corecţională ;
:Pedepsele erau
însoţite şi de amenzi ( 50.000 - 100000 lei )
[ LD: Hotărârea prevedea construirea unui canal de 70 km.,
traversând Dobrogea, conceput de comunişti ca <un mormânt al
burgheziei româneşti > , deoarece 80 % din mâna de lucru trebuia
asigurată prin munca forţată a deţinuţilor politici . S-au ţinut de cuvânt
! Canalul a devenit mormânt pentru mii de oameni care şi-au găsit sfârşitul
acolo, în cei 4 ani de funcţionare. În iulie 1953, şantierele
s-au închis , după ce ,pentru a-şi ascunde eşecul, în sept.'52
au fost declanşate cîteva procese de sabotaj, soldate cu condamnări
la moarte şi execuţii.
[Vezi Genocidul comunist -
cronologie, context, etape ]
Secţia Agrară a CC al PCR, a elaborat
primul statut.
În expunerea de motive , Vasile Luca ( ministrul Finanţelor
) preciza esenţa legii :
impozitelor - caracteristică <tuturor
ţărilor din lagărul socialist, în frunte cu URSS,
conduse de partide marxist-leniniste > : trebuiau să contribuie la micşorarea puterii
economice a chiaburilor ( moşierimea fusese lichidată
), obligându-i să predea statului o importantă parte din
veniturile lor.
Pentru chiaburi, impozitul s-a
majorat cu cote variind intre 20 si 50 %, fiind fixat de către Sfaturile
Populare de Plasă si se aproba de Sfaturile Populare
Judeţene ( art. 19 ).
În felul acesta ,
PMR înfăptuia justiţia socială, în folosul
ţărănimii muncitoare , etc etc ( Buletin Oficial 45 / '49
;
Vasile Luca, Expunere la
Legea impozitului agricol, Editura PMR, 1949.
Producătorii
erau obligaţi să livreze statului , la preţ oficial,surplusul de
cereale ( art. 1 ) .Cotele erau fixate de Comisia de Stat pentru
colectări ( art.3 ): Consiliul de Miniştri va putea
să aplice prezentul decret asupra tuturor sorturilor de produse
agricole ( art.13 ) (Buletin
Oficial, 47/'49 )
Aşa s-a
şi petrecut. În toamnă, apărea impunerea cotelor la cartof lână, lapte .
Planul aprobat
de Consiliu de Miniştri ( art. 1 ) ; nici un producător nu
poate executa treieratul , fără procesul-verbal de predare a cotei ( art.4) ; Refuzul de a preda cotelor , se
pedepseşte cf,Decretului 183/'49 ( art.2 ).
“Zorile”
Turnisor, Sibiu ; “Drumul Nou” Zabreni, Arad; “Ogorul
Rosu” Laslea, Târnava Mare; “Victoria
Socialismului”,Răşcani, Vaslui; “Tractorul Rosu”
de Lunca de Jos, Cluj
(Exemplele sunt
preluate din D.Roske, op.cit ,găsite de d-sa în Arhiva
Comisiei de anchetă a MAN privind abuzurile din timpul
colectivizării )
[ LD: Este regeretabil că , în cei 22 ani
scurşi de la "revoluţia anticomunistă ",sintagma
"mămăliga românească nu explodează " este
plimbată din gură-n gură , de la analişti şi
istorici , la băieţii veseli la
emisiunile distractive.
Lucrurile nu stau aşa, sau ,dacă e aşa, ar
trebui ca să cercetăm serios
ce s-a întâmplat cu "ţăranul român " ,
cu adevărat.
Ca om , a crezut în
Dumnezeu, în biserica strămoşească, în tradiţie ?:
după '44, a aflat că toate au fost
<minciuni, înşelătorie, înapoiere >
Ca ţăran, şi-a muncit pământul , şi-a crescut copiii , indiferent de schimbarea regimului politic,
de schimbarea guvernelor ? :
după '44, a aflat despre România că Regele şi
conducătorii ţării au fost <trădători
şi duşmani ai poporului >.
Ca soldat, a
luptat pentru ţară, pentru
eliberarea pământului şi fraţilor cotropiţi ?: după
'44, a aflat că a luptat într-un
<război criminal >
Ca cetăţean ,s-a deprins treptat cu exercitarea
drepturilor democratice - a făcut politică , a participat la vot,
şi-a ales primarul, deputatul , partidul ?: după '44, a aflat
că tatăl sau fiul , fratele sau verişorul
,învăţătorul,preotul, vecinul ,
fuseseră < duşmani
şi exploatatori >
Şi iată-l
în 1949, rămas singur, neapărat de
lege şi conducători, atacat în tot ce
ştiuse şi crezuse , cu existenţa şi viaţa
primejduite.
În felul lui natural
şi ancestral - ceea ce , să fie clar , nu este
"primitiv " - el se răscoală , nu se supune .
Acestea sunt frământările, zurbele, mişcările subversive,
tulburările, incidentele , banditismele cuprinse în Rapoartele
şi Ordinele sistemului
totalitar comunist . Ele trebuiau lichidate cât mai repede, cât mai radical,
cât mai eficient, pentru a rupe fibra aceea naturală şi
ancestrală .
(Cf.D.Roske, op.cit
,Din Arhiva Comisiei de anchetă
a MAN privind abuzuri )
# Botoşani
-5-6 mai - în com.Lunca
#Bihor
-23-25 iul Arpăşel, Spinuş,
Păcuşa de Barcău, Sarsig, Dermişoara ;
- 25 iul. Tăut
- la împărţirea ordinelor de
cote, se revoltă, refuză formularele
-26 iul. Sisterea: peste 300 de
ţărani sunt
împrăştiaţi de Securitate şi Miliţie. 1 mort şi
multe arestări;
29 iul:
Girişul Negru:ţărani dau foc la arhiva Comit.Provizoriu, la
procesele-verbale de impunere, întrerup comunicaţiile telefonice, resping
trupele de securitate .Se îndreaptă spre
Tăut, scandând lozinci :< Afară cu comuniştii !
>,< Nici un gram de grâu nu va pleca din comună ! > , <Trăiască
Tito / >
Revolta se extinde
cuprinzând satele din zonă :Cociuba Mare, Ucuriş, Susag, Coroiu,
Ianosda, Taut, Belfir, Bicaciu, Craiova, Marginea, Satul Barba, Saldabaghiu de
Barcau, Ghida, Cohani ,Abram.
-După 1
august, satele sunt încercuite
şi ocupate de trupe de miliţieni şi securişti (
Batalionul 7 -Securitate , 2 companii
şi 3 plutoane de miliţieni ). Reprimarea a fost cumplită : 16
ţărani executaţi pe loc .
Din fiecare
comună,au fost deportate zeci de familii, cu copii şi
bătrâni : Coroiu ( 16 persoane ),Talpoş ( 28 ) ,Tăut
( 21 ) , Craiova ( 24 ), Susag (17) , Belfir ( 20 ), Bicaciu
( 20), Cociuba ( 16),Girisul
Negru ( 28 ), Ucuriş( 31 )
#
Rădăuţi-Bucovina
-Pe 31 iul.,
revolte împotriva cotelor au izbucnit şi la Rogogeşti (
Rădăuţi-Bucov.) În timpul protestelor, ţăranii scandau
:< Afară cu bolşevicii ! Jos autorităţile
comuniste ! >.
#Arad
Ţăranii
din Gurba, Cherelus, Sepreus, Motiori, Somesghes, Apateu, Berechiu, Sintea
Mare, Atea, Siclau, manifestă aceleaşi forme de protest :
înconjoară Consiliile Provizorii, în unele localităţi bat
primarul sau activistul, în altele taie firele telefonice, în
altele dau foc la arhiva cu
formulare , scandează lozinci .
Miliţia
şi Securitatea reacţionează în forţă ,ocupând
localităţile, folosind armele
de foc : aproape în fiecare localitate sunt oameni împuşcaţi (
12 persoane ) , arestaţi ( 57 persoane ) sau deportaţi ( peste 130
persoane ).
#Suceava
-În jud.Suceava ,
la Rădăşeşti , represiunea revoltelor
ţărăneşti este aceeaşi : ocuparea satului , răniţi
( numeroşi ) ,morţi ( 4 ) , arestaţi şi
deportaţi ( 13 )
< Art.1.Se
aprobă constituirea Gospodăriei Agricole Colective
Art.2.Gospodăriile
Agricole Colective se constituie la propunerea ministerului Agriculturii prin decizia
Consiliului de Miniştri .>
- Dacă pe 24
iulie apăruseră primele 5
GAC-uri, pe 20 august numărul lor crescuse la 17 ( în Olt,
Dâmboviţa , Covurlui ş.a ) în nov.,crescuse la la 55,iar în decembrie ajunsese
la 83. .
Şi pentru
fiecare apărea un HCM ( publicat în presă şi Buletinul Oficial ).
[LD: În viziunea PCR , Canalul trebuia să constituie < mormântul burgheziei româneşti >
Noi îl considerăm mormântul prigoniţilor
de urgia comunistă.
Proiectul a demarat la sfârşitul anului'49 şi va
căpăta consistenţă juridică , organizare
administrativă , populare cu <duşmani -sclavi >,
în primele luni ale anului '50 şi
în anii ce au urmat. De bolnavi, de morminte n-au avut nici o grijă
, dimpotrivă, urmele trebuiau să dispară :
şanţurile , gropile, taluzele au înghiţit cadavrele.
O dovadă că acest procedeu a fost deliberat aplicat , este faptul că "sintezele
" , "rapoartele"
de uz intern ale Consiliului Securităţii
Statului ( 1953,1955,1958 ),
făcute pentru conducerea PCR, erau făcute numai pe baza
evidenţelor de la ieşirea din detenţie , nu pe
baza listelor de la intenare .Zecile de mii de liste , au dispărut .]
[ Vezi
Cicerone Ioaniţoiu, Dicţionare,volumele
sau www.procesulcomunismului.com. ]
O sintetică şi adecvată concluzie privind
Canalul Dunărea-Marea Neagră, o datorăm lui Romulus Rusan : <Procedura
copiată după originalul NKVD ...>
[Vezi Genocidul comunist/ cronologie,
context, etape ]
- Scutirea de
impozite a gospodăriilor mici ; micşorarea impozitelor
celor mijlocii .
- Legea viza <slăbirea
puterii economice a chiaburilor > obligându-i să predea
statului cea mai mare parte din veniturile < obţinute prin
exploatarea ţăranilor săraci >
Gheorghiu-Dej-primvicepreşed.alConsildeMin.;preşed.Consil.Econom.Superior
;
preşed. Comisiei
de Redresare Economică ;coordonator al ministerelor economice.
Ana Pauker - vicepreşed C.M., coordonator
al Ministrr. Agricultşi Silvicult ( din 16 apr.'49 )
- Vasile Vaida- ministru Agriculturii (
continuă )
Nicolae Ceauşescu
*-
ministr.adj.la Agricultură (
până la 22 mart. )
-----------------------------------------
* Pe 22 mart.'5,.Nicolae Ceauşescu este înaintat la grad de general şi
numit şef al Direcţiei
Superioare Politice a Armatei ,(DSPA ) , locţiitor al ministrului ( 1950-'54 )
-------------------------------------------
Teohari Georgescu - Interne;
Stelian Niţulescu- Justiţie ( din 24 sepr.'49 )
[LD: Pe baza acestei Hotărâri
de Guvern, , Ministerul de Interne a emis Decretul şi
mai multe Ordonanţe (
cu o procedură copiată
după un "model" NKVD ) pe
baza cărora urmau să fie
arestaţi cei ce <primejduiesc sau încearcă
să primejduiască regimul de democraţie populară
şi construirea socialismului sau care defăimează
puterea de stat şi organele sale, dacă
faptele lor nu constituie infracţiuni >
Cei presupuşi
<duşman> " ce nu intrau sub incidenţa
infracţiunilor prevăzute
în Codul Penal şi nu puteau fi judecaţi şi
condamnaţi ,din lipsă de
probe, să fie arestaţi pe baza
acestui HCM. :Extrăgându-şi legitimitatea din HCM-ul din 3 ianuarie, Decretul
şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor
de mii de "reţineri administrative
" ,oameni închişi fără
mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre
" întocmite de organele puterii .
- Pentru
arestarea rudelor demnitarilor a
urmat un Ordin din aprilie 1952
.
- Pentru rearestarea
celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări
"uşoare" , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma să
facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă
)
[Vezi tablourile
,pe categorii de victime ]
Soarta a zeci de mii de oameni s-a
hotărât pe linie administrativ- birocratică .
Direcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră cerea Direcţiei de Anchete
a Securităţii, un anumit
număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40-
60.000 de salahori ).
Direcţia de Anchete o defalca numeric şi o dirija organelor
regionale ca pe o "normă
de arestaţi " Subordonaţii întocmeau şi transmiteau liste cu "contrarevoluţionari
" [ CR ], reacţionari",
"paraziţi " , "duşmanii poporului "
.
O Comisie de 7 generali şi colonei aproba
lista, fixând durata pedepsei ( între 12- 60 de luni ) .Apoi se proceda la arestări. Dacă acţiunea depăşea
necesarul la Canal, arestaţii
erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a
HCM-ul , Decretul şi Ordinele
următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " , oameni închişi fără mandat şi fără
proces, pe baza "listelor negre " întocmite de
organele Securităţii .
- Pentru
arestarea rudelor demnitarilor a
urmat un Ordin în aprilie 1952 .
- Pentru rearestarea
celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări
"uşoare" , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma
să facă a doua condamnare , ca pedeapsă
administrativă.
Din
însărcinarea Consil. de Min şi
cu aprobarea acestuia, Comitetul elabora Planul de
colectare, controlând predarea cotelor obligatorii ale
producătorilor. ( Bul.Of.. 14 / '50 )
Prin această
hotărâre de guvern, ţăranilor care nu prezentau dovada
predării cotelor, li se interzicea comercializarea produselor
Conform noii
hotărâri, toată producţia agricolă , vegetală
şi animală , trebuia livrată la stat ( art. 9 ).Directorii
GAS - numiţi sau revocaţi exclusiv de ministrul Agriculturii
( art. 12 ) ( Bul.Of. 30
/ 30 mart'50 )
Toată
producţia de lână pe anul 1950, trebuia predată la stat
( Bul.Of.34 /'50 )
-------------------
*Decretul 151
a fost abrogat de Legea 59/1974 (legea fondului funciar ) .
Decretul reglementa comasarea
şi circulaţia bunurilor agricole
Art. 8.Înstrăinarea
bunurilor rurale - terenuri arabile, păşuni, fâneţe, livezi
iazuri - în afara vetrelor de stat , se va face numai cu
autorizarea prealabilă a Ministerului Agriculturii .
Cele aflate în
vatra satelor, cu autorizarea Sfaturilor populare.
Art.
11.Înstrăinările se vor transcrie în cărţile funciare
.
Ar.12.orice
înstrăinare , fără respectarea dispoziţiilor, este nulă
de drept. ( Bul.Of.52 / 10 iun.'50 )
Nepredarea cotelor se pedepsea cu închisoare
corecţională , de la 1-la 12 ani
(Exemplele sunt
preluate din D.Roske, op.cit ,găsite de d-sa în Arhiva
Comisiei de anchetă a MAN privind abuzurile din timpul
colectivizării )
...Ialomiţa
- 1-10 iul. La
Urziceni, Roşiori,
Drăgoeşti ( Ialomiţa
) ţăranii refuză să livreze cotele. O campanie de la
Securitate şi un pluton de la Miliţie , "restabilesc
ordinea" : 96 persoane
arestate .
-În satul Înfrăţirea
(com .Plevna ) , peste 500 de ţărani revoltaţi, au blocat intrarea în sat, cerând să se renunţe la
colectarea cotelor.
...Vlaşca
-5-12.iulie Revolte
ţărăneşti în multe comune din jud. Vlaşca.
La Ciuperceni, bărbaţi,
femei, copii , înarmaţi cu furci şi ciomege, atacă Comitetul
Provizoriu, distrug tablourile secretariatului CCal PMR, atacă
sediile PMR , Poşta şi
Miliţia , iau ostateci miliţieni şi securişti , bat
activiştii PMR , schimbă Comisia pentru colectarea
produselor. Ţăranii răsculaţi nu sunt "chiaburi
" ,
ci ţărani
săraci, având sub 5 ha de pământ : Dumitru Iorga (cel
împuşcat , 2,25 ha ) Ioan Păun
Petrescu (4 ha), Constantin Traian (2,5 ha), Constantin Ivănuş (1,5
ha), Alexandru Papuc (2 ha), Petre Luciu (2 ha), Dumitru Catrina (3 ha) ,
Dumitru Iorga ( 2,25 ha )
Intervenţia în forţă a trupelor
de Securitate şi Miliţie "restabileşte ordinea
" : 2 morţi şi 2 răniţi la Ciuperceni ; 3 morţi şi 7răniţi la Silistea ; 1 mort şi 1rănit
la Şopârleşti ;1 mort
şi 8 răniţi la Udeni ; 1 mort şi 2 răniţi la Corbii Mari, 1 mort şi 2
răniţi la Corbii Ciungi,
2 morţi şi 4 răniţi la Sârbeni.
...Ilfov
-7-8 iul.În com.Gruiu
, ţăranii răstoarnă maşina şi bat un
activist şi membri PMR din
comună ; în sprijinul lor, cca 1000 de ţărani răsculaţi încercuiesc
sediul Comitetul Provizoriu
." Trupele de Securitate "restabilesc ordinea " .
...Giurgiu
- 9-11 iul. În com.
Ghimpaţi, peste 800 de ţărani cer diminuarea
cotelor .
Ca represalii , o
parte din ei sunt deportaţi în Dobrogea.
- 11 iul. În Cămineasca,
la cererea activiştilor PMR ,
sosesc 4 camioane de soldaţi , echipaţi cu arme ,se năpustesc asupra răsculaţilor,
urmărindu-i prin curţi şi pădure.
...Gorj
-Sept.În satul Ungureni
( com. Văculeşti ), ţăranii răsculaţi au
dezarmat miliţienii şi l-au
bătut pe preşed. recentului GAC .
Trupele de Securitate au înăbuşit
revolta .
Decurgând din Rezoluţia CC al PCR şi a Consil. de
Miniştri
( Bul.Of 82 / 26
sept.'50 )
- 1.027 GAC-uri , reunind 67.719
familii , cu o suprafaţă de 277.719 ha.
- Ca încurajare
pentru ţărani , pe toată perioada , numeroase HCM
( 617, 992,1389 ş.a. ) cuprindeau înzestrări cu bunuri ale
GAC-urilor, din fondurile GAS .urilor, care , la rându-le
, erau rezultate din confiscarea averilor"duşmanilor
poporului ".
-Gheorghiu-Dej –
prim-vicepreşed.al Consil de Min.; preşed. Consil.
Econom. Superior ; preşed. Comisiei de Redresare Economică ;coordonator
al ministerelor economice .
Ana Pauker - vicepreşed C.M., coordonator
al Ministrr. Agricult şi Silvicult ( din 16 apr.'49 )
- Vasile Vaida- ministru Agriculturii (
continuă )
Nicolae
Ceauşescu-Direcţia Superioară Politică a Armatei,
locţiitor al ministrului .
Teohari Georgescu - Interne;
Stelian Niţulescu- Justiţie
- Gospodăriile
individuale mai mari de 8 ha,chiar dacă nu posedau vaci de lapte
, erau obligate la cota de lapte ( art. 2 )
-Cotele de lapte
se stabileau de către preşed. Consil. Popular şi
colectorul de stat ptru produsele agricole.( art.7 )
-Refuzul de
a nu preda cota de lapte la termen, era pedepsit (cf. Decret 183
/'49 )
Comitetele
Executive ale Consiliilor Populare regionale sau raionale erau
obligate să ajute GAC la stabilirea normelor de lucru.
Analizându-se activitatea
organului de presă al PMR , Scânteia, i se
trasa sarcina de a intensifica lupta împotriva < chiaburilor
>
[ LD : Cu ce scop s-a emis această Circulară
? Să fi fost aceasta o intenţie de început, pentru că
partidul nu bănuia rezistenţa ţăranilor ? Să fi fost o
măsură preventivă pentru ca aceste abuzuri să nu "culpabilizeze" partidul?
Felul cum s-a desfăşurat campania de colectivizare
contrazice spiritul acestei
Circulare ]
[ LD: În faţa
sporirii revoltelor ţărăneşti, partidul
încerca să ia măsuri propagandistice de "imagine"
.Circulara respectivă a fost una din "autocriticile"
ipocrite ale PMR , prin care se blamau presiunile sau abuzurile contra
ţăranilor .Pe de o parte, se înmulţeau toate presiunile asupra ţăranilor -
cote, impozite, arestări pentru sabotaj - pe de altă parte,se atrăgea
atenţia să nu se facă abuzuri
Circulara avertiza
că <toate presiunile economice sau administrative
contra ţăranilor muncitori pentru a-i determina să intre în
GAC vor fi sever sancţionate
( Minist.
Justiţiei,Legislaţia Gospodăriilor Agricole Colective şi a
Întovărăşirilor, Bucureşti , 1956 )
-Pe 11 mai, Gheorghiu
Dej condamna <măsurile
de constrângere > ,<abaterile grosolane de la linia
partidului > .
Erau vizaţi marii
bancheri,industriaşi,comercianţi,proprietari de teren,
proprietari de
imobile naţionalizate şi alte elemente ale <marii
burghezii >, în calitatea lor
de proprietari de pământ ( cu care
rămăseseră după exproprieri). Să cunoască Rezoluţiile
CC al PMR şi ale Guvernului privind măsurile luate pentru a
ameliora activitatea de pregătire şi executare a campaniei
de însămânţări de primăvară ( art. 1 )
( Bul.Of.13 / 31 ian.'51 ) .
- Necesitatea
cunoaşterii Rezoluţiilor Cc al PMR şi CM privind
legislaţia GAC
- Fiecare membru al
GAC va fi obligat să presteze 80
de zile de muncă pe an ;
- O atenţie
deosebită să fie dată lămuririi
femeilor privind avantajele GAC ;
- "Organizaţiile
de bază" ale PMR să devină < factor mobilizator
în lupta pentru consolidarea şi dezvoltarea gospodăriilor
colective. > ( B.O. 28 / 2
mart.'51 )
Printre altele, în
Circulară sunt relevate excese comise de unii activişti
şi funcţionari de stat , nerespectând principiul "liberului
consimţământ " la
intrarea în GAC ( Rezoluţiile CC al PCR / 1951 )
[ LD: Decretul însumează
succesivele decrete , dispoziţii, hotărâri care s-au dat pentru
ca ţăranului să i
se impună cedarea către stat
a tuturor produselor din gospodărie. Considerăm că prin impunerea
acestor cote , mai mult decât prin
toate celelalte forme de presiune şi coerciţie, a împins ţărănimea spre GAC .Dacă
nu intrau, ar fi murit de foame ! ]
- Producţiile următoare erau
colectate : cerealele , oleaginoasele, legumele, furajele, seminţele de
plante furajere ( art. 3 )
- Nu există
criterii riguroase pentru a distribui zonele de fertilitate , Comitetul de
Stat pentru Colectarea Produselor Agricole şi Comisia de Stat a
Planificării, având
dreptul de a transfera un raion de la o
categorie la alta de fertilitate ( art. 14 )
- Întârzierea
livrării cotelor, declararea unor suprafeţe reduse , refuzul
de a livra cotele sunt pedepsite în conformitate cu Decretul
[ 183 ?] 163 /1949* ( art. 27 )
( Bul.Of., 51 / 3 mai'51 )
------------------------------------------
* Decret
163'4 9 :pentru distrugere , 5-15
ani muncă forţată ;
pentru
nerespectarea Planului de stat - 1-12 ani închisoare
corecţională ;
:Pedepsele erau
însoţite şi de amenzi ( 50.000 - 100000 lei )
[LD: mărturie personală : în
acea vară , liceană în
vacanţă, am fost exclusă într-o seară din UTC / UTS
, pentru că mama nu m-a lăsat să merg la cules de spice. Aflu
acum că nu era "răzbunarea " lui Zamfir din
Miorcani , ci era "sarcină" de UTM. ]
În vederea
campaniei de vară-toamnă, Rezoluţia trasa directorilor
adjuncţi [ politici ] ai Staţiunilor
de Maşini şi Tractoare
să ducă o intensă muncă politică pentru a
mobiliza toţi muncitorii de la SMT să-şi îndeplinească
sarcinile( p.3 ).
- Se cerea UTM-ului
mobilizarea elevilor şi muncitorilor agricoli la strângerea de spice ,
după secerat,(p. 5 )
- Organizaţiile
de partid trebuiau să mobilizeze
organizaţiile de masă şi să asigure securitatea
recoltelor .
[LD: Prin acest decret s-a stabilit "cadrul
legal " pentru confiscări . O legiferare şi o
justiţie sui-generis , în virtutea cărora "cadrul
legal" era dat de orice ordin dat de partid şi
guvern sub formă de
Decret.
Ar fi foarte
interesantă părerea juriştilor privind această "legalitate"
abuzivă , prin care au fost
spoliaţi sute de mii de ţărani "mijlocaşi "şi
"săraci" care
s-au răsculat ]
- Bunurile
familiilor deportate sau arestate în legătură cu
colectivizarea şi bunurile abandonate de proprietari de peste un
an, erau confiscate ( art. 1 )
( Bul.Of. 81/ 27 iul.'51 ).
-Pe 8 oct.'51, a
fost publicată şi Decizia 6491 privind aplicarea Decretului
111. ( B.O. 101 / 8 oct.'51 )
[ LD: atenţie ! Această Rezoluţie n-a fost publicată în '51
( când Nicolae Ceauşescu era adj. la Ministerul Agriculturii
) ci abia după 14 ani, în 1965
( când Ceauşescu urcase
pe locul lui Gheorghiu -Dej Documentul nu-mi inspiră
încredere ]
- Confruntat cu
revoltele ţărăneşti , PMR hotărăşte
schimbarea campaniei de
colectivizare forţată , cu o formulă mai "
blândă" , de tranziţie : "întovărăşirea"
- În Rezoluţie se recunoştea
comiterea unor abuzuri de către unii activişti
şi funcţionari de stat în judeţele Trei Scaune, Târnava Mica, Alba, Vâlcea
şi Arges ( n-au dus muncă de lămurire cu
ţăranii ; au admis schimbări de pământuri abuzive ; au
făcut exces de forţă pentru a grăbi şi mări
ritmul colectivizării ) .
- Se semnala absenţa
mâinii de lucru datorată faptului că ţăranii
fuseseră constrânşi (şi nu aveau nici o legătură
cu GAC-ul )
-Se cerea întărirea
muncii politice în GAC şi asimilarea modelului sovietic ( prin
vizitarea colhozurilor din URSS de
către ţărani )
(Documente
cu privire la politica agrară a PMR
Editura
Politică, Bucareşti, 1965. Preluare din D-Roske, op. cit.
)
Refuzul de a livra
cota de carne la termenul fixat sau schimbarea sortimentului de carne , era pedepsit cf. Decretului [
183 ? ] 163 / 49 ( B.O.121 / 31 dec.'51 )
1.089 GAC, cu 75.379
familii, având o suprafaţă de 301.690 ha.
-Gheorghiu-Dej-primvicepreşed. Al Consil de
Min.; preşed. Consil. Econom. Superior ; preşed.Comisiei
deRedresare Economică ; coordonator al ministerelor economice .
Ana Pauker - vicepreşed C.M., coordonator
al Ministr. Agricult şi Silvicult ( din 16 apr.'49 )
- Vasile Vaida- ministru Agriculturii (
continuă )
Nicolae
Ceauşescu- Direcţia Superioară Politică a Armatei,
locţiitor al ministrului
Teohari Georgescu - Interne;
Stelian Niţulescu- Justiţie
[ LD: se va produce aşa zisa "deviere
de dreapta " ,va aduce modificări de organigramă în nomenclatura de partid şi guvern ]
Gheorghiu Dej- preşed. Consil.
de Min. ( 2 iun. ); Guv.Dej ( 28 ian.'53 );
[ Căderea lui Vasile
Luca,Teohari Georgescu ( 28 mai ) , Ana Pauker ( 10 iul. ) ]
Al.Drăghici - Interne (
28 mai ) , apoi ministr.Securităţii Statului ( 20 sept.
)
Pavel Ştefan- Interne ( 20 sept
)
Const.Prisnea -Agricultură
( 31 mai ) - în locul lui Vasile Vaida.
Ion Vidraşcu - ministru GAS (
13 iul. )
< Art.1 Trec
in proprietatea statului
următoarele bunuri agricole:
a. toate
terenurile parasite si nelucrate >
( Trecerea în prop. statului s-a
făcut de către comitetele
executive ale Sfaturilor Populare prin proces-verbal -
coordonarea făcîndu-se de către o Comisie Centrala
stabilită la nivelul Ministerului Agriculturii si comisii formate la nivel
de regiune ).
< b. toate terenurile
cetăţenilor si persoanelor juridice care fac cerere de
trecerea lor in proprietatea statului, după ce vor fi acceptate prin HCM
> / 25 ian.'52.Rezol. CC PCR şi guvern /HCM 135 : măsuri agrare.
Stabilirea statutului Întovărăşilor Agricole
Art.15 :
Se vor pedepsi in
conformitate cu Decretul [ 163] 183/1949 pentru sanctionarea infractiunilor
economice:
a) Cei care nu vor preda cotele
obligatorii in termen de 20 zile dela data fixata pentru predare sau vor
vinde produsele agricole supuse colectarilor prin incalcarea prevederilor
art. 10;
b)
Cei care nu vor declara exact suprafetele folosite sau vor diviza
gospodariile agricole individuale, cu scopul trecerii lor de la o
categorie superioara de predare la una inferioara;
c) Cei care nu vor transporta produsele
agricole vegetale supuse colectarilor direct de la batoze la bazele de
receptie;
d) Cei care se vor sustrage sau vor
impiedica sub orice forma, aducerea la indeplinire a obligatiunilor legale de
predare.
-Membri GAC
beneficiau de scutirea de impozit ptru
pământ şi de o reducere cu
50 % a impozitului pe
gospodăria personală ( art.12, 13 )
-Impozitul
chiaburilor era majorat cu 50 %
-Listele cu
proprietarii şi chiaburii - întocmite de Consiliile Populare
locale- trebuiau înaintate la Consiliile Populare regionale (
art. 14 )
Prin acest HCM, era
stabilită competenţa unei Comisii a M.A.I,pe
baza propunerilor Securităţii şi a Direcţiei G-rale a
Miliţiei .
El a stat la baza masivelor
arestări şi trimiteri la muncă forţată, fără
judecată şi condamnare, în perioada care a urmat .
Un g-ral de Securitate
,Bolintineanu , în iunie 1952, a dat un Ordin
subordonaţilor să "confecţioneze" grupuri de
ţărani <contrarevoluţionari> în toate comunele , cu acuza de <uneltire
contra ordinii sociale>.
- În cazul
nelivrării cotelor, ţăranii sunt obligaţi să
plătească o amendă care putea fi de 2 ori mai mare decât
valoarea produselor fixate ( art. 1 )
-Dacă
debitorul nu achita obligaţiile din Somaţie, în timp de 10 zile, se
aplicau măsurile administrative
, fără nici o altă aprobare prealabilă, de către organele
judiciare ( art. 2 ) ( Bul.Of.30 /
18 iun.'52 )
[ LD: mărturie personală : în com. Miorcani ( Botoşani ) fusese numit preşedinte Acatrinei (muncitor
petrolist din Valea Prahovei. ) care obliga învăţătorii să
meargă din poartă-n poartă ,să scoată
ţăranii la semînat, la recoltat , la treierat ]
- Peste 8000 de
muncitori fuseseră scoşi din producţie şi numiţi în funcţii la de preşedinţi
şi secretari la Sfaturile Populare din mediul rural, pentru a
veghea la aplicarea "liniei partidului "
- 85 % din aparatul
de partid de la raioane era format
din muncitori industriali , cu stagiu în producţie de cel
puţin 5 ani , care nu erau ataşaţi de proprietatea
agricolă. Pe 26 sept., s-a emis o Rezoluţie a PCR şi
Guvern , vizând consolidarea
organizaţiilor de partid comunale.
În dubla-i calitate
( secretar general al PMR şi preşed. Consiliului de Miniştri ,
din 2 iun. ) anunţă : 1420 GAC-uri, reunind 120.000 de
proprietari-ţărani.
-Cuprindea
măsurile pentru GAS, GAC şi Întovărăşiri
Materia primă
- în exclusivitate, cotele de carne, peşte şi lapte .
Ministru - Pascu
Ştefănescu
Sunt demascaţi
şi excluşi din GAC-uri peste 3 000 de chiaburi ce se
înscriseseră în GAC , ca să scape de represiune.
1795 GAC ; 17.144
familii ; 726.346 ha .
1834 Întovărăşiri
agricole ; 83990 fam ; 187 .862 ha
-HCM (
582, 1766 , 2124 ş.a ) înzestrări şi comasări în GAC
-Const.Prisnea- Agricultură
; Ion Vidraşcu - GAS
; Ion Olteanu - preşed. Comit. de Stat ptru Colectarea
Produselor Agricole .-Gh.Apostol - ministrul Agriculturii şi
Silviculturii , prin contopirea a 3
ministere : Agricultură, GAS, şi Silvic ( din 5 nov.'53 ) Dumitru
Petrescu - Finanţe ; Anton Tatu Jianu - Justiţie ;
Pavel Ştefan- Interne ; Alexandru
Drăghici- Securitatea Statului
Decretul va fi "întărit" cu Decretul
din 11 martie '55 , şi va fi desfiinţat
la 21 ian.'57
- HCM-ul s-a emis
datorită numeroaselor cereri de transferuri în proprietatea
statului , şi a terenurilor abandonate de proprietari
< Statul
va primi pământul de la
cei care prezintă cereri şi acte de transferuri , precum : muncitorii şi funcţionarii
din instituţiile şi întreprinderile de stat ,din organizaţiile economice şi de
masă şi alte categorii
de cetăţeni ce nu se ocupă efectiv de agricultură ,
neputând să-şi lucreze pământul .> ( art. 2 )
[ LD: "Plugarul " dr.Petru Groza îşi făcuse datoria , servind ca "tovarăş
de drum" la toate "chemările " regimului,
şi nu mai era necesar, nici ca "faţadă " ]
Autodizolvarea se
hotărăşte în Plenara CC al F.P. ,.
Prin aceasta
hotărâre se legifera statutul-model al GAC
prevăzându-se , în mod expres, ca < la intrarea în GAC
membrii vor aduce în patrimoniul gospodăriei tot
pământul > .
( B.O.39 / 18
iun.'53 )
[LD: "autocritica "
şi căutarea de "vinovaţi " , "deviatori
" de la "linia partidului "
, a fost practicată de toate partidele comuniste , de toate conducerile
succesive ale acestora.[ În URRS, după moartea lui I.V.Stalin (
mart.'53 ) Hrusciov a început "destalinizarea "
dar abia la Congresul XX al PCUS ( febr.1956)
într-un Raport secret,va critica "stalinismul"
]
În România, Dej
s-a folosit de "destalinizare", pentru a elimina din
conducerea PMR rivalii politici (
Vasile Luca, Teohari Georgescu, Ana Pauker )
Printre altele, le-a pus în cârcă "greşeli
" în domeniul agriculturii , deşi toate măsurile fuseseră luate sub directa sa
coordonare ]
<Măsurile
contrare liniei partidului , luate de elemente iresponsabile
sau provocatoare , au împins multe familii de chiaburi , din cauza
impozitelor exagerate şi ilegale , în domeniul impozitelor ,
a cotelor şi a altor obligaţii , au condus la micşorarea
producţiei din aceste gospodării , la abandonarea proprietăţilor ,ceea ce a lovit
economia naţională. >
- În continuarea
şi în spiritul plenarei, s-a desfăşurat şi Congresul
preşedinţilor GAC ( 20-21 aug.'53 )
1997 GAC ; 169 000
familii ; 826 537 ha
2 026 Întovărăşiri ;102
061 familii ; 235 70 ha
-Gheorghiu -Dej- prim-secretar PMR
[ Nicolae
Ceauşescu - secretar al CC al PCR ( din apr.'54 ) ]
-Gh.Apostol
- ministrul Agriculturii şi Silviculturi ( din 5 nov.'53 ), urmat
de Const Popescu ( din 18 mai'53
) ; Ion Olteanu - Colectări
Anton Tatu Jianu - Justiţie ;
Pavel Ştefan- Interne ; Alexandru
Drăghici- Securitatea Statului
[ LD: este primul an după
sfârşitul "erei staliniste" şi începutul
"dezgheţului hrusciovist " în URSS. Vagi "unde de dezgheţ" ar fi trebuit să se propage
şi în RPR, în conduita PRM.
Paradoxal ,în România ,"stalinismul
" se menţine , cunoscând noi forme şi episoade de
represiune. ]
( Cf. Colecţia
de Rezoluţii şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri
din RPR
- 25 ian.'54.HCM
96 :Colectarea produselor vegetale
-28 ian.'54.HCM
117: Regimul de livrare a legumelor
- 30 ian.'54.Decret
24./ Ordin ( MAI ? ) : confiscarea bunurilor pentru cote
.
Ordinul decidea: <Dacă datornicul nu
prezintă încredere , bunurile pot fi ridicate pe loc , fără
a fi nevoie de vreo încuviinţare specială din partea
organelor judiciare.>
- 9 mart.'54.HCM
262.Responsabilităţile ptru refuzul de a livra cotele
- 19 iul,'54.Decret
274.Obligaţia producătorilor de a asigura contractele
.
- 30 nov.'54.HCM
2361 :Contractele pentru sfecla de zahăr
< Cadrele de bază ale partidului cea
mai mare parte a membrilor CC , apoi membrii Biroului Politic , vor fi distribuiţi
în ţara întreagă şi vor munci direct în
regiuni, raioane comune şi sate
> continuând munca de convingere <a sutelor de mii de
ţărani muncitori ,pentru a fi atraşi în munca
activă , pentru organizarea partidului la sate > ( Gheorghiu
Dej )
- Minist. Agricult.
Ordinul 458.674 :comasarea terenurilor, formarea GAC
- HCM 3522 : atribuiri de terenuri din cele cedate conf. HCM
308/'53
- HCM
124 si 154 - impozitul
agricol
- D
493 - atribuiri loc casa
din terenul proprietatea statului
2 070 GAC ; 178.561 familii ; 884.194 ha
2.833
Întovărăşiri ; 139.125
familii ; 315.119 ha
- Gheorghiu-Dej - preşed.
Consil. de Min ; urmat de
Chivu Stoica - preşed.CM
(în locul lui Gheorghiu Dej, din 4
oct.'55 )
Consr. Popescu -
ministr.Agriculturii
Mihai Dalea -preşed. Comit.ptru
Colectări ; ministru Colectărilor ( din 15 febr.'55 )
Transmiterea unor bunuri imobile- pământ- din proprietatea statului , către
GAC
[LD:După moartea lui Stalin ( 1953 )
şi condamnarea stalinismului în
URSS, manifestările antistaliniste nu mai erau
considerate "crime împotriva umanităţii "şi
cei ce fuseseră condamnaţi pentru atari manifestări , au
fost graţiaţi.
[LD: am găsit la Alex.Ştefănescu o
explicaţie cu "ceva" venit de la Geneva... ]
Unele surse indică această
amnistie în perioada 18-23 iulie - concomitent cu Conferinţa Destinderii
de la Geneva , cu
prevederi privind înscenarea unor
procese cu condamnări retroactive , şi
pregătirea unui Decret de amnistie pentru exilaţii
ce s-ar întoarce în ţară. ]
-Prezidiul MAN a
emis Decretul 421 prin
care au fost graţiaţi cei cu condamnări până la
10 ani , în baza Legii 312 / '45,a Legii 291/'47şi
a Decretului 207/'48 .
- A prevăzut graţierea
celor cu pedepse mai mari de 10 ani , dacă au participat la
războiul antihitlerist .
- Nu
beneficiau de graţiere, membrii guvernelor fasciste ,din perioada
sept'40 -23 august'44.
Mihai Dalea ministru
Colectărilor ( din 15 febr.'55 )
[ LD:urmărirea rotaţiei
nomenclaturii comuniste este foarte
dificilă
Aceste "remanieri"
de la o lună la alta,
dovedesc instabilitate ?
concurenţă ?optimizare? conflicte ?absenţa ordinelor de la
Moscova ? După dispariţia lui Stalin, să fi devenit Gheorghiu
Dej "păpuşarul " ? Greu de spus.
Istoriografia viitoare - dacă va mai fi interesată de regimul
comunist, poate va clarifica aceste necunoscute ]
[ Vezi
schimbările în nomenclatură, la PCR şi colaboratorii
]
-Gheorghe Gheorghiu
Dej
revine la conducerea PCR ( după scurta conducere a patrulaterului
de secretari )
-Chivu Stoica - devine o vreme prim-ministru
( în locul lui Gheorghiu Dej ) dar formează guvern nou abia în 20
mart.'57. )
[ Vezi la tabloul PCR şi
colaboratorii .]
Sarcinile principale pentru anii 1956-1960 :
făurirea economiei socialiste unitare ; continuarea industrializării şi transformarea socialistă a
agriculturii ( încât în anul 1960 , sectorul socialist în agricultură
să fie preponderent ..
Gheorghiu Dej este reales prim-secretar
al CC al PMR .
Nicolae
Ceauşescu este ales membru al Biroului Politic al CC al PCR
2 152 GAC ; 183 188 familii ; 932 587
ha .
4 471
Întovărăşiri ; 206 354 familii 392 045 ha
D 146 - asigurarea bunurilor G AC
D 244 - bunuri intrate in propr statului
HCM
2290 - bunuri redistribuite
ramase disponibile
D 212 - impozit
GAC-uri si întovărăşiri
HCM
1522 - impozit agricol
HCM
882 - recensămîntul populaţiei
HCM 735 - reglementarea modului de plata a
lucrărilor ce se executa de S.M.T.
HCM 423 - atribuire locuri casa
Gheorghe
Gheorghiu-Dej - prim-secretar al PCR ( din dec.'55 )
[ Nicolae
Ceauşescu - secretar al CC al PCR ( din apr.'54 ) ]
Chivu Stoica - prim- ministru (
din oct.'55 )
Ministerul
Agriculturii se desparte în 4
ministere ( 10 ian.'56 ) :
- Gh.Hossu- Agricultură
,urmat de Marin Stancu (
din 26 mai'56 )
-Bucur Şchiopu -Gospodării
Agricole de Stat
Const Doncea Colectări (
11 mai'56 , în locul lui M.Dalea )
Nichita Hrusciov a prezentat "Raportul secret" în
care erau demascate cultul
personalităţii lui Stalin şi atrocităţile ordonate de el.*
[Pentru context
internaţional şi politic intern, vezi
Genocidul comunist-
cronologie, context , etape ]
----------------------------------------
* În România,
după moartea lui Stalin ( '53 ) şi condamnarea stalinismului în URSS( '56
)
Dej s-a folosit de "destalinizare",
pentru a elimina din conducerea PMR rivalii politici.
- Raportul lui Hrusciov
şi Comunicatul congresului PCUS de condamnare a cultului
personalităţii a fost publicat de " Scânteia" cu
întârziere ( 3 iul.'56 )
- Ar fi existat şi un Decret de
graţiere pentru "manifestări
antistaliniste " care nu mai erau considerate <crime
împotriva umanităţii > şi cei ce fuseseră
condamnaţi pentru atari manifestări , ar fi fost graţiaţi (Criticul literar
Alex.Ştefănescu vorbeşte despre aceste graţieri ca
fiind rezultatul unei înţelegeri de la Geneva.
Printre cei eliberţi atunci - afirmă el -fiind şi Ovidiu
Papadima )
Facilităţile la credite - Banca Agricolă
- numai la semnatarii
de contracte;
Preţul oferit
de Stat - 80 % din preţul
privat , en detail ( art. 4 )
Din "Comitet"
idicat la rang de "minister ": Bucur Şchiopu
( ( din 10 ian. )
Prin acelaşi HCM
se reglementează şi angajarea muncitorilor agricoli
sezonieri
-Se adoptă sarcinile
decurgând din hotărârile Congresului II PMR ( dec.'56 ) pentru transformarea
socialistă a agriculturii.
-29, 3 % din
suprafaţa ţării şi 31,7
% din suprafaţa arabilă sunt reunite în structuri
colective (GAC şi întovărăşiri )
Se recomandă
străduinţe crescute pentru organizarea
de "cooperative agricole de producţie şi rentă "
- CAP-uri
[LD: artificiu lingvistic ,pentru a
scoate cuvântul "colectivă " urât de ţăranul român ,
sunând a "colhoz " ]
[LD: 13 ţărani din Vicovu de Jos-Suceava, purtând acelaşi nume
de familie ,zdrobiţi sub tăvălugul represiunii
comuniste.Pe lângă ei, mulţi alţii, cu alte nume.
Judecaţi de Tribunalul Militar Teritorial
al Regiunii a II-a Militare -Iaşi , pe baza acţiunii Securităţii din Suceava ,
care i-a urmărit , arestat şi întocmit dosarele.
Parcurgerea Sentinţei 969 / 30 iul.'56 , parte a unei serii de procese în jurul
unui caz "pivot" - partizanul Vasile P. Motrescu -
este lămuritoare privind amploarea şi multiplele "ţinte" urmărite
prin aceste procese.
[ Vezi mai jos,
cazul familiei Vasile P. Motrescu ( învăţător- partizan )
]
- Motrescu:
Maria-soţie / Sofia-mamă /Pintilie -tată / Gheorghe , Constantin, Ion -fraţi /Catrina, Gheorghe T., Ilie V. , Nistor ,
Simion , Trifan C. -rude ,
consăteni .
/ Vasile P.Motrescu va fi prins în
noaptea de 13 / 14 ian.'58; condamnat la moarte şi executat
.
Înăbuşită
sângeros de către Armata Roşie .
Instalarea regimului Ianos Kadar
- În Plenară, PCR
a dezbătut consecinţele revoluţiei maghiare în rândul
studenţilor, intelectualilor şi membrilor de partid .
- Pentru
ţărani, principala decizie
a fost desfiinţarea cotelor obligatorii la produsele agricole,
exceptând cotele la carne şi lapte.
2.546 GAC ;
231392 familii ; 1.101 650 ha
8.130
întovărăşiri 452
117 familii 753 352 ha
HCM
1896 - dezvoltarea agriculturii
HCM
228, 2228 -împrumutul agricol ; reglementarea circulaţiei
produselor agricole
Decret
729 - colectări carne si
lina
HCM
2193 - plan colectare
HCM
1318 - reglementarea folosirii
terenurilor agricole
HCM 625 -
folosirea teren agricol pt
construcţii
HCM
902, 2639 a.- înzestrare GACuri
Gheorghe
Gheorghiu-Dej - prim-secretar al PCR ( din dec.'55 )
[ Nicolae
Ceauşescu - secretar al CC al PCR ( din apr.'54 ) ]
Guvern Chivu Stoica ( 20 mart'57-20
mart.'61.
-) Ion Cosma Ministerul Agriculturii şi
Silviculturii ( iarăşi reunite )
- Bucur
Şchiopu ( ? ) Comitetul de
Stat pentru Valorificarea Producţiei Agricole
-Alexandru
Drăghici / Ministerul de Interne
-Gh.Diaconescu - Justiţie,
urmat de Avram Bunaciu ( 31 dec.'57 )
Situaţia
juridică a unor terenuri intrate in proprietatea statului, in baza Decretului 111/iul.51şi a Deciziei
649/ oct.'51 privind confiscarea averilor arestaţilor
şi deportaţilor .
Prin desfiinţarea
Ministerului Colectărilor ,noii instituţii îi revenea sarcina de a
realiza planul de livrare a cotelor obligatorii la nivelul întregii ţării . (Bulet.Of. 6 /19 febr.'57 ).
Pentru cei care
<prin fapte sau manifestări încearcă să
primejduiască regimul de democraţie populară >
- Ministerul Agriculturii
şi Silviculturii ( iarăşi reunite )- Ion Cosma
- Comitetul de
Stat pentru Valorificarea Producţiei Agricole -Bucur Şchiopu
( ? )
- Ministerul de Interne-
Alexandru Drăghici
-Ministerul de Justiţie
- Gh.Diaconescu , apoi Avram Bunaciu ( 31 dec.'57 )
( BO nr. 6 / 25
iun.'67)
- La nivel
naţional, 42 % din gospodăriile ţărăneşti
şi 51 % din suprafaţa agricolă - cuprinse în GAC .
Regiunea
Constanţa este declarată prima regiunea din ţară complet
colectivizată.
[ LD: asemenea "incidente"
- considerăm noi - au fost cu zecile de mii, în
judeţele ţării, dar nu ajungeau să se judece la
tribunale ( care erau ocupate de cu procesele <duşmanilor de clasă
>, ci erau "rezolvate" de trupele de Securitate şi
Miliţie. Fiecare dintre noi
-care am trăit la sat în acele timpuri sau
am avut rude sau cunoscuţi la ţară - aflam despre hărţuirea
ţăranilor pentru a semna "consimţământul "
, iar cei care voiau să şi-l retragă, erau "potoliţi
" : bătuţi, arestaţi sau deportaţi . ]
[Arhiva Camerei
Deputaţilor , 1992 :Comisia de anchetă despre abuzurile şi petiţiile la intrarea în CAP
- cf. D.Roske, op. cit. )
- Nămoloasa-
Galaţi . Ţăranii cer distrugerea cererilor
de intrare în GAC
- Gheorghe
Gheorghiu-Dej- primsecretar PMR
[ Nicolae
Ceauşescu - secretar al CC al PCR ( din apr.'54 ) ]
- Petru Groza
-preşed. Prezid.MAN ( decedat la 7
ian .'58),urmat de
I.GH.Maurer ( din 11 ian.'58 )
- Guvern Chivu
Stoica ( 20 mart'57-20 mart.'61 )
- Ion Cosma
Ministerul Agriculturii şi Silviculturii ( iarăşi reunite
)
Bucur Şchiopu (?)- Comitetul de Stat
pentru Valorificarea Producţiei Agricole
- Alexandru
Drăghici Ministerul de Interne
Avram Bunaciu -Ministerul de Justiţie (31 dec.'57- 15 ian.'58 -trece la Externe ),
urmat de Gheorghe Diaconescu ( 23 ian.'58 )
[ LD: - Răscoale
ţărăneşti în numeroase comune din regiunea Galaţi,
Mureş, Braşov, Gorj, Dolj,Tulcea.Ţăranii atacă primăriile, cer ( sau distrug
) cererile de înscriere în GAC , obţinute
prin ameninţări şi abuzuri. Autorităţile intervin
,trecând la arestări , procese rapide, şi condamnări la 8- 25 de ani închisoare .
Trebuie remarcat cel puţin două aspecte : pe de o
parte , era vorba de acea zonă pe care PMR o evidenţia pentru
procentajul de intrare în GAC în '49 ;pe de altă parte, era vorba de cei înscrişi
- deci "lămuriţi "
- care ştiau deja ce înseamnă GAC.
Cât despre acea Comisie de anchetă
parlamentară din 1992, de unde şi-a extras aceste
informaţii D.Roske, nu ştim să fi avut vreo finalitate ]
( Cf.Arhiva Camerei
Deputaţilor , 1992 :Comisia de anchetă despre abuzurile şi petiţiile la intrarea în CAP
- D.Roske, op. cit. )
-7.ian.Ţăranii
din Măcin ( Galaţi ) cer ieşirea din GAC ,scandând
lozinci contra activiştilor de partid şi a organelor locale.
-12 ian.'58 .Răscoală
la Răstoaca -Milcov ( Vrancea )
Reprimată
sângeros cu trupe militare şi de Securitate, din ordinul lui Nicolae
Ceauşescu
-15-16
ian.Ţăranii din Pisica ( Galaţi ) , strânşi în
faţa Consiliului Popular , cu o placardă pe care era scris <Jos
colhozul ! Libertate ! >.Autorităţile au
fost silite să restituie cererile de înscriere în GAC.Urmarea
? : ţărani arestaţi, condamnaţi la 10 ani
închisoare şi confiscarea averii .
-16 ian.'57.În Isacea
( Tulcea ) : ţăranii au răsturnat maşina
miliţienilor , s-au adunat în faţa Consiliului Popular, cerând
să părăsească GAC.
Represalii :
condamnări între 8- 25 închisoare , cu confiscarea
averii
- 18- 31 ian.'57.În
Hânguleşti, Luncaviţa, Vânători ( Galaţi
),ţăranii agitaţi (în faţa sau intrând în sediile Consiliilor
Populare ) cer înapoierea
cererilor de înscriere în GAC.
Preşed.
Prezid.MAN, I.Gh.Maurer ( din 11 ian.'58 )
- < Persoanele care , prin actele
lor sau manifestările lor, ating sau pun în pericol ordinea din Stat
, vor fi internate în detaşamente de muncă.> ( art. 1 )
[ Vezi tabloul Genocidul
comunist- cronologie, context, etape ]
[ LD: Cu acest decret, a fost "adaptat
" Decretul -lege din 29 mart.'45, privind <purificarea
administraţiei de stat > adoptat de Ministerul de
Justiţie ( la propunerea lui Lucreţiu
Pătrăşcanu ). O lege non-juridică - fără proces şi
condamnare - care prevăzuse lagăre pentru munca
obligatorie, pe bază de liste (art.10 )
Decretul 89 a avut drept ţintă represiunea ţăranilor
recalcitranţi la colectivizare .
El prevedea 60 de luni muncă forţată
pentru cei recalcitranţi.
Pe baza lui s-au făcut zeci de mii de
arestări pe tot cuprinsul satelor, fie preventiv -să bage
spaima în ţărani - fie după izbucnirea revoltelor
ţărăneşti pentru
"gloata" satelor .
Pentru cei consideraţi "capi" ,
se aplicau art. mai severe din Codul Penal ( mai ales art. 209
, cu "uneltirea" )
-Durata de
internare în coloniile de muncă se fixează între 2-6 ani
, decizia fiind luată prin ordinul Ministerului de Interne
( art. 2 )
Autorizarea de construire, reparare si
desfiinţare a construcţiilor, precum si a celor
referitoare la înstrăinările şi împărţelile
terenurilor cu sau fără construcţii, ( Buletinul Oficial nr.
15 /29 martie 1958 )
(
Cf.Gh.Gheorghiu-Dej, "Articole şi cuvântări " -1958
)
[LD: deşi nu mai are funcţii
guvernamental-executive, ca secretar general al PMR , Gheorghiu Dej controlează
, conduce , trasează şi hotărăşte toate
măsurile privind colectivizarea
.]
-3 apr.'58.Îşi
exprima nemulţumirea de ritmul
scăzut al colectivizării în jud. Hunedoara, Cluj, Bacău
Baia Mare ,unde doar 15 % din
suprafaţa agricolă sunt colectivizate , în timp ce statisticile
indică 45 % de familii intrate în GAC. El avertiza activul de
partid că lupta de clasă continuă şi trebuie
dusă contra <inamicii regimului democrat -popular din
rândul chiaburilor şi a altor elemente exploatatoare >
-25 aug.
Anunţa accelerarea ritmului colectivizării : între
iul.'57-iul.'58, 700 000 familii s-au
colectivizat.
-26-28 nov. La
Plenara CC a PMR , anunţă scorul colectivizării :
15.723 GAC-uri, reunind 1.760.000
familii.
- Gheorghe
Gheorghiu-Dej- primsecretar PMR
[ Nicolae
Ceauşescu - secretar al CC al PCR ( din apr.'54 ) ]
- I.GH.Maurer preşed.
Prezid.MAN ( din 11 ian.'58 )
- Guvern Chivu
Stoica ( 20 mart'57-20 mart.'61 )
- Ion Cosma
Ministerul Agriculturii şi Silviculturii
- Bucur
Şchiopu (?)- Comitetul de Stat pentru Valorificarea Producţiei Agricole
- Alexandru
Drăghici Ministerul de Interne
-Gheorghe
Diaconescu -Ministerul de Justiţie
( 23 ian.'58 )
Decretul 319 prevăzuse controlul
şi aprobarea CC al PMR pentru constituirea oricărui GAC. Având în vedere accelerarea ritmului de colectivizare, această
prevedere este abrogată.
( Cf.Arhiva Camerei
Deputaţilor , 1992 :Comisia de anchetă despre abuzurile şi petiţiile la intrarea în CAP
- D.Roske, op. cit. )
- 1
febr.'59.Numeroşi ţărani din com.Condrea ( Galaţi )
,adresează petiţii către
Guvern, cerând ieşirea din GAC.
-5 febr.'59.În com.Vlădaia
şi Vânju Mare ( Oltenia ), ţăranii asaltează Consiliul
Popular, cerând ieşirea din GAC
- 16
febr.'59.Ţăranii din Deleni ( Bacău ) se opun
echipelor de "lămuritori " , refuzând să se înscrie
în GAC.
-1 mart.'59: În Giubega
şi Băileşti ( Dolj ), 30 de ţărani depun
cerere de retagere din GAC
-6
apr.'59.Incidente la Ciorăneşti şi Băileşti (
Dolj ).Ţăranii intră în
sediul GAC şi dau foc cererilor de înscriere în GAC.
<Lichidarea
rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de
către om în agricultură , în scopul ridicării
continue a nivelului de trai material şi cultural al
ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei
socialiste >( Bul.Of.10 / 30 mart )
[LD: astfel se intitula Decretul care a declanşat teroarea contra <chiaburilor> ,şi care s-a soldat cu confiscarea pământurilor,cu arestarea
a sute de mii de ţărani fruntaşi ai satelor ]
O formă abuzivă ( juridic )
şi falsă ( propagandistic )
pentru un soi de "naţionalizări"
punctuale, lăsate
la discreţia puterii locale . ]
- Pe 6 martie, Gheorghiu Dej anunţase
că 2 milioane de familii ţărăneşti ( din
totalul de 3,6 milioane ) au optat pentru munca în colectiv : 75
% în reg. Craiova ,72 % în reg.Galaţi, 56 % în reg. Timişoara.
-Decretul 115
interzicea arenda
sau munca plătită .
Prin decret , erau trecute
în < folosinţa> GAC
şi GAS toate terenurile considerate <generatoare
de exploatare >
[LD: devenite cele mai bogate şi mai
diversificate "ferme
agricole " din România, GAS-urile au reprezentat ,de
la început , "stupul cu miere " la care a râvnit
toată pletora de "şefi " ai structurilor de
putere .
S-au dat mari bătălii pentru stăpânirea
acestor GAS-uri : uneori li s-au
schimbat stăpânii, alteori au
devenit "exclusiviste" sau "strict secrete"
, altele au devenit "case de aprovizionare sau odihnă
" pentru nomenclatură .
Aceste "gospodării" - cu vile, lacuri,
pădurici ş.a - au
rămas şi după dec.'89 în folosinţa Regiei Protocolului
( RFPAS ) , pe care se bat
"oficialii" de astăzi ?
- Măsuri pentru ameliorarea conducerii
şi controlului de partid în activitatea GAS-urilor .În
fiecare GAS, directorul va fi "secondat" de un activist de partid, care va răspunde de selecţia
, formarea şi promovarea justă a cadrelor .
[ Cf. Colecţia
de Rezoluţii şi Dispoziţii ale Consiliului de
Miniştri al RPR ,nr 17 / 1 apr.'59)
-6
apr.'59.Incidente la Cioroiaş şi
Băileşti ( Dolj ).Ţăranii intră în sediul GAC şi dau foc
cererilor de înscriere în GAC.
-
Iun.'59.Ţăranii din Satu Nou ( Galaţi ) cer să
iasă din GAC
-3-6 iun.'59.La Ciupercenii
Noi , Calafat ( Mehedinţi ) , ţăranii distrug
sediul GAC, răstoarnă maşina activiştilor
-26 iun.'59.La Dăbuleni
( Olt ), ţăranii distrug sediul Consil.Popular, bat
activiştii de partid
-1-14 iul.'59.La Cuceu
( Cluj ), peste 250 de ţărani protestează contra
reţinerii grâului pentru seminţe , şi fac cerere de retragere
din Întovărăşire
67 % din suprafaţa
ţării este în "sectorul socialist "
Grupul ce
acţionase 10 ani în Mţii Făgăraş, fusese arestat
de Securitate în 1958.
Judecaţi
şi condamnaţi la moarte, conducătorii grupului - fraţii
Petre ţi Toma Arnăuţoiu - au fost executaţi în
închisoarea Jilava, împreună cu preoţii ,învăţătorii
şi alţi 9 partizani.
- Alţi membri
sau susţinători ai grupului - Laurenţia
Arnăuţoiu,Ioan Arnăuţoiu, Maria Pop - au murit în
închisoare. Copii lor- Ioana, Raluca, Justiţia-libertatea- au fost internaţi
în internate .
[ Vezi la tabloul Genocidul
comunist- context ] ]
[ 14 ugust'59
: Ordinul 10054 MAI :fixarea locului de muncă ]
[LD Le-am găsit invocate la fixarea
domiciliul forţat (după ispăşirea
condamnării ) şi în unele Ordine ale MAI (care fixează domiciliul obligatoriu
)
(Ex. Ordinul
10054 /14 febr.1959, al ministrului Afacerilor Interne, Alex.Drăghici
care sună aşa: <Pe baza decretului lege nr.89 / 1958
şi în conformitate cu Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.282 /1958, cu privire la fixarea
locului de muncă condamnaţilor contrarevoluţionari
care şi-au ispăşit pedeapsa şi a altor categorii de
elemente duşmănoase regimului democrat -popular din RPR ;
În scopul
prevenirii unor noi infracţiuni la legile RPR ;
Având în vedere
materialele existente asupra activităţii desfăşurate de
elementele menţionate mai jos, considerate deosebit de
periculoase pentru securitatea statului ;
ORDON [...] urma numele persoanei şi adresa
domiciliului forţat.
- Gheorghe
Gheorghiu-Dej- primsecretar PMR
[ Nicolae
Ceauşescu - secretar al CC al PCR ( din apr.'54 ) ]
- I.GH.Maurer preşed.
Prezid.MAN ( din 11 ian.'58 )
Guvern Chivu Stoica ( 20 mart'57-20
mart.'61.
- Ministerul Agriculturii
şi Silviculturii ( iarăşi reunite )- Ion Cosma
- Comitetul de
Stat pentru Valorificarea Producţiei Agricole -Bucur Şchiopu
( ? )
- Ministerul de Interne-
Alexandru Drăghici
-Ministerul de Justiţie
- Gheorghe Diaconescu ( din 23 ian.'58 )
- 1 mart : sectorul
socialist reuneşte 75,6 % din suprafaţă şi 76,4 %
din familii.
-28 iun :81 %
din gospodăriile ţărăneşti , peste 800.000 de
familii sunt incluse în sectorul socialist.
-Congresul respinge
planul de supraplanificare concertată a CAER
- Aprobă al
II-lea plan cincinal ( 1960-1965 ); planul de perspectivă
pe 15 ani ..
Gheorghe Gheorghiu
Dej
- reales prim-secretar .
( Cf.Arhiva Camerei
Deputaţilor , 1992 :Comisia de anchetă despre abuzurile şi petiţiile la intrarea în CAP
- D.Roske, op. cit. )
-5 ian.'50.La Frântăneşti
( Galaţi ) în haltă şi gară , se distribuie manifeste
contra colectivizării
-Sept.'60 .La Costeşti
Vatra şi Costeşti Vale
( Dâmboviţa ), se opun colectivizării
-Dec.'60.Revolta
ţăranilor din Vadu
Roşu com Vulturu ( Vrancea ), represiunea este condusă
de Nicolae Ceauşescu .: 8 morţi şi numeroşi
răniţi.
-Oct.'60.Tulburări
mai la Mozăceni Deal ( Argeş ) , ţăranii pătrund
în sediile autorităţilor -
Consil. Popular, GAC şi Miliţie ; taie firele telefonice ;dau
foc la cererile de înscriere în GAC, baricadează drumul. Securitatea
intervine în forţă , operează multe arestări .
Guvern Chivu Stoica ( 1957- 21
mart.'61 ) cu echipa sa , urmat de
Guvern Ion Gheorghe
Maurer ( 21 mart.'61. 17 mart.'65 )
- Ion Cosma -
Agricultură ( continuă )
-Alexandru Drăghici - Interne ( continuă ) -
Ioan Constant Manoliu - Justiţie ( în locul lui Gh.Diaconescu
).
( Cf.Arhiva Camerei Deputaţilor , 1992 :Comisia
de anchetă despre abuzurile şi
petiţiile la intrarea în CAP - D.Roske, op. cit. )
-Ian.'61.Revolte
ţărăneşti la Vâlcele ( Olt ), care s-au extins la Liceşti,
Dealu Mare, Măndineşti .Trupe de Securitate şi
Miliţie, au intervenit în forţă , împrăştiind
răsculaţii cu foc de puşcă .
-Mart.'61.Revoltă
ţărănească în com. Dobroteşti ( Teleorman ) :
înarmaţi cu furci şi ciomege, ţăranii au protestat
contra presiunilor exercitate de autorităţile locale ca să-i
silească să intre în CAP.
/ Apr.'61.Revolte
ţărăneşti în com. Negreni şi
Tătăreşti ( ( Teleorman ), unde ţăranii au dat
foc la cererile de înscriere , au bătut "agenţii cu
lămuritu " şi
miliţienii. Represiune şi
arestări.
Ion Cosma-Agricultură
Alex.Drăghici-Interne ; I.Constant Manoliu -Justiţie ;
Gheorghiu Dej anunţă :84,
2 % din familiile
ţărăneşti , sunt incluse în GAC
- Ana Pauker
şi Teohari Georgescu - vinovaţi
Gheorghiu Dej,recunoştea cu
acest prilej că <în numele luptei contra chiaburilor
, mai mult de 80.000 de ţărani , în majoritate
ţărani muncitori , au fost deferiţi justiţiei
, mai mult de 30.000 fiind judecaţi
în şedinţe publice >
şi
condamnaţi. Aceste abuzuri au fost imputate Anei Pauker şi lui
Teohari Georgescu ( "desărcinaţi " din 1952 )
[LD: pe parcursul anului, satele au
fost invadate de echipe de "lămuritori ", mai
ales în cele ce se semnalaseră "rămâneri în urmă
" Totul părea să ia
aspectul unei "curse
contra-cronometru " ]
-3 mart.''61.Dej
anunţă : 83,8 % din suprafaţa agricolă , în sectorul
socialist.
-1 apr.'61:Dej anunţă
:89%din suprafaţă în sectorul socialist ;
30 iun.'61.Plenara
CC al PCR .analizează modul cum partidul îndeplineşte sarcinile
trasate la Congresul III PMR (23-25 iun.'60 ), vizând edificarea
socialismului în agricultură, atrăgând atenţia că doar
84,2 % din fam. ţărăneşti s-au înscris în GAC
-11 aug.'61.Gheorghiu
Dej - nemai invocându-l pe Stalin
- sublinia < justeţea
aplicării învăţăturii geniale a lui Lenin
în planul de de colectivizare > evidenţiind că ,
datorită unei ample activităţi politice şi
organizatorice duse de partid, 85
% din familiile ţărăneşti au intrat în GAC .
-5 sept.'61.Aflat
la Budapesta ,declara 86 % din
familiile ţărăneşti colectivizate.
- 22 dec.'61.Conferinţă
naţională a ţărănimii colectivizate.
Bilanţul
colectivizării : 2 milioane de familii ţărăneşti în
structurile socialiste . Evidenţieri : Banatul - 88,7 % , Galaţi
- 81 %
Guvern Ion Gheorghe Maurer ( 21
mart.'61 - 17 mart.'65 )
- Ion Cosma -
Ministerul Agriculturii ( continuă ) ;înlocuit apoi
cu
Dumitru Diaconescu ( 27 febr.'- 31
mai 62 ), înlocuit după 3 luni cu
Mihai Dalea ( 31 mai'62 ) în
momentul când ministerul a fost desfiinţat ,şi înlocuit cu "Consiliul
Superior al Agriculturii " ( până în 24 iul.'65 )
-Alexandru
Drăghici - Interne ( continuă )
- Ioan Constant
Manoliu - Justiţie
[LD: Imi amintesc dureros de
colectivizarea din Ciprian Porumbescu şi Bosanci , la care
am luat parte, ca profesor trimis in uriaşele echipele de lămurire a
rezistenţilor]
Condamnarea "abuzurilor " în campania de colectivizare de către partid,n-a adus după sine nici
repararea abuzurilor ( prin revenirea la situaţia anterioară ), nici
abandonarea intervenţiei în forţă a instituţiilor
represive. Dimpotrivă, toate eforturile s-au concentrat pe zdrobirea
totală a rezistenţelor, pentru a putea fi declarată "
victoria finală. "
Istoriografia post-decembristă - din motive pe care nu le mai invocăm - nu s-a
adâncit în cercetarea şi sintetizarea acestui segment important din
rezistenţa
ţărănească la comunism. Iar ţăranii nu şi-au
publicat memoriile.]
( Cf.Arhiva Camerei
Deputaţilor , 1992 :Comisia de anchetă despre abuzurile şi petiţiile la intrarea în CAP
- D.Roske, op. cit. )
-Ianuarie.Ţăranii
din Drăgoeşti ( Suceava
)cer restituirea terenurilor confiscate Miliţia intervine în
forţă .
- 20
febr.'62.Numeroşi ţăranii din Mărceşti- com Dobra
( Dâmboviţa ) se constituie într-un
grup de fermieri .Maşinile activiştilor de partid venite de la Târgovişze, sunt silite
să se întoarcă. Intervine Securitatea şi Miliţia şi sunt
arestaţi peste 150 de ţărani .
773
deţinuţi politici - în majoritate ţărani
condamnaţi pentru rezistenţa la colectivizare - au fost graţiaţi.
93,4 % din
suprafaţa agricolă şi 3.201.000 familii
ţărăneşti
cuprinşi în GAC.
- Fiecare GAC
<va avea o organizaţie puternică de partid , care va
mobiliza colectiviştii în sprijinirea
deciziilor de partid şi de stat .
Sesiune
consacrată încheierii colectivizării .Participă 11.000
ţărani.
Gheorghiu Dej mărturisea "autocritic
" : <În numele luptei
împotriva chiaburilor , peste 80.000 de oameni , în
majoritate ţărani muncitori , au fost arestaţi şi
trimişi în judecată , iar dintre ei, peste 30.000 au
fost judecaţi în procese publice.>
Pentru aceste "exagerări,
vinovaţi ar fi
fost... Ana Pauker şi Teohari Georgescu .
Preşedinte Mihai
Dalea ( în locul ministrului de 3 luni, Dumitru Diaconescu )
Ion Gh.Maurer- preşed. C.M
Mihai Dalea- preşed. Consil.Sup.
al Agriculturii
Alexandru
Drăghici - Interne
Ioan Constant
Manoliu - Justiţie
Ion Gh.Maurer- preşed. C.M
Mihai Dalea- preşed. Consil.Sup.
al Agriculturii
Alexandru
Drăghici - Interne
Ioan Constant
Manoliu - Justiţie
[LD: . Probabil au fost mai multe
decrete .La unii găsesc Decretul 173 din 3 apr.'64 ; la
alţii Decretul 410 din
16 iun'64 ; la alţii Decretul 310 din 16
iun.'64 (pentru condamnările date de Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI ). La
majoritatea foştilor deţinuţi ,este indicat Decretul 411 din 24 iul.'64 ,
căruia i se spune simplu "Decretul 411 / 1964 " [
Vezi la tabloul Genocidul comunist - context, etape ]
- Romulus Rusan
vorbeşte despre cca 17.000 de graţieri acordate deţinuţilor
politici din lagăre, închisori şi domicilii forţate , în
perioada februarie- august '64.
El subliniază
faptul că , toţi cei eliberaţi au rămas cu cazier penal
şi au continuat să fie ţinuţi sub supraveghere de Securitate
şi Miliţie.
( Cf. România
în timpul războiului rece
)
Gheorghe Gheorghiu
Dej-
preşed. Consiliului de Stat , primsecretar PMR (+19
mart.'65)
- Guv.Ion Gh.Maurer - preşed. C.M ( guv. II ,
III - 18 mart.65- 20 aug.'65 ; 8
dec.'67 )
- Mihai Dalea - preşed. Consil.Sup.
al Agriculturii , urmat de
Nicola Giosan ( din 24 iun.'65 )
Alexandru
Drăghici - Interne , urmat de
Cornel Onescu ( din 24 iun.'65 )
Adrian Dumitriu - Justiţie(
continuă )
[LD: a urmat o perioadă tensionată la
vârful nomenclaturii de partid şi
de stat , o luptă
pentru succesiune şi putere , în finalul căreia Nicolae
Ceauşescu va câştiga partida ]
[Vezi tabloul PCR
şi colaboratorii ]
- Nicolae
Ceauşescu - secretar-general PCR
- PMR reia titulatura de PCR şi renumerotarea
congreselor ( primul, în 1921 )
-Reintitulează
prima funcţie în ierarhia de partid : secretar general ( în loc de prim-secretar
)
- Interzice cumulul funcţiilor de
partid şi de stat ( prevedere curând încălcată )
-
Schiţează Planul cincinal '66-'70,
cu accentul pus pe redresarea economiei şi pe industrializare.
[ LD: cu această remaniere , începe treptata
înlăturare a "echipei Dej " ]
Ilie Verdeţ
-vicepreşed.al CM ( în locul lui Alex.Moghioroş )
Cornel Onescu -la Interne
( în locul lui Al.Drăghici , "eliberat" şi din vicepreşed. )
Nicolae Giosan -Consiliul
Superior al Agriculturii ( în locul lui Mihai Dalea )
[ LD: cu unele modificări, în
vigoare până în dec.'89. ]
Chivu Stoica- preşed. Consiliului
de Stat ( 21 aug.'65- 9 dec.'67
)
- Nicolae Giosan
- preşed. Consil.Sup. al Agriculturii ( continuă )
-Cornel Onescu
- Interne ( comtinuă )
-Adrian Dimitriu
- Justiţie
-Guv.Ion Gh.Maurer
- Nicolae Giosan
- preşed. Consil.Sup. al Agriculturii ( continuă )
[ Când ? ] Consiliului Central al
Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie
-Cornel Onescu
- Interne ( continuă )
-Adrian Dimitriu
- Justiţie( continuă )
- Nicolae Giosan
- preşed. Consil.Sup. al Agriculturii ( continuă )
[ Când ? ] Consiliului Central al
Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie
-Cornel Onescu
- Interne ( continuă )
-Adrian Dimitriu
- Justiţie
[LD: totul decurge "în
linişte" : fără conflicte , fără
încăerări, fără arestări.
"Arestaţii " s-au întors pe acasă şi au
devenit ... CAP-işti .
- Pe 24 martie,în Capitală, se va aniversa cu propagandă intensă "răscoala
din 1907 " (ţăranilor li se amintea ce rău o
duceau sub regimul "burghezo-moşieresc " )
- Primarii şi deputaţii - numiţi "de sus" -oameni de încredere ai
partidului .Votul este o formalitate .]
Deputaţi pentru cele 4259
de Sfaturi Populare comunale.
[ LD:Este un exemplu, din multele altele posibile. .Le
dăm atât pentru
cazul în sine, cât şi
pentru a citi o mostră de "limbă de lemn " folosit de "tovarăşii" procurori şi judecători
pentru a justifica o reţinere abuzivă, un proces înscenat,
o încadrare politică care să permită o condamnare excesivă.
După 9 ani de la proces , după executarea condamnării, ce au reprezentat aceste "sentinţe
de casare " ?: o simplă "spălare pe
mâni " , cerută de aceleaşi foruri care ordonaseră
arestarea, judecarea, condamnarea. ]
Preşedinte Cozma Ion (g-ral maior de
justiţie, vicepreşed. a Tr.Suprem ) ;Procuror- Dinu
Gheorghe ( col.de just. ) ; Judecători -Apostoliu Alexandru,
Varga Vasile ( col.de just ) ;consultant - col Răileanu Ion
.
<Tribunalul
Suprem (Colegiul Militar ) prin Decizia nr.88 / 21
nov.'67 , casează Sentinţele nr.329
/22iul'58 a Tribunalului Militar-Iaşi şi Decizia
nr.1771 /4 sept.'58 a Tribunalului Militar al reg.a II-a
militare , privitoare la inculpaţii Sava Teodor, Iovu Mihai
,Todiraşcu Ioan, Andrieş Gheorghe ,Lascu Nichifor şi Lefter
Corneliu ( agricultori din Găgeşti ,r.Bârlad, reg.Iaşi ) ,
în sarcina
cărora s-a reţinut că în dec.'57 " au
întreprins acţiuni de instigare şi agitaţie în
rândul ţăranilor din satele Peicani şii Giurcani
(com.Găgeşti [...] îndemnându-i să facă cereri pentru
a se retrage din cooperativa agricolă de producţie în unele
cazuri redactând şi personal astfel
de cereri în numele unor locuitori [...] au fost înaintate conducerii
superioare de partid ,fapt ce a avut ca urmare îngreunarea procesului
de socializare a agriculturii în com.Găgeşti "
< Împotriva
ambelor hotărâri ,s-a introdus recursul în supraveghere
de faţă , considerându-se că sunt nelegale şi
netemeinice deoarece nu au
fost administrate toate probele necesare pentru stabilirea
adevărului ,iar pe de altă parte, probele efectuate nu au
fost complet şi just apreciate.[...] instanţele de
judecată nu au ţinut seama de ocazia aprecierii faptelor ,că
inculpaţii sunt agricultori , cu un nivel scăzut de cultură,
şi nu au făcut distincţia dintre activitatea
duşmănoasă propriu-zisă şi unele
manifestări legate de procesul firesc de transformare a
concepţiilor şi modului de a gândi al oamenilor .>[....]
Constatând
împlinirea termenului de prescripţie (cf.art.164 C.P.) , <
încetează urmărirea pornită împotriva
sus-numiţilor inculpaţi pentru infracţiunea de
"uneltire contra ordinii sociale" prevăzut de art.209 pct.2 lit a
C.P. >. [ Cf.
Lupu, Nicoară, Onişoru, Sentinţe comentate
...pag.277 ]
-Nicolae Giosan
- preşed. Consil.Sup.al Agriculturii ( continuă )
- ? -preşed. Consiliului Central al Uniunii
Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie
-Cornel Onescu - Interne (
continuă )
-Adrian Dumitriu - Justiţie
( continuă )
Ion Iliescu - ministru ptru Problemele
Tineretului ( din 11 dec.'67 )- prim-secretar UTC
[ Vezi tablourile Genocidul
comunist şi Justiţia comunistă ]
-Pe 19 iunie,
proiectul este adoptat de Plenara CC al PCR
-Pe 21 iunie,
MAN l-a votat .
- Nicolae Giosan - preşed. al
Consil.Naţ. al Agricult. ( continuă ) , urmat de Angelo Miculescu
- ministu Agriculturii şi Silviculturii ( din 18 nov.'69
)
- ? ,
Consiliului Central al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de
Producţie
-Cornel Onescu - Interne (
continuă ) Ion Stănescu - Comit.Securităţii
Statului ;
- Adrian
Dumitriu - Justiţie ( continuă )
[LD: Este unul din "nodurile
gordiene", netăiat nici până în ziua de astăzi de
justiţia din România. Convenţia a fost ratificată
fără nici o
dificultate de
regimul comunist din România ,fiind un paravan juridic pentru lungul şir de condamnări sub
acest generic ,în miile de
procese prin care s-a comis genocidul
comunist .
- Legea fusese adoptată
de ONU
-Pe 29 iulie, Cosiliul
de Stat al României , o ratifică .
Nicolae
Ceauşescu reales secretar -general
Angelo Miculescu - ministrul Agriculturii
şi Silviculturii ( din 18 nov.'69 )
- ? ,
Consiliului Central al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de
Producţie
-Cornel Onescu - Interne (
continuă ) Ion Stănescu -.Comit.Securităţii
Statului ;
- Adrian
Dumitriu - Justiţie ( continuă ) , urmat de Teodor Vasiliu
( din 28 nov.70 )
Guvern Ion
Gh.Maurer
-Iosif Banc- ministru Agriculturii,
Industriei Alimentare , Silviculturii şi Apelor
- din nou reunite ,
din 26 ian.'71 Angelo Miculescu, Florin Iorgulescu, Ion Moldovan - subscretari de Stat la acest minister mamut.
-Cornel Onescu - Interne (
continuă ) Ion Stănescu -Comit.Securităţii
Statului ;
Teodor Vasiliu - Justiţie (
din 28 nov.70 )
[ LD: document elocvent pentru a
demonstra esenţa statului totalitar comunist (prin exclusiva
asumare de sarcini de
către partidul - stat ) şi rolul de conducător ( pretins şi acordat ) unui
singur om , investit astfel cu puteri dictatoriale A fost aplicat
acest <plan de măsuri > ? A contribuit la făurirea
<omului nou> ?
Răspunsul nostru este : DA ! ]
Comitetul Executiv al CC al PCR adoptă <Propunerile de măsuri>
iniţiate de Nicolae Ceaşescu privind creşterea rolului conducător
al PCR : îmbunătăţirea învăţământul de
partid ; munca
politică de masă; lărgirea propagandei ateiste ;
preponderenţa artei amatorilor asupra celei profesioniste ; programe
radio - T.V repertorii cinematografice
orientate în această direcţie.
-Iosif Banc- ministtru Agriculturii,
Industriei Alimentare ,Silviculturii şi Apelor urmat de
Angelo Miculescu ( care revine , din 24 apr.'72 )
-Cornel Onescu - Interne, urmat
de Ion Stănescu ( din 24
apr.'72 )
Teodor Vasiliu - Justiţie (
din 28 nov.70 )
-Ion
Gh.Maurer - prim ministru
-Angelo Miculescu -ministtru
Agriculturii, Industriei Alimentare ,Silviculturii şi Apelor ( din 24 apr.'72 )
-Ion
Stănescu -interne ( din 24
apr.'72 ), urmat de
Emil Bobu (din 17 mart.'73
)
Teodor Vasiliu - Justiţie (
din 28 nov.70 )
-Ion Gh.Maurer - prim ministru ,
urmat de
Manea Mînescu ( din 27 febr.'74
)
-Ion
Stănescu -interne ( din 24
apr.'72 ), urmat de
Emil Bobu (din 17 mart.'73
)
Teodor Vasiliu - Justiţie (
din 28 nov.70 )
În
reşedinţele de comună sunt prevăzute construirea de "centre
civice" ; gospodăriile din afara comunelor şi satele
mici, dispersate , urmând să fie strămutate .
- Angelo Miculescu-viceprim,ministru Agriculturii
,Industriei Alimentare şi Apelor ;
- Marin Capizisu - şef al Departamentului
Agriculturii de Stat
- ? , preşed. Uniunii
Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie
- Teodor Coman - Interne
- Emil Nicolcoiu - Justiţie
-Guvern
Manea Mănescu
Angelo Miculescu-viceprim,ministru Agriculturii
,Industriei Alimentare şi Apelor ;
Petre Blajovici -secrt.de stat -
şef Departament Industreie Alimentară
- eodor Coman - Interne, urmat de
George
Homoştean ( din 4
sept.'78 )
Iulian Vlad - subscrt.de Stat la
Interne
-Const.Stătescu
- Justiţie (în locul lui Nicolcoiu ,
din 20 ian.'77 )
-Guvern
Manea Mănescu
Angelo Miculescu-viceprim,ministru Agriculturii
,Industriei Alimentare şi Apelor ;
Petre Blajovici -secrt.de stat -
şef Departament Industreie Alimentară
-Constantin
Stătescu ( Justiţie
- Teodor Coman - Interne ;); - Iulian Vlad - subscrt.de Stat la
Interne
Tudor Postolnecu - şeful Securităţii
Statului ( din 7 mart.'78 )
-Guvern
Manea Mănescu
Angelo Miculescu-viceprim,ministru Agriculturii
,Industriei Alimentare şi Apelor ;
Petre Blajovici -secrt.de stat -
şef Departament Industrie Alimentară , urmat de
Maxim Berghianu ( din 25 ian.'79 )
Ion Iliescu - preşed. al Consil.Naţ.
al Apelor ( din 26 aug.'79, în locul lui Fl.Iorgulescu )
Justin
Grigoraş - Justiţie (din 24 oct.'79, în locul
lui C.Stănescu )
- Teodor Coman - Interne ; -, urmat de
George Homoştean ( din 4 sept.'78 )
- Iulian Vlad - subscrt.de Stat la
Interne
Tudor Postolnecu - şeful Securităţii
Statului ( din 7 mart.'78 )
Nicolae
Ceauşescu - preşed. RSR, preşed. Consil.de Stat , secretar general PCR
Elena
Ceauşescu – prim-vice prim-ministru
Angelo Miculescu - ministrul Agriculturii
şi Industriei Alimentare
Ion Teşu - subscretar de
stat la Agricultură şi Industr. Alimentară
Marin Capizisu - subscretar de
stat la Agricultură şi Industr.Alimentară (în
locul lui Bergheanu )
Vasile Marin - preşed. Uniunii
Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie
Ion Iliescu - preşed.
Consil.Naţ al Apelor
-Ion Ceterchi - Justiţie
- George
Homoştean- ministru Interne (continuă , din 4 sept.'78 )
Tudor Postelnicu - minstru secretar
de stat la Interne, şeful Depratamentului Securităţii
Statului
[ LD: Nu mai curg Decretele de
arestări şi condamnări pentru diversele culpe politice.
Doar În România se produsese " graţierea
" delictelor politice !
Decretele cu pseudo- diagnostice medicale, au fost noua "găselniţă"(
să-mi fie iertată această expresie de jargon )
utilizată de "organe" împotriva
adversarilor regimului
Departamentul
Securităţii Statului ( condus de Postelnicu ) a
elaborat acest plan de măsuri
indicând explicit
obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul informativ complet
asupra tuturor foştilor condamnaţi pentru
infracţiuni contra securităţii statului, aflaţi în
ţară şi străinătate. > ( Cf. Romuluus Rusan, op. cit
)
[ LD: Planul acesta de măsuri
dezvăluie câteva realităţi opresive din timpul regimului ceauşist pe
vremea căruia căruia -
afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid" :
a)
Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64
şi "eliberarările " supravieţuitorilor ;
b ) Hărţuirea celor care, după anii
grei de puşcărie - cu proprietăţile confiscate, cu
familiile persecutate, cu carierele distruse , stigmatizaţi şi
bolnavi-au continuat să fie urmăriţi, interceptaţi,
interogaţi, plimbaţi pe la Securitate .
c) Justificarea organigramei umflate de "lucrători" de la DSS ,
inclusiv a celor de la DIE ;
d)Pescuirea de "informatori" ,de "turnători " ( din rândul familiei, colegilor, vecinilor şi al
foştilor "colegi" de închisoare) care să+-i
urmărească .
e) Dovada unei degradări morale de proporţii ,reprodusă în
Rapoartele făcute
( transformată
în tona de documente predate
de SRI, la CNSAS
)
Nicolae
Ceauşescu - preşed. RSR, preşed. Consil.de Stat , secretar general PCR
Guvern Ilie Verdeţ ( continuă )
Elena
Ceauşescu – prim-vice prim-ministru
Ion Teşu -ministru la Agricultură şi
Industr.Alimentară ( în locul lui Angelo Miculescu )
Marin Capizisu - subscretar de
stat la Agricultură şi Industr.Alimentară (în
locul lui Bergheanu )
Vasile Marin - preşed. Uniunii
Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie
Ion Iliescu - preşed.
Consil.Naţ al Apelor
Nicolae
Ceauşescu - preşed. RSR, preşed. Consil.de Stat , secretar general PCR
Guvern Ilie Verdeţ ( continuă )
Elena
Ceauşescu - primviceprimministru
Ion Teşu -ministru la Agricultură şi
Industr.Alimentară ( în locul lui Angelo Miculescu )
Marin Capizisu - subscretar de
stat la Agricultură şi Industr.Alimentară (în
locul lui Bergheanu )
Vasile Marin - preşed. Uniunii
Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie
Ion Iliescu - preşed.
Consil.Naţ al Apelor
-Gh.Chivulescu
- Justiţie ( din 23 ian.'82 ), în
locul lui Ioan Ceterchi )
:[ LD: În conjuncturi geo-politice
schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a apelat la aceste împrumuturi exorbitante,pentru
realizarea ambiţiilor sale "faraonice" .
Voluntarist şi
dictatorial a hotărât să grăbească achitarea
lor .
Pentru a reuşi acest lucru, a impus românilor un regim de strictă
austeritate , pe care l-a denumit
<raţionalizare > dar care , în realitate, a luat aspecte de insecuritate , deseori
genocidare. Statistici pentru a dovedi această realitate , nu
avem.
Avem în schimb amintirea acelor cazne şi
coşmaruri, produse de "raţionalizare" :
reducerea produselor alimentare din comerţ - pâinea,
laptele, carnea , ouăle, ş.a. - până la stadiul de
înfometare , atât în oraşe , cât
şi în mediul rural ( c.a.p-iştii , sărăciţi şi siliţi
să fure ) ; reducerea agentului
termic ,până la îngheţarea caloriferelor ( acasă , la
serviciu , în spitale, în creşe, în şcoli,în căminele
studenţeşti , în instituţiile publice, în sălile de
spectacol ) ; reducerea energiei
electrice , până la oprirea sursei
( cf. unor programe speciale ) ; reducerea mijloacelor de transport în comun -
trenuri, autobuze, tramvaie- deplasarea
între localităţi , dar şi în oraşe , devenind o mare
problemă ; reducerea programelor
TV - până la ridicolul celor 2 ore de transmisiune ; ş.a., ş.a.
Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea
nemulţumirii populare . ]
[ Vezi la Bibliografie
: Memorii şi Jurnale ]
-Elena
Ceauşescu - primvicepreşed.
- Ion Teşu - ministru Agricultură
şi Industrie Alimentară
Marin Capisizu ( subscrt.de Stat )Agricultură
şi Industrie Alimentară
Ion Albuleţu - subscrt. de stat,
şef Departament ptru Contractarea, Achiziţionarea,
şi Păstrarea Produselor Agricole
Ferdinand Nagy subscrt.de Stat la Agricultură şi Industrie
Alimentară ( din 2 nov.'82 )
-Ion Iliescu -preşed. Consil.Naţ
. al Apelor ( pânî în 16 mart.'84 ,)
- Gheorghe
Chivulescu - Justiţie ;
- George
Homoştean - Interne ;
Eugen Proca- ministru
Sănătăţii
[LD: o altă mostră de ipocrizie
şi manipulare grosolană .Cu o pretinsă grijă pentru sănătatea populaţiei - susţinută cu "argumente ştiinţifice
medicale " , o drastică raţionalizare a alimentelor de
bază ( trimise masiv la
export , pentru "plata datoriei
externe" ).
Se vor întreba neştiutorii : "dar la sate
?" Le reamintim că ţăranii nu mai erau stăpâni
pe pământul lor, şi că, de la "ceape " ,
toată recolta mergea la stat , iar ei ajunseseră să cumpere
de la cooperativă ... pâine, ulei,fasole, cartofi ... Cine mai are
bătrâni pe la sate , să-i întrebe ]
Nicolae
Ceauşescu - preşed. RSR, secretar general PCR
Elena
Ceauşescu - viceprimministru ,
Nicu Ceauşescu
-primsecretar
UTM,. ministru ptru Problemele Tineretului ( din 12 dec.'83
până pe 17
oct.'57 )
Guvern
Dăscălescu ( continuă )
Nicolae
Ceauşescu - preşed. RSR, secretar general PCR
Elena
Ceauşescu - viceprimministru ,
Nicu Ceauşescu
-primsecretar
UTM,. ministru ptru Problemele Tineretului ( din 12 dec.'83 ,până pe 17 oct.'87
) )
Guvern
Dăscălescu ( continuă )
.Gheorghe David-Agricultură
şi Industrie Alimentară ( din 26 mart.'84, în locul lui Ion
Teşu )
-Costel Eremia
- Departamentul Agriculturii de Stat ( din 16 mart.'84 )
[ LD: fără exagerare : este
iarna când în case, grădiniţe,şcoli, birouri ,cazărmi,
spitale ,la teatru sau în biserici oamenii au fost siliţi să stea
îmbrăcaţi în paltoane, cu căciuli în cap, cu
mănuşi şi pâslari ,
iar, la respiraţie, le ieşeau aburii din gură.Iar la citit, au
fost la mare căutare lămpile
cu gaz şi lumânările .Cum au supravieţuit bătrânii, copiii şi
bolnavii ?Statisticile sunt mute. ]
Programul pretins
de <asigurarea producţiei de energie şi folosirea
ei raţională >, a prevăzut măsuri
drastice şi obligatorii pentru economisirea energiei electrice .
Printre altele ,
programul a pretins: reducerea
iluminatului public cu 50 % ( străzi şi oraşe în întuneric )
; interzicerea aparaturii electrice pentru încălzire sau
gătit ( fără
căldură şi fără gaz )
; dumineca lucrătoare
; închiderea localurilor publice la ora 21 ;
[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae
Ceauşescu , format din
peste 60 de miniştri ,viceminiştri, subsecretari de stat ,preşedinţi de
comisii şi comitete .
Deasupra acestor " executanţi " -
pe care Nicolae Ceauşescu îi rotea când şi cum vrea - trebuie
avută în vedere piramida nomenclaturii PCR : centrală, judeţeană ,
municipală, comunală .Cei
ce-am trăit atunci , nu putem uita "secretarul BOB " omnipotent în
instituţii, întreprinderi economice ,CAP ş.a ş.a .]
[ Vezi tablouGenocidulcomunist-
cronologie, -context, legislaţie,
etape ]
- 6 miniştri
şi secr.de stat la Agricultură şi Industrie
Alimentară :
Gheorghe David ( ministru ),
Ferdinand Nagy ( subsecretar de stat ) ,
Marin Capizisu ( Industrie Alimentară ), Costel
Eremia ( Agricultura de Stat ) ,
Ion Albuleţu (
Achiziţionarea şi Păstrarea Produselor Afgricole ) , Ion
Cioară ( Silvicultură )
Numiri , remanieri,
destituiri , reorganizări ministeriale :
[LD:Se produceau la puţină
vreme, după formarea guvernului .Se petreceau fără explicaţii publice
, lăsând pe seama zvonurilor şi bârfelor "înălţarea"
sau "scăderea" cotei de încredere
a "tovarăşului"
( sau a "tovarăşei " ) în respectivii
demnitari. ]
14 mai : Florea
Gruia , la Agricultura de Stat
( în locul lui Eremia )
-10 iul.':Teodor
Roman ,la Contractarea Produselor Agricole ( în locul lui Ion
Albuleţu )
- 16 dec.: Gheorghe
Pană -Industrie Alimentară şi Achiziţia Produselor
Agricole ( reunite )
20 dec.: Ferdinand
Nagy-subscrt. la Agricultură
( după reorganizarea ministerului )
Guvern
Dăscălescu ( -II- ) - continuă .
Gheorghe David - ministru Agriculturii ( reorganizat )
Florea Gruia , la Agricultura
de Stat ;
Gheorghe Pană -Industrie
Alimentară şi Achiziţia Produselor Agricole ( reunite
)
Ferdinand Nagy-subscrt. la Agricultură ( după reorganizarea ministerului )
-Paula Prioteasa
- ministru Industriei Alimentare şi Achiziţiilor Produselor
Agricole
( din 11 iul.'86,
în locul lui Gh.Pană ) )
[L.D.:Două fenomene s-au remarcat cu prilejul lansării acestei lozinci : pe de o
parte,au sporit raportările fictive de recolte, pe de
altă parte ,sătui de beneficiile "primei revoluţii
agrare " , ţăranii nu s-au "mobilizat"
să lucreze "de
pomană ", încât recoltele au fost culese cu ajutorul elevilor,
studenţilor şi soldaţilor. ]
-Anul agrar '86
/ '87 este declarat de Nicolae Ceauşescu <
anul celei mai mari recolte din istoria ţării >.Drept
stimulent , a instituit titlul <Erou al noii revoluţii agrare>,ce urma să fie acordat unităţilor
agricole fruntaşe.
Primul căruia
i s-a acordat titlul ?: Nicolae Ceauşescu !
-Pentru atari merite , pe 22 octombrie'86, Vasile
Bărbulescu ( cumnatul din
Scorniceşti ) a fost ales
secretar al CC al PCR .
[ LD: Decretul este dat tot iarna şi declanşează
îndesirea controalelor, oprirea gazelor şi întreruperea curentului
electric ,la ore imprevizibile ,din zi şi din noapte. Pe lângă
disconfortul zilnic, măsurile au afectat şi folosirea aparaturii casnice (congelator, frigider, calorifer, televizor ş.a ),
determinând o stare de
esiguranţă şi
revoltă ]
-Decretul, emis de Consiliul
de Stat , prevedea noi restricţii pentru consumul de gaze
naturale şi energie, în
gospodării şi instituţii.
Încălcarea "cotelor admise " era pedepsită
cu amenzi usturătoare.
- După 9 luni
( 11 nov. )Consiliul de Stat
emitea un nou Decret , cu norme mult mai drastice
pentru
aşa-zisa "raţionalizare" ,declanşând nemulţumirea
şi furia întregii populaţii,
afectată, într-un fel sau altul, de
aceste măsuri.
[ LD: din guvernul II Dăscălescu ( instalat pe 29
mart.'85 ), nu mai rămăsese aproape nimeni pe post.Miniştri erau , pur şi simplu , mutaţi
de la un minister la altul, în funcţie de dorinţele
cuplului Ceauşescu .Semnificativ este faptul că, nu s-a
semnalat opoziţia sau demisia unui ministru, faţă de
măsurile impuse de cei doi . ]
-3 oct. Tudor
Postelnicu -ministru la Interne ( în locul lui
Homoştean, "eliberat " din funcţie )
Iulian Vlad -ministru secretar
de Stat la Interne, şef la Departamentul
Securităţii Statului
( în locul lui
Postelnicu ) ;
Maria Bobu -ministru Justiţiei
( în locul lui Gh.Chivulescu )
1988
Guvern
Dăscălescu ( -II- ) - continuă .
Gheorghe David - ministru Agriculturii
Florea Gruia , la Agricultura
de Stat ;
Const.Zamfirr- ministru
Contractări şi Achiziţii a Produselor Agricole, urmat de
Viorel Vizuireanu ( 16 iun.'88
)
-Tudor
Postelnicu -ministru la Interne
Iulian Vlad -ministru secretar
de Stat la Interne, şef la Departamentul
Securităţii Statului
Maria Bobu -ministru Justiţiei
Gheorghe David - ministru Agriculturii
Viorel Vizuireanu- ministru
Contractări şi Achiziţii a Produselor Agricole,
-Tudor
Postelnicu -ministru la Interne
Iulian Vlad -ministru secretar
de Stat la Interne, şef la Departamentul
Securităţii Statului
Maria Bobu -ministru Justiţiei
Ştefan Nicolae- ministru Agriculturii
şi Industriei Alimentare
Simion Hâncu - ministru Apelor,
Pădurilor, Mediului înconjurător ( nou înfiinţat )
G-ral Mihai
Chiţac- Interne
Teofil Pop - ministru de Justiţie
( din 3 ian.'90 )
Dimitrie Anghelina -
ministr.secret.de Stat, şef la Depart. Agriculturii de Stat
( din 22 ian.'90 )
Victor Surdu - subscrt.de Stat
la Agricultură şi şi Industr. Alimentară ( din 22 ian.'90 )
Doru Viorel Uesu - ministru
Interne ( din 14 iun.'90 , în locul lui
Mihai Chiţac )
Teofil Pop - ministru de Justiţie
( din 3 ian.'90 )
[LD: La nici un alt minister nu au fost
făcute atâtea numiri şi
atâtea schimbări , de la o zi la alta .Este foarte greu de
urmărit cine şi
cu ce s-a ocupat într-o vreme când s-au desfăcut CAP-urile, GAS
-urile, şi s-a realizat aşa numita "împroprietărire "
a ţăranilor.
Nu este de mirare că , nici după 20 de
ani , situaţia să nu se fi
lămurit ]
Ion Ţipu -ministrul Agriculturii
şi Alimentaţiei
Valeriu Pescaru ,Ion Moldovan,
Costică Leu, Vintilă Rotaru , Mihai Arghir, Petru
Plăcintă
Mihail Cojocaru,
Vasile Duţă - aprox.10 subsecretari de Stat -
la ministerul Agriculturii
şi Alimentaţiei
- Victor Babiuc-
Justiţie ; Doru Viorel Uesu
- ministru la Interne
Petre Ronan - prim ministru ( până la 26
sept.'91 )
Teodor Stolojan - prim ministru (
din 26 swpt )
Ion Ţipu --ministrul Agriculturii
şi Alimentaţiei ( continuă )
Valeriu Pescaru . ministru de Stat
, însărcinat cu Privatizarea la Ministerul Agriculturii
şi Alimentaţiei ( din
30 apr.'81 )
Ion Moldovan,
Costică Leu, Vintilă Rotaru , Mihai Arghir, Petru Plăcintă
- subscrt
de Stat
-Ovidiu Grasu
subscrt. de Stat la Agricultură ( în locul lui Mihail Cojocaru )
Octavian
Mihăescu subscrt. de Stat ( din 10 mai,
în locul lui Vasile Duţă )
Emil Dobrescu - ( în locul lui Romică
Codrutz )
Petru
Mărculescu - secretar de Stat ad-interim - minissterului Agriculturii
şi Alimentaţiei
-Marin Capisizu
, Petre Plăcintă, Emil Dobrescu,Ovidiu Grassu ,Ovidiu Natea, Const
Arseni, Gh.Antohi - 7 subsecretari de
stat "eliberaţi din funcţie " ( 26 sept.'91 )
- Nicolae
Văcăroiu - prim ministru ( din 4 nov.'92 )
- Petru
Mărculescu - ministru Agriculturii şi Alimentaţiei
- Ion
Păltineanu , Gheorghe Mureşan, Costică Leu - subscrt de Stat
la Agricultură ( pe 26 nov.'91 ;
Octavian Mihăescu - eliberat din funcţie ) .
Ioan Oancea- ministru Agricultură
şi Alimentaţie
- Pe 23 dec-'92,sunt
"eliberaţi din funcţie "4 subscrt.de Stat
- Ovidiu Grasu, Ovidiu Natea, Gheorghe Mureşan - de la ministerul
Agriculturii .
În aceeaşi zi,
sunt numiţi 5 subscretari
de stat : Alexandru Lăpuşanu, Gheorghe Antohi, Stan
Dragomir, Constantin Ignat, Vasile Berbeci
- Aurel Const. Ilie - ministru Apelor,
Pădurilor, Protecţia Mediului
Pe 15 dec.'92, 3 secretari de Stat - Angheluţă
Vădineanu , Petru Const. Mărcuţă , Petru Popa- "eliberaţi
din funcţie " la minister. Apelor, Păduriilor ,
Protecţia Mediului.
În locul lor, pe 17 dec, sunt numiţi : Ioan
Jelev, Ion Seceleanu, Florin Stadiu
Petre Ninosu-Justiţie ;
subscrt. de Stat la
Justiţie- Lucian Stângă, Radu Giroeanu, Adrian Duţă
Guvern
Văcăroiu (
continuă )
Ioan Oancea- ministru Agricultură
şi Alimentaţie
Subscretari de stat
: Alexandru Lăpuşanu, Gheorghe Antohi, Stan
Dragomir,,Constantin Ignat, Vasile Berbeci
-La minister.Apelor,
Păduriilor , Protecţia Mediului
Ioan Jelev, Ion Seceleanu, Florin Stadiu
-Aurelian Dochia - secretar de Stat la
Agenţia pentru Privatizare ( din 5 ian.'93 )
Constantin Popescu
- preşed.
Agenţia Română de Provatizare ( din 16 sept.'93 )
Pwtre Ninosu-Justiţie
Subscrt. de Stat la
Justiţie :-Florin Costiniu, Lucian Stângă,
Radu Giroeanu, Adrian Duţă
Guvern Văcăroiu ( continuă )
Ioan Oancea- ministru Agricultură
şi Alimentaţie , urmat de
Valeriu
Tabără ( din 18 aug.'94 )
Subscretari de stat
: Alexandru Lăpuşanu, Gheorghe Antohi, Stan
Dragomir,,Constantin Ignat, Vasile Berbeci
Pe 22 aug.' 94, 'sunt "eliberaţi
din funcţie " 3 subscrt. de Stat ( Gh.Antohi, Const. Ignat,
Vasile Berinde ) şi numit 1 ; Iulian Puşcă
-La ministerul .Apelor,
Pădurilor ... Ioan
Jelev, Ion Seceleanu, Florin Stadiu
-Aurelian Dochia - secretar de
Statt la Agenţia penu
Privatizare ( din 5 ian.'93 )
Constantin Popescu
- preşed.
Agenţia Română de Privatizare ( din 16 sept.'93 ),urmat de
Iacob Zelenco ( din 8 mart.'94 )
- Gavrilă
Chiuzbaian -Justiţie ( din 6 mart.'64, în locul lui Petre
Ninosu )
subscrt. de
Stat la Justiţie- Lucian Stângă,
Radu Giroeanu, Adrian Duţă ( Florin Costiniu "eliberat " din
funcţie, 5 mai'94 )
Guvern
Văcăroiu (
continuă )
Mircea Coşea- preşed. Comisiei
. ptru Coordonare,Strategie şi Reformă Economică
- Iacob Zelenco preşed. Agenţia
Română de Privatizare ( din
8 mart.'94 )
- Valeriu Tabără ministru Agricultură
şi Alimentaţie , ( din 18 aug.'94 )
Subscretari de stat
: Alexandru Lăpuşanu, Stan Dragomir,, Vasile Berbeci ,Iulian
Puşcă
- Aurel Constin
Ilie - ministru Apelor, Pădurilor , Mediului
Subscrt. de Stat .:
Ioan Jelev, Ion Seceleanu, Florin Stadiu
- Gavrilă
Chiuzbaian -Justiţie ( din 6 mart.'94 )
subscrt. de
Stat la Justiţie- Lucian Stângă,
Radu Giroeanu, Adrian Duţă
Vezi ce de a doua mare distrugere a ţăranului
după revoluţie : "reforma agrară" -Ion
Iliescu et & ;legislaţia agarară ; împroprietărirea
nomenclaturii agrare ; deposedarea ţăranilor ; reconstituirile
şi retrocedările .
La TVR -Cultural , Alec
Ştefănescu vorbeşte despre folclorul din perioada
comunistă.
Despre cel fals(
contrafăcut, comandat de partid ):
...despre ciocoi ,
clasă , răscoale - care trebuia să alimenteze ura de clasă
;
...despre "glorificarea"
conducătorilor comunişti : mici poezioare, inventate de
activiştii culturali .
Dă ca exemplu strigături
şi chiuituri rostite de
ţărani la horă ( sau înmormântări )
<Bine-mi pare
că nu-s scris / În partidu comunist >; < Ceape ,
grădină mare /Cine fură ăla are / Cei mari fură cu
căruţa /Noi furăm doar cu trăistuţa >; <Dute tătucă înainte/
Şi fă loc la preşedinte / că mi-o luat 10 hectare/ şi mi-o dat doar 8 ari >
< Le dă la
ţigani paltoane / Şi-i trimite la raioane >
La TVR -1, Eugenia Vodă are ca invitat pe Nicolae
Mărgineanu -regizorul şi o carte de Memorii a prof.
Mărgineanu -tatăl .
/ La un moment, Mărgineanu
-fiul a fost "şofer de noapte" la Hunedoara.O
descrie ca pe un "oraş monstruos" - plin de praf
şi negru de fum .La "căminul" şantierului, dormeau
claie pe grămadă ţărani tineri - fugiţi de prin
sate de colectivizare - deveniţi "orăşeni" ;
aşa s-a format "clasa muncitoare "; curtea
bisericii era plină ochi de aceşti "proaspeţi
veniţi , până se angajau pe şantiere ; era singura
instituţie unde îşi puteau găsi adăpost pentru o noapte-două
; şi curtea era mereu şi mereu plină .A fost atunci un exod
copleşitor al ţăranilor
la oraş.
Am ajuns la litera "O" cu tabelele mele .Sunt
de-a dreptul copleşită de admiraţie disperată
faţă de jertfa ţăranului român.( ex. Oltean Emil T.
din Galda de Jos, partizan în "grupul Dabija",torturat în
anchetă la Securitatea
din Sibiu ( echipa lui Gh.Crăciun ) , condamnat la 20 ani
muncă silnică de Tribunalul Militar-Cluj ( Sentinţa nr. 848 /20 oct.1950
) şi executat pe 5 apr.1950
în crângul de la Timişoara , din Ordinul 10 007 semnat de Nicolschi )
Noaptea târziu, privesc-ascult la TVR -cultural .Discuţie Traian Ungureanu (
3 cărţi lansate recent ) - H.R.Patapevici.
-Tr.U. semnalează
cazul rezistenţei în
munţi, la care s-au alăturat numeroşi
ţărani (pentru care pământul reprezenta însăşi
raţiunea lor de existenţă ) , denaturată şi
diabolizată în epocă (cu etichetările de "legionari,
terorişti , duşmani" ),consumată sub indiferenţa
totală a contemporanilor , cu "contribuţiile" literare
ale unui George Călinescu ( Scrinul Negru ) şi filmele
"Răsună Valea" ...
Care abia acum este dezvăluită în adevărata-i amploare
, măreţie şi jertfă [LD: dar atât .Nimic despre nelegitima legislaţie
agrară a "tranziţiei" ; nimic despre mascata
spoliere a ţărănimii de comisiile locale ; nimic despre tergiversatele procese de restituire a
proprietăţii de către o justiţie dependentă de
structurile vechi .]
-H.R.P: îl
psalmodiază cu citate din cărţi filozofice , cu aprobări de
"mediator" TV : da... abia acum ştim ...oare de ce ? ... mentalităţile
şi metehnele românilor... de ce polonezii , cehii, ungurii ,
da, şi noi , nu ? .
[LD: dar atât. Nimic despre faptul că aceşti eroi
ţărani din rezistenţa din munţi ( la fel ca şi
alţii ) , încă nu au fost
reabilitaţi printr-o lege ; nimic despre judecarea şi
pedepsirea - măcar tardivă şi morală ! - a criminalilor
care au organizat şi săvârşit genocidul ; nimic despre jaful
de pământ al noii nomenclaturi ;
nimic care să denote că ar înţelege, ar stima sau s-ar
solidariza cu ţăranul român. ]
Atrag atenţia asupra unui criminal act juridic, care nu poate fi
demonstrat cu "probe" , cum se cere la Tribunale.Ţărani condamnaţi
scriptic la 2, 3 ani de muncă silnică , erau ,în fond,
condamnaţi la moarte .Sute şi sute de cazuri au avut
acelaşi tragic traseu : nenorociţi prin torturi în
anchetele Securităţii ; procese cu sentinţe
prestabilite ; regim exterminator al
muncii forţate - frig, foamete,
epuizare fizică , boli ; deces anunţat
]
LD: B-1 -TV , duminecă noaptea ... Cosmin Niculescu , producţie în
colaborare cu Acad.Civică -Primăria Feteşti - www.cinethronix.com -Episodul I .(Nu prind începutul )...despre colectivizare, despre
deportaţii în Bărăgan ...dezrădăcinarea îngrozitoare
care s-a produs ...textul fuge repede ,nu-l pot prinde...
¤14 nov.50: 432.000
deportaţi pe 3 luni în Bărăgan din com. de pe malul
Dunării iugoslave...
Oameni care s-au
opus colectivizării...Supravieţuitorii ( de azi ) În casele
lor s-au mutat miliţienii,
securiştii, activiştii .Alte case au devenit dispensare, sedii
de miliţii ş.a
S-au încheiat
nişte acte de "achiziţie" , cu sume derizorii
.Toate persoanele deportate au primit nişte adeverinţe provizorii ; atunci au aflat că vor fi duşi
în Bărăgan ( nu în Siberia-cum se zvonise )
/ Vladimir Coman:A
fost "exilat" 4 ani ( 1951- '55 ) Miliţienii intrau în satele de
pe malul Dunării şi băgau frica în ei ; într-o noapte i-a
ridicat din case cu familia şi i-au dus cu camioane într-o gară ,
încărcându-i în vagoane de marfă ; au mers cca 2 zile :
Făurei- Burduşani .
I-a lăsat pe câmpul gol ...şi-au săpat un
bordei în pământ ....apoi şi-au făcut o casă ...
În 1955, când s-au
întors înapoi , le fusese luat pământul ( băgat în colectivă )
/ X? : pe 15/16 iunie '50 , au intrat
prin sat şi au pus câte o ramură de salcie pe gardurile caselor
celui ce trebuia ridicat. În noaptea de 16/ 17 au venit să-i ridice:
le-a spus că în 2 ore trebuie să fie la gară ...i.-a dus cu
vagoane de marfă ... i-au dat jos în câmp .
/ Gheorghe Loghin
: : în 16/17 iun.'50 ...oamenii plângeau , le era frică că vor
fi duşi în Siberia... i-a dus
cu trenul -Feteşti :i-a lăsat pe câmpul gol ... n-aveau nimic ...
şi-au săpat un bordei ...apoi şi-au făcut o casă. Au
rămas pe Bărăgan, nu s-au mai întors în Banat , acasă .
/ ? femeie
:mama a rămas în sat... pe ea şi bărbatul i-au deportat : a fost ridicată,era gravidă ... a
născut pe Bărăgan, în bordei ... avea 2 găini ... au muncit
într-un GAS ...apoi şi-a făcut casă.
Cultural TVR.Ţăranii
şi comunismul - evocare la Sighet
< Prin pierderea
pământului, ţăranii şi-au pierdut identitatea >
<
Mămăliga a explodat cu mult înainte de dec.1989.>
[ LD:Un sat , devenit oraş
minier, acum un loc ciudat, cu oameni la
fel de ciudaţi , numărând , totuşi, 600 de oameni. ]
Mina a fost
închisă ; blocurile sunt părăsite ; spitalul desfiinţat;
fârtaţii au plecat ;
Închiderea minei de uraniu ( exploatat ,
iniţial , de sovietici ), devenit un "iad radioactiv."
La marginea zonei ,
o placardă -" zonă
controlată" - este greu de înţeles.
Ţăranii (
şi minerii ) nu ştiau că este periculos , s-au adaptat , nu vor
să-şi
părăsească gospodăriile, le este frică să
vorbească.
Satul este pustiu
...haldele de minereu radioctiv au aspect de deşert...
-Dr.Dan Popescu ( cândva, medic în
Ciudaviţa ) :efectele nu se vedeau imediat; apărea cancerul
bronho-pulmonar ? era pensionat şi ...părăsea oraşul..
"Aşa s-a vrut ."
Era o
populaţie fluctuantă; la Timişoara şi Reşiţa se
susţinea că acolo nu exista radiaţie, că totul era "sub
control" . Aparatele arătau altceva.
-Ruceanu Biro( dir.Instit.
Atomic ) , aflat ân studiou : Situaţia este cunoscută.La
Ciudaviţa parametrii sunt normali...
-dir.Companiei
Naţionale de Uraniu : lucrările de ecologizare încă nu sunt
terminate.
( TVR-Cultural, 12 oct.2009.Din
activitatea IICC ) Groapă comună : partizani şi
ţărani ucişi (Cluj )
[LD:O picătură din oceanul cimitirului gulagului românesc.Cât timp , câţi arheologi, câte gropi comune ...vor fi
cercetate?Şi , mai ales, cum se va stabili identitatea victimelor ?
Şi , mai departe, cum se vor stabili
autorii acestor crime ? ]
La cererea
familiilor care-şi căutau morţii, IICC, cu sprijinul
arheologilor de la Cluj,expune la muzeu oasele dezgropate din gropile comune : 17
partizani şi ţărani
ucişi de comunişti .
[LD: N-a existat problemă
legată de agricultură - reforma agrară,
organizare,producţie, fiscalitate, planuri agricole, cote, lupta cu
moşierii şi chiaburii , colectivizarea ş.a - care să nu
aibă următorul protocol : Ghorghiu Dej spunea - PCR hotăra-
Guvernul scotea HCM-uri şi
DCM-uri - MAN ,
de la caz la caz, le transforma în Legi - Ministerul Agriculturii elabora Ordine,
Regulamente- activul de
partid şi organele locale ( regionale, judene, comunale )le aplicau
* Articole şi cuvântări ,
Editura PMR, Bucarest, 1951
* Sarcinile Partidului Muncitoresc
Român în lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu
ţărănimea muncitoare pentru transformarea socialistă a
agriculturii.
Raport făcut la
şedinţa plenară a CC al PMR din 3-5 martie 1949 Editura PMR, 1952
*Articole si cuvântări ,
Editura pentru literatura politica, Bucarest, 1953
*Articole şi cuvântări,
decembrie 1955-iulie 1959 ,Editura politică,1959
*Articole şi cuvântări,
august 1959-mai 1961, Editura Politică 1961
*Articole şi cuvântări,
iunie 1961-decembrie 1962 , Editura
Politică, 1962
*Raport cu
privire la încheierea colectivizării şi reorganizarea conducerii
agriculturii, prezentat la sesiunea extraordinară a Marii Adunări
Naţionale, 27 aprilie 1962 Editura Politică, Bucarest 1962
[LD: 9 nov.2007:miniştrii Agriculturii ,
Silviculturii, ai Cotelor , ai GAS-urilor , ai CAP-urilor , etc etc în "epoca-Dej
" "epoca
Ceauşescu " , "epoca Iliescu" ....
Copărtaşi la genocid , apoi la ascunderea crimelor comise, apoi la spolierea funciară de după 1989. Iată-i :
1.Guv.Sănătescu
I ( 23 aug.-3 nov.'44 )
gral Dimitrie
D.Negel - ministrul Agriculturii şi Domeniilor
2.Guv.Sănătescu
II (
4 nov.-5 dec.'44 )
Ion
Hudiţă ( P.Ţ-Lupu ) - ministrul Agriculturii şi Domeniilor
Romulus Zăroni ( Fr.Plug.)
-subscrt.de Stat
3.Guv.Rădescu ( 6 dec.'44-5
mart.'45 )
Ion
Hudiţă -ministru Agriculturii
şi Domeniilor ( PNŢ )
Romulus Zăroni- subsecretar de
Stat ( Fr.Plugarilor )
Gheorghe Fotino -ministrul Cooperaţiei
( PNL )
4.Guv.Petru Groza I
(
6 mart.'45-30 nov.'46 )
Romulus Zăroni -ministru Agriculturii şi Domeniilor ( Fr.Plugarilor )
Constantin Agiu -subscr.de Stat la
ministerul Agriculturii şi
Domeniilor ( PCR )
Anton Alexandrescu -ministrul Cooperaţiei ( PŢ-dizident )
5.Guv.Petru Groza
II (
1 dec.'46-29 dec.'47 )
Traian
Săvulescu -ministru Agriculturii şi Domeniilor
Constantin Agiu -subscr.de Stat la
ministerul Agriculturii şi
Domeniilor
Romulus Zăroni-ministrul Cooperaţiei
Ion Ciolan, Mihail
Macavescu ( succesiv )- subscrt.de Stat la Cooperaţie
6.Guv.Petru Groza
III
( 30 dec.'47-14 apr.'48 )
Traian
Săvulescu -ministru Agriculturii
şi Domeniilor
Constantin Agiu - subsecretar de Stat la ministerul Agriculturii şi Domeniilor
Constantin
Daicoviciu - subscrt.de Stat ptr.Aprovizionare
Mihail Macavescu -ministru Cooperaţiei
7.Guv.Petru Groza
IV
( 15 apr.'48-2 iun.'52 );
Gh.Gheorghiu-Dej-prim-vicepreşed.al
C.M.,coordonator al ministerelor economice şi financiare, preşed. Comisiei
de Redresare Economică şi Stabilizare Monetară .
Traian
Săvulescu -vicepreşed. al CM, coordonator al Ministerelor de Agricultură
şi Silvicultură .
Vasile Vaida- ministrul Agriculturii
Nicolae
Ceauşescu- ministr.adj.la Agricultură ( din 2 mart .'49 )
Ion Vinţe,
Constantin Prisnea - miniştrii ( succesiv ) ai Silviculturii
Pavel Ştefan,Const.Popescu -
miniştrii (succesiv ) ai Gospodăriilor
Silvice
Ştefan Voitec-
preşed.Comit.ptr.Organizarea Cooperativelor de Consum ( din 16
apr.'49 )
Alexandru Moghioroş -preşed.al Comitetului
ptr.Colectarea Produselor Agricole (din 14 ian-'51)
---------
Constantin Prisnea- ministrul Agriculturii
( din 31 mai '52 )
Ion Vidraşcu -ministrul Gospodăriilor
Agricole de Stat ( din 13 iul.'52 )
Pascu
Ştefănescu- ministrul Industriei Cărnii
,Peştelui şi Laptelui ( din 26 sept.'52 )
8.Guv.Gheorghe
Ghorghiu-Dej ( 2 iun.'52-ales de MAN - 28 ian' 53-19 mart.'57 )
Constantin Prisnea- ministr.Agriculturii
Ion Vidraşcu -ministrul Gospodăriilor
Agricole de Stat( din 13 iul.'52 )
Const.Popescu -
ministrul Gospodăriilor
Silvice ( din 5 oct.'52 )
Dumitru Diaconescu- ministru Industriei
Alimentare
Pascu
Ştefănescu- ministrul Industriei Cărnii
,Peştelui şi Laptelui (din 5 oct.'52)
Ion Olteanu - preşed.
Comitetului ptr.Colectarea Produselor Agricole
-----------------------
Petre Borilă - ministrul Industriei
Alimentare (prin contopire, la 17 oct.'53 )
Gheorghe Apostol- ministrul Agriculturii
şi Silviculturii prin
contopirea celor trei ministere
.5 nov.'53- 18
mai.'54 )
Const.Popescu - ministrul Agriculturii
şi Silviculturii ( 18 mai'54 -10 ian.'56 )
Mihai Dalea- preşed.Comit.de
Stat ptr.Colectarea Produselor Agricole ,transformat în
Ministerul
Colectărilor (15
febr.'55 -11 mai.'56 )
-----------
Gheorghe Hossu - ministrul Agriculturii
(10 ian.-26 mai '56 )
Const.Popescu-ministrul Silviculturii
( din 10 ian.'56 )
Bucur Şchiopu - ministrul Gospodăriilor
Agricole de Stat ( din 10 ian.'56 )
9. Guv.Chivu Stoica ( 8 oct.'55-rocada
- 20 mart'57-20 mart.'61 )
Marin Stancu - ministrul Agriculturii
(26 mai'56 -20 mart.'57 )
Const.Doncea- Ministrul Colectărilor
( 11 mai'56- 21 ian.'57)[ Minister desfiinţat ]
Ion Cosma- ministrul Agriculturii
şi Silviculturii ( din 20
mart.'57 )
10.Guv.Ion
Gh.Maurer I ( 21 mart.'61-17 mart.'65 )
Ion Cosma- ministrul Agriculturii
şi Silviculturii
Dumitru Diaconescu - ministrul Agriculturii
şi Silviculturii ( din 30
apr.'62 )
Mihai Dalea- preşed. Consil.Superior
al Agriculturii ( din 31 mai 1962 ) [în locul Ministerul Agriculturii -
desfiinţat , o dată cu victoria colectivizării ]
11.Guv.Ion
Gh.Maurer II ( 18 mart.'65-20 aug.'65 )
Chivu Stoica -preşed.
Consiliului de Stat ( cf. Constituţiei din 21 aug.'65 )
Mihai Dalea- preşed. Consil.Superior
al Agriculturii
Nicolae Giosan - preşed. Consil.Superior
al Agriculturii ( din 24 iul.'65 )
?? -
preşed. Consiliului Central al Uniunii Naţionale a Cooperativelor de
Producţie
12.Guv.Ion
Gh.Maurer III ( 21 aug.'65-8 dec.'67 )
Nicolae
Ceauşescu -preşed. Consiliului de Stat ( din 9 dec.'67 )
Nicolae Giosan - preşed. Consil.Superior
al Agriculturii
?? -
preşed. Consiliului Central al Uniunii Naţionale a Cooperativelor de
Producţie
13.Guv.Ion
Gh.Maurer IV ( 9 dec.'67-12 mart.'69 )
Nicolae Giosan - preşed. Consil.Superior
al Agriculturii
?? -
preşed. Consiliului Central al Uniunii Naţionale a Cooperativelor de
Producţie
14.Guv.Ion
Gh.Maurer V ( 13 mart.'69-27 febr.'74 )
Nicolae
Ceauşescu-preşed. RSR ,reales din 5 în 5 ani ( din 28 mart.'74 )
Nicolae Giosan - preşed. Consil.Superior
al Agriculturii (până pe 22 oct.'69 )
?? -
preşed. Consiliului Central al Uniunii Naţionale a Cooperativelor de
Producţie
Angelo Niculescu -ministrul Agriculturii
şi Silviculturii ( înfiinţat pe 18 nov.69 )
----------------
Iosif Banc - ministrul Agriculturii,
Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor ( înfiinţat pe 26 ian.'71, prin unirea
ministerelor )
Angelo Miculescu - ministru
secretar de Stat la ministerul Agriculturii... (la comasre ).
Florin I.Iorgulescu- preşed. Consil.Naţ.al
Apelor ( la comasare )
Ion Moldovan - şef al
Departamentului Industriei Alimentare ( la comasare )
Angelo Miculescu - ministrul Agriculturii,
Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor (24 apr.'72 )
Aldea Militaru- ministr.secrt. de
Stat la ministeruli Agriculturii ...( din 30 dec.'72 )
?? -
preşed. Consiliului Central al Uniunii Naţionale a Cooperativelor de
Producţie
15.Guv.Manea
Mănescu ( 27 febr.'74 -rocada ; 18 mart-'75 -28 mart'80 )
Nicolae
Ceauşescu-preşed. RSR ,
Angelo Miculescu -viceprim ministru
,ministrul Agr.,Industr. Aliment.,Silvicult.şi Apelor
Maxim Bergheanu - secretar de Stat la Agriculturii şi Industr.
Alimentare
?? -
preşed. Consiliului Central al Uniunii Naţionale a Cooperativelor de
Producţie
16.Guv.Ilie
Verdeţ ( 29 mart.'80-20 mai '82 )
Nicolae
Ceauşescu-preşed. RSR
Elena
Ceauşescu-prim-viceprim-ministru
Angelo Miculescu -vice-primministru
,ministrul Agric. şi Industr.Alimentare (până în 18 sept.'81)
Ion Iliescu - Preşed. Consiliului
Naţional al Apelor
Maxim Bergheanu - secretar de Stat la Agriculturii şi Industr.
Alimentare
Vasile Marin - preşed.
Consiliului Central al Uniunii Naţionale a Cooperativelor de
Producţie
Ion Teşu - secretar de Stat
la Agriculturii şi Industr.
Alimentare ( din 3 oct.'80 )
Marin Capisizu - secretar de Stat
la Agriculturii şi
Industr. Alimentare ( din 26 mart.'81 )
Ion Teşu - ministrul Agric
şi Industr.Alimentare (din 18 sept.'81)
17.Guv.Const.Dăscălescu I ( 21 mai'82- 28 mart.'85
)
Nicolae Ceauşescu-preşed. RSR
Elena Ceauşescu-prim-viceprimministru
Ion Teşu - ministrul Agric şi Industr.Alimentare
Marin Capisizu - secretar de Stat
la ministerul Agriculturii şi Industr. Alimentare
Ion Cioară- ministrul Silviculturii
Ferdinand Nagy- ministru secretar
de Stat la ministerul Agriculturii şi Industr. Alimentare
Ion Albuleţu- ministru secretar
de Stat, şef al Departamentului pentru Contracatrea
,Achiziţionarea şi Păstrarea Produselor Agricole
------------------
Gheorghe David- ministrul Agric
şi Industr.Alimentare ( din 26 mart.'84 )
Ion Albuleţu- ministru secretar
de Stat, şef al Departamentului pentru Contractarea,
Achiziţionarea şi Păstrarea Produselor Agricole
Costel Eremia - ministru secretar de Stat, şef al
Departamentului Agriculturii de Stat
18.Guv.Const.Dăscălescu II ( 29 mart.'85-22 dec.'89 )
Nicolae Ceauşescu-preşed. RSR
Elena Ceauşescu-primviceprimministru
Gheorghe David- ministrul Agriculturii şi Industr.Alimentare
Ioan Cioară-ministrul Silviculturii
Teodor Coman-preşed. Comitetului
ptr.Problemele Consiliilor Populare
REVOLUŢIA din
dec.'89
[LD: Mare îmbulzeală la acest minister ( similară
cu cea de la Industrie ) .Plouă cu subsecretari de stat .Nu
ştim dacă i-am notat pe toţi şi nici dacă datele sunt
exacte. Dar am vrut să se cunoască numele celor care au "desfăcut"
sistemul agrar comunist , în cel de "tranziţie",spre
"ceva" fără precedent .]
1.Guv.proviz.Petre
Roman ( 26 dec.'89-27 iun.'90 )
Ion Iliescu-preşedinte
Ştefan Nicolae- ministrul Agriculturii
şi Industriei Alimentare (
desfiinţare/ reorganizare )
Simion Hâncu - ministrul Apelor,
Pădurilor şi Mediului Înconjurător ( desfiinţare/
reorganizare )
Vintilă Rotaru - ministru
secrt.de Stat ,şef al Departamentului Industriei Alimentare( 14
ian.'90 )
Dimitri Anghelina - ministru secrt.de
Stat,şef al Departamentului
Agriculturii de Stat(18 ian.'90 )
Victor Surdu - ministru secrt.de
Stat la ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare( 22
ian.'90 )
2.Guv.Petre Roman ( 28 iun.'90- 16
oct.'91 )
Ion Iliescu-preşedinte
Ion Ţipu - ministrul Agriculturii
şi Industriei Alimentare
Valeriu Pescaru,Ion Moldovan
,Costică Leu, Vintilă Rotaru, Dumitru Antonescu ,Mihai Arghir-
miniştri secrt.de Stat la Ministerul Agriculturii şi Industriei
Alimentare ( 14 iul-18 oct.'90 )
Petre
Plăcintă, Ioan Buşui ,Vasile Duţă, Romică
Condrutz - secrt.de Stat la Minist.Agricult. şi Industr.Alimentare
( 18 oct.'90 )
Mihail Cojocaru- secrt.de Stat,
şeful Departamentului Agriculturii de Stat (18 oct.'90-2 mai'91 )
----------------
Valeriu Pescaru- secrt.de Stat ,însărcinat cu
Privatizarea la Minist.Agricult. şi Industr.
Aliment ( din 30 apr.'91 )
Emilian Dobrescu,
Marin Capisizu,Petre Plăcintă - secrt.de Stat la Minist. Agricult.
şi Industr.Aliment. (mai.-26 sept.'91 )
Ovidiu Grasu,
Octavian Mihăescu - secrt.de Stat, şefi la Departamentului
Agriculturii de Stat
( 2 mai- 26
sept.'91 )
Ovidiu Natea,
Constantin Arseni , Gheorghe Antohi- secrt.de Stat la Minist. Agricult.
şi Industr.Aliment.(26 sept.-26 nov.'91 )
3.Guv.Teodor
Stolojan ( 1 oct'91 -numit ; 16 oct.'91-18 nov.'92 )
Ion Iliescu-preşedinte
Petru
Mărculescu- ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei
Octavian
Mihăescu, Ion Păltineanu, Gheorghe Mureşan, Costică Leu ,- secrt.de Stat la Minist. Agricult. şi
Industr.Aliment ( din 26 nov.'91 )
4.Guv.Nicolae
Văcăroiu I ( 4 nov.'92-remaniere ; 20 nov-'92 - 12 mai.95 )
Ion Iliescu-preşedinte
Ioan Oancea- ministrul Agriculturii
şi Alimentaţiei (până
pe 18 aug.'94 )
Ovidiu Grasu,
Ovidiu Natea, Gheorghe Mureşan, Constantin Arseni - secrt.de Stat la
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei (20 nov.- 23 dec.'92 )
Alexandru
Lăpuşan, Gheorghe Antohi, Stan Dragomir, Consantin Ignat, Vasile
Berbeci-
secrt.de Stat la
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei ( din 23 dec.'92 )
--------------------
Valeriu
Tabără - ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei ( din 18
aug.'94 )
Alexandru
Lăpuşan, Gheorghe Antohi, Stan Dragomir, Consantin Ignat, Vasile
Berbeci-
secrt.de Stat la
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei ( până în 22 aug.'94 )
Iulian
Puşcă- secrt.de Stat la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei ( din
22 aug.'94 )
5.Guvernul
Nic.Văcăraoiu II ( 12 mai-1995- nov ? '96 )
Ion Iliescu-preşedinte
Valeriu
Tabără - ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei
[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strângere de inimă pentru
cei nepomeniţi] cazurile care să îngăduie percepţia corectă a substratului ideologic
şi politic al genocidului
comunist, a mecanismelor terorii , a metodelor experimentate , ş.a. ]
Dicţionarele lui Cicerone
Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris "
; format electronic la www.procesulcomunismului.com ) ;
Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ; Documente ,
Memorialistică , Istoriografie ,Biografii , Procese,
Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare,
Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV ; Presă
, s-au aşezat pe rafturile unei veritabile BIBLIOTECI
dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul
român.Ca orice bibliotecă, ea va fi îmbogăţită pe
măsură ce arhivele - încă ferecate - se vor deschide.]
Ţăran din
com.Vlădeni ( Botoşani ) ,n.1911.Condamnat la 3 ani muncă
forţată în lagărele din Bălţile Dunării (
sentinţa nr.1896 /1961 ) pentru că şi-a însămânţat cu
porumb 2500 m.p din pământul său , trecut cu forţa la
colectivă.
Ţăran din com.Focuri (
Iaşi ), n. în 1935.Condamnat la moarte , ca participant la un
complot, executat pe 14 mai'54 la Iaşi .
Ţăran din Cagealac ( Constanţa
).A fost trimis într-un lagăr de muncă de la Canal , unde a
stat între 1952-1954 , fiind unul dintre cei peste 80.000 ţărani
arestaţi pentru că s-au opus colectivizării .
Ţăran-fierar din Cobadin (n.în
1913 ,com Aliman -Constanţa ) .Arestat pe 18 iul.'49 şi condamnat
la 17 ani muncă silnică (Sentinţa nr 553/13.10.1949 )
de Tribunalul Militar Constanţa pentru "uneltire contra ordinii
sociale" şi asociere la acţiunile grupului de partizani din
pădurea Babadag.A fost executat pe 23 martie 1950, la Piteşti
.
Ţăran
întovărăşit ( 2 ha ) , din Voineşti -Iaşi, n.în
1899, fost membru PNŢ .
Arestat pe 28 sept.'59 ; condamnat
la 8 ani temniţă grea şi confiscarea averii în întregime
( Sentinţa nr. 385 / 1 iul.1960 )
de Tribunalul Militar -Iaşi, pentru "crima de uneltire
contra ordinei sociale" ( art.209 şi 25 C. P. ) Cităm câteva
fragmente din motivarea sentinţei : <Inculpatul [...] purta discuţii
duşmănoase , aducând elogii vechiului regim burghezo
moşieresc , susţinînd că atunci se trăia mai bine ca
astăzi [...] După apariţia Decretului 115 /1959 ,privind lichidarea
rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de
către om în agricultură , inculpatul afirma faţă de
diferite persoane cu care se întâlnea în comună că " acum
statul l-a lăsat şi pe el golan fără nimic ca şi pe
ceilalţi ", că partidul de azi ar dezamăgi lumea prin
înfiinţarea de GAC-uri şi întovărăşiri agricole
[...] că regimul actual se va schimba şi el îşi va
recăpăta toată averea pe care a posedat-o în trecut .[...] >
Ţăran din Nucşoara (
Argeş ) .Judecat în "lotul
Arnăuţoiu ", condamnat la 10 ani muncă
silnică ( Sentinţa nr.18 /13.02.1960 )pentru sprijinirea
partizanilor din Muscel .
Ţăran n.în com Izvoarele
(Olt ) .Arestat pentru că a participat la revolta
ţărănească din comună
( 15 ian.'51 ) .Torturat
la Securitatea din Piteşti , trimis în lagărul de la Periprava
, până pe 20 apr.'62.
Ţăran din jud.Galaţi
.Arestat de Securitatea din Galaţi , condamnat de Tribunalul Militar
Constanţa ( sentinţa nr.498 /1959 ) la 15 ani muncă
silnică , pentru "instigare şi agitaţie împotriva
înscrierii în colectivă ".Închis la Jilava şi în
lagărele de muncă forţată din Bălţile
Dunării .
Ţăran din Valea Perilor .Arestat
de Securitatea din Craiova , în 1952 ,împreună cu grupul de partizani
conduşi de Nicolae Trocan din Munţii Mehedinţi .
Ţăran
arestat la 10 dec.1956, chinuit de Securitatea din Sibiu , condamnat
la 10 ani de temniţă grea, în legătură cu mişcarea
de rezistenţă din Munţii Făgăraşului .
Ţăran, membru marcant
PNL, n.în 1895 laCuzăplac ( Sălaj )
A murit pe 26
febr.1953, în lagărul de la Midia.
- Albu Maximilian
Gh.
Ţăran n.în 1902,în com
Horodnicu de Sus.A făcut parte din grupul de partizani condus de
Silvestru Macoveiciuc , care acţiona în Bucovina .
Ţărani din
Galeşu,com Brăduleţ ( Argeş ) condamnaţi la câte 7
ani de închisoare ( sentinţa 203,din 4 nov.'59; sentinţa 18 din
13 febr.'60 ),pentru sprijinul dat mişcării de rezistenţă "Haiducii
Muscelului " ,condusă de fraţii Arnăuţoiu .
Ţăran din Pâslari .Arestat
în 1951, pentru că s-a împotrivit autorităţilor, a murit
în lagărul Peninsula , pe 14 febr.1953.
Ţăran din
Tg.Lăpuş.,participant la o mişcare de protest din
localitate.Omorât de căpitanul de securitate Briceag , pe 25
dec.1949 .
Ţăran n.în 1910 la Orezu
( Ialomiţa )Arestat ca implicat într-un "complot" , executat
pe 5 iunie 1950, la Jilava.
Ţăran, din
Constanţa,n.în 1922,în Grecia.A fost prizonier în URSS ( 1944-'47 )
,;întors în ţară , în 1949,a fost condamnat la 15 ani muncă
silnică, pentru legăturile cu mişcarea de rezistenţă
din Dobrogea.A trecut prin multe închisori , fiind eliberat în 1964 ( Decretul
411 )
Ţăran din Siliştea
( Teleorman ), n.în 1890.Arestat pentru că a refuzat să se înscrie
în colectivă .Condamnat la 3 ani muncă forţată în
lagăr (cf.Decretului 89 / 7 febr.1958 ).A murit în oct.1961,în timpul
executării pedepsei .
Ţăran din Ceamurlia de
Sus ( Tulcea ) , n.1925.Arestat şi condamnat pentru sprijinul
acordat partizanilor din pădurea Babadag.A trecut prin Jilava şi a
murit în 1955 , la Aiud.
Ţăran din Ulma ( Suceava
) .Arestat şi condamnat de
Curtea Marţială , în 21 sept.1946 , pentru că a activat
într-un grup de partizani români şi ucraineni , la acţiuni contra
ocupantului sovietic.
Ţăran
sărac , muncitor sezonier la CFR din Fălciu.Arestat în 1959 ,
chinuit la Securitate, condamnat la 15 ani muncă silnică
şi închis la Aiud, pentru că a recunoscut la anchetă
că asculta muzică populară la radio "Europa Liberă " .
Ţăran din Panciu (
Vrancea ) .Omorât pe 23 iulie 1950 ( legat de un cal, târât pe
uliţele satului ) în timpul revoltei ţărăneşti
desfăşurate în 32 de localităţi .
6 ţărani
din Teregova ( Caraş-Severin )participanţi la lupta deschisă între partizanii din Semenic
conduşi de Spiru
Blănaru şi trupele de
Securitate ( 1000 de soldaţi ) din 21 febr.1949 .
Arestaţi pe
rând, torturaţi ,judecaţi şi condamnaţi între 5-20 ani muncă silnică.
Ţăran din Spulber
-Putna,.Arestat, judecat şi condamnat la 13 ani muncă silnică (Sentinţa nr.826 / 17 sept.'51 )
de Tribunalul Militar -Galaţi, pentru " crima de uneltire contra
ordinii sociale "
(art.209 C.P. )
,pentru participare la org.subversivă "Vlad Ţepeş II
" condusă de col.Lupşa Victor.
Ţăran n.în 1903, la
Socolari ( Caraş Severin )Arestat , condamnat pe 29 iun.1951 la 20
ani de închisoare ,de Tribunalul
Militar Timişoara , pentru deţinere de armă şi "uneltire
contra ordinii sociale" ( art.209 C.P. ) A trecut prin mai multe
închisori şi a murit la Aiud, în 27 iul.1961.
Bătrân
-ţăran din Domaşnea .În 1950,arestat , chinuit în anchetă ,
condamnat la 5 ani închsoare , pentru ajutorul dat partizanilor din Semenic
.
/Petre-copil-cioban de 14 ani , din
Domaşnea ( nepotul bătrânului
Nicolae ) .Arestat în 1950, chinuit la Securitate pentru a da informaţii
despre partizanii din Semenic .
Moţ din
Apuseni , n.în 1888,la Bistra ( Valea Arişului ) .Torturat de
Securitate ca partizan al mişcării de rezistenţă "Frontul
Apărării Patriei Române" ( FAPR ) condusă de col
.Nicolae Dabija,
Pe 20 august 1950,i
s-au scos ochii şi a fost împuşcat de securiştii din
Câmpeni , la marginea com.Bistra.A fost împuşcată şi nepoata
sa, Alexandrina Popa (infirmieră ce îngrijea partizanii )
[LD:Lot format din 6
ţărani (cu 24 persoane afecatate) din com.Găgeşti
,r.Bârlad,reg.Iaşi.
Condamnaţi în 1958 la 10-6 ani închisoare
corecţională, cu
confiscarea averii de Tribunalul MIlitar-Iaşi .Condamnare
reconfirmată în 1958 ,la Recurs, de Tribunalul Militar al
regiunii a II-a Militare , pentru infracţiunea de "uneltire
contra ordinii sociale" (aplicarea art. 209 Cod Penal )
Casată în 1967, prin anularea sentinţelor şi achitarea
inculpaţilor de Tribunalul Suprem ,Colegiul Militar (Dosar
nr.92 ,Decizia nr.88 / 21 nov.1967) , după 9 ani şi
după ce inculpaţii şi familiile lor suportaseră
toate consecinţele stipulate în sentinţă ( închisoare,
confiscare ) .
Aprecierea acestui "act juridic reparatoriu
" dacă s-ar fi aplicat în zecile de mii de cazuri identice,însoţite de
reparaţiile cuvenite, ar fi avut o valoare certă.
Constatăm însă în această procedură , tactica
"bolşevică" de a se "spăla pe mâini" de
crimele trecutului - dând vina pe subordonaţii ierarhici locali -
şi de a merge mai departe ,exploatând "roadele "
lor.Pentru că, în afara faptului că-i "achită"
şi-i scoate de sub "urmărire " , nu rezultă
nimic altceva privind "reparaţia"
materială şi morală a acestor nedreptăţi.
Sentinţa este
semnată de g-ral mr.de justiţie Cozma Ioan ( vicepreşed.Trib. Suprem,
preşed.Completului ); col.de justiţie Dinu Gheorghe
(procuror ); col.de justiţie Apostoliu Alexandru şi Varga Vasile ( judecători )
şi col de justiţie Răileanu Ioan ( consultant juridic )
Document publicat de Lupu, Nicoară, Onişoru , Sentinţe
comentate, pag. 127 şi urm ]
Iată câteva
precizări privind speţa juridiucă : :<S-a luat în examinare Recursul în
supraveghere declarat de Procurorul General împotriva sentinţei
nr.329 din 22 iulie 1958 a Tribunalului Militar Iaşi şi decizia
nr.1771 din 4 septembrie 1958 a Tribunalului Militar al regiunii a II-a Militare
privitoare pe inculpaţii [...] > [Sava Teodor (agricultor ,
căsătorit cu 3 copii ),Iovu Mihai ( agricultor, căsătorit ,
cu 4 copii ) , Todiraşcu ( agricultor ,căsătorit ,cu 4 copii ),
Lascu Nichifor (tehnician agronom,căsătorit ,cu 4 copii
,"originar din Scorţeni , URSS"
[adică din Basarabia ] ), Lefter Corneliu (agricultor ,căsătorit
, cu 3 copii ).
Mai departe ,se
arăta motivarea sentinţei din'58
:
< În sarcina inculpaţilor s-a reţinut că , în decembrie
1957 şi ianuarie 1958, au întreprins acţiuni de instigare şi
agitaţie în rândul ţăranilor din satele Peicani şi
Giurcani (com Găgeşti , raionul Murgeni ,regiunea Iaşi ) ,
îndemnându-i să facă cereri pentru a se retrage din cooperativa
agricolă de producţie în unele cazuri redactând personal astfel
de cereri în numele unor locuitori [...] s-a reţinut că o
parte din cererile cetăţenilor de retragere din cooperativa
agricolă de producţie sau semnalarea unor abuzuri din partea
organelor locale , din iniţiativa inculpaţilor , au fost înaintate
conducerii superioare de partid , fapt ce a avut ca urmare îngreunarea
procesului de socializare a agriculturii în comuna Găgeşti
.[...] >
Iată motivarea recursului :<Împotriva ambelor
hotărîri , s-a introdus recursul de supraveghere de faţă,
considerându-se că sunt nelegale şi netemeinice
deoarece nu au fost administrate toate probele necesare pentru
stabilirea adevărului ,iar pe de altă parte probele efectuate nu
au fost complet şi just apreciate .>
După ce se detaliază şi argumentează
constatările, una din ele atrage atenţia chiar şi printr-o apreciere de fineţe
psihologică - credem noi, tardivă ,snoabă şi , în orice caz
, ipocrită, dacă se ţine seama de formulările din
legislaţia represivă
şi palmaresul imens de condamnări , pentru
aceleaşi "vinovăţii " :<[...] instanţele
de judecată nu au ţinut seama de ocazia aprecierii
faptelor , că inculpaţii sînt agricultori , cu un
nivel scăzut de cultură , şi nu au făcut
distincţia între activitatea duşmănoasă
propriu-zisă şi unele manifestări legate de procesul firesc
de transformare a concepţiilor şi modului de a gândi al oamenilor.
>
Concluzia sentinţei :< Casează
hotărîrile atacate şi constatând împlinirea termenului de
prescripţie, prevăzută de art.164 al 1 pct.2 C.P. , în baza
art.4 partea a II-a c.p.p. încetează urmărirea penală
împotriva susnumiţilor inculpaţi pentru infracţiunea
de uneltire contra ordinii sociale prevăzut de art.209 ,pct.2 lit
c, a c.p. >
Ţăran din Cucuieţi
( Argeş ) , condamnat la 4 ani muncă forţată ( cf.Decretului
89 / 7 febr.1958 ).pentru că făcuse un Memoriu de
împotrivire la colectivizare , sfătuind ţăranii să
iasă din colectivă .
Ţăran,
membru PNLşi ajutor de primar la Sălciile ( Prahova ), înainte de
război .
În 1962, a
participat la o revoltă ţărănească , cerând ieşirea
din colectivă .În august 1962, a fost condamnat într-un lot de 36
de ţărani , consideraţi "răzvrătiţi
împotriva regimului comunist."
Ţăran din Drănic (
Dolj ), n.în 1983.Arestat pe 1 apr.1959,în contextul tulburărilor
ţărăneşti îndreptate împotriva colectivizării .Omorât
în timpul anchetei, la Securitatea din Craiova
( 3 mart.1960 )
Ţăran din
Casimcea ( Tulcea ),condamnat în 1949 la 6 ani muncă silnică de Tribunalul din Constanţa,pentru
sprijinul dat partizanilor din codrii Babadagului .A murit pe 2 martie 1951
, în urma regimului de exterminare. ( Certificatul cu seria MC . nr.370665 specifica "moarte naturală
" )
Ţăran din
Buzău, n.1896.Arestat la 19 febr.1952,pentru instigarea ţăranilor
împotriva regimului .Condamnat la muncă forţată , trimis
la Canal,a murit pe 15 oct.1952..
Ţăran din
Vişina ( Dâmboviţa ) .Arestat în 31 ian.1961, cu un grup numeros de
ţărani, care s-au împotrivit colectivizării (cf.Decretului
89 / 7 febr.1958 ).
Ţăran din
Ghimpaţi .Arestat în iulie 1950, într-un grup de ţărani ( cca
250 persoane ),care i-ai molestat pe activiştii de partid veniţi să le ridice grâul de pe arie .
Ţăran din
Udeni .Împuşcat mortal în timpul revoltei ţărăneşti
din iul .1950, declanşată contra abuzurilor
autorităţilor în colectarea cerealelor .
Ţăran din
Siliştea ( Teleorman ),condamnat la 4 ani muncă forţată în
lagăr, deoarece participase, în 1961, la destrămarea colectivei
create în comună .
Ţăran din
Rugineşti ( Vrancea ), n.în 1911.Arestat şi condamnat la 6 luni de
muncă forţată pentru că nu şi-a achitat cotele (
sept.1951 ) A trecut prin temniţele de la Aiud, Gherla, Canal şi
Jilava.A murit din cauza condiţiilor inumane de detenţie, pe 11
nov.1951.
( certificatul de
deces a fost întocmit la Văcăreşti )
Ţăran
macedonean ,n.1920 , stabilit în Panduru ( Tulcea )în 1940.Membru al comitetului
de organizare a mişcării de rezistenţă din pădurile
Babadagului ( martie 1948 ) .După ciocnirea de la Cobadin cu trupele de
securitate , a fost arestat ( noaptea de 29 / 30 iul.'49 ) şi împuşcat
la marginea satului Panduru .
[LD: Asemenea cazuri ar fi trebuit
să stea în atenţia Parlamentului, a Ministerului Muncii, când
s-au stabilit pensiile doar pentru persoanele care au făcut
puşcărie.( Decretul 188/ 1991 )
Un ţăran rănit , rămas
invalid toată viaţa, nu trebuia şi el "asistat"?
În dimineaţa de 4 dec.'57, trupe de
securitate sub comanda cpt.Ionescu
, au tras în plin asupra mulţimii
chemate cu o zi înainte de către preşed. Sfatului Popular , Mihai Mocăniţă şi secretarul comit.raional de partid din Lieşti, Ciocîlteu ,pentru a discuta
problema colectivizării .
Au fost ucişi 8 ţărani şi un adolescent de 14 ani - Cristea Emil
-care trăgea clopotele bisericii .
Corpurile celor ucişi au fost ridicate de Securitate şi
înmormântate ( în secret ) în două
cimitire din Focşani .Au mai fost răniţi alţi 30
ţărani . În dupăamiaza acelei zile de 4 decembrie, a sosit în
sat şi Nicolae Ceauşescu [ LD:l pe
atunci g-ral de Securitate ? adj.la Agricultură ? ] care s-a interesat dacă sunt victime în rândul securiştilor
şi a analizat situaţia cu Comitetul de Partid ]
Ţăran din
Vadu Roşca ( Vrancea ) .Arestat pe 4 dec.1957 , ca participant la revolta
ţărănească din comună , bătut bestial de
Securitatea din Galaţi , apoi condamnat .
Ţăran din
Domneşti ( Argeş ) ,n în 1901 , colaborator al col Arsenescu din
rezistenţă .Arestat pe 14 apr.1949 , chinuit la Securitatea din
Piteşti de cpt.Cârnu , condamnat
la 10 ani muncă silnică ( sentinţa nr.478 / 11 mai
1950 ) închis la Jilava,şi Gherla. A murit la 15 oct 1951, din
cauza traumatismelor suferite .
Ţăran din
Băişoara ( Cluj ) .Arestat şi condamnat în 1950 , în grupul partizanilor
condus de cpt.Ionescu-Diamandi , închis la Gherla
Ţăran din
Frumuşiţa ( Galaţi ), n.în 1909 .Membru PNŢ.Arestat
pe 19 aug.1958,pentru că şi-a ascuns atelajele şi a fost
refractar la colectivizare .Condamnat la 8 ani închisoare şi
confiscarea averii ,de Tribunalul Militar Constanţa ( sentinţa
nr.506, din 10 oct.1958 ), pentru " uneltire contra ordinii
sociale" .
Ţăran din
Comerova ( Caraş-Severin ) , partizan în grupul col.Ion Uţă
.A participat la ciocnirile cu Securitatea de pe Valea Roşului ,
rănit de soldaţii din Batalionul 9, condus de ofiţerii Dicescu
şi Giugici Ristea, a reuşit să scape.Arestat ulterior ,
condamnat şi închis în lagărul de muncă forţată de la
Peninsula .
Ţăran din
Plugova ( Caraş Severin ) .Arestat pentru sprijinul dat
partizanilor din Semenic , ajuns la închisorile din Timişoara şi
Peninsula
4 ţărani
din Tătărăşii de Sus ( Teleorman ),condamnaţi
la 4-5 ani de muncă forţată în lagăr, (cf.Decretului 89 / 7 febr.1958
)pentru că au pătruns în Primărie să-şi
retragă cererile de intrare în colectivă, semnate forţat .
Ţăran din
Râuşor ( Braşov )n .în 1923.Participant la mişcarea de
rezistenţă condusă de Ion Gavrilă ,rănit
pe 15 aug.'50 , în timpul ciocnirii cu Securitatea.
Arestat în noaptea
de 14 /15 nov.1950, împreună cu alţi partizani - Silviu Secol, Ion
Duminică , Nic.Stanciu , Pică ş.a .A fost judecat pe 1
nov.1951 şi excutat pe 7 nov.1951, la Braşov .
Ţăran din
Nereju (Vrancea ).Ucis pe 23 iul.1950 ,în ciocnirile din Vrancea (între
Putna -Zabala )
, în timpul răscoalei
ţărăneşti împotriva colectivizării .
Ţăran din
Mehadia ( Caraş-Severin ).Arestat în noaptea de 7/8 febr.1949, pe
Valea Bolvaşniţei , împreună cu grupul Domăşneanu .Condamnat
.
Ţăran din
Corni (Botoşani),condamnat la 15 ani muncă silnică (Sentinţa
nr. 1131 / 10 oct.'51 ) de Tribunalul Militar- Iaşi, pentru " crima
de uneltire contra ordinii sociale" (art.209 C.P. ) ,pentru
implicarea în activitatea organizaţiei "Moldova 666"
condusă de Constantinescu Alexandru.
Cităm din
sentinţă <Întrucât era strecurat în PMR ,acuzatul a
primit din partea şefului organizaţiei sarcina de a culege
informaţiuni din cadrul activităţii de partid şi
de a indica acestuia pe cei mai buni activişti de partid .>
-Badea , Ion
[LD: avem , deci , şi noi , un "tren
al morţii" .Cine va face cercetările în această
speţă genocidară , că doar nu a fost singurul deţinut
mort în acele transporturi ? ]
Ţăran din
Vad ( Braşov).Arestat pentru legăturile cu partizanii din
munţi, a murit între 4-8
aprilie 1960, în "trenul morţii" de pe ruta
penitenciarul Gherla-lagărul Bălţile Dunării ,din cauza
condiţiilor inumane de transport .
Ţăran din
Mehadica (Caraş-Severin ) .Arestat în 1952, cu un grup de partizani din
Munţii Semenic .Omorât la Caransebeş, pe 13 august 1953.
Ţăran din
Miercurea-Ciuc , condamnat pentru " uneltire contra ordinii sociale"
, a murit la Poarta Albă , pe
9 dec.1953.
Ţăran din
Răchita de Jos ( Dolj ), condamnat în 1951 pentru că s-a opus
colectivizării ,a murit
la Poarta
Albă, pe 30 sept .1953.
Ţăran
arestat pentru legătura cu mişcarea
de rezistenţă din Valea Drăganului ( condusă de
dr.Iosif Capotă şi Alexandru Dejeu ) .A fost chinuit la
Securitate,condamnat de Tribunalul Militar din Cluj şi închis la
Gherla.
Ţăran din
Slobozia , n.în 1900 , condamnat în 1959 pentru că s-a împotrivit
colectivizării (cf.Decretului 89 / 7 febr.1958 ).Mort la 27
aug.1961, la Aiud .
7 ţărani
,părinţi şi copii din Bistra ( Apuseni ,jud.Alba ) .Arestaţi
între 1949 -1952 ,pentru legăturile cu partizanii din Muntele
Mic,conduşi de Nicolae Dabija.Cercetaţi de Securitate , condamnaţi
de Tribunalul din Sibiu, unii la 11 ani , alţii la 1 an (
trecând prin închisorile de la Aiud, Canal, Oradea, Turda ) ;alţii strămutaţi
cu domiciliu obligator în judeţul Galaţi ;
Fata lor,Alexandrina
Popa ,executată pentru ajutorul medical acordat partizanilor .
[LD:memorie pervertită,
spălare de creier . Pe vremea aceea, la ora de l.română. elevii
studiau poemul eroic "Lazăr de la Rusca "de Dan Deşliu .Să
fi fost ţăranul sărac Lazăr ,un securist care lupta cu
"bandiţii " ? ]
Ţăran
şi partizan din Rusca ( Caraş-Severin ). A fost împuşcat în
munţii Semenicului, în 1962,în confruntarea cu Securitatea .
/ Fiul - Ion, a fost condamnat
la 2 ani închisoare "pentru tăinuire " , adică
pentru că nu şi-a "demascat" tatăl.
Ţăran din
Coşna ( Suceava ), luptător în grupul de rezistenţă
anticomunistă , condus de Grigore Sandu şi Jenică
Arnăutu .Descoperitde securişti (prin trădare )pe Muntele Bancu
,a reuşit să scape din încercuire , dar după două
săptămâni ,a fost arestat pe 28 dec.1949.
Condamnat la 8 ani
închisoare ( sentinţa nr 781 din 19 sept.1950 ) de Tribunalul Militar
-Iaşi
Ţăran din
Greci ( Tulcea ).Condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare şi
exproprierea averii ,,pe baza Decretului 183 / 1949 , sub pretextul
nepredării cotelor. În realitate , autorităţile locale au dorit să
instaleze pe proprietaea sa,postul de Miliţie şi sediul SMT .
Ţăran din
Motru Sec -Padeş ( Gorj ), n.în 1920.Arestat pe 14 mart.1950 la Baia
de Aramă , anchetat de cpt.Oancă la Securitatea din Craiova ,învinuit
de legături cu partizanii Vasile Luţă şi Nicolae
Trocan. Condamnat la 3 ani şi 6 luni închisoare de Tribunalul
Militar -Craiova ( sentinţa nr 556/ 20.07.1950).Închis în
puşcăriile din Turnu Severin, Craiova,Poarta Albă ,Peninsula
şi Galeş.
Ţăran din
Băltăgeşti -Gălbiori ( Constanţa) , n în 1913 , în
Perieţi ( Ialomiţa ) .
Chinuit la Securitate,
judecat de Tribunalul Militar Constanţa , condamnat la 10 ani
muncă silnică ( sentinţa nr 544/7.10.1949 ) , ca membru al
rezistenţei din Babadag .Închis la Poarta Albă, Peninsula şi
Gherla.
Ţăran din
Târguşor(Constanţa ) .Opunându-se colectivizării, în 1959,a fost dat
afară din casă, în grajd.În 1950,arestat şi condamnat 7 ani
temniţă grea. Şi-a ispăşit pedeapsa la Securitatea
din Constanţa,Peninsula şi Gherla.
Ţăran din
Horodnicu de Sus ( Suceava ) .Rănit de sovietici în primăvara 1941,şi dus
în URSS , unde a stat până în 1945.Înapoiat în ţară, a fost
arestat şi închis.
Ţăran
apicultor din Rusova Nouă ( Caraş-Severin ).Condamnat la 12 ani
temniţă grea şi confiscarea averii ,pentru
legături cu mişcarea de rezistenţă condusă de
comisarul Doran.
După
ispăşirea pedepsei în penitenciarele din Oraviţa, Timişoara
şi Aiud, i s-a fixat domiciliu obligatoriu în Bărăgan .
Ţăran,muncitor
silvic , n.în 1912 în Storojineţ (Bucovina ), stabilit în
com.Straja (Rădăuţi ),după anexarea('40 ) şi ocuparea
('44 ) nordului Bucovinei.
Arestat în 1954; anchetat
la Procuratura Generală a RPR ; condamnat la 4 ani
temniţă grea şi confiscarea averii (Sentinţa nr. 2173 / 30 dec.'54 ,Complet
format din Ilie
Segal (preşed.), Barbu Stanciu (procuror )Tudor Vlad ,Dumitru A.Gheorghe ( asesori populari ) de
Tribunalul Capitalei -Colegiul IV-Penal, într-un lot de 6 inculpaţi ;
acuzat de "crimă contra
păcii " ( penalizată prin
Decretul -lege 207 /1948 ), pentru că , în lunile
dinaintea ieşirii armatei române din războiul antisovietic (1 mai-23 august 1944 ), a fost angajat de
cpt.Cucu (şeful Centrului de
Informaţii din Bacău )în plutonul radio-informativ "Vulturii"
,de pe muntele Dumitriţa.
În motivarea
pedepsei, se spunea că inculpatul era <fugar,născut în URSS >,
şi, cunoscător al acelor locuri, <putea aduce un aport efectiv
pentru efectuarea incursiunilor în Uniunea Sovietică şi a lucrărilor de spionaj
ce le efectua acel grup. >
-Bălan,
Gheorghe ( Gheorghiţă )
Ţăran din
Soveja, partizan în grupul Paragină-Timaru din Munţii
Vrancei.
Grupul de tineri -
Mihai Timaru, Gheorghe Bălan,fraţii Cristian şi Ion
Paragină, Aurel Condrea ,Uşurelu , Vrabie ş.a.- se
adăpostiseră într-un bordei
din munţi .
În noaptea de 17 /
18 oct.1949 (trădaţi de Uşurelu )au fost încercuiţi de trupele
Securităţii, Ion Paragină şi Mihai Timaru fiind
arestaţi. Gheorghe Bălan şi Cristea Paragină
au reuşit să fugă ,
adăpostindu-se la schitul de la Gura Lepşei ( lângă
cascada Putnei ).Urmăriţi de Securitate, Cristea a fost mitraliat
lângă o moară de apă şi aruncat într-o groapă.
Gheorghe
Bălan a reuşit să scape , fiind organizatorul
răscoalei ţărăneşti din 23 iulie 1950 ,
înăbuşită cu cruzime de autorităţi .A fost arestat
, închis în penitenciarele din Focşani şi Galaţi ,apoi
condamnat la moarte şi executat .
2 fraţi
ţărani din Suceava .Arestaţi
şi condamnaţi în 1949,de Tribunalul Militar din Iaşi , ca
membri în "Gărzile Decebal " ,organizate de preotul
Filaret Gămălău şi dr.Gh.Vasilache.
Familie de
ţărani din Stăneşti ( Argeş ) condamnaţi de
Tribunalul Militar din Bucureşti : la moarte (sentinţa nr 174
-tatăl ),la 20 de ani (Sentinţa 107 -fiul ) şi 15 ani
muncă silnică şi confiscarea averii (sentinţa nr 174-soţia ) pentru că au fost
implicaţi în mişcarea de rezistenţă "Haiducii
Muscelului " , condusă de fraţii Arnăuţoiu .
Tatăl a fost
executat la Jilava ,pe 19 iul.'59 ;
soţia şi fiul au intrat în puşcărie.
Ţăran din
Hârlungeşti ,născut în 1929.Condamnat la 8 ani închisoare şi
confiscarea averii ,
(sentinţa
nr.162 /27.03.1958 ) , de Tribunalul Militar Constanţa ,deoarece ,pe 18
ian.'58 , împreună cu alţi săteni , a cerut desfiinţarea
colectivelor şi restituirea pământului .
Grupul a fost
trimis la muncă silnică , în lagărele din Bălţile
Dunării .
Ţăran din
Rateş ( Sibiu ).Arestat pe 11 dec.1956 la Sibiu, schingiuit de
col.Gheorghe Crăciun , condamnat la 20 ani muncă silnică
,pentru sprijinirea partizanilor din Munţii Făgăraşului .
Ţăran din
Mihalţ ( Alba ), n.1919,fiul pantofarului Bedelean Ioan ( arestat , condamnat
, mort în închisoare la Cluj ) .Partizan în Munţii Apuseni (
Băişoara ) ; prins şi anchetat la Timişoara ;
condamnat la 20 ani
închisoare ( Sentinţa nr. 937 / 1.12.1949 ) de Tribunalul Militar-Cluj ;
închis la Gherla.Din ordinul lui Nicolski, transmis prin şeful Securităţii din
Cluj, Patriciu, a
fost transferat la Timişoara şi împuşcat pe 4 sau 5 apr.1950.
Ţărani
din Poşaga ( Alba ).În 1957,arestaţi şi condamnaţi cu
închisoarea (între 4-7 ani ),pentru "tăinuire" .La eliberare li
s-a fixat domiciliul obligator în Balta Brăilei.
Ţăran din
Mozăceni .Arestat şi condamnat la 4 ani muncă forţată (
pe baza HCM nr.282 /1958 şi Decretului 89 / 7 febr.1958 ). Închis
la Gherla. pentru că , în 1958, a incitat pe ţărani să
iasă din CAP.
Ţăran din
Giubega( Craiova ).Arestat pe 18 mart.1959 , pentru că s-a
retras din colectivă , împreună cu alţi 30 de
consăteni.Anchetat -schingiuit la Securitatea din Craiova, condamnat
la 6 ani temniţă grea de Tribunalul Militar din Craiova ,
învinuit că a instigat pe consăteni la revoltă.
Ţăran din
Nucşoara , n.în 1930 .Arestat pe 22 iunie 1958, anchetat cu
brutalitate de Securitatea din Piteşti , condamnat la 14 ani muncă
silnică şi confiscarea averii .
A ispăşit
calvarul în închisorile din Piteşti, Jilava, şi Luciu-Giurgeni .
"Graţiat"
pe 22 iunie 1964(Decretul 411 )
Familie de
ţărani din Poşaga ( Alba ): tatăl - arestat şi
condamnat la 10 ani temniţă grea
( închis la
Cluj,Gherla, Balta Brăila ) ; mama şi băieţii -
arestată şi mutată cu domiciliu obligator la Olaru (
Călăraşi ).Casa şi averea ?-confiscate .
Ţăran din
Padeş ( Gorj ), n.în 1927, la Cloşani .Arestat în 1949, anchetat la
Securitatea din Caransabeş de mr.Moisu , condamnat la 8 ani închisoare
de Tribunalul Militar-Timişoara .
Închis la
Caransebeş, Timişoara, Gherla,Aiud, Peninsula şi Lugoj
,până pe 15 mart.1957.
[LD: din numeroasele cazuri similare atestate documentar
,aceasta era calea rezolvării "Memoriilor" trimise la
autorităţii:erau trimise la Securitate, unde deveneau documente
incriminatorii pentru petenţi, pe baza lor efectuându-se arestări,
procese şi condamnări ]
Ţărani ( fraţi gemeni
? ) din Ostroveni ( Dolj ), n. în 1914.
Ion a fost arestat
de Securitatea din Craiova, pe 28 iun.1959 ,condamnat la 18 ani
închisoare ,pentru Memoriul trimis Ministerului Agriculturii
,în numele ţăranilor din comună , în care se cerea
ieşirea din colectivă. Marin , condamnat ca adversar al
regimului.
Ţărani
din jud.Constanţa ( cu soţii şi copii ) în regim de domiciliu
obligatoriu, între 2-4 ani .
8 ţărani
din Poşaga de Sus (Alba).Trei bărbaţi şi două femei arestaţi
, condamnaţi la 20- 4 ani
temniţă grea (în 1950);soţiile şi copii
strămutaţi , cu domiciliu obligatoriu la Olaru (
Călăraşi ) sau Giurgeni (
Ialomiţa )
Ţăran din
Întregalde (Alba ) , n.în 1899,membru al grupului de rezistenţă condus
de col.Dabija( FAPR ) , acţionând pe Muntele Mare, Cricău şi Mesenţea .Arestat în
mart.1949, chinuit de Gh.Crăciun
( comandantul Securităţii din Sibiu ) , condamnat la moarte.Unul
din cei 7 martiri executaţi la marginea cimitirului din Dumbravă ,care
au fost puşi să-şi sape singuri groapa
( 28 oct.1949. ora
5 )
Ţăran din
Viştea de Jos.Arestat pe 11 dec.1955, pentru că a transportat un partizan în
căruţă , torturat de Securitatea din Sibiu ( Gh.Crăciun ) ,
condamnat la muncă silnică pe viaţă ( 14 iul.'57 ).A
murit în închisoare .
[LD: Ţărani
"chiaburi" din Fântânele-Iaşi . Este un "lot " care
trebuie tratat cu luciditate şi răspundere morală. Aceşti ţărani ,
disperaţi şi hărţuiţi,l-au asasinat pe colectorul de cote din
comună, Pârvu Dumitru .Cazul nu a fost singular şi nu trebuie eludat.Când judecata
şi condamnarea unei crime dintr-un sat, se transformă într-un
proces politic de intimidare a ţărănimii ;când în
condamnări se invocă legi represive pentru "crime
de terorism politic " ( Decretul 199 /1950 ) credem că se impune ca unghiul de analiză să fie
focalizat pe acest aspect.Iată cum se motivează condamnarea lor de
către Tribunalul Militar-Iaşi :
<În faza
actuală de dezvoltare a statului
nostru, când se pune problema industrializării socialiste şi
mai ales a transformărilor socialiste a agriculturii ,încep să
apară actele teroriste îndreptate împotriva organelor
politice sau de stat , împotriva activiştilor pe tărâm
politic, social şi cultural, acte teroriste care nu sunt altceva
decât expresia ascuţirii luptei de clasă la maximum
.Una din victime este şi colectorul Pîrvu Dumitru , din
com.Fântânele ,raionul Vlădeni , reg.Iaşi, care în noaptea de 5 spre
6 decembrie 1955 a fost omorât
mişeleşte de o bandă de chiaburi compusă din
acuzaţii [....] >
Ce făcuse
colectorul Pârvu Dumitru ? :<...îi atrăsese atenţia că în
cazul că nu-şi va achita cotele restante datorate statului ,va lua măsuri pentru a-i
confisca boii [...] acesta i-a confiscat în dese rânduri cerealele şi animalele [...] a fost trimis în judecată şi
condamnat în baza declaraţiilor sale [...] > .Când
colectorul Pârvu Dumitru s-a îmbătat , coacuzatul Boţoc
I.Constantin i-a spus :<...eşti
colector, eşti comunist, ai putere , ne-ai luat vaca , junca, porumbul,
m-ai dat în judecată , acum te judecăm noi .> Şi l-au asasinat( fapta este
redactată în detalii ). Pentru fapta lor au primit ( Sentinţa nr
81 / 17 mart.1956 ) :
/ 1.Condamnat la
muncă silnică pe viaţă şi confiscarea
averii pentru "crima de acte de teroare" (1956
),comutată în 25 muncă
silnică ( 1963 ), graţiată prin Decretul 411 (1964 )
/ 2.Casnică.Condamnată la
20 ani muncă silnică ,cu confiscarea averii ;
/ 3-4. Coacuzaţi
-condamnaţi la 20 ani muncă silnică, cu confiscarea averii
.
Ţăran din
Suceviţa ( Suceava ),din grupul partizanilor conduşi de Vatamaniuc.
Prins de sovietici
în 1945, deportat în Siberia, dispărut fără urme.
Ţărani
din Soveja ( Vrancea )
-bărbaţi , femei cu copii - arestaţi în 1950 ,pentru
că se răsculaseră împotriva abuzurilor autorităţilor.
Au fost încarceraţi la Galaţi, Baia Sprie, Cavnic .
Ţăran din Vrancea .Arestat
în 1950, "plimbat" prin 9 închisori în 14 ani
:Galaţi, Jilava, Gherla, Covasna, Braşov, Baia Sprie, Oradea Mare,
Aiud şi Botoşani."Graţiat" în apr.1964 ( Decret
411 )
Ţăran din
Tulnici ( Putna ), condamnat la 15 ani muncă silnică (Sentinţa
nr 913 / 29 oct.1951 ) de Tribunalului Militar -Galaţi , pentru "crimă
de uneltire contra ordinii sociale " ( art.209 C.P )
acţionând în gruparea
anticomunistă "Vlad
Ţepeş II " condusă de col.Lupşa Victor
.Ar fi primit sarcina de a organiza şi declanşa "rebeliunea"
din Tulnici , în noaptea de 23 iul.'50, fiind instruit de felul cum trebuia
procedat la arestarea comuniştilor şi ocuparea instituţiilor din comună -
Miliţie,Poştă, Sfat Popular etc .Neizbutind acţiunea, a
dispărut de la domiciliu şi a stat ascuns până în
nov.'50, când a fost arestat .
-Caba, Avram
Ţăran din
jud.Arad , n.1904.Condamnat la 5 ani temniţă grea (1957 ) pentru
sprijinirea partizanilor conduşi de Adrian Mihuţ .Închis la
Timişoara, Gherla, Grindu (
muncă forţată )
Ţărani
din Vicovu de Jos ( Suceava )Arestaţi în 14 ian.1958, condamnaţi la
muncă silnică pe viaţă ( sentinţa nr.49 /1958 ) de
Tribunalul Militar-Iaşi , pentru ajutorul dat partizanului Vasile Motrescu
.El a fost întemniţat la Botoşani ,Iaşi, Suceava şi
Gherla .Ea fost întemniţată la Suceava şi Miercurea Ciuc."Eliberaţi"
prin "graţierea" din 1964.
Ţăran din
Borlovenii Noi ( Caraş Severin ) Gazdă a grupului de partizani condus de
col.Uţă ( cu adăpost în apropierea com Mehadica ) .Împuşcat
în noaptea de 7/8febr.1949,împreună cu 3 partizani (după un
denunţ) într-o ciocnire cu o patrulă de 40 de ostaşi.
Ţăran din
Apuseni .Arestat în 1949 ,ca participant la mişcarea de
rezistenţă ,omorât în timpul anchetei de şeful
Securităţii din Cluj ,Mihai Patriciu .
N.în 1911, în
Topârcea, stabilit în Ocna Sibiului ( Sibiu ) Arestat în 1952, a murit la 30
martie 1953, la Poarta Albă.
Ţăran,
n.în 1924, în Bulgaria.Colonizat în Râmnicu de Jos ( Constanţa ) .Arestat
la 4 sept.1950, condamnat la 4 ani închisoare de Tribunalul
Militar-Constanţa ( sentinţa 422/27 oct.1950, dată de
preşed.-maior magistrat Sandrea
Gheorghe )
Ţărani
din Însurăţei ( Brăila ) , arestaţi pentru că au
participat la revolta ţărănească ( 1951 ) împotriva colectivizării .Au murit în
timpul anchetei , sub tortură.
Ţăran din
grupul bătrânilor vrânceni "Paragină -Timaru"
(care şi-au făcut bordeie în pădure)
Arestat în sept.1949, a
fost torturat la Securitatea din Focşani şi Galaţi .
Ţăran
n..în Putna ( Suceava ),într-o familie de ţărani săraci , cu 9
copii. A făcut războiul într-o unitate de jandarmi , în Transnistria,
fiind lăsat la vatră decorat şi rănit .
Şi-a ajutat
consătenii să se refugieze în păduri ,la intrarea sovieticilor ,
asistând cu durere la incendierea mănăstirii Putna .A fost internat
la spitalul militar german , din Sadova .
Arestat în august 1948 de
jandarmi, predat Securităţii din Rădăuţi, a
reuşit să fugă , dar a fost condamnat ( în contumacie )
de Tribunalul Militar -Iaşi ( Sentinţa nr.763 / 26 sept.1950
); s-a retras la partizani , în munţi.Înşelat cu promisiuni, s-a
predat în aug.1951 şi a fost condamnat pe viaţă (
Sentinţa 508 / 1952 ) de Tribunalul Militar-Iaşi .
Trecut prin puşcăriile din
Iaşi, Suceava, MAI, Gherla, Piteşti
şi Jilava.
"Eliberat" la 4 febr.1964( Decretul 411-graţieri
), a fost găsit spânzurat la 7 februarie'64 , cu specificaţia
de "sinucidere"
/Soţia sa,
Maria , o vreme l-a însoţit , apoi a fost adăpostită de
stareţul Putnei - Paulian ;
a fost condamnată
la 15 ani muncă silnică (pentru că i-a dus soţului
alimente şi haine ) de acelaşi Tribunal Militar-Iaşi .În
închisoare , a născut un băiat , Iliodor.
/Cumnata sa, Maria
-arestată şi condamnată ( Sentinţa nr. 544 / 1952 )
pentru că şi- a găzduit o noapte , cumnatul.
/Cenuşă
Teofil-condamnat la 6 ani închisoare ( Sentinţa 540 / 1952 )
, pentru că a dat partizanilor Cenuşă şi Motrescu , în vara
1949,câte o pereche de opinci .
[LD: arestări şi
condamnări de ţărani pentru acest "delict" , au fost cu zecile de
mii pe tot întinsul României .Ar trebui cunoscute şi studiate de
juriştii actuali ce hotărăsc drepturile şi
rerocedările în materie de proprietate funciară, pentru a se constata abuzurile
făcute de structurile agrare comuniste locale (
preşedinţi de întovărăşiri, mai târziu de
CAP-uri,miliţieni, securişti. Tot balamucul juridic ce
împlineşte curând 20 de ani,îşi are originile în anii care au
precedat şi au culminat cu colectivizarea agriculturii.]
Ţăran din
satul Boroşeşti , com Scânteia, r.Negreşti,
reg.Iaşi, n.în 1926.
Arestat şi
condamnat la 3 ani închisoare corecţională (Sentinţa nr.
529 / 31 oct.1957 ) de Tribunalul Militar -Iaşi, pentru delictul
de" uneltire contra ordinei sociale" ( pedepsit de art.209 Cod
Penal şi art. 292 ,463 Cod Justiţie Militară
).Cităm din motivarea sentinţei :<Inculpatul [...] în cursul
lunii martie 1957, când s-a făcut comasarea terenului ce aparţinea
întovărăşirii agricole "7 Noiembrie" din satul Broşteni ,întrucât i se
comasase în cadrul întovărăşirii şi
i s-a dat un alt
teren la o distanţă mai mare de către
preşedintele întovărăşirii Ciolacu C-tin , acesta a
scris un manifest în care îl batjocorise cu diferite cuvinte murdare , la
şedinţele întovărăşirii ,iar spre sfârşitul
manifestului scrie :" jos toţi comuniştii " ,pe care
îl afişează pe gardul lui Ciolacu în noaptea de 12/13 .03.1957.A doua
zi dimineaţa, numitul Ciolacu C-tin a luat acest manifest şi l-a
predat organelor de miliţie.În conţinutul manifestului
,inculpatul îl ameninţa pe preşedinte , scriind " mâine vino
la comasat , că te aşteptăm cu 7-8 furci " continuând
cu ameninţări că îl va omorî , dacă va continua cu
mărirea perimetrului întovărăşirii existente în acel sat. >
-Chelsoiu ,Grigore
I./ Nicanor I./
Ţărani ,
fraţi , n.în Dorna Candrenilor ( Suceva ) .Condamnaţi la 25 ani
muncă silnică ;în procese separate , pentru sprijinirea
partizanilor din "grupul Sandu Grigore " şi
organizaţia "Gărzile Decebal ", în 1949.Închişi
la Suceva, Iaşi, Gherla .
Zece
ţărani din Nucşoara( Argeş ) cu acest nume, unii partizani
în grupul col.Arsenescu, alţii membri de familie,bărbaţi şi
femei , intraţi în malaxorul maşinii de represiune al
Securităţii din Piteşti şi al Tribunalului
Militar-Bucureşti .
Aurel P. -condamnat la 20
ani muncă silnică,trecut prin 7 închisori , eliberat în 1964 ;
Marina P-condamnată la 15 ani închisoare, eliberată în 1964 ;Eugeniu,
Gheorghe A. -condamnaţi la 8 ani închisoare ;Ioan A- condamnat
la 6 ani închisoare ;Eugen , Gheorghe P-condamnaţi la 4 ani
închisoare.Toţi urmăriţi, vânaţi, anchetaţi,
bătuţi , chinuiţi , în birourile Securităţii şi
în penitenciarele Jilava,Piteşti,Lugoj, Gherla, Baia Sprie, Aiud,
Văcăreşti , Salcia,Canal.
Ţăran din
Orlenţul Mare ( Reşiţa ) , n.în 1898 .Luptător în mişcarea de
rezistenţă anticomunistă din Caransebeş .Arestat cu un
grup de 16 persoane.Condamnat la moarte ,de Tribunalul Militar din
Timişoara (sentinţa nr 772/ 11 iunie 1959, pronunţată de
mr.Augustin Fechete ).
Executat la 29
sept.1959, la Gherla, împreună cu Beg Ion, Drăgan
Ştefan, şi Bugarin Martin de un pluton de execuţie (
Lăcătuş Ion, asistat de procuror Pârvulescu Şerban
-Timişoara şi Oanca Alex. -comandantul Penitenciarului Timişoara
)
Ţăran din
Liţa ( Teleorman ).Arestat , condamnat,aflat în detenţie la
Gherla ,iniţiator şi participant la greva foamei
făcută de peste 200 deţinuţi, la 14 iunie 1958 , împotriva regimului de
exterminare
introdus de comandantul penitenciarului Goiciu (
lipsă de aer şi lumină ,bătăi bestiale,
înfometare,izolare în lanţuri în celule- cavou ) Ca represalii, s-a
tras cu armele automate prin vizetă ,fiind morţi şi
răniţi.Răsculaţii rămaşi în viaţă
au fost bătuţi cu sălbăticie , duşi la baie şi
torturaţi.A urmat un proces,judecat la Tribunalul Militar Cluj,când 20
de deţinuţi , în frunte cu Ciupitu, au fost condamnaţi.(
Cf.Remus Rădina , martor )
Ţăran,
n.în 1902, în Bulgaria.Colonizat în com.Sinoie ( Constanţa ).În 1943,
arestat pentru activitate legionară .În 1948,a organizat mişcarea de
rezistenţă din Delta Dunării .
Arestat la 24 oct.1951, torturat
în anchete la Securitatea din Constanţa, condamnat la 25 ani muncă
silnică şi confiscarea averii de Tribunalul Militar din
Constanţa ( sentinţa 88 / 12 febr.1952 ,semnată de mr.Ghica
Constantin ; procuror Alexandru Sergiu ) , pentru "crimă contra
clasei muncitoare " .A trecut prin temniţele din Gherla
şi Aiud, şi i s-a pierdut urma...
Ţăran din
Ţibucani (Neamţ ).În noaptea de 4 aor.1956, la chemarea clopotului
bisericesc, întreaga comună s-a ridicat contra colectivizării,
impusă de primarul
Manole Văidoianu (pseudopandurul
întors din URSS cu divizia "Tudor Vladimirescu " ).
Arestat, împreună cu
alţi consăteni ,a fost condamnat la 2 ani închisoare (
Sentinţa nr.271 /21 ian.1957 ) ( Cf.Decretului 89 / 7 febr.1958 ).
[LD: un exemplu din sutele de mii , care
demonstrează viciul de limbaj şi apreciere moral
politică conţinut în legislaţia
şi sentinţele represive adoptate de regimul totalitar comunist
.Cum poate un stat "de drept" să perpetueze
această "moştenire odioasă " prin refuzul
de a da o lege care să
pună lucrurile în adevărata lor semnificaţie ?
Ţărani
din Nereju (Putna ) implicaţi în lupta anticomunistă din org."Vlad
Ţepeş II " condusă de col. Lupşa Victor.Arestaţi
şi anchetaţi de Securitatea din Galaţi ; judecaţi
de Tribunalul Militar- Galaţi ,
condamnaţi la 5 ani închisoare corecţională (Cofora ) ,
respectiv la 25 ani muncă
silnică ( Radu ) prin Sentinţa nr. 955 / 12 nov.'51,pentru
"crima de uneltire contra ordinii sociale " ( art.209 C.P.
,combinat cu Decretul Lege nr.856
/1938 ).
Iată un
fragment din motivaţia sentinţei care denumeşte fără
echivoc "duşmanii poporului" : <Pentru duşmanii regimului
nostru de democraţie populară pentru
foştii moşieri şi chiaburi şi foştii
membri ai mişcării legionare şi partidelor istorice din
câteva comune din regiunea Vrancei ,apariţia delapidatorului Lupşa
Vicor , a fost prilejul cel mai bun pentru
a-şi arăta adevăratele lor gânduri şi sentimente faţă
de regimul nostru, faţă de clasa muncitoare şi cuceririle ei.
>
Ţărani
-oieri din Bârseşti ( Vrancea ),în fruntea revoltei
ţărăneşti din 23 iulie 1950 .Familia lor a fost
anihilată ,averea distrusă
şi confiscată .Vasile -condamnat la moarte şi executat (
1952 ); Simion -la 25 ani muncă silnică ; Ion-la 15 ani
muncă silnică.
Ţăran din
Însurăţei ( Brăila ) , n.în 1890.Arestat , omorât în lagărul de la
Periprava , la 9 febr.1952.(A avut doi fii, arestaţi şi ei ).
Ciobani din Calinderu- Stejaru (Tulcea )Sprijinitori
şi luptători ai partizanilor care acţionau în
zonă.Prinşi într-o încercuire de trupe securiste(sub comanda lui
Doicaru).
Ion-condamnat la
muncă silnică pe viaţă ( sentinţa nr.186 /2 iun.1950 )
pentru "uneltire contra ordinii sociale" , a murit la
penitenciarul Ghencea ( 13 iunie 1952 );Grigore (de 17 ani )şi
Mihai -au făcut închisoare ;Mărioara -a murit în
temniţa pentru femei Mislea ( 13 iul.1952 )
Ţăran din
Negru Vodă ( Constanţa ) , n.în 1906,în Bălţaţi
(Mehedinţi ) .Arestat la 20 aug.1948.
Condamnat la 10 ani
închisoare de Tribunalul Militar-Constanţa ( sentinţa nr.418 / 20
dec.1948 ,de un complet :preşed. Pavelescu Constantin ;membri :mr Dima Costache ,
cpt.mj.Rădulescu Mircea, cpt.Cenuşe Vasile, cpt.Măldărescu
Niculae ) , pentru "crimă de uneltire contra ordinii
sociale" .Trecut prin penitenciarele Aiud, Peninsula şi Jilava.
Stroie-împuşcat
/Teodor-împuşcat / Cristea ,Enuţ-împuşcat /Cristea Gheorghe -împuşcat /
[LD: este una din "faptele de
arme" înscrise în cariera
militară a -pe atunci - tânărului (ce-o fi fost , ca grad ? ) Nicolae
Ceauşescu care a dat ordinul să se tragă în
ţărani ,9 din ei fiind ucişi
30 fiind răniţi, mulţi fiind arestaţi,
torturaţi, condamnaţi .]
Ţărani
din Vadu Roşca (Vrancea ),purtând acest nume , participanţi la revolta
împotriva colectivizării, la 4 dec.1957.Nicolae Ceauşescu a ordonat să se tragă
în răsculaţi.
Judecaţi de Tribunalul
Militar -Constanţa, deplasat la Galaţi.Torturaţi la
Securitate de şeful Securităţii, Aramă. Condamnaţi la închisoare
pentru perioade între 4-7 ani
petrecuţi la penitenciarele din Galaţi şi Gherla.
-Crişan,
Vasile
Ţăran din
Poşaga (Alba ), N.în 1908, sărac,participant la ciocnirea cu
securiştii la Poşaga ( 19 iul.1957 ) Arestat, condamnat la moarte de
Tribunalul Militar -Cluj ( sentinţa nr 463 /12 apr.1958 ), semnată de col.Finichi
Paul şi procurorul Firez Ion .
Executat pe 4
aug.1958, cu alţi 5 partizani , la penitenciarul Gherla (de lct.col.Istrate
Constantin, sub asistenţa procurorului Alex.Pop din Cluj ). Familia i-a
fost arestată şi trimisă cu domiciliu obligatoriu , în
Bărăgan .
Ţăran din Corbu de
Jos , n.în 1930,în Caliacra.Arestat la 7 nov.1949 , într-un lot al
organizaţiei paramilitare "Regionala
Mare".Condamnat la 1 an închisoare ,pentru "crimă de
uneltire contra ordinii sociale ".
Fruntaş PNL
din Ceanul Mare (Cluj ), n.în 1888. Adversar al politicii comuniste de spoliere
a ţăranilor.Arestat la 3 august 1949, de Securitatea din
Turda.Din ordinul şefului Securităţii din Cluj, M.Patriciu , a
fost împuşcat în ceafă (8 sept.1949 ).
-Cucu ,Constantin
Ţăran din
Vrancea, partizan din grupul col.Ion Strâmbei .A fost împuşcat la 1
nov.1950 ( pe munte ),după o revoltă
ţărănească împotriva colectivizării.
Ţărani
din Mihail Kogălniceanu (Constanţa ),români originari din
Bulgaria, colonizaţi în interbelic în Dobrogea .
/Constantin
:arestat în 1948, într-un lot al rezistenţă din Dobrogea.Zece ani
nejudecat ,condamnat la 17 ani
închisoare pentru "crimă de uneltire contra ordinii sociale ",de
Tribunalul Militar-Constanţa( sentinţa nr.315 / 1958 ).A murit în
penitenciarul Aiud, la 15 dec.1961.
/Gogu :legionar, condamnat
în 1949, "reeducat" la Piteşti şi Aiud , devenit
torţionar.
/ Leonida :legionar, condamnat
la 10 ani închisoare , mort la penitenciarul din Aiud .
/Lucreţia :condamnată
la 10 ani închisoare (sentinţa 450 / 15 oct.1953 )
/Virginia:condamnată
la domiciliu obligatoriu.
Ţărani
din Galda de Sus (Alba ) Arestaţi şi condamnaţi în 1949, pentru
că au sprijinit grupul de rezistenţă "Frontul
Apărării Patriei Române" ,condus de mr.Dabija.
Ţărani
din Jilava ( Ilfov ), condamnaţi la muncă silnică pe
viaţă, în 1948 , de Tribunalul Militar -Bucureşti.Încarceraţi
prin puşcăriile comuniste , care la Văcăreşti , care
la Jilava, Mislea sau Miercurea Ciuc .Constantin, se afla prin 1958, grav
bolnav, la spitalul penitenciar Văcăreşti .
Dacă n-or fi
murit în cei 16 ani de detenţie,or fi fost "graţiaţi
" în 1964.
Ţărani
din Vrâncioaia (sat Podgoreni şi Spineşti ).Răsculaţi pe 23 iulie
1950 ,pentru împotrivire la colectivizare.Costică -împuşcat
mortal de trupele de securitate ( sept.1950 ) .Teodor -arestat ,
mort la 31 iul.1952, la Aiud.
Ţăran din
Luşca ( Bistriţa Năsăud ) .Arestat pe 20 aug.1959, condamnat
la 4 ani închisoare , pentru că a elogiat revoluţia din Ungaria
(1956 ) şi s-a opus colectivizării .
[LD: cazul este prezentat pe larg în
lucrarea lui Lupu-Onişoru( Sentinţe comentate ...)
El este un "caz
etalon" pentru
acţiunea
criminală a
Securităţii şi Procuraturii comuniste - cu încălcarea inclusiv
a legilor existente în '49. "Etalon"
poate fi considerat şi Răspunsul Procuraturii Militare-Iaşi
(nr.282/ 20 nov.1991 ) semnat de col.de justiţie CRÎŞMARU
CONSTANTIN ( procuror militar şef ) , dat petentei Ungureanu
Viorica (sora lui Davideanu Ion ):
<Verificându-se
arhiva acestei unităţi de procuratură care a preluat în 1956
şi arhiva fostei Procuraturi Militare Suceava, desfiinţată prin
reorganizare,a rezultat că nu s-a înregistrat vreo cauză privind procesul lui Davideanu Ion
[...] Cerându-se relaţii primăriei com. Frătăuţii
Noi , jud.Suceava pentru a se stabili dacă s-a înregistrat decesul
lui Davideanu Ion în luna august 1949, a rezultat că acest deces nu a fost înregistrtat
în registrul de decedaţi din anul 1949, şi nici în
registrul de noi născuţi din anul 1931.
Din aceeaşi
adresă mai rezultă că şi în ceea ce priveşte averea
mobilă şi imobilă a lui Davideanu Ion ,nu se pot face precizări ,întrucât
evidenţele agricole mai vechi ,până în anul 1930 inclusiv, au
fost predate la Arhivele Statului Suceava .
Cele sesizate de
Ungureanu Veronica precum că fratele său a fost omorât prin
împuşcare pe data de 7.08.1949 nu pot fi puse la îndoială însă nu există posibilitatea stabilirii
cu acte oficiale a decesului lui Davideanu Ion, întrucât organele
de drept din acea perioadă nu le-au întocmit pentru a ascunde abuzul comis.
>
Iată-i pe martirii ţărani români,omorâţi
fără acte şi fără urme, a doua oară,după
o revoluţie "anticomunistă" şi de o justiţie care se pretinde a fi a
unui stat "de drept"
> ]
Ţăran din Frătăuţi ( Suceava ), n.în
1931.Pe 7 august 1949, în timpul
răscoalei din comună împotriva cotelor agricole, au fost împuşcaţi
4 ţărani (Cuciureanu
Ilarion, Isopescu Vasile, Andrişan Ion şi Davideanu Ion
)şi au fost răniţi
alţi câţiva.
Securitatea( la fel
ca în Calafindeşti cu o zi înainte ),a ridicat morţii din case
şi i-a îngropat în secret într-un cimitir din
Rădăuţi,neîntocmind nici un act de deces.
Bunurile celor
ucişi au fost confiscate şi preluate ulterior de gospodăria
colectivă.
Familia Davideanu a
fost deportată la Canal, unde a lucrat până în 20 ian.'55.
Ţărani
din Dobroteşti ( Teleorman ) .Arestaţi în martie 1961,pentru
tulburările din comună (doreau desfiinţarea colectivei ) .Condamnaţi
"administrativ "( cf.Decretului 89 / 7 febr.1958 ).
, la 4-5 ani muncă silnică , au fost trimişi în lagărele de
muncă din bălţile Dunării .
Ţăran din
Benic-Galda de Jos ( Alba ).Arestat în 1949.Condamnat în lotul sprijinitorilor
partizanilor din Munţii Semenic , conduşi de cmd.Dabija Nicolae .
Ţăran din
Cil -Almaş (Arad ).Arestat în 1949 , în lotul partizanilor din
grupul Gligor Cantemir .
Condamnat la 6 ani
închisoare , de Tribunalul Militar -Timişoara. Pedeapsă
ispăşită la Gherla şi lagărul peninsula.
Ţărani
din Plopana ( Bacău ) .Arestaţi în apr.1959 , judecaţi
într-un lot de 20 de persoane, condamnaţi de Tribunalul
Militar -Iaşi ,pentru mişcare subversivă , sprijin ptr partizani
, omisiune de denunţ (
sentinţa 389 / 27 iunie 1959
)Pedepse executate la penitenciarele Suceava, Iaşi, Gherla şi în
lagărele de muncă silnică din bălţile Dunării .
Ţăran din
Alba Iulia , n.în 1917.Arestat, condamnat la 20 ani muncă silnică,
pentru sprijinirea partizanilor din Munţii Apuseni .Ridicat din
închisoarea de la Cluj şi excutat la Timişoara , la 5
apr.1950 (probabil din acel
Ordin 10.001 sau10.007 - al lui Nicolschi ).
Ţăran
,n.în 1912, în Seaca-Straja ( Constanţa ).Judecat în "lotul Straja",
condamnat la 14 ani muncă silnică şi confiscarea
averii de Tribunalul Militar -Constanţa (sentinţa nr.899 /29
dec.1951, preşed.mr.magistrat Gliga Constatin ), "vinovaţi de
iniţiere , activitate şi organizare subversivă
contrarevoluţionară din satul Straja " care au dat
găzduire şi hrană "capilor bandelor teroriste
contrarevoluţionare din regiunea Dobrogea ".
//Diaconescu Ionel
/ Diaconescu Dumitru /
Ţărani
din Calafindeşti (Suceava ) .Pe 5 august'49, un consătean
de-al lor a fost arestat pentrucă a dus acasă 2 saci de grâu .Pe 6
august,ţăranii s-au revoltat, au mers la Miliţie cerând
eliberarea lui.Au fost chemate forţele de ordine de la
Rădăuţi ( securitate şi miliţie ).În timpul
ciocnirilor , Caciur Vasile , Irimescu Dumitru , Alexei Filon şi Diaconescu Amfilohie au fost împuşcaţi. În
aceeaşi zi, a fost împuşcat şi ginerele său, Diaconescu
Ionel ( fiul lui Dumitru )
Morţii , luaţi
acasă pentru înmormântare, au fost ridicaţi de pe mese de
către miliţieni şi îngropaţi în secret într-un cimitir
din Rădăuţi.
/7 membri ai familiei lui Amfilochie - femei
şi copii - au fost ridicaţi de Securitate, după o
săptămână, deportati în
com.Saligny -Mircea -Vodă (Constanţa ),până în '55 (Decizia
MAI nr.5523 / 1955 ).
/Diaconescu Dumitru (cuscrul lui
Amfilohie ,tatăl lui Ionel ) -a
fost arestat la 15 aug.1949,pentru că a refuzat să iasă
la arie, la treierat.Bătut la Securitate de cpt.Candor Dumitru, Karl Segal, Frenchel ş.a
, deportat cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan .
Ţăran din
Căteasca (Argeş ),n.în 1908.Condamnat la 5 ani muncă silnică
( pe baza Ordinului 282/1952 )
pentru împotrivire la colectivizare. Eliberat la 6 apr.1962.
Ţăran din
Saraiu (Constanţa ) ,partizan în zona Babadag .Arestat , omorât pe 26
martie1950 ,în timpul anchetei ,la Securitatea Constanţa .
Ana (soţie)-a
fost arestată şi omorâtă pe 25 martie 1950, în timpul
anchetei la Securitatea Constanţa ,pentru că n-a acceptat să
declare ce a dorit Nicolae
Doicaru (şeful Securităţii )
Ţăran din
Saraiu ( Constanţa ), implicat în mişcarea de rezistenţă
din Dobrogea.
Arestat la 25
martie 1950.Judecat în "lotul Jipa Nicolae" de
Tribunalul Militar -Constanţa, preşed.maior-magistrat Sandrea Gheorghe.Condamnat la 8
ani temniţă grea,confiscarea averii , pentru " uneltire
contra ordinii sociale " .Închis la Gherla şi la Peninsula.
Ţăran din
Băltăceşti-Crucea (Constanţa ), implicat în mişcarea de
rezistenţă din Dobrogea.
Arestat la 17 oct.1949.Judecat
de Tribunalul Militar-Constanţa (preşed.magistrat maior Sandrea
Gheorghe ) în "lotul Topan " .Condamnat la 15 ani
muncă silnică , confiscarea a 15 ha pământ, degradare
civică ( sentinţa nr.22 /12 ian.1950 ),pentru "uneltire
împotriva securităţii statului " A ispăşit
pedeapsa în penitenciarul Constanţa şi lagărul de la Peninsula.
Ţăran din
Casimcea (Tulcea )., implicat în mişcarea de rezistenţă din
Dobrogea,
Judecat de
Tribunalul Militar-Constanţa cu "lotul Fudulea Nicolae".Condamnat
la 10 ani muncă silnică , confiscarea averii şi amendă de
5000 lei ( sentinţa nr.186/18 iul.1950 ) ,pentru "uneltire
împotriva securităţii statului " A ispăşit
pedeapsa în lagărul de la Peninsula şi penitenciarul Gherla.
Ţăran din
Nistoreşti -Pantelimon ( Constanţa ).Implicat în mişcarea de
rezistenţă din Dobrogea.
Arestat la 22 mai 1949.Judecat
în "lotul Topan " de Tribunalul Militar-Constanţa
(preşed. magistrat maior Constanin Pavelescu ) condamnat la 20 ani
muncă silnică, (sentinţa 557 / 21 oct.1949 ), pentru "uneltire
contra ordinii sociale".Din ordinul lui Nicolschi (10.001 sau 10.007 ) , a fost ridicat de la
Aiud şi asasinat în noaptea de 9/10 martie 1950 ,în"trenul
morţii" ,ce-l ducea la Timişoara.Decesul a fost
înregistrat în 1957,după 7 ani .
Ţăran,
n..în Cocu ( Argeş ).S-a opus măsluirii voturilor în alegerile din 19
nov.'46 :Informat, fratele său , comunistul Const.Doncea ,a ordonat
să se folosească "glonţul ",începând cu frate-său
)Arestat la 27 nov.'46, dus în arestul Reg.4 -Argeş (Trivale
-Piteşti ) .Eliberat după 6 luni , prin sentinţa
Tribunalului Militar -Craiova.
Ţăran din
Biharia , Gârda ( Alba ) .Arestat în 1949, într-un lot de 200
ţărani ,în timpul revoltei ţărăneşti din
comună .Torturat la
Securitatea din Oradea de Retezan şi echipa lui Czeller, a fost
scos din penitenciar, dus în comună şi împuşcat, pentru a
intimida ţăranii.
Ţăran din
Ciocârlia ( Constanţa ).Gospodar înstărit, implicat în mişcarea de
rezistenţă din Dobrogea .Arestat la 14 oct.'49,torturat
la Securitate ( de cpt.Badea Ion ), judecat în "lotul Pricop
Stan", condamnat la 5 ani închisoare cu confiscarea a 10
ha de pământ (sentinţa nr.22 /12 ian.'50, semnată de
preşed.mr.magistrat Sandrea Gheorghe ), pentru "crimă de
uneltire contra securităţii statului " .A ispăşit
pedeapsa la Peninsula.
Ţăran din
Zorlenţu ( Caraş Severin ).Partizan.Arestat.Condamnat la moarte .Executat
-ilegal - la Gherla, cu încă 3 partizani , la 29 sept.1959, de
cpt.de securitate Lăcătuşu
Ion .
Ţăran din
Măceşul de Jos ( Dolj ), n.în 1904 .Împreună cu alţi 40
de ţărani ,a refuzat să treere grâul în
întovărăşire.Arestat la 28 iulie 1958, condamnat la 8
ani închisoare , deTribunalul Militar din Craiova.
Ţăran din
Pojorâta-Lisa ( Braşov ).Arestat în 1957,din domiciliu de lct.securiţti Orban
Sigismund şi Traian Crăciun de la Securitatea din Braşov.Torturat
la Securitatea din Sibiu .
Condamnat la 15 ani
muncă silnică de Tribunalul Militar -Sibiu .Închis la
Gherla şi lagărele din bălţile Dunării ."Eliberat" în 1964, cu Decretul 411,după
7 ani de detenţie.
Ţăran din
Condrea -Umbreşti ( Galaţi ), n.în 1913.Arestat la 3 febr.1959,
condamnat la 9 ani închisoare de Tribunalul Militar -Constanţa (
sentinţa nr.705 /27 febr.1959 ) , pentru că făcuseră o Petiţie
către Consiliul de Miniştri ,în care cereau aprobare pentru
ieşirea din colectivă.
Ţăran,
fost primar PNL în com.Moşna-Iaşi .Arestat pentru "împotrivire
la colectivizare " .
Condamnat la 5ani
închisoare ( cf.Decretului 89 / 7 febr.1958 )..
Fraţi
ţărani din Domaşnea -Caraş Severin .Au făcut parte
din grupul de partizani conduşi de Spiru Blănaru , participând
la luptele din munţi cu trupele securiste.Au plecat spre Semenic.
La 21 febr.1949,
s-au ciocnit cu trupele de Securitate ( la Pietrele Albe ).
Duicu Ion a fost
împuşcat ; Duicu Petre a fost arestat , condamnat la 25 ani muncă silnică .
Duicu Nistor -a ruşit
să scape; Samoilă a fost condamnat la 5 ani închisoare.
-Dumitraşcu
,Dumitru S.
Ţăran din
Hurezu ,com Turcineşti ( Gorj ). La alegerile din 2 martie 1958, a
scris pe buletinul de vot că singurul cârmuitor legal al
ţării este Regele Mihai .
Depistat şi
arestat la 10 martie .Torturat la Securitatea din Craiova.Condamnat la 5 ani
închisoare, pentru "uneltire contra ordinii sociale" ( Decizia
nr.152 /11 febr.1959 ) .
A fost închis la
Craiova, Jilava, Gherla şi Periprava.
Eliberat la 1
sept.1959 , cu Decretul nr 322 /1959 .
Ţăran din
Rebra (Bistriţa-Năsăud ).Implicat în mişcarea de
rezistenţă . Arestat în martie 1948 ( opunându-se ,i-a fost
străpuns gâtul cu un par ).
Împreună cu
partizanii Leonida Bodin şi Ion Burdeţ , a fost torturat la Securitatea Bistriţa , în timpul
anchetei. La ordinul comandantului Securităţii din Cluj ,col.Patriciu , pe 24 iunie 1948
, au fost scoşi din penitenciar şi împuşcaţi pe
Dealul Crucii, de o echipă de execuţie .
Deşi
morţi, au fost "judecaţi" într-un lot de
15 persoane , "condamnaţi" de Tribunalul Militar
-Cluj , în sept.1948 ( preşed. cpt.Zeno Barbu )
Ţăran,
fost primar PNŢ în Peştişani ( Gorj ) .Arestat în 1950,
condamnat ca "adversar al regimului şi împotrivire la
colectivizare" ( sentinţa 626 / 18 iul.1950 )
Ţărani
din Ieud (Maramureş ). Partizani ,rude sau gazde ; bărbaţi
, femei, elevi ; preotul şi
învăţătorul. Arestaţi timp de un an, începând cu
ian.1949şi tot anul 1950 ; judecaţi de Tribunalul Militar-Cluj
, fie într-un lot de 70 persoane din zonă ,fie separat ; condamnaţi
la 25 , 15, 5 ani închisoare
;închişi pe "categorii"
,la Satu Mare, Cluj, Gherla, Târgşor , Peninsula. Ultimii
eliberaţi, în 1964 ( cu Decretul
de graţiere 411 )
Ţăran din
Cogealac (Constanţa ).N.în 1919 ,în Grecia , colonizat , tată a 5
copii.
Arestat la 25 mai 1958.Condamnat
la 23 ani muncă silnică şi confiscarea averii ,de Tribunalul
Militar -Constanţa ( sentinţa nr.352/ 4 aug.1958, dată de preşed.loct.
magistrat Teodor Petrescu ) pentru "uneltire contra ordinii
sociale" .A murit la Aiud, pe 4 nov.1961, din cauza
condiţiilor de exterminare .
Ţăran din
Tărguşor (Constanţa ).Condamnat la 25 ani muncă silnică de
Tribunalul Militar -Constanţa , pentru implicarea în mişcarea de
rezistenţă din Babadag.
La 10 martie1950,
din Ordinul 10.007 dat de Nicolschi , a
fost ridicat din Aiud, dus la Timişoara, şi împuşcat.
Ţăran din
Drăgoeşti-Ialomiţa, n.în 1909.În timpul revoltei din satul său ,
împotriva colectivizării , Securitatea i-a ridicat pe cei mai buni
gospodari .El a reuşit să fugă şi s-a ascuns o vreme la
Bucureşti .La întoarcerea acasă , a găsit doar zidurile
gospodăriei ; tot fusese furat.
Povestea el în 1992 ( cf.C.Ioniţoiu ) :<Când am aflat că după un an de muncă [...]
că nici pâinea pe care singuri ne-o frământam şi ne-o
coceam şi nici iarba ce creştea pe marginea drumului nu mai
erau ale noastre , ci ale colectivei , de care nici nu vroiam să auzim
, ne-am împotrivit cu toate puterile noastre .Numai că stăpânirea
cotropitoare s-a pornit împotriva noastră cu forţele de securitate
şi de armată .Şi ne-au biruit . Un om a fost ucis sub ochii
noştri şi lăsat în văzul lumii , ca să ştim ce ne
aşteaptă pe toţi .Pe urmă dubele au început să-i
încarce pe cei mai cinstiţi şi mai buni din sat .>
( cf.C.Ioniţoiu, op.cit. )
Ţăran din
Muşeteşti -Gorj, n.în 1929.Arestat şi anchetat -torturat la
Securitatea din Tg.Jiu de ofiţerul
-anchetator Popescu Tache.Judecat la Tribunalul Militar Craiova
într-un lot cu mai multe persoane. Condamnat la 5 ani închisoare ,
pentru "uneltire contra regimului" ( sentinţa nr.329 / 5
iun.1951 ).Închis la Baia Sprie, Cavnic, Dej, Alba Iulia şi Gherla.
"Eliberat" la 15 nov.'58 : dus încă 2
ani ,cu domiciliu obligatoriu în com.Lăţeşti
-Bărăgan .
Ţăran din
Gâneşti , com. Covadineşti ( Galaţi ) .Arestat în 1950, pentru
împotrivire la colectivizare.Torturat la Securitatea din Galaţi , condamnat
la 25 ani muncă silnică , pentru "sabotarea economiei
prin nepredarea cotelor ", de Tribunalul Militar Constanţa ( în
deplasare la Galaţi ).Închis în lagărul Peninsula şi la Gherla.
Ţăran din
Pisica (Galaţi ),n. în 1922 la Văcăreni -Luncaviţa (Tulcea)
.La 15 ian.1958, împreună cu alţi consăteni , a mers la Sfatul
Popular pentru a-şi retrage cererile de intrare în colectivă( date
sub ameninţare ).Refuzaţi , au intrat în birouri şi şi-au
căutat singuri cererile. Arestat a doua zi, torturat în
anchetă la Securitatea din Galaţi , judecat de Tribunalul Militar
-Galaţi , condamnat la 10 ani muncă silnică .
Ţăran din
Bihor.Arestat în timpul revoltei ţărăneşti din
1957.Anchetat şi torturat la Securitatea din Cluj. Judecat în lotul
Iosif Capotă .Condamnat, a murit la Gherla, în 1959 .
-Fărcane Valer
Ţăran din
Brăişor-Cluj.Fost primar în satul Morloca -Poieni (Cluj)
Arestat în
febr.1958,judecat în"lotul Alexandru Dejeu ",condamnat
la muncă silnică pe viaţă .( sentinţa 900/ 8
iulie 1958 ),pentru găzduirea medicului partizanului Iosif Capotă.
Ţăran din
Budacu de Sus,com.Cetate ( Bistriţa Năsăud ).În primăvara 1958, a
refuzat colectivizarea şi a îndemnat consătenii să fa
că la fel .Arestat la 5 nov.1958 .Torturat în anchetă
la Securitatea din Cluj .Condamnat la 10 ani muncă silnică
,ispăşiţi în
bălţile Dunării .
Ţărani
din Răscăeţi -Vişina ( Dâmboviţa )
/ Maria
-Arestată în ian.'61, pentru împotrivire la colectivizare .Torturată
la Securitatea Piteşti .Dusă la muncă silnică( cf.Decretului
89 / 7 febr.1958 ). , în lagăr (21 ian.'61 )
/ Dănilă-
n.în 1904.Participant la revolta împotriva colectivizării. Condamnat la
4 ani închisoare ( cf.Decretului
89 / 7 febr.1958 ). ( ian.'64 ).
Ţăran din
Morlaca , com Poeni -Cluj.Arestat cu un pretext oarecare ,torturat
la Securitate, până a dezvăluit ascunzătoarea unde s-ar fi aflat
fraţii -partizani Suşman : fam.Florea,sat Traniş, com
Năpradnea -Sălaj. A doua zi, 7 camioane cu securişti
au înconjurat casa familiei Florea şi i-au dat foc, fraţii
Suşman murind arşi de vii .
Floca Iosif a fost condamnaat la muncă
silnică pe viaţă ( sentinţa nr.806 /26 iul.1958 ).
Ţărani
din Traniş -Năpradea -Sibiu .Gazdele partizanilor -fraţi Suşman
arşi de vii în şura lor . Judecaţi în acelaşi lot cu
Floca Iosif care , sub tortură, i-a dat de gol şi
condamnaţi, fiecare , la muncă silnică pe
viaţă ( sentinţa
nr.806 /26 iul.1958 ).
-Florea ,Ion Gh.
Ţăran din
com.Brăduleţ -Argeş.Arestat ,condamnat la 4 ani
închisoare , în 1950.
Rearestat în 1960 , torturat
la Securitatea din Piteşti , condamnat la 12 ani temniţă grea
de Tribunalul Militar -Bucureşti( sentinţa nr.18 din 13 febr.1960
), pentru legături cu mişcarea de rezistenţă
condusă de fraţii
Arnăuţoiu .
Ţăran din
satul Obreja, com.Mihalţ - Alba.Arestat la 5 mai 1950 , pentru "împotrivire
la colectivizare" , condamnat la închisoare de Tribunalul
Militar -Sibiu , eliberat la 16 iun.'51.
Rearestat la 23 febr.1952 ,condamnat
la închisoare administrativă , eliberat la 23 mart.1953.
Deţinut la penitenciarele din Alba Iulia, Sibiuşi Poarta Albă .
Ţăran din
Panduru -Constanţa, n.în 1923 în com.Făget-Olt .Implicat în
mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 9 martie
1950,judecat în "lotul Pescaru Stere" , condamnat la
9 ani închisoare corecţională şi 3 ani interdicţie
civilă de Tribunalul Militar -Constanţa ( sentinţa
nr. 497 /1 dec.1950 , semnată de preşed. maior magistrat -Sandrea Gheorghe ) .
A executat pedepsa la Jilava, Gherla,
Baia Sprie, şi Aiud.
Ţăran din
Comana-Constanţa.Implicat în mişcarea de rezistenţă
din zona Babadag.
Arestat la 15 mai 1948,judecat
cu "lotul Neagu Petre-Gheorghiu Ion " ,condamnat la 2 ani
închisoare corecţională şi 1 an interdicţie civilă
, de Tribunalul Militar Constanţa ( sentinţa nr. 814 / 20
dec.1948, semnată de preşed. col.magistrat Constantin Pavelescu ) , pentru "omisiune de denunţ"
şi "uneltire contra ordinii sociale" .
Ţăran din
Corbu -Constanţa,n.în 1905, în sat Călina,
com.Prundeni-Argeş.
Implicat în
mişcarea de rezistenţă din Dobrogea, din organizaţia "Regionala
Mare" , condusă de Ion Negulescu.Arestat la 16 nov.1949.Judecat
cu "lotul Negulescu " .Condamnat la 6 ani muncă
silnică de Tribunalul Militar -Constanţa ( sentinţa nr. 97 /
10 martie 1950, semnată
de preşed.mr.Sandrea ) , pentru "uneltire contra ordinii
sociale" . Pedeapsa executată în lagărul de la Peninsula
şi penitenciarul Gherla.
Ţăran, n.în 1898, în
Vaslui .Membru PNL.Arestat în 1951 , condamnat la muncă
silnică pentru "atitudine ostilă faţă de
colectivizare" .A murit la Capu Midia , din cauza
condiţiilor de exterminare , la 20 febr.1953.
Ţăran din
Sericu - Blejeşti-Teleorman .Participant la revolta
ţărănească din 7 iul.1950 ( Siliştea ).Arestat
şi condamnat. Detenţia în lagărele de la Canal. După
eliberare, cu domiciliu obligatoriu la Medgidia, împreună cu
soţia şi cei 3 copii .
Ţăran din
Vâlcele-Olt .Arestat la 15 ian.1962, în timpul revoltei împotriva
colectivizării din comună.Torturat cu bestialitate la
Securitatea din Piteşti , condamnat la 2 ani muncă silnică
în lagăr ( cf.Decretului 89 / 7 febr.1958 ).A murit imediat
după "eliberare", din cauza regimului la care a fost
supus.
Ţăran din
Întregalde -Alba. Partizan în grupul lui Nicolae Dabija.Prins
şi arestat la 14 mai 1949 , condamnat la 15 ani muncă silnică,
pentru "crimă de uneltire contra ordinii sociale" .
Din ordinul lui Alex.Nicolschi , a fost ridicat de la
penitenciarul Gherla pe 5 apr.1950 ,dus la Cluj şi împuşcat ( certificat
de deces nr.109 )
Ţăran din
Cogealac-Constanţa, n.în1926 ,în
Grecia.Implicat în mişcarea de rezistenţă din zona
Babadagului .Arestat la 19 iulie 1952 .Judecat în "lotul Zima
Gheorghe " de Tribunalul Militar -Constanţa.Condamnat la
16 ani muncă silnică ,10 ani degradare civică şi confiscarea
averii (sentinţa nr.1 / 5 ianuarie 1953, semnată ca preşed. de g-ral maior de
justiţie Petrescu Alexandru ),pentru "crima de uneltire
contra ordinii sociale" .
Cioban din satul
Cloşani , com.Padeş -Gorj, n.în 1923.
Arestat la 9
nov.1954, bătut la Securitatea din Craiova, de securistul Petrescu .
Condamnat la 5 ani
închisoare,de Tribunalul Militar Craiova ( preşed.Cameniţă ), pentru "crimă
de favorizare" .Închis la Craiova, Jilava şi Gherla.Eliberat
la 7 nov.1959.
Ţăran arestat în noaptea
de 18 / 19 iulie 1957 ( în casa lui Vasile Crişan ) cu un grup de
partizani conduşi de fraţii Suşman .Condamnat la pedeapsa cu
moartea de Tribunalul Militar -Cluj
( sentinţa 465
/ 12 apr.1958 )
[LD: "cazuri" similare au fost cu zecile de
mii , în mai toate satele româneşti.Ele oglindesc, pe de o parte , forma
specific ţărănească de rezistenţă , pe
de altă parte,indică "organele "-de partid
şi de stat- care <se ocupau cu transformarea socialistă a
agriculturii >.
Pervertirea în delict politic a
confruntării , prin dosarul întocmit în anchete,revenea Securităţii
.Tribunalelor Militare le
revenea misiunea de a legitima condamnarea şi confiscarea averii .Astfel apare troica
instituţiilor responsabile de represiune :
Partidul Stat -Securitatea-Justiţia comunistă.]
Ţăran
- din Criveşti (11 ha şi vie ) sat Criveşti,
r.Paşcani, reg. Iaşi .N.în 1906, tată a 7 copii .
Arestat în 1950 pentru nepredarea cotelor agricole,
condamnat la 2 luni închisoare de Tribunalul Popular Roman .
Rearestat la 10 mai 1959,
pentru împotrivire la
colectivizare ;judecat într-un lot cu alţi ţărani
de Tribunalul Militar-Iaşi ; condamnat la 18 ani închisoare (cu
art.209 C.P.) şi confiscarea
totală a averii ( cu art.25 C.P. )pentru "infracţiunea de
uneltire contra ordinii sociale " ( Sentinţa nr.404
/ 15 iul.1959 ) < ÎN FAPT - se
motiva în sentinţă -2.Inculpatul civ.Frija Vasile , fost
chiabur , a căutat în permanenţă să facă greutăţi
în opera de transformare socialistă a agriculturii antrenând în acest
scop şi alte elemente duşmănoase din comună . [...] cu
coinculpaţii [...] organiza petreceri la domiciliul său unde cântau
cântece legionare şi purtau discuţii duşmănoase
la adresa regimului popular .În anul 1958, ia fiinţă o GAC în comuna
Criveşti , iar când tractoarele au început să are pământul , fiica
sa s-a culcat înaintea tractorului [...] şi alte femei au mers
împreună cu fiica inculpatului ,împiedicând din nou tractorul [...] în
colaborare cu coinculpatul Dumitru Nicolai şi alte elemente
duşmănoase au întocmit o aşa zisă sesizare ,prin
care se aduceau calomnii grave la adresa celor care se ocupau de
acţiunea de transformare socialistă a agriculturii în comuna
Criveşti pe care au trimis-o conducerii PMR.[...]>
Fraţi şi
rude . Împreună au organizat în pădurea Tistimelu o grupare de
partizani,unindu-se apoi cu alte grupări din satele Vasile Alecsandri, Beida,
Baspunar, Colileea, Neatîrnarea, Cacomeanca, Hagiomer, Casimcea, Dulgheru,
Mihail Kogălniceanu, Slava Rusă ş.a.
/Dumitru[Nicea ] - a fost condamnat
la 15 ani muncă silnică (
în contumacie ) de Tribunalul Militar -Constanţa (sentinţa
nr.66 / 12 febr.'49 ,semnată de preşed.col.magistrat Constantin Pavelescu ) pentru "uneltire
contra ordinii sociale" ( art. 209 C.P. ).
La 9 martie 1950, securiştii au
înconjurat grota de la Vulturu (în care era ascuns ) şi au tras timp de
4 ore, până ce l-au omorât
pe el şi tovarăşii săi .
/ Nicolae[Cuşa ] -
prins în ambuscada de la "Vulturul" ( 9 martie '50 );torturat în anchetă de la
Securitate ( de Nicolae Doicaru ) ; condamnat la moarte prin
împuşcare "pentru crima de acte de teroare " , de
Tribunalul Militar –Constanţa (preşed. de complet, Negreanu Ion ) cu
aplicarea art.209 CP, combinat cu Legea 16 / 1949 .Iată cum se motiva
pedeapsa capitală dată prin Sentinţa nr.186 / 2
iunie 1950 :
<ÎN FAPT:regimul
democratic din RPR datorită căruia a fost înlăturată
pentru totdeauna exploatarea omului de către om , din ţara
noastră şi a fost înlăturat definitiv regimul
burghezo-moşieresc, întronându-se dreptatea, libertatea şi
viaţa fericită pentru masele largi muncitore de la oraşe şi
sate , nu este pe placul cercurilor imperialiste din apusul Europei şi
de peste ocean.De aceea statele imperialiste în fruntea cărora
se află USA şi la care s-au alăturat capitaliştii
şi moşierii ce au reuşit să se refugieze peste
graniţele republicii noastre ,încearcă să tulbure
construirea paşnică a socialismului în patria noastră ,printr.o propagandă
deşănţată în favoarea unui nou măcel şi prin
crearea unor mişcări de diversiune înlăuntrul ţării
, conduse din centrele de spionaj din străinătate aflate în
slujba monopoliştilor americani şi a lacheilor lor din Europa şi plătite din
finanţele marilor trusturi fabricanţi de arme şi muniţiuni
de război.În acest scop, centralele de spionaj inperialiste au luat
legătura cu rămăşiţele fostei mişcări
legionare cărora dându-le bani ,le-au însărcinat cu crearea unei mişcări
înăuntrul ţării de sabotarea a ordinii de guvernământ
şi a muncii paşnice duse de majoritatea zdrobitoare a locuitorilor
ţării.
Aceste unelte
criminale şi înstrăinate de patrie ascultă vocea stăpânilor
lor de peste ocean ,au trecut la acţiunea ce le-a fost ordonată de a
regrupa rămăşiţele legionare într-o organizaţiune
teroristă de tip fascist .Şi în nordul Dobrogei a fost
semnalată această organizaţie care a fost descoperită
şi aici ca şi în întreaga ţară la vreme, de vigilenţa
de care au dat dovadă oamenii muncii [...] îndrumaţi fiind de
Partidul Muncitoresc Român şi primind ajutorul neprecupeţit
şi dezinteresat al URSS [...] Astfel a fost descoperită banda
de terorişti din jud.Tulcea ai căror conducători au fost
judecaţi în parte cu alte loturi ,iar fracţiunea de sub conducerea
fraţilor Nicolae şi Dumitru Fudulea
[...] > (Cf.Lupu,Nichifor, Onişoru, Sentinţe
comentate... )
A reuşit
să evadeze , dar a fost prins şi împuşcat pe 28 martie 1952 ,
în Constanţa .
/Gheorghe şi
Stere -cu toate neamurile fraţilor Fudulea - au fost deportaţi la
Călăraşi .
Gospodar din
Băileşti -Dolj.Arestat la 25 apr.1961 , condamnat la 7 ani închisoare ,
pentru că a trimis o scrisoare de ameninţare unui comunist din
comună , în care îl soma să înceteze cu fărădelegile.
Ţăran din
Izvoarele -Prahova, n.în 1905.Arestat pe 18 iul.1952 de Securitate , casa fiindu-i
rechiziţionată .Fără proces şi condamnare , a
fost transportat în lagărul Galeş, apoi la Peninsula .A murit la
18 dec.1952, din cauza condiţiilor de exterminare, fiind aruncat la
groapa comună .Soţia ,obligată să părăsească
casa- devenită sediul Sfatului Popular - şi satul , a
aflat de moartea lui mai târziu.
Ţăran din
Vărădia -Caraş Severin .Arestat .Condamnat la 20 ani muncă
silnică , în 1958.
"Graţiat" în 1964, cu Decretul
411
-Elena-soţie, arestată
în 1958, torturată în anchetă la Securitatea din
Timişoara , condamnată la 10 ani închisoare ,
"graţiată" în 1964 ( Decretul 411 ) .
Ţăran din
Sgribeşti-Caraş Severin , n.în 1922.Arestat .Condamnat la moarte (
sentinţa nr 259 /1950 ) de Tribunalul Militar -Timişoara , pentru "răzvrătire"
.
Executat la 29
iulie 1950 la Timişoara, de un pluton de execuţie asistat de Nicolae Titea (
dir.penitenciar ), Vaşcanu Dumitru ( medic ) , căpitanii Argeşanu
Gheorghe şi Valeriu Iancu .
Ţăran din
Butea-Iaşi.La 6 aug.1949, printre
enoriaşii care, la
bătaia clopotelor , au sărit să-l apere de la arestare pe
preotul catolic Tetz .Pentru înăbuşirea revoltei, a fost
adusă armată cu tancuri .Arestat , torturat la
Securitatea din Roman ( de
securiştii Davidovici şi Pârvu din Trifeşti ) .Familiile
ţăranilor revoltaţi au fost deportate în Dobrogea ,
până în 1956 .
Ţăran din
Ilva Mare -Bistiţa Năsăud, n.în 1924 .Arestat pentru "activităţi
ostile regimului comunist" .A murit în detenţie, la 10
febr.1954. Decesul a fost anunţat familiei , după 20 de ani (în 1974
).
[LD:ce a putut comite un un
ţăran , un om , închis la 30 de ani şi "eliberat" la 45 de
ani , cu 15 ani de muncă forţată, foamete, chinuri şi
umilinţe , fără ca nimeni să nu răspundă pentru
aceasta.? ]
Ţăran din
Ionăşeni-Truşeşti ( Botoşani ), n.în 1919 .Arestat în 1949
, torturat cu bestialitate la Securitatea din Botoşani ( de Ruchenstein şi Lungu )
şi Suceava ( de Feller ) .
Condamnat la 10 ani
închisoare ( martie'49 ),"plimbat" prin penitenciarele Târgşor,
Jilava şi lagărul Peninsula.La sistarea lucrărilor de
la Canal ( iul.'53 ) , dus la Gherla , Aiud şi lagărul Noua
Stâncă.La expirarea termenului ( martie 1959 ) , i s-a stabilit domiciliu
obligatoriu la Răchitoasa -Giurgeni ( Ialomiţa ).După câteva
luni , rearestat ( 20 sept.'59 ) , şi trimis la Periprava.Eliberat
în 1964.
Ţăran din
Pleniţa -Dolj.În 1958 şi '59, a trimis două scrisori anonime ,
către conducerea PCR şi a guvernului , cu ameninţări
şi injurii legate de teroarea
exercitată asupra ţăranilor pentru a accepta colectivizarea.
Arestat la 18 august 1960.Condamnat la 5 ani închisoare de
Tribunalul Militar -Craiova ( sentinţa nr. 4 / 1961 )
Ţăran din
Năvodari -Constanţa , n.în 1885.S-a împotrivit colectivizării.Arestat
, a murit în lagărul Capul Midia , la 16 ian.1953, din cauza
condiţiilor de exterminare la care a fost supus.
[L D :la fel ca în cazul partizanilor
conduşi de fraţii Arnăuţoiu , cazul celor care au luptat
,într-un moment sau altul, într-un loc sau altul , în grupul numit generic "gruparea
lui Ion Gavrilă ",ar trebui aprofundat prin cercetări
arhivistice şi analiză pertinent- istoriografică, pentru a i se
fixa pertinent specificul formei de luptă ( rezistenţă
-partizanat-haiducie ).
Deocamdată ,
memorialistica apărută după 1989, prezintă aceste
grupări mai mult în postură "haiducească" ,
vânate de "poterele securiste ", infiltrate cu "trădători
",sfârşind ca victime sigure
ale unui mecanism de represiune copleşitor.
Este însă de necontestat caracterul de GENOCID
,deliberat urmărit şi înfăptuit , de regimul comunist .
/ Inginer agronom , din sat Netotu [
în prezent Gura Văii ] , com.Recea,-Braşov.
Conducătorul
grupului de partizani din Munţii
Făgăraş , alcătuit , mai ales, din ţărani,
studenţi şi elevi care , timp de 7 ani , au înscris una din
cele mai eroice pagini din istoria rezistenţei româneşti .Urmăriţi
şi hărţuiţi permanent , au căzut ,rând pe rând -
omorâţi sau arestaţi - în
confruntarea cu trupele de Securitate.
Rămas singur,
Gavrilă Ion a stat ascuns 21 de ani în satul Galtiu -Alba , timp în
care , împotriva lui, au fost pronunţate două condamnări la
moarte .
A fost prins
şi arestat , abia în 1976 .
/Mama şi
surorile sale au fost arestate şi torturate în repetate rânduri, pentru a da
informaţii despre el
/Unchii săi
au fost arestaţi şi
condamnaţi la 20 de ani muncă
silnică .
Ţăran din
Dozeşti (Olteţu ) , n.în 1912, în Măciuca -Vâlcea .
Arestat la 14 martie 1958.Condamnat
la 10 ani închisoare de Tribunalul Militar-Craiova, pentru "împotrivire la
colectivizare".
Ţăran din
Băişoara-Cluj.Partizan, arestat şi condamnat la moarte de Tribunalul
Militar din Cluj ( sentinţa nr.937
/1 dec.1950 ) .Executat pe 15 mai 1951 , la Gherla , din ordinul şefului
Securităţii din Cluj , Mihai Patriciu.
Ţăran din
Zgribeşti, com.Ştiuca ( Timiş ) .Arestat pentru
"răzvrătire" .
Condamnat la moarte de Tribunalul
Militar -Timişoara ( sentinţa nr 2.509 / 15 apr.1950 ) .
Executat la
Timişoara , pe 20 iulie 1950, fiind legat de stâlpul execuţiei de cpt.Iancu Valeriu , asistat de procuror Gheorghe
Argeşanu . (decesul a fost înregistrat abia la 11 dec.1964 )
Pădurar în
Vicovu de Sus-Suceava .În cantonul său, în anii 1949-'50, a stat ascuns într-un bordei partizanul
Cenuşe.Arestat în 1950,a fost bătut cu sălbăticie în
timpul anchetei la Securitatea din Suceava .A fost încarcerat la închisoarea
Galata .
Ţăran ,
fraţi din Gura Râului ( Sibiu ) .Au participat la
revolta din comună , în 1949, împotriva predării cotelor agricole .Arestaţi,
torturaţi la anchetele de la Siguranţa din Sibiu .
Ţăran din
Rucăr , com.Vişnea -Braşov.Arestat la 11 dec.1956 ( de un grup de 7 ofiţeri de
miliţie ,
printre care N.Avram, Mihai Roşca ).Torturat în anchete la
Securitatea din Sibiu , judecat într-un lot de partizani (ai lui Ion
Gavrilă ) şi condamnat în 1957.
Ţăran din
Straja, com.Cumpăna ( Constanţa ) .Implicat în mişcarea de
rezistenţă din Dobrogea.
Arestat la 18 sept.1951;
judecat în "lotul partizanilor din Straja" ; condamnat
la 16 ani muncă silnică ( sentinţa nr.899 /27 dec.1951 ) ,
de Tribunalul Militar-Constanţa ( preşed. Completului, maior magistrat Gliga Constantin ),
pentru " iniţiere , activitate şi organizare
subversivă contrarevoluţionară în satul Straja .Au
dat găzduire şi alimente capilor bandelor teroriste contrarevoluţionare
din reg.Dobrogea - Gogu Puiu, Iancu Beca şi Haşoti Nicolae
.Sunt condamnaţi pentru crima de uneltire contra ordinii sociale " .
Membru PNL, n.în 1882, în
satul Bătrâni, com.Starchiojd
-Prahova.
Arestat la 16 dec.1956, judecat
cu "lotul Petrescu Marinaru " , condamnat la 16 ani
temniţă grea ,pentru "uneltire contra ordinii sociale".(art.209
C.P. ) A murit în detenţie, la 29 apr.1959, la Gherla.
Ţăran din
Dăbuleni -Dolj , n.în 1933 .A condus revolta din comună , din 24
iunie 1959, solicitând retrocedarea pământurilor luate cu forţa în
colectivă .
Arestat de Securitatea din
Craiova, la 30 iunie 1959.Condamnat la 16 ani închisoare ( Sentinţa
nr.975 / 1959 ) de Tribunalul Militar Craiova.
[LD: un proces în care s-au dat 2
condamnări la moarte , fără să existe dovezi şi
martori care să-i indice ca realii asasini ai unui activist
comunist local. ]
Ţărani din satul
Chilişoaia, com.Dumeşti şi Podul Iloaie (raion,regiune ,Iaşi )
Arestaţi în 13-14 apr.1954 ,
învinuiţi de asasinarea lui Stroe Dumitru ( secretarul
O.B. PMR,
deputat în Sfatul
Popular, secretar al întovărăşirii "7 Noiembrie" din sat ).
Judecaţi
şi condamnaţi (Sentinţa nr.373 / 4 iun.1954) de Tribunalul Militar-Iaşi,pentru "crima
de acte de teroare " ( prev.în Decretul-Lege 199 / 1950 )
/Nicolae - <...
încadrat în întovărăşire ...exclus din
întovărăşire ...[ instigând nepoţii ] spunându-le printre altele, că el
,dacă ar fi tânăr ca dânşii , n-ar dormi câteva nopţi
şi l-ar pândi pe Stroe Dumitru ca să-l poată bate ...>.Condamnat
la moarte prin împuşcare şi confiscarea averii ; executat ;
"graţiat" cu Decretul 411 / iul.'64 .
/Dumitru - <... gata
pentru a săvârşi orice mârşăvie ,pentru motivul
că mamei lui , când s-a retras din întovărăşire, i s-a dat
pământ în altă parte... La 12 apr.'54 ,găsindu-se în anturajul
din Podul Iloaiei, [...] a început să strige :"Unde-i Stroie
să-l mănânc ?" Apoi, mergând pe drum spre Podul Iloaiei,
lovea cu un ciomag în stâlpii de telefon şi în bătaie de joc spunea :"Şi
tu eşti comunist ? " >.Condamnat la moarte şi executat
/Petru- <...ura
împotriva lui Stroie Dumitru le-a fost insuflată de acuzatul Gearbă
C.Nicolae , care pentru a se răzbuna a căutat să le demonstreze
că toate nemulţumirile pe care le au se datoresc numai lui Stroe
Dumitru . >Condamnat la 10 ani muncă silnică
/Teodorescu C- Condamnat la
15 ani muncă silnică .
Ţăran din
Cudalbi-Galaţi . Arestat în 1949 , împreună cu 7 fraţi
şi 3 băeţi ( Constantin -student , Gheorghe şi Simion )Condamnat
la închisoare ca "adversar al regimului" , dus la
muncă forţată la Canal.
Ţăran din
Zagna-Covasna.Participant la revolta ţărănească din 23
iulie 1950 ( condusă de Victor Lupşa ) .Dat în urmărire de
Securitate , s-a refugiat în pădurile din jur.Sătul de condiţia
de fugar, s-a sinucis prin împuşcare în iarna 1950 /'51.
Ţăran din
Miroslăveşti -Iaşi .Arestat .Torturat la Securitatea din Bacău de ofiţerii
Mihalcea , Şerban şi
Neaţă .Condamnat pe baza dosarului întocmit .
Ţăran din
Siliştea -Constanţa, n.în Cegani , com. Borduşani -Ialomiţa,
n.în 1894.
Implicat în
mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 27 iunie
1952; judecat cu "lotul Resul Zia" .Condamnat la 3 ani
închisoare cu confiscarea averii ( sentinţa nr.6 / 5 ian.1953,
preşed.de Complet , căpitan magistrat Rudolf Mohor. )
Ţăran din
Domşeşti, com.Mărişelu. Bistriţa-Năsăud.La 31 aug.1950,
găzduise partizani din gruparea fraţilor Arnăuţoiu ,
ascunzând armele
şi hainele
celor patru securişti
împuşcaţi .
Arestat pe 11
sept.1952; torturat la
Securitatea din Piteşti ( de cpt.Cârnu ) ; condamnat la muncă
silnică ( sentinţa nr.415 / 15 martie 1952 ),pentru "favorizarea
infractorilor şi omisiune de denunţ "
A murit în timpul
detenţiei , în lagărul Poarta Albă , la 15 apr.1953.
Ţăran
înstărit din satul Valea Neagră , com.Lumina (
Constanţa ).Luptător în grupul de rezistenţă condus de
Vasile Hodorog.Dat în urmărire de Securitate în 1949, a stat ascuns
6 ani Fiul său , Gheorghe, căruţaş pe şantierul de la
Peninsula , procura deţinuţilor corespondenţă , ziare , medicamente
.Arestat ;torturat în anchetă la Securitate .
Ţăran din Bărgăuani
-Neamţ .În 1949, a participat la revolta ţărănească
din comună, împotriva colectivizării ( a tăiat firele
telefonice pentru ca autorităţile să nu poată anunţa
Securitatea).Condamnat la 11 ani închisoare , în contumacie
(sentinţa nr.662 / 2 august 1950 )
Soţia sa ,
Niţa, a fost arestată , torturată şi condamnată la 6
ani şi 6 luni închisoare
Ţărani,
fraţi, din Domaşnea-Turnu Severin .Arestaţi , judecaţi
şi condamnaţi la 25 ani muncă silnică , în acelaşi
proces( 1950 )
Ţăran din
Zgribeşti , com.Ştiuca -Timiş.Arestat , condamnat la pedeapsa cu
moartea de Tribunalul Militar-Timişoara .Executat pe 25 sept.1952.
Ţăran
sărac, muncitor silvic .N.în 1914, în com.Igeşti (nordul Bucovinei
anexate de sovietici), căsătorit -stabilit în Moldova
Suliţa ,r.Câmpulung ,reg.Suceava ;soldat, contingentul'36, combatant în
război, în reg.XII-Artilerie .
Arestat şi
condamnat în 1950 de Tribunalul Militar-Iaşi pentru " deţinere de armament
şi trecere frauduloasă de frontieră ".
Rerestat în 1954; anchetat
la Procuratura Generală a RPR ; condamnat la 4 ani
temniţă grea şi confiscarea averii (Sentinţa nr. 2173 / 30 dec.'54 ) de un Complet format din Ilie Segal (preşed.),
Barbu Stanciu
(procuror )Tudor Vlad
,Dumitru A.Gheorghe
( asesori populari ) din Tribunalul
Capitalei -Colegiul IV-Penal.
Acuzat de "crimă contra păcii
" ( penalizată prin Decretul
-lege 207 /1948 ), pentru că , în lunile dinaintea ieşirii
armatei române din războiul antisovietic (1 mai-23 august 1944 ), a fost angajat de
cpt.Cucu (şeful Centrului de
Informaţii din Bacău )în plutonul radio-informativ "Vulturii"
,de pe muntele Dumitriţa. În motivarea pedepsei, se spunea că
inculpatul <cunoscător al muntelui şi terenului din URSS
,de unde fugise, i s-a dat o armă şi o pereche de
bocanci urmând a fi întrebuinţat de acel grup pentru incursiuni în URSS
,în vederea culegerii de informaţii >
Ţăran din
Teregova ( Caraş Severin ) membru PNŢ,n. în 1901.S-a alăturat
partizanilor din Semenic .La 21 febr.1949, a participat la o ciocnire cu
trupele de Securitate , iar a doua zi a fost arestat în pădurea Brebu
.Condamnat la moarte de Tribunalul
Militar-Timişoara ( iulie );executat pe 2 august 1949 .
Ana - arestată
şi torturată pentru smulgerea de
informaţii ;Iancu , Ilie şi Petre (rude sau nu ) arestaţi,
torturaţi, condamnaţi la 10 ani închisoare , pentru sprijinirea
partizanilor din Semenic -Ghiuvala ,
Cioban ,partizan în zona Babadag.Arestat
în 1949 ,torturat în anchetă la Securitatea Constanţa.Condamnat
la pedeapsa cu moartea. Executat ,pe malul lacului Sutghiol .
Ţărani
din Ileni, com.Mândra -Braşov.Arestaţi în 1949 şi 1950, condamnaţi
la închisoare pentru sprijinirea partizanilor din Munţii
Făgăraş.Deţinuţi la Ocnele Mari ( Dumitru )
,Mislea ( Maria ) şi lagărul de muncă forţată de la
Capu Midia ( Gheorghe ) .
Ţăran din
Galda de Jos ( Alba ), n.în 1915.Partizan în grupul Dabija.
Arestat la 11 martie 1949 ,
torturat cu sălbăticie de
Gh.Crăciun ; condamnat la 5 ani închisoare , de Tribunalul
Militar-Sibiu. Încarcerat la Alba Iulia, Sibiu, Aiud ,Gherla şi
lagărul de exterminare Peninsula.
Ţăran din
Purani -Siliştea ( Telorman ).Participant la revolta
ţărănească din 7 iulie 1950.
Strămutaţi
cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Ţăran din
Suceviţa ( Suceava ) , n.în 1911, implicat în mişcarea de
rezistenţă condusă de Ion Vatamaniuc şi Macoveiciuc.Arestat
de de NKVD,în 1944, condamnat iniţial la moarte , deportat în
lagărele din Siberia ."Graţiat" la 1 dec.1955.
Ţăran din
Viştea de Jos -Braşov .Arestat la 11 dec.1956 ( de securiştii
Grancea şi Avram ) ; torturat în timpul anchetei la Securitatea din
Sibiu ; condamnat pentru sprijinirea partizanilor din
Făgăraş.
Ţăran
nevăzător din Crucea-Constanţa.Implicat în mişcarea de
rezistenţă din Dobrogea.
Arestat la 21 aug.1949 ; torturat
în ancheta Securităţii -Constanţa ;judecat în "lotul
Topan " Condamnat la 2 ani închisoare , cu suspendare ( ca
inapt ).
Ţărani
din Domneşti -Argeş.Arestaţi, condamnaţi pentru
legăturile avute cu partizanii din grupul Arnăuţoiu .
-Bucur -condamnat la 8
ani ânchisoare ( sentinţa nr.174 /12 sept.1959 ) a murit la 13
dec.'59 , la Jilava, din cauza torturilor la care a fost supus.
-Ion (Podea )
-condamnat la 20 ani muncă silnică ( sentinţa nr.119 /
1959 );trecut prin la
Piteşti,Salcia, Luciu Giurgeni şi Periprava ;
"graţiat" în 1964 ( Decretul 411 ).
-Ion (Lepărău
) -condamnat la muncă silnică pe viaţă (
sentinţa nr 107 /19 mai 1959 )
/Grozăvescu
,Petre -Măranu / Grozăvescu, Romulus -Roman / Grozăvescu,Toma
-Pârvu/ /
Ţărani din Teregova -Caraş
Severin. Arestaţi între 1947-1949 , fie ca partizani , fie ca având
legături cu partizanii.Torturaţi în anchete la Securitatea din
Caransebeş şi Timişoara ;condamnaţi între
25 - 2 ani muncă silnică de Tribunalul
Militar-Timişoara ;trimişi la muncă forţată în
penitenciarele şi lagărele de exterminare - Gherla, Poarta Albă
ş.a .
Ţăran din
Păunşeti-Vrancea .Arestat pe 15 august 1949 ; torturat la
Securitatea din Galaţi ;
condamnat la
închisoare ; ajuns ( unde fusese şi fiul său ) în lagărul de muncă forţată
de la Peninsula .
-Vasile -partizan în
grupul condus de Paragină.Arestat în 1951 ;condamnat la 3 ani
închisoare ( sentinţa nr.627 /1951 ), pentru "uneltire contra
ordinii sociale" .Închis la penitenciarul Galaţi , apoi la
Peninsula ( a făcut parte din cei 18 deţinuţi torturaţi
cu cruzime, pe 21 iunie 1951,de o echipă de studenţi
"reeducatori" )
Ţăran din
Segarcea, com.Găneasa-Olt , n.în 1901.Arestat la 20 iulie 1959.Condamnat
la 4 ani muncă silnică .A murit în detenţie,în 1950, la
lagărul Periprava .
-Hagea Iulian
Ţăran, partizan din grupul
Gligor Cantemir .Ars de viu pe 16 apr.1949, în moara lui Motorca
Ilie din Iosăşel -Gurahonţ ( Arad ), înconjurată şi
incendiată de Securitate
Ţăran din
Berechiu, com.Apateu -Arad, n.în 1895.Membru PNŢ.A participat la revolta
ţărănească din comună împotriva predării
cotelor agricole ( iulie-august 1949 ), rupând tablourile lui Lenin şi
Stalin din primărie,bătându-i pe activiştii de partid.După
înăbuşirea revoltei, a stat ascuns într-o căpiţă de
grâu.Denunţat ; arestat ;condamnat la moarte ca instigator .
A fost executat
prin împuşcare.
Ţăran din
Vadu Roşca , com.Vulturu -Vrancea.Participant la revolta împotriva
colectivizării ( a tras clopotele bisericii ).Încercuiţi de
armată, a fost împuşcat în picior ,prins şi arestat.
Torturat în
anchetă la Securitatea din Galaţi ( echipa lui Aramă ); condamnat la 10 ani
închisoare ;închis la penitenciarul Galaţi şi lagărele
de muncă forţată de la Periprava şi Salcia.
Ţăran din
Girişu Negru , com.Tinca -Bihor.Împuşcat la 3 august 1949,de trupele de
securitate în timpul revoltei
ţărăneşti din comună împotriva cotelor agricole.
[L D :există relatări
dramatice privind episoadele de luptă în care fraţii
Haşiu au fost prinşi, arestaţi şi omorâţi .Ele par
desprinse din scenariile cinematografice "de acţiune şi
suspans" , în
care se confruntă "răul" şi "binele".
În versiunea istoriografică a "luptei de
clasă " - timp de jumătate de secol - se cunosc "eroii"
, "trădătorii" şi "duşmanii poporului ".
În versiunea rezistenţiei anticomuniste,reabilitată după
1989,situţia s-a inversat.
Până la producerea unei percepţii schimbate,care
să producă o schimbare de mentalitate , drumul este lung.Recomand
să citiţi în această "cheie" cazul
fraţilor Haşiu ]
Fraţi din
Pojorta ,com.Lisa-Braşov, alăturaţi din 1949, grupului de partizani conduşi de Ion
Gavrilă.
-Andrei a fost
împuşcat mortal ( iarna '52 ) în satul Voivodeni.Cadavrul a fost expus în curtea şcolii (
rezemat de un stâlp ), alături de gazda acestuia, încă vie , cu
pistolul la tâmplă,
În faţa
învăţătorilor şi copiilor,un ofiţer de Securitate le-a
ţinut o "lecţie" despre cum vor fi pedepsiţi
"duşmanii poporului " .
-Gheorghe a
fost arestat ( 11 iunie '55 ), judecat şi condamnat la moarte (
în 1957 ) şi executat la Jilava (14 / 15 nov.1957 ),
alături de alţi 5 partizani , după ce au căzut în "cursa"
întinsă de Securitate, urcându-se într-un autobuz ( al
Securităţii ! )care urma să-i treacă graniţa, în
Grecia.
-Laurian ( student la
Facultatea de Agronomie din Cluj ) a fost arestat o dată cu Gheorghe,,condamnat
la moarte şi împuşcat la Jilava, de acelaşi pluton de
execuţie.
-O dată cu ei,
Chiujdea Ion, Metea Victor ,Novac Nelu şi Pop Ion-Fileru, au avut parte de
acelaşi sfârşit tragic. Tot în legătură cu acest caz,au mai
fost arestate şi alte persoane implicate ( un socru şi un doctor s-au
sinucis în timpul anchetelor ) ,iar soţiile şi sora, în
toată perioada ,au fost anchetate
şi torturate la Securitate.
Ţărani
din Beidaud -Tulcea, implicaţi în mişcarea de rezistenţă din
Dobrogea.
Arestaţi în
1939, condamnaţi de
Tribunalul Militar -Constanţa în "loturi" (de obicei , sub preşedinţia
judecătorului col.magistrat Constantin Pavelescu,care semna
sentinţele pe bandă )
Ţăran din
Beidaud -Tulcea, n.în 1910, în Bulgaria ( Lipniţa ).În 1948 , împreună cu
Gogu Puiu şi Iancu Bega ,a organizat mişcarea de
rezistenţă anticomunistă din Babadag.
Judecat ( în lipsă )
cu "lotul Tache Gheorghe", a fost condamnat la 15 ani
muncă silncă
( sentinţa
nr.66 / 12 febr.1949 ) , de Tribunalul Militar-Constanţa( preşed.Constantin
Pavelescu ) .
Pe 21 iulie 1949
,într-o confruntare cu Securitatea, a fost prins şi arestat (
împreună cu Stere Hopa ) .Judecaţi de acelaşi Tribunal ,
având ca preşedinte de complet acelaşi judecător ,au fost condamnaţi la moarte ( sentinţa nr.544/ 7
oct.1949 ) , pentru "crimă de uneltire contra ordinii
sociale" .Executaţi prin împuşcare , pe malul lacului
Siutghiol -Mamaia , la 16 dec.1949 .
Ţărani din grupul de
rezistenţă condus de dr.Emilian Vuc , care acţionau în
zona com.Zorleanţu Mare -Caraş Severin.Securitatea a întreprins, în
noaptea de 19 /20 august 1951, o operaţiune de în forţă de
capturare , condusă
de Pavel Aranici (şeful Direcţiei a III-a a
Securităţii ).
Virgil Hatnagea ( fiul ), a fost arestat
la Săcăeni ( lângă Lugoj ),şi , torturat insuportabil,
a deconspirat locul unde se ascundea tatăl său.După alţi 6
ani de cercetări, au fost capturaţi alţi 15 membri ai
grupului.Dintre ei, 5 au fost condamnaţi la moarte şi
executaţi, iar dr.Vuc ,Anton şi Virgil Hatnagea au
fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă ,fiind
transferaţi la Aiud.
Ţăran din
Întregalde -Alba , n.în 1900 .Partizan.Dat în urmărire la 6 mai 1949, a stat
ascuns 5 ani .Prins şi arestat în 10 iunie 1954, judecat în
"lotul Nicolae Dabija" , condamnat la 10 ani închisoare
de Tribunalul Militar Braşov ,încarcerat în penitenciarele din Deva,
Gherla şi Galaţi.
Eliberat la 13 apr
1964,a murit foarte curând , din cauza condiţiilor de exterminare la
care a fost supus.
-Simion ( fiul ) - a stat
o vreme ascuns, fiind prins şi arestat la 27 iul.1955 ; judecat
şi condamnat la închisoare ; încarcerat la Braşov, Deva şi
Alba Iulia; eliberat pe 21 febr.1959.
Ţăran din
Mihalţ -Alba, n.în 1924.Implicat în mişcarea de rezistenţă
condusă de Nicolae Dabija.
Arestat la 11
martie 1949, torturat la Securitatea din Sibiu ( de echipa lui Gheorghe Crăciun ).
Judecat cu "lotul
Nicolae Dabija " , condamnat la 6 ani închisoare ,de Tribunalul
Militar-Sibiu .
Închis la Jilava,
lagărul Peninsula şi Gherla.Eliberat la 30 apr.1955.
Ţăran din
Poşaga - Alba.Arestat pe 12 dec.1959,pentru posibilă implicare în
mişcarea de rezistenţă a fraţilor Şişman.Strămutat
cu întreaga familie , cu domiciliu forţat , în satele
Răchitoasa şi Lăteşti -Ialomiţa."Eliberat"
la 15 apr.1964 ( Decretul 411 ).
Viticultori din
Străoane -Vrancea .Partizani din grupul Ion Paragină.Arestaţi
şi condamnaţi în
1949 .
Ţăran din Capu Satului -Suceava, n.în
1907.Din 1944, a intrat în grupul de partizani bucovineni conduşi
de Vasile Macoveiciuc.Arestat , încarcerat la Gherla.
Ţăran
gospodar.Ex-primar PNL, n.în 1907 , în Ovidiu-Constanţa.
Arestat la 7 dec.1949 ; anchetat
la Securitatea din Constanţa ;judecat în "lotul Ion
Negulescu" ( 35 de persoane ).Condamnat la 7 ani închisoare
( sentinţa nr.97 /10 martie 1970 , preşed.-mr.magistrat Sandrea Gheoghe ,pentru
că a ajutat partizanii din org."Regionala Mare" .
Închis la Gherla
şi la Peninsula.Eliberat la 1 dec.1956 .
Ţărani
din Suceva ,sora şi cumnatul lui Gavrilă Vatamaniuc.
Arestaţi
şi condamnaţi pentru găzduirea şi nedenunţarea
partizanului ( sentinţa nr.960 / 1956 ).
Ţăran din
Vicovu de Jos-Suceava ., n.în 1891.Arestat la 27 oct.1959;condamnat la 8
ani închisoare , pentru "uneltire contra ordinii sociale"
. Decedat la 3 sept.1960, în penitenciarul Aiud.
Fraţi din
Dumbrăveni -Suceava.
/Dumitru
-salariat la CFR-Paşcani ;arestat în 1947 ; mort în detenţie în 1948.
/ Ghiţă-partizan ;
condamnat ( în contumacie ) la 25 ani
muncă silnică ;omorât în luptă cu Securitatea , la
Arnota, în apr.1949.
/ Gheorghe - omorât în
confruntarea cu Securitatea, în '49 , la Arnota.
Ţăran din
Runcu, com.Pantelimon-Constanţa.Arestat la 4 iul.1952 ;torturat
la Securitatea din Constanţa ;judecat în "lotul Nicolae Ilie"
; condamnat la 12 ani temniţă grea ( sentinţa nr.4 / 9
sept.1952 ), de magistrat
-Maior Alexandru Petrescu , preşed. de complet la Tribunalul
Militar Cnstanţa. Încarcerat la Gherla , dus la muncă
forţată în lagărele de la Canal.
Ţăran din
Burla , com.Volovăţ-Suceava, n.în 1897,fost primar, fratele lui
Vasile Iaşinschi ( fost ministru legionar, fugit în
străinătate ) .
Arestat în 1949 ;condamnat la 2
ani închisoare , pentru "uneltire contra ordinii sociale".La
expirarea termenului, pedeapsa prelungită cu încă 4 ani .
Rearestat pe 23 apr.1959 de
Securitatea din Iaşi ;torturat la Securitatea din Suceava ; judecat
şi condamnat la 19 ani muncă silnică ( sentinţa
nr.434/23 iulie 1959 , preşed.
cpt.magistrat Cazacu
Gheorghe ) de Tribunalul Militar-Iaşi , pentru "discuţii
duşmănoase" ( ar fi prevestit iminenţa unui nou
război cu ajutorul legionarilor fugiţi din ţară )."Graţiat"
în 1964 , cu "Decretul 411 ".
Ţapinar din
Brodina-Suceava, n.în 1905 .A ajutat grupul de partizani bucovineni "Vulturii
" ( care acţionaseră în spatele trupelor
sovietice ce ocupaseră Bucovina după 23 august 1944).săpându-le
bordeie şi tranşee, cărându-le alimente.
Arestat de Procuratura din Iaşi ,
la 24 dec.1952.Judecat cu un "lot de şase ţărani
români ".
Condamnat la 3 ani
închisoare ( sentinţa nr.1 173 / 30 dec.1950 ) .de Tribunalul
Militar-Iaşi .
Ţărani
din Băişoara -Cluj şi Bistra-Alba .Partizani din
grupul de rezistenţă condus de Ionescu Diamandi .Din cei 7
partizani împuşcaţi pe 16 august 1950 , într-o confruntare cu
Securitatea din Cluj ( la ordinul
cmd.Patriciu Mihai ) pe Muntele Mare.
Ţăran din
Bistra -Alba, n.în 1914.Din grupul de rezistenţă condus de Ionescu
Diamandi .
Arestat la 1 august 1951; torturat
la Securitatea din Cluj;condamnat la 5 ani închisoare de Tribunalul
Militar-Cluj.Închis în penitenciarele din Cluj, Gherla şi
lagărul Peninsula .
Eliberat la 12
sept.1956.
Ţăran-partizan
din
jud.Cluj, din grupul condus de cpt.Nicolae Dabija.Dat în urmărire în martie 1949, împuşcat
de securiştii lui Mihai Patriciu ,în satul Maşca, com.Iara -Cluj.
Ţăran din
Maşca, com.Iara-Cluj, n.în 1922.Arestat la 6 sept.1949,în urma unui
denunţ, pentru găzduirea cpt.Ionescu Diamandi ( conducătorul
partizanilor din Băişoara-Cluj ) .
Omorât în timpul
anchetei la Securitatea din Cluj.
Ţăran-partizan din jud.Cluj, din
grupul condus de cpt.Nicolae Dabija.Arestat în vara 1949.Anchetat la
Securitatea din Sibiu de
Nicolae Crăciun.A murit din cauza torturilor .
Ţăran , arestat
la 25 aprilie 1959 ,cu un "lot de partizani din grupul
Arnăuţoiu " .
Condamnat la 18 ani
muncă silnică ( sentinţa nr.203 / 4 nov.'59 ) pentru "crimă
de uneltire contra ordinii sociale" ."Graţiat"
în 1964 , cu Decretul 411 .
Ţăran din
Cungrea-Olt, n.în 1885.Arestat pentru împotrivire la colectivizare
şi denigrarea regimului .A murit la 21 dec.1952, în timpul anchetei,
din cauza torturilor la care a fost supus
Ţărani
din Berechiu, com.Apateu -Arad.Împuşcaţi de Securitate.Primul, în
timpul înăbuşirii revoltei ţărăneşti din
comună (1 aug.1949 );al doilea, la reconstituirea confruntării (3
aug.1949)
Ţăran din
Satu Nou -Constanţa ,n.în 1909 .Arestat la 24 martie 1954 ; judecat
în "lotul Călina-Satu Nou " ;condamnat la 10
ani închisoare ( sentinţa nr.2214 / 21 oct.1954 , preşed. lct.mj.magistrat Ambru Dumitru ).
În Raportul anchetatorului
( lct. de Securitate Stupu
Andrei ) , se spunea :<Au refăcut organizaţia
PNŢ Iuliu Maniu în localitate , după desfiinţarea
şi interzicerea PNŢ în 1947. Încă din anul 1947 au început
să facă şedinţe PNŢ prin rotaţie în casele
lor.Sperau un conflict armat URSS-SUA .[...] Au avut legături cu
Bucureştiul şi Constanţa şi cu diverşi
contrarevoluţionari .Au avut şi difuzat manifeste cu ochiul. Au
strâns cotizaţii şi îmbrăcăminte .Aveau ca scop
desfiinţarea CAP-urilor.Aveau activitate duşmănoasă faţă
de RPR .Au fost găsiţi vinovaţi de continuitate a
organizaţiei Iuliu Maniu , vinovaţi de crima de agitaţie
politică .>
Ţăran din
Măluşteni-Vaslui .Dat în urmărire din 1950, pentru că sfătuia
ţăranii să nu se înscrie în colectivă .Condamnat la 7
ani închisoare ( în contumacie ),Securitatea nereuşind să-l
prindă.
După 4 ani de
pribegie, aflând că soţia i-a fost condamnată ( 1 an şi 6
luni ) , s-a predat . Anchetat timp de două
săptămâni, când s-a întors acasă şi-a găsit gospodăria
devastată şi distrusă ,copiii prin vecini.
Ţăran din
Puchenii Moşneni -Prahova.Arestat
în nov.1956 de Securitatea din Ploeşti .
Judecat în "lotul
Petrescu Dumitru Marinaru ".Condamnat la 25 ani muncă
silnică ( sentinţa nr.197 /24 sept.1957 ).
Ţăran din
Mogoşani -Dâmboviţa.Membru al Frontului Plugarilor. Arestat în
ian.1948 de Siguranţa din Titu , pentru că deţinea reviste
vechi , cu poza Regelui Mihai .
[LD: Aristide a scris o broşură despre partizanii martirizaţi la Arnota ,
menţionând trădătorii
şi călăii care i-au închis, torturat şi ucis.]
Ţărani-fraţi din Ştefăneşti
-Vâlcea.Implicaţi în "mişcarea de rezistenţă
-Arnota ".
Aristide ( fratele cel mai
mic ) , arestat în noaptea de 3 /4mai 1949 (transporta o
căruţă de alimente pentru partizani ).Torturat două luni la Securitatea -Craiova ( de torţionarii Fracase
şi Mihuţ );condamnat la 4 ani închisoare (
sentinţa nr.1562/1949 ) de Tribunalul Militar -Craiova; încarcerat la
Gherla ;bătut zilnic de echipa de studenţi
"reeducaţi" ( camera 81 ) ; eliberat pe 2 iunie 1953, din
penitenciarul Craiova .
Anton şi Ilie ( fraţii mai
mari ) - arestaţi şi
condamnaţi .
Ţăran din
Curtişoara -Olt .Arestat în 1949, pentru "împotrivire la
colectivizare "
Torturat -anchetat la Securitatea din
Slatina ( de torţionarii
Fracase şi Mihuţ )
Încarcerat la
Aiud,unde a decedat în 1952, din cauza torturilor la care a fost supus.
Ţărani
din Puchenii Moşneni , com.Puchenii Mari -Prahova .Arestat la 29
iulie 1956; condamnat la 20 de ani muncă silnică, pentru
găzduirea şi nedenunţarea partizanului Petrescu Dumitru Marinaru
.Soţia sa , torturată în anchetă , folosită ca "martor
al acuzării" , pentru că ascunsese într-un butoi cu
cenuşă nişte acte ale partizanului .
Ţăran din
Bărgăoani ,participant în ,iunie 1950,la revolta din comună .Arestat de
Securitatea din Bacău ; torturat la Securitatea din Bacău
şi Iaşi ;condamnat la 10 ani închisoare ( sentinţa
nr.662/ 2 august 1950 ) de Tribunalul Militar -Iaşi .Încarcerat la
Suceava şi Gherla.
Ţăran din
Izvoarele, com.Corbiţa -Vrancea , participant la tevolta
ţărănească din 1961.
Arestat ; condamnat
la 4 ani muncă silnică în lagăr. ( cf.Decretului 89
/ 7 febr.1958 ). Detenţia la Canal.
[LD: dăm acest "caz" care ,dacă n-ar fi nenorocit pe bietul
om - cu închisoare şi
confiscarea averii - ar fi un
"studiu de caz" ce reflectă percepţia autentic-ţărănească
a regimului comunist întruchipat
,într-un sat, de preşedintele Sfatului Popular şi de
cel ce reprezenta ,cândva,pe lângă
preot, "domnul" satului -directorul şcolii.
Şi nu cu micile probleme ale satului, ci chiar cu problemele
ţării.
Pentru juriştii care l-au condamnat, însă,
este greu de stabilit resortul psiho-moral care le-a anihilat
spiritul de adevăr şi dreptate , căutând - ca la
învăţământul politic sau
în cursurile de perfecţionare - vinovăţii
care să conducă la art. 209 din Codul Penal :
"element cu concepţii contrarevoluţionare " , "grave
injurii şi calomnii" ,"preconiza schimbarea regimului",
"scrieri cu conţinut duşmănos" , ]
Ţăran întovărăşit ( 3 ha, 7 copii )
din Stolniceşti-Prăjescu ,r.Paşcani.reg.Iaşi.
Arestat pe 5 iul.1960. Condamnat
la 3 ani închisoare corecţională şi confiscarea
totală a averii personale ( Sentinţa nr. 144 / 29
sept.1961 ) de Tribunalul Militar-Iaşi , pentru delictul de "uneltire
contra ordinei sociale " ( prevăzut de art. 209 şi 25 C.P.)
Inculpatul era un < element cu
concepţii contrarevoluţionare > care concepuse în luna sept.1957 o scrisoare anonimă pe care o
expediase lui Tătălău Ioan, preşed.Sfatului Popular al
comunei ,în care < aducea grave injurii şi calomnii la
adresa organelor locale de partid şi de stat şi a foştilor
conducători ai URSS.>
În luna dec. 1959,
inculpatul redactase o nouă scrisoare anonimă<cu
conţinut duşmănos > , pe care a expediat-o directorului
şcolii elementare din satul Brăteşti.
Atât în prima cât
şi în a doua scrisoare , inculpatul scrisese că < va
izbucni un nou război mondial între URSS şi Apus , în urma
căruia cei ce conduc astăzi treburile obşteşti din
ţara noastră, vor ajunge cu traista la umăr şi cu
ciomagul în mână , preconizând astfel schimbarea regimului
actual în ţara noastră.>
Mai scrisese
şi că < o contrarevoluţie asemănătoare cu cea
din Ungaria [...] va avea loc şi la noi în ţară ,iar cei
vinovaţi de "greşelile" ce se fac astăzi , vor fi
spânzuraţi. >
Şi pentru a-i
aplica şi art.325 C.P.( care prevedea pedeapsă pentru cărţi
interzise ) :<La domiciliul inculpatului s-a găsit o carte
religioasă intitulată "Psaltirea prorocului şi
împăratului David" , pe coperta căreia în anul 1954 a
făcut scrieri cu conţinut duşmănos ... >
-Iordache ,Eugeniu I.
Ţăran din
Cochirleanca-Buzău, participant la revolta ţărănească din
com.Puchenii Mari -Prahova , care a adresat ( 1959 ) o scrisoare către C.C. al PMR în care cerea desfiinţarea colectivei .Arestat
;condamnat la 4 ani muncă silnică în lagăr ( cf.Decretului
89 / 7 febr.1958 ).Detenţia la Canal.
Ţărani (
fraţi ) din Drăgoeşti-Ialomiţa .Arestaţi la 7
iulie1950 , în timpul revoltei ţărăneşti din comună .Condamnaţi
la 6 ani muncă silnică.Detenţia în lagărele de
muncă forţată de la
Canal.
-Iordache,Tudor
Ţăran din
Vadu Roşca , com Vulturu-Vrancea.Participant la revolta
ţărănească din 4 dec.1957 împotriva colectivizării
,reprimată prin forţă de trupele Securităţii -8
ţărani au fost împuşcaţi.
Arestat , torturat la Securitatea din
Galaţi .
Ţăran din Casimcea -Tulcea, n.în
1905.Arestat; judecat în unul din loturile partizanilor
din Babadag de Tribunalul Militar-Constanţa ( sau
Bucureşti )
Într-o operaţiune comandată
de col.Ambrus ( Securitatea-Bucureşti ) la 9 martie 1950 ,a fost printre cei 16 deţinuţi împuşcaţi într-un
vagon-dubă, aruncaţi în groapa comună din Pădurea Verde (
în drum spre Timişoara ),din ordinul lui Nicolschi .
Decesele au fost înregistrate după 6 ani, la
22 mai 1956 ,la Oficiul Stării Civile din Timişoara , la în
dreptul cauzei morţii fiind trecute boli imaginare .
Ţăran din
Puchenii Mari -Prahova.Arestat la 5 dec.1956, de Securitatea din Ploeşti
( lct.Dinescu Gh. şi
cpt.Teodorescu ,Ion ) ,învinovăţit de alăturare la
acţiunea grupului re rezistenţă condus de Petrescu
Dumitrescu-Marinaru.Torturat în timpul anchetei,judecat şi
condamnat.
Ţăran din
Ţibucani-Neamţ.În 1956, participant la revolta
ţărănească din comună, împotriva
colectivizării forţate ( semnăturile erau luate cu forţa
de un
fost prizonier , reîntors cu divizia "Tudor Vladimirescu"
).
Arestat ; torturat
în anchetă la Securitatea din Bacău şi Iaşi ;condamnat la 7 ani
închisoare ( sentinţa nr.270 /21 ian.1951 ) de Tribunalul Militar
-Iaşi , fiind considerat capul revoltei.
Ţăran(
rotar) din Domaşnea-Caraş
Severin, n.în 1906.Condamnat la moarte ( în lipsă ) de
Tribunalul Militar-Timişoara ( sentinţa 152 / 2 martie 1950 ),pentru
că făcuse parte din grupurile de partizani conduse de
Uţă şi Blănaru. Securitatea l-a vânat ( folosind
informatori , torturând ţărani "gazde" ),până l-a omorât
cu o grenadă aruncată în ascunăzătoare ( 29
sept.1952 )
Ţăran din
Daia Română -Alba , n.în 1886 .Arestat la 74 de ani ( 21 martie 1959 ); condamnat
la 8 ani închisoare , pentru "crimă de uneltire contra ordinii
sociale" .A murit în 1960, la Gherla.
Ţărani
din Bălăneşti ,com Răcari-Dâmboviţa .
Participanţi la revolta ţărănească
din comună,în 1958 (asalt asupra Sfatului Popular , pentru a-şi retrage
cererile de înscriere la colectivă ,luate sub ameninţare. Arestaţi,
condamnaţi la 5 ani muncă silnică, trimişi în
lagăre ( cf.Decretului 89 / 7 febr.1958 )..
Ţărani
,fraţi, din Dumeşti-Iaşi . Arestaţi la 15 ian.1950 ; condamnaţi
la moarte de Tribunalul Militar
-Iaşi ; executaţi pe 7 şi 8 iunie 1950, la penitenciarul Iaşi
.
Ţăran din
Vişina-Dâmboviţa , n.în 1939.Unul din conducătorii revoltei
ţărăneşti din ian.1961 ,
pentru
desfiinţarea colectivei.Arestat ;bătut în timpul anchetei ;condamnat
la 5 ani muncă silnică ;trimis în lagăr ( cf.Decretului
89 / 7 febr.1958 ).
Ţărani
din Fundu Răcăciuni -Bacău.Participanţi la revolta ţărănească
din 11 martie 1949 ,
în apărarea
bisericii catolice din comună .Arestaţi de Securitatea din
Bacău, au murit amândoi în timpul anchetei .
-Filaret- brigadier
silvic în Suceviţa-Suceava, n.în 1915.Arestat la 9 febr.1958, condamnat
la 20 ani muncă silnică ( sentinţa nr.49 / 1958 ) , pentru
că l-a avertizat pe partizanul Vasile Motrescu să
părăsească ascunzătoarea ( descoperită de Securitate
)
-Gheorghe - ţăran
în Suceviţa-Suceava, n.în 1906.Arestat la 8 sept.1955, pentru
"favorizarea partizanilor" din zona Bucovinei.Condamnat la 6 ani
muncă silnică , a murit în lagărul Salcia,
, în 1960, din
cauza condiţiilor de exterminare.
Ţăran din
Drăgoeşti -Ialomiţa.Combatant în război, pe ambele fronturi, până
la încheierea războiului .Pe 4 iulie 1950 , s-a alăturat revoltei
ţărăneşti din comună , protestând la Sfatul
Popular că nu li se respectă promisiunile de pe front.
Arestat ; condamnat
la 5 ani închisoare;"trecut" prin Jilava (1950 ), Peninsula( 1951 ), Aiud
( 1953 ) ,minele de plumb din Baia Sprie (1954 ).Eliberat în 1955.
/ Dumitru -ţăran
din Ieud -Maramureş , n.în 1901.Partizan în "grupul Popşa
".Arestat în 1949 ; torturat în anchetă la Securitatea
din Cluj .A murit la Gherla , în 1951, ca urmare a torturilor suferite.
/Ion - pădurar
în Ieud-Maramureş .Arestat în 1950 ; condamnat ; a murit la
Gherla,în 1952.
Ţăran
înstărit din Măstăcani -Galaţi.Arestat în 1950; bătut
cu cruzime în anchetă, la Securitatea din Târgu Bujor.A murit în
timpul unei bătăi (1950 ),fără să mai fie judecat
.
Ţăran din
Suceviţa-Suceava.Partizan în "grupul Ion Vatamaniuc (
care a acţionat în Bucovina, în spatele frontului ).Prins de NKVD
în oct.1944 .Condamnat la 12 ani închisoare .
Dispărut în
lagărele din Siberia.
Ţăran din
Vadu Izei -Maramureş.Omorât în timpul revoltei antisovietice din
Maramureş,
din febr.1945.
Ţăran din
Slobozia Mare -Dâmboviţa , n.în 1938.Participant la revolta
ţărănească din comună, împotriva
colectivizării.Arestat la 6 dec.1959 ; condamnat la moarte ;
executat la Jilava, pe 11 iunie 1960.
-Gheorghe
-ţăran din Turnu Rueni - Caraş Severin.Partizan în "grupul
col.Uţă" .
Arestat în 1949 ;condamnat la 5 ani închisoare (
sentinţa nr.1716 /21 nov.1949 ) ,pentru găzduirea lui Ion Târziu (
secretar PNŢ-Severin );închis la penitenciarele din Timişoara
,Jilava şi lagărul Peninsula.
-Miron- ţăran
din Turnu Rueni - Caraş Severin. Partizan în "grupul
col.Uţă" .
Împuşcat în
1953,
în pădurea din apropierea com.Valea Mare.
/Ţăran
din Drăgoeşti -Ilfov, n.în 1890, în Făcăeni
-Ialomiţa.Arestat în timpul revoltei
ţărăneşti din 7iulie 1950, în comună .Condamnat
la 8 ani închisoare , omorât la Gherla , în 29 iulie 1952, în timpul
"reeducării" .
/Tincuţa - soţie- a
fost strămutată cu domiciliu obligatoriu în
Bărăgan,pusă să muncească 6 ani la cariera de
piatră "Cuza Vodă" .
Ţăran din
Cănicea , com.Domaşnea-CaraşSeverin .Partizan .Împuşcat
pe 6 martie 1949, într-o confruntare cu Securitatea ,în Munţii Semenic (
la Crucea Stânii ).
Ţăran din
Frătăuţii Vechi-Suceava,n.în 1902.Arestat pe 1 oct.1959, condamnat
la 5 ani muncă silnică pentru "agitaţie publică
", de Tribunalul Militar -Iaşi ( în deplasare la Suceava ).
Trecut prin
penitenciarele din Suceava, Iaşi şi bălţile Brăilei.
A murit pe 21 martie 1962,
la Salcia.
Ţăran din
Galda de Jos -Alba, partizan din grupul condus de Nicolae Dabija.
Arestat la 9 martie 1949 ;
condamnat la 20 ani muncă silnică ( 30 sep.'49 ) . Executat
la Timişoara , la 5 apr.1950 , din dispoziţia lui Nicolski ( Ordinul
10 0002 ).Decesul a fost înregistrat peste 7 ani .
Ţăran din
com.Baia-Tulcea,n.în 1914 ,în satul Măgura ,com.Cerchezu-Constanţa . Arestat
la 21 martie 1950, condamnat ca membru al unei org.anticomuniste, a
murit la 7 dec.1951, la Gherla.
Ţăran din
Vârciorova,com.Bolvaşniţa-Caraş Severin, n.în 1901.A sprijinit
partizanii din grpurile conduse de Uţă Ion şi Vernichescu Aurel
.Arestat în 1949 ;anchetat- torturat sălbatec la
Securitatea din Timişoara de Moiş Aurel ;condamnat la 5 ani închisoare de
Tribunalul Militar -Timişoara ;închis
la Gherla, Jilava şi lagărul Peninsula ; "eliberat"
în 1954 ,ca o epavă, ca să moară acasă.
Ţăran din
Siliştea Crucii ( Dolj ) , n.în 1923.Arestat la 19 apr.1949
,pentru câ a instigat consătenii să-şi retragă cereile de
înscriere în colectivă , participând la revolta din comună .
Condamnat la 12 ani
închisoare , de Tribunalul Militar -Craiova.
Ţăran din
Puchenii Mari -Prahova.Arestat şi condamnat la 4 ani închisoare în 1959
(? ) , pentru că a adresat CC al PCR , în numele consătenilor , un Memoriu
în care cerea desfiinţarea CAP şi restituirea pământurilor
.Trimis la muncă forţată în bălţile Brăilei ( cf.Decretului
89 / 7 febr.1958 ).Eliberat în 1962, prin Ordinul E/10102 din 6
apr.'62, al Consiliului de Miniştri .
Ţăran din
Dulgheru,com.Saraiu -Constanţa, n.în 1905 din mişcarea de
rezistenţă din Dobrogea.
Arestat la 25 martie 1950
;judecat în "lotul Jipa" (30 persoane ), fiind
considerat şef de grupare (cf. Procesului -verbal nr. 403/ 1950,
întocmit de cpt..anchetator
Năstase Sepi ).
Condamnat la moarte(sentinţa
nr. 311 / 28 august '50, preşed.mr.magistrat Şandrea Gheorghe)pentru "crima
de uneltire contra orânduirii sociale" .
La recurs, condamnarea a fost schimbată
în 25 ani muncă silnică ( Decizia nr. 3131/ 10 oct.'50
,semnată de col.magistrat
Negreanu I.) .
Încarcerat la
Jilava apoi la Aiud, a murit la 6 mai 1959, în timpul detenţiei .
Partizan judecat
şi condamnat în "lotul
Băişoara "( 1949 ) .
Executat la 5
martie 1950, în penitenciarul Timişoara.
Ţăran din
Costeşti -Vaslui.Arestat la 3 martie 1959 ;condamnat la 25 ani
muncă silnică (sentinţa nr. 286 / 12 mai 1959 ) de Tribunalul
Militar-Iaşi pentru "crima
de uneltire contra orânduirii sociale" ."Graţiat"
cu Decretul 411 / 1964.
Ţăran din
Nucşoara -Argeş .Arestat în 1959 pentru legături cu partizanii
; torturat în anchetă
la Securitatea din
Piteşti ; condamnat la 14 ani închisoare ( sentinţa nr. 203 /
4 nov.1959 )de Tribunalul Militar-Bucureşti ."Graţiat"
cu Decretul 411 / 1964.
-Jubleanu ,Titu I.
/ Maria-soţie / Constantin Tică -fiu / Matilda -fiică /
Ţărani
din Nucşoara-Argeş,din grupul de rezistenţă condus de fraţii Arnăuţoiu.
/Titu, n.în 1902 -
depusese jurământ de credinţă , fiind responsabil cu
aprovizionarea .
Prins pe 7 august
'50
în ciocnirea cu Securitatea pe muntele Dobroneagu ;torturat în
anchetă la Securitate ;condamnat la închisoare ; închis la
Jilava, Gherla şi Piteşti (1952 ).
În 1959,rearestat, anchetat şi judecat în "lotul
fraţilor Arnăuţoiu " ; condamnat la moarte
( sentinţa
nr.107 / 19 mai 1959 , preşed.
lct.col. Brancovici Ion ) de Tribunalul Militar-Bucureşti .
Executat pe 19 iulie
1959, la Jilava (execuţie supravegheată de cmd.penitenciarului Jilava ,
Gheorghiu Mihai ;procurorii cpt.Cincă Constantin şi mr.Fulga Ştefan ;medic Ionescu Mihai
)
/Maria (soţia lui
Titu ) -împuşcată mortal în ciocnirea cu Securitatea de pe
muntele Dobroneagu( 7 august '50 ).
/ Constantin,Tică
(fiu , de 28 ani )- s-a sinucis
pe 20 iulie 1959 ,în bordeiul de la Râpa cu Brazi (adăpost pentru Maria
Plop cu fetiţa Oana ) ,împresurat de trupele de Securitate.
/Matilda
(fiică , de 17 ani )- arestată în apr.1952 de securistul Alimănescu ; torturată
cu sălbăticie
(bătută , pârjolită cu foc ) pentru a depune
mărturie contra părinţilor şi fratelui .
6 ţărani (rude sau purtând acest nume ) din satul
Vârciorova,com.Bolvaşniţa -Caraş Severin ;implicaţi în mişcarea de rezistenţă din
zonă ( condusă de ing.Vernichenescu , col.Ion Uţă , av.Ion
Târziu ), arestaţi ,anchetaţi şi condamnaţi de Tribunalul
Militar-Timişoara .
/Adam"Brur"
- fost
primar PNŢ ,îl găzduise pe Vernichescu .Arestat în 1949 ;torturat
la Securitatea din Timişoara ; condamnat la 5 ani închisoare (
1950 ) de Tribunalul Militar-Timişoara ; închis la Gherla ; transferat la
muncă forţată în Peninsula.
/Constantin - încorporat jandarm
în com.Cârpa ( în 1948 /1949 ) , a
înlesnit corespondenţa , procurat alimente şi a semnalat partizanilor
acţiunile Securităţii.Demobilizat, a continuat să sprijine
mişcarea, fiind pus sub supravegherea Securităţii , fugind în
munţi .
Arestat pe 7 martie 1950 -
în urma denunţului unui consătean ; torturat la Securitatea din Lugoj
(de anchetatorul Kling
Zolta )şi Timişoara (
de ofiţerii anchetatori Aurel
Moiş şi Ambrus
Koloman ).Condamnat
la 8 ani închisoare şi confiscarea averii
de Tribunalul Militar -Timişioara ; încarcerat la
penitenciarele Jilava, Oradea şi Gherla.La expirarea pedepsei, dus
încă 3 ani cu domiciliu
obligatoriu în satul Lăteşti ,com.Borduşani( Ialomiţa
).
/ Ion "Mâcescu" -arestat
pentru că nu a denunţat că s-a întâlnit în pădure cu
partizanii ; condamnat la 2 ani închisoare , pentru "omisiune de
denunţ "
/ Ion -tată - în mişcarea de rezistenţă a
ing.Vernichescu ( în casa lui s-a
ţinut şedinţa conspirativă privind lovitura
proiecatată pentru 19 mart.'49 ). Arestat la 24 nov.'49 ;
anchetaţi la Securitatea din Timişoara ;condamnat la 7 ani
închisoare şi confiscarea averii , în 1950,
de Tribunalul
Militar -Timişoara; închis în penitenciarele din Timişoara
şi Lugoj ;
decedat pe 6
ian.1956 ,cu 2 luni înainte de eliberare.
/ Ion -fiu -Arestat în
aceeaşi zi cu tatăl său ( 24 nov.'49 ) ;condamnat la 3 ani
închisoare pentru "omisiune de denunţ" .Eliberat în
1952.
/Petre "Negru"
-arestat în 1949,torturat în anchetă la Securitatea din
Timişoara ;condamnat la 7 ani închisoare şi confiscarea
averii de Tribunalul
Militar-Timişoara ;
încarcerat la penitenciarele
Caransebeş ,Timişoara şi lagărul de muncă
forţată de la Peninsula. La expirarea pedepsei, i s-a fixat domiciliu
obligatoriu în Bărăgan .
4 ţărani din Straja -Suceava
,din mişcarea de partizani condusă de Macoveiciuc ,care au
acţionat în spatele frontului sovietic în înaintare în Bucovina , în
primăvara anului 1944.
Arestaţi de NKVD după
august 1944 ; condamnaţi între 10-15 ani muncă silnică ; deportaţi
şi dispăruţi în lagărele din Kazahstan sau Siberia.
Ţăran din
Cuptoare , com.Cornea -Caraş Severin . Arestat în martie 1949 ;judecat
în "lotul Vlădescu Mircea" (din gruparea de partizani
a lui Ion Uţă )
Condamnat la 8 ani
închisoare (sentinţa nr.1 507 /nov.'49
) de Tribunalul Militar-Timişoara , pentru sprijinirea
partizanilor.Închis la Gherla şi Peninsula ; eliberat în 1957.
Roman
Oneţ-frate vitreg / Mircea Panda-cumnat /Tudor Neag-partizan /
[LD: mai verifică odată
datele acestei familii pentru că sunt unele inadvertenţe
cronologice şi episoade încurcate .Episodul cu trădarea Anei
Pandea ( când a fost prins ) s-a petrecut în '51 sau'54 ? Jurj era din
Nucşoara şi soţia din Scărişoara , refugiată în
Ponor ? etc etc. ]
[LD: un "caz" care, dacă n-ar fi
fost real şi tragic,apare ca un scenariu
cu haiduci, potere şi
peste 400 de "informatori " ( racolaţi prin şantaj, tortură şi
promisiuni ).
Recomand mărturiile supravieţuitoarei Lucreţia
Jurj , "Suferinţa nu se dă la fraţi ".
Ţărani
din com.Ponor -Alba ,prieteni şi sprijinitori ai grupului de partizani
conduşi de Teodor Şuşman şi fiii săi (pe urma
cărora Securitatea împânzise zona cu informatori )
/Mihai - poştaş
în comună. În urma trădării şefului de Ocol, soţia i-a
fost arestată dar el a reuşit să fugă în munţi
,alăturându-se partizanilor .
În toamna 1951,soţii
Jurj au stat ascunşi la Todor Neag ( com.Sudrigiu ) Încercuiţi
de securişti, ei au reuşit să scape ,dar gazda a fost
împuşcată. În 1952,într-o ciocnire cu securiştii,a pierdut
mulţi prieteni (Gh.Mihuţ, Ion Ciotea, Nuţu Borteş )
,hotărând să treacă în munţii Bihor ,spre Beiuş."Vânat"
în continuare ,a fost prins în 1954, grav rănit ,legat în
cătuşe şi dus la Securitatea din Oradea ,unde a murit în
aceeaşi zi.
/Lucreţia ( n.în 1928 ,în
satul Scărişoara Nouă, com.Pişcolt,Satu Mare
;refugiată din Transilvania
de nord
ocupată în 1940 , căsătorită cu Mihai Jorj )-
arestată în august 1950, după eliberare s-a alăturat
partizanilor.A trecut prin toate încercările alături de soţ,
supravieţuindu-i : a fost arestată în 1954(când soţul,
grav rănit, a murit );anchetată cu sălbăticie la
Securitatea din Oradea ;
condamnată la
muncă silnică pe viaţă ( febr.1955 ) de
Tribunalul Militar-Cluj ( în deplasare la Oradea ); închisă în
penitenciarele din Oradea, Cluj, Mislea, Miercurea Ciuc,
Văcăreşti, Jilava şi în diverse lagăre de muncă
forţată ."Graţiată" în 1964, cu Decretul
411 .
/Roman Oneţ ( fratele vitreg
al lui Mihai )- Securitatea l-a arestat în 1951 şi ,cu cătuşe la
mâini, l-au folosit de "momeală" .Ajuns la
ascunzătoare, el şi-a rupt cătuşele, s-a alăturat
fratelui, reuşind să scape din încercuire. Arestat în 1954 (
împreună cu fratele şi cumnata ) ;anchetat la Securitatea din
Oradea;condamnat la moarte ( febr.'55 ,în acelaşi proces cu cumnata
Lucreţia ) de Tribunalul Militar -Cluj ( în deplasare la Oradea ).Executat
în penitenciarul din Oradea .
/Ana şi preotul
Mircea Panda (soră şi
cumnat ) , au fost arestaţi în 1952, după încercuirea
casei lui Teodor Neag .După 1 an şi 6 luni de detenţie, au fost
"eliberaţi " ,cu condiţia să-l convingă pe Mihai
Jurj să se predea.Preotul a murit într-un accident de motocicletă.
/Nicolae şi Zamfira (părinţi
) -arestaţi în numeroase rânduri , bătuţi de fiecare dată pentru a declara unde se
ascundea fiul şi partizanii .După prinderea şi uciderea fiului
,în 1955, au fost găsiţi
morţi în drumul ce cobora de pe Muntele Mare spre Beiuş.
Din com.Mihail
Kogălniceanu-Constanţa, n.în 1 923. Arestat la 16 mai 1953,
pentru "activitate anticomunistă".Torturat la
Securitatea din Constanţa. Condamnat la 8 ani temniţă grea, 3
ani degradare civică şi confiscarea averii ( sentinţa
nr.829 / 11 sept.1953, preşed. g-ral mr de justiţie, Alexandru Petrescu ) de Tribunalul Militar-Bucureşti .
Din satul Checea
,com.Cenei -Timiş.Arestat în 1952 de Securitatea Timiş ( de lct.Ştefan )
,pentru că a confecţionat un aparat de emisie-recepţie
şi pentri presupuse legături cu partizanul Ioan Gulvezan. Condamnat
la 4 ani închisoare de Tribunalul Militar-Timişoara .
/Dumitru - ţăran
din satul Plugova, com.Mehadia -Caraş Severin. Arestat în febr.'49
pentru găzduirea şi ajutorarea partizanilor din grupul lui Petre
Domăşneanu.
Torturat în anchetă la
Securitatea din Timişoara .
/Ileana-arestată
odată cu soţul ; torturată şi condamnată .
/Dănilă (fiul lor
)-student la Timişoara .Fusese arestat cu un an înainte (1948 ) ca
membru al tineretului din
P.N.Creştin .Fusese condamnat la 4 ani închisoare de
Tribunalul Militar -Timişoara.Închis la Piteşti ,intrase în
echipa lui Eugen Ţurcanu , participând la acţiunea de "reeducare"
.Şi-a continuat cu zel acţiunea torţionară la Gherla şi Peninsula .
În august 1951-
când tatăl său era schingiuit la Securitatea din Timişoara - a
fost judecat şi condamnat în "lotul
torţionarilor " .
Ţărani
din Lăpuşnicul Mare -Caraş Severin. Arestaţi în
1952,în preziua nunţii fiului,pentru legături cu partizanii
conduşi de Sfârloagă. Bătuţi la Securitatea din
Caransebeş şi Timişoara pentru a semna declaraţiile
formulate de anchetatori şi a se denunţa reciproc.
Tatăl a fost condamnat
la 15 ani muncă silnică , graţiat în 1964, cu Decretul
411 ;fiul cu închisoare mai uşoară .Pedepsele executate la
închisorile din Lugoj şi Gherla.
Din Ceamurlia de
Sus, com.Baia-Tulcea.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.
Arestat în 1949 ; torturat
în timpul anchetei la Securitatea din Constanţa ;judecat în "lotul
lui Nicolae Fundulea" ( 30 de acuzaţi , cu 2 condamnări
la moarte ) ;condamnat
la 4 ani închisoare pentru "omisiune de denunţ" (
sentinţa nr. 186 / 2 iunie 1950 , preşed.col.magistrat Ion Negreanu ).
Din jud.Hunedoara.Arestat
în 1958 ;torturat la Securitatea din Deva ; judecat cu "lotul
Popa Ioan" ; condamnat la închisoare ( sentinţa
nr.nr.20 / 15 ian.'59 ).
Ţăran din
satul Călugăreni, com.Padeş-Gorj , n.în 1921(infirm de o
mână şi un picior )
Arestat la 4 iulie 1959 ;bătut
cu bestialitate la Securitatea din Tg.Jiu
( de
lct.mj.Curcă şi serg.Puţintelu Gheorghe ), pentru refuzul
de a se înscrie în colectivă. Eliberat pe 5 iul.1961, a fost
persecutat în continuare ( printre altele , i s-a suspendat pensia de
invaliditate )
Din satul Gogan ,
com.Bahnea-Mureş, n.în 1896.Membru PNŢ. Arestat la 5 nov.1960,
pentru că a scris poezii cu conţinut duşmănos la
adresa regimului şi a îndemnat consătenii să nu se înscrie la
colectivă. Condamnat la 6 ani închisoare de Tribunalul
Militar-Braşov.
Din Ardusat
-Maramureş., n.în 1926.Partizan , arestat şi condamnat pentru
"crima de uneltire contra securităţii statului ". Executat
pe 15 mai 1951, în penitenciarul din Cluj.
Din
Calafindeşti -Suceava .Arestaţi pentru legături cu partizanii lui Vladimir
Macoveiciuc sau pentru participare la revolta ţărănească
din 6 aug.1949, declanşată
contra predării cotelor agricole obligatorii .
Din satul Iliada ,com. Ciclova
Română -Caraş Severin .Arestaţi
în anii 1950-'51 ; torturaţi la Securitatea din
Timişoara ;condamnaţi la
închisoare de Tribunalul Militar-Timişoara.
Au murit în timpul
detenţiei, la Aiud.
Din satul Aurel
Vlaicu , com. Geoagiu -Hunedoara , n.în 1924.Arestatîn 1958, cu un grup
de consăteni consideraţi chiaburi , duşi la penitenciarul
din Cugir, bătuţi timp de 3 luni pentru a fi convinşi
să se înscrie în colectivă (<Ne ducea seara la cercetare
...şi dădeau şi dădeau
>.
În martie 1959, după ce au semnat o declaraţie
că nu vor povesti nimănui prin ce-au trecut ,au fost suiţi
într-o dubă şi duşi în sat.Ajuns acasă, Lazăr
Ştefan a constatat că i se confiscaseră animalele şi
alte bunuri gospodăreşti , iar mama fusese obligată să
se înscrie la colectivă ( sub ameninţarea că , altfel,
nu-şi va mai vedea feciorul .
Din Puchenii Mari -Prahova, n.în
1910.Arestat în 1956 de lct.Petrescu Nicolae şi Ciolpan (Securitatea din
Ploeşti ) , pentru sprijinirea partizanului Petrescu Dumitru- Marinaru.
Condamnat la 10 ani
muncă silnică ( sentinţa nr.40 / 1958 ) de Tribunalul
Militar-Bucureşti .
Detenţia la
Jilava, Gherla şi lagărele din bălţile Dunării.
Din
Rădeşti-Alba, n.în 1920.Arestat la 1 apr.1959 pentru
"difuzarea ştirilor auzite la posturile de radio imperialiste"
, şi îndemnarea consătenilor "de a nu trece la colectivă"
.
Condamnat la 8 ani
muncă silnică ( sentinţa 195 / 6 mai 1959 ); închis la
Gherla , transferat la muncă silnică în lagărele din
bălţile Dunării.
Din Hodiş, com.Holod -Bihor.Arestaţi
în 1956, pentru că găzduiseră 2 ani pe partizanul Iosif
Capotă.Torturaţi în anchetă la Securitatea din Cluj;condamnaţi
la ( ? ) închisoare de Tribunalul Militar-Cluj;detenţia la
Gherla şi în lagărele de muncă forţată din
bălţile Dunării.
Din
Scărişoara, com.Pişcolt -Satu Mare, de 64 ani. Arestat
în toamna 1959 , pentru că a intrat în perimetrul colectivei, arând
şi însămânţând 0,54 ha.
ce fusese a lui.
Condamnat la 4 luni
închisoare ( sentinţa nr.280 / 1960 )
de Tribunalul Popular Secuieni.
Ţărani
ardeleni purtând acest nume , din satul Ticu , com Aghireşti -Cluj
;din satul Satul Mare , com.Secusigiu -Arad ; din Marghita -Bihor
; din satul Bozieş,com Nuşfălău-Sălaj.
Arestaţi,
torturaţi la Securitatea Cluj, Arad, Satu Mare , între 1951-1959 .
Morţi în
detenţie , la penitenciarul Aiud, sau lagărele de exterminare prin
muncă , din Poarta Albă Capu Midia.
Din satul Valea
Mare
, com.Runcu -Gorj.Combatant în război, întors de pe front în 1945 .
S-a alăturat
organizaţiei R.U.I.C ( "Români ! Uniţi-vă împotriva
Comunismului") condusă de Grigore Brâncuşi ( difuza
manifeste ) .Denunţat de un consătean informator al
Securităţii ,
pe 5 mai 1949 a
fost ridicat de la domiciliu şi încătuşat de un
"echipaj" ( lct.Vasile
Goga, plut.Gheorghe Moreanu plut. Moreanu) , împuşcat cu 7 gloanţe , urcat
într-un camion şi dus la spitalul din Tg. Jiu, unde a murit după 3 zile. Cadavrul
a fost dat "dispărut ".
Din satul Topeşti, com Bârseşti (
Vrancea ), participanţi la răscoala ţărănească
din 20-24 iulie 1950,înăbuşită de trupele de Securitate(au fost împuşcaţi Posmagiu Ilie şi
fiul său,Tudor )
/Gheorghe ( ginerele lui Posmagiu )-
a reuşit să fugă, dar a fost prins, condamnat la 25 ani
muncă silnică şi confiscarea averii ( sentinţa nr.723
/14 iul.1951 ) de Tribunalul Militar-Constanţa, în deplasare la
Galaţi.Purtat prin penitenciarele sinistre ale timpului :Gherla ( unde a
fost torturat de echipa
lui Petre Goiciu ), Oradea, Botoşani şi minele din Baia Sprie
.
"Graţiat"
în
1964, cu Decretul 411,s-a întors la cei 6 copii, într-un sat în care
familia şi gospodăria îi fuseseră distruse ( soţia lui,
Anica , fusese şi ea arestată , torturată şi
condamnată )
/ Dumitru şi
Ion
(fraţi )- aresta ţi împreună ; torturaţi la Securitatea din
Galaţi ; judecaţi şi
condamnaţi de acelaşi Tribunal ( sentinţa nr. 723 )
;întemniţaţi la Jilava, Aiud şi minele de plumb din Baia
Sprie.
/ Simion şi Vasile
- arestaţi şi judecaţi în acelaşi lot ( sentinţa 723 )
;întemniţaţi la Jilava, Aiud şi minele de plumb din Baia Sprie.
/ Victor - Arestat pentru
participare la răscoală ; judecat cu "lotul Ionescu
Diamandi " ; condamnat la 12 ani închisoare ( sentinţa
nr.937 / 1 dec.1950 ).
Încarcerat la Gherla, a încăput pe
mâna studenţilor "reeducaţi" ( Cerbu Ion şi Popa Ţanu ) ;
schilodit, a fost
transferat la muncă silnică în minele de plumb de la Baia Sprie.
/Ion -din Teregova -Caraş
Severin.Arestat la 15 martie 1949 , sub acuzaţia participării
la adunările partizanilor din grupul Spiru Blănaru ,şi
depunerea jurământului de aderare.
Condamnat la 5 ani
închisoare ( sentinţa nr.49 / 19 ian.'50 , preşed.col..magistrat Mihai Şerbănescu ) de Tribunalul
Militar-Timişoara.
/ Ion (fiul ) - arestat
o dată cu tatăl , cu aceeaşi acuzaţie; condamnat la
8 ani închisoare ( sentinţa nr.49 ) de acelaşi Complet de judecată
. Deţinut în penitenciarele Timişoara, Jilava , lagărul
Peninsula (unde ,ulterior ,a ajuns deţinut
şi judecătorul Şerbănescu ) şi Gherla.
A murit la scurt timp
după "eliberare" .
/Ileana -funcţionară
în Lugoj , n.în 1921.Arestată pe 8 febr.1949 de Securitatea din
Timişoara ;condamnată la 1 an închisoare în penitenciarul din
Timişoara ;eliberată la 21 ian.1950 , la două zile
după ce tatăl şi fratele ei ( Ion-zis But şi Ion zis Mutu )
fuseseră condamnaţi pentru
implicare în mişcarea de rezistenţă.
Din satul Dulgheru, com.Saraiu
-Constanţa.Implicaţi în
mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.
1.Mihai -arestat pe 7 mai
1950 ;anchetat
-torturat de
cpt.Năstase Sepi de la Securitatea din Constanţa ; judecat
cu "lotul Jipa Nicolae " ; condamnat la 6 ani
închisoare şi confiscarea averii ( sentinţa 311 / 28 aug.1950,
preşed.Şandrea Gh )
La recurs, pedeapsa
a fost redusă la 5 ani temniţă grea ( Decizia 3 131
/10 oct.'50, preşed. col.magistrat I.Negulescu )
2.Niculai -arestat pe 7
mai'50; anchetat-torturat
de cpt.Năstase Sepi
;condamnat la 2 ani închisoare şi confiscarea averii (sentinţa
311 / 28 aug.1950, preşed.Şandrea Gh )
3.Ion -arestat pe 12 mai '50 ; judecat în "lotul
Jipa Nicolae" ;condamnat la 10 ani temniţă grea
şi confiscarea averii (sentinţa nr.311 /28 aug.'50 ) . La recurs,
pedeapsa a fost redusă la 8 ani temniţă grea ( Decizia
3131 / 10 oct.1950 , preşed. col.magistrat Ion Negreanu ).
Detenţia la
Aiud şi minele de plumb Baia Sprie
4.Dumitru- arestat pe 17 mai
1950 ;judecat cu "lotul Jipa Nicolae "; condamnat la
8 ani temniţă grea şi confiscarea averii ( sentinţa
nr.311 / 28 august 1950 , preşed. col.magistrat Şandrea Gheorghe ), de Tribunalul Militar
-Constanţa, pentru "crimă de uneltire contra ordinii sociale
" . La recurs, pedeapsa a fost redusă la 6 ani temniţă
grea ( Decizia 3131 / 10 oct.1950 , preşed. col.magistrat Ion Negreanu
).
Detenţia în
penitenciarele Constanţa, Jilava, Peninsula şi Gherla.
5.Gheorghe - arestat pe 8
sept.1950 ;judecat cu "lotul Ploscaru Stere " ; condamnat
la 7 ani muncă silnică (sentinţa nr.497 / 1 dec.1950 ,
preşed.Şandrea Gh. );la recurs, pedeapsa i-a fost redusă la 5
ani închisoare (Decizia 481 / 7 martie 1951, preşed.cpt.Radu
Emanoil )
Rearestat la 20 mai '58 ;
judecat cu "lotul Vătăşelu Nicolae" ; condamnat
la 20 ani muncă silnică şi confiscarea averii ( sentinţa
nr.13 /2 febr.1959 - preşed.Adrian
Dumitriu ) de Tribunalul Militar al Regiunii a II-a
Militară -Bucureşti ,pentru "crima de uneltire contra ordinii
sociale"
6.Petre - arestat la 20 mai
1958 ; condamnat la 20 ani muncă silnică de Tribunalul Militar
Constanţa ;graţiat în 1964 , cu Decretul 411
Din com.Mihai
Kogălniceanu - Constanţa .Implicaţi în mişcarea de rezistenţă din
Dobrogea
/Gheorghe -ţăran
, arestat în iul.949 ; judecat şi condamnat la 20 ani
muncă silnică (Sentinţa nr.422 /oct.'50,
preşed.Şandrea Gheorghe ) Executat pe 10 martie 1950 , în
penitenciarul Timişoara ,din Ordinul nr. 10 007 dat de Nicolski
.Înregistrarea decesului, după 7 ani .
/Ion -notar , arestat
şi condamnat la 18 ani închisoare în acelaşi proces ; închis la Aiud , transferat şi
executat la Timişoara, pe 10 martie '50 ( din ordinul lui Nicolski )
Din
Găgeşti -Vaslui.Între decembrie 1957-ianuarie 1958 , împreună cu
Sava Teodor, Iovu Nicolae, Lascu Nichifor ş.a., s-a retras din CAP îndemnând
consătenii să-i urmeze exemplu .
Autorităţile
locale au înaintat cererile conducerii
de partid .A fost arestat ; torturat în anchetă ; condamnat la 8
ani muncă silnică ( sentinţa nr.329 / 22 iulie 1958 ).
Sentinţa a
fost casată , în urma "recursului în supraveghere" , pe
21 nov.1967.
Din Agighiol , n.în
1925 ,în com.Valea Nucarilor( Tulcea ).Implicat în mişcarea de partizani
din Dobrogea .Condamnat la 13 ani închisoare ( 1952 ) , a reuşit
să evadeze şi să se refugieze în Delta Dunării (
iul.1952 ) . Într-o confruntare cu Securitatea , a împuşcat doi
miliţieni .
A fost prins în
casa unui prieten din Agighiol şi împuşcat pe 14 oct.1952.
Ţăran
înstărit, considerat chiabur, din satul Orosia , com.Cuci (Mureş ).
Arestat în 1950, de Securitatea
Turda , pentru împotrivire la colectivizare .La
ordinul Securităţii din Cluj, mr.Kovacs a format o echipă din 3 securişti care l-au
executat la marginea comunei , pe 3 aug.1950, pentru a folosi de exemplu
altor recalcitranţi.
Deşi
executarea "chiaburului" i-a înspăimântat şi s-au
înscris în colectivă, nu se duceau la lucru.Într-un Raport al unui securist , se scria : < cei din satul Odverem
au vândut vitele în loc să le predea , cei din Şoimuş
s-au manifestat împotriva colectivei , iar cei din satul Cacova Ierii au
refuzat să ducă inventarul viu şi mort la cooperativă
şi doar 12 săteni veneau la lucru , fără tragere de
inimă .>( Cf.Cicerone Ioniţoiu , Dicţionar
).
Din com.Eschibaba (
Tulcea ).Partizan din gruparea Iancu Beca ( pădurea Babadag
).
Arestat în 1949 ; judecat
cu "lotul Fudulea Nicolae " ; condamnat la 4 ani
închisoare grea, pentru "deţinerea de broşuri interzise
" ( sentinţa nr.186 / 2 iunie
1950 , preşed.col.magistrat
T.Negreanu ) Închis la Gherla şi lagărul Poarta Albă .
Ţăran ,
respectiv brigadier silvic, din satul
Voitinel ,com.Gălăneşti ( Suceava ) .
Partizani din
"grupul Vladimir Macoveiciuc
"( care au luptat în Bucovina contra ocupantului sovietic înainte şi după 23 august '44 ).Arestaţi
şi condamnaţi în 1945.
-Leucuţia
,Matei / Elena-soţie / Cornel -fiu /
Ţăran
înstărit ("chiabur" ) din satul Coroi ,com.Craiva (Arad )
.Participant la revolta ţărănească din iul.'49 .Arestat
pe 3 august din ordinul prefectului
Petre Belea ; torturat şi împuşcat la postul de
jandarmi din comună .Cadavru a stat expus 3 zile la marginea
satului .
/Soţia şi
fiul -arestaţi pe 12 sept.'49 ; torturaţi la Securitate( de mr.Terebencea şi cpt.Snelbach )
pentru a da
informaţii despre cei fugiţi din sat ; condamnaţi la 10 , respectiv 5 ani închisoare .
-Levandovschi
,Nicolae Gh.
Pădurar. N.în 1896, în oraşul Bălţi,stabilit în
judeţul Argeş.Arestat la 9 apr.1951, pentru că, înainte
de 1944, denunţase la Siguranţă un grup de comunişti din
Orhei.
Condamnat la 3 ani
închisoare , a murit în detenţie la Aiud,
pe 31 ian.'54 .
Ţărani
din satul Vâlcele de Sus, com.Vâlcele (Olt ) .Împuşcaţi de Securitate pe 15 ian.1951,în timpul revoltei
ţărăneşti împotriva colectivizării.
Din Orbeasca
(Teleorman ), n.în 1945. În 1962 , a fost condamnat la 1 an închisoare (
sentinţa nr.14 / 19 ian.1962 ) , pentru că ,în sept.1960 ( avea 15
ani ! ) ,scrisese un manifest în care elogia pe americani şi
îndemna consătenii să nu se înscrie în colectivă.
Fost primar în satul
Roşcani, com.Liteni ( Suceava ) , n.în 1905( tată a 6 copii minori)
Arestat la 3 august 1950,
împreună cu preotul satului, pentru ascunderea învăţătorului
Vasile Cămăruţă.Torturat în anchetă la
Securitatea Suceava ; judecat în procedură de urgenţă de
Tribunalul Botoşani ; condamnat la 1 an închisoare ; a murit în
detenţie, după 3 săptămâni , la 1 sept.'50, din cauza torturilor
.
Ţăran
gospodar de frunte din com.Cuza Vodă ( Iaşi ) ,absolvent al Şcolii
de Arte şi Meserii.
Împuşcat de comuniştii
(?) din comună pe 19 iul.1947.
Soţia cu
copiii alungaţi din gospodărie ,iar averea
prădată şi împărţită între
autorităţile comunei .
Din com.Breaza (
Suceava ), n.în 1937.Partizan în "grupul Ion Rotărescu".
Arestat pe 30 iulie 1954;torturat
în anchetă la Securitatea din
Suceava; condamnat la 19 ani muncă silnică . Închis în
penitenciarul Gherla ,transferat la muncă forţată în
bălţile Dunării .
"Graţiat
" pe 16 iunie 1964, cu Decretul 310 .
Din
Bolvaşniţa (Caraş Severin ) .Arestaţi în februarie
-martie 1949 ,pentru găzduirea av.Ion Târziu şi ing.Aurel Vernichescu
( urmăriţi de Securitate ) .Torturaţi la Securitatea din
Timişoara ;
condamnaţi la
6
( tatăl ) ,respectiv 5 şi 4
ani ( fiii ) închisoare,pe care au executat-o la Gherla, Jilava şi
lagărul Peninsula.
Din
Drăgoeşti (Olt ), combatant în războiul 1941-'44.
Participant la
revolta ţărănească din comună,din 7 iul.1950 , a fost
considerat "şef de rebeliune" .
Arestat ;bătut
timp de 9 luni în anchetă la penitenciarul Jilava;condamnat la 5 ani
închisoare.
Detenţia în
lagărul Peninsula (până la închiderea lucrărilor de la
Canal ) , apoi la Aiud şi minele de plumb de la Baia Sprie.
Eliberat în iulie 1955, a refuzat să se înscrie în colectivă,
crescând animale ,pentru supravieţuire.
A făcut parte
dintr-un grup de partizani condus de dr.Wuk , în zona Zorleanţu
Mare (Caraş Severin ) .După arestarea doctorului, împreună cu
Ion Beg , au continuat lupta cu Securitatea .
Au fost prinşi
şi arestaţi .Beg a fost executat în 1960, iar Lobi Iosif a
dispărut fără urmă.
[ LD: un "caz "
care , dacă n-ar fi fost o nenorocire pentru bietul om, ar stârni hazul ca
în basmele populare :<Bate calul, să priceapă măgarul !
> ]
Din satul Aurel
Vlaicu , com.Geoagiu ( Hunedoara ).Arestat pe 7 ian.1959, cu scopul de a
speria recalcitranţii la colectivizare
; torturat în anchetă la Securitate ; eliberat pentru
a povesti prin ce a trecut.
Cioban din Sadu (Sibiu ) .Arestat
în 1949 ;torturat în anchete la Securitatea din Sibiu ca să "mărturisească"
ce ştie despre partizani .
Pădurar în Putna ( Suceava
) Arestat în mai 1950 ,de ofiţeri din Miliţia oraşului
Rădăuţi , sub acuzaţia că a avertizat partizanii Motrescu şi
Cenuşă asupra posturilor de pândă instalate pentru prinderea
lor.Bătut cu bestialitate în anchetă ( de plt.mj.Dobrotă T. ); obligat
să semneze declaraţii scrise de anchetatori, la proces a declarat
că a fost forţat la Miliţie să semneze .
Condamnat la 3
luni închisoare cu suspendare
(sentinţa nr.763 / 26 sept.1950 ) , pentru "deţinere de
armament "
Din Ulmu ( Suceava
).Partizan din "grupul Maruseac Petre " care , înainte şi după 23 august
'44, a acţionat împotriva trupelor sovietice ocupante din Bucovina.
Arestat în 1946 sub
acuzaţia de " crimă de asociere în scop de uneltire împotriva
ordinii şi intereselor statului" , a murit în timpul
procesului instrumentat de Curtea Marţială a Comandamentului 4
Teritorial ( cf.sentinţei nr.1 188 / 21 sept.1946 )
Din Ciuperceni ( Teleorman )
Participant la revolta ţărănească din 4 iulie 1950,
din Siliştea .
Arestat şi
judecat în "lotul înv.Marin Ionescu" .Condamnat la
închisoare.
Din Reteviş (Arad ) , n.în
1913.Partizan din "grupul Gligor Cantemir ".
Împuşcat pe 26 oct.1950 de
trupele Securităţii , în confruntarea de la Păiuşani ,
com.Chisindia .
Ţărani
din Drăgoeşti (Ialomiţa
),unde a izbucnit o revoltă ţărănească(7
iul.'50 )
/Vasile Radu - în timpul revoltei
se afla în Bucureşti ."Ridicat " de Securitatea din cartierul Vitan ;dus la
sediul Securităţii de pe str.Polonă; torturat pentru
a-şi declara "motivul arestării ".
Închis la Jilava, unde a
aflat ulterior că a fost condamnat la 6 ani închisoare.
"Eliberat
" pe 28 oct.1956 , nu a mai găsit nimic acasă (averea şi
familia ), urmându-şi tatăl şi soţia la cariera de
piatră "Cuza Vodă " (Dobrogea )
/Vasile
(tatăl ,de 80 de ani ):pedepsit ,în 1950 ,la muncă silnică
la cariera de piatră "Cuza Vodă" /Floarea
(soţia, cu 4 copii minori ):pedepsită, în 1950 , la muncă
silnică la aceeaşi carieră .
Din satul
Fădimac, com.Balinţ ( Timiş ) , n.în 1914.Arestat la 16
febr.'49, pentru legături cu partizanii din "grupul col.Ion
Uţă " ;torturat la Securitatea din Timişoara
; condamnat la 10 ani închisoare ( 25 iunie '49 ) de Tribunalul
Militar-Timişoara.
Ridicat şi
executat pe 2 aug.'49 , din ordinul
lui Nicolski.Ca şi în cazul celorlalţi -executaţi din
ordinul lui Nicolski - înregistrarea
decesului ( nr.101 / 14 aug.'57 ) s-a făcut după 8 ani , într-un registru
secret de stare civilă de la primăria Timişoara.
Din Ulma ( Suceava
).Partizan în "grupul Maruseac " (care a acţionat
împotriva trupelor sovietice în înaintare , pe teritoriul Bucovinei ) .Condamnat
pe 21 sept.1946, pentru " crimă de asociere în
scop de uneltire împotriva ordinii şi interesului statului ".
Din Săcele (
Braşov ) , n.în 1932 .Arestat în 1951;pedepsit la muncă
silnică la Canal( Salcia )
omorât în
bătaie pe 28 ian.'53 (băgat în
carceră în pielea goală şi lovit cu parul de brigadierul Popovici ,
din ordinul lct.Popa )
Din satul Greci
,com.Mateeşi ( Vâlcea ) .Participant la revolta din comună
împotriva colectivizării.S-a spânzurat pe 16 ian.'61 ,pentru a nu apuca chinurile
şi umilinţa arestării.
Din Horodnicul de
Jos (Suceava ) Partizan în "grupul
Maruseac " (care a acţionat împotriva trupelor sovietice în
înaintare , pe teritoriul Bucovinei ) .Arestat de NKVD în oct.'44 ;
torturat în anchetă ; condamnat la 10 ani muncă silnică
de un Tribunal Militar Sovietic.
Deportat în URSS, în lagărele
din Siberia , a fost declarat "dispărut ".
Ţăran întovărăşit,fost "chiabur"
( 4,5 ha ) , fost membru PNL , din satul
Sticlăria , com.Scobinţi, r.Hârlău, reg.Iaşi.Arestat
şi condamnat în 1952, de Tribunalul
Hârlău, pentru "sabotaj
economic" ( nepredarea cotelor ).
Rearestat pe 3 oct.1959,ca fost
primar liberal.Torturat la Securitatea din Iaşi ; condamnat la 8
ani închisoare şi confiscarea averii personale ( Sentinţa
nr.181 /1 apr.'60 ) de Tribunalul Militar-Iaşi pentru "uneltire
contra ordinii sociale "
(art.209 şi 25 C.P.)
Cităm din
sentinţă :<Inculpatul [...]discuta duşmănos la
adresa regimului democrat-popular , afirmând că astăzi se
trăieşte greu la noi în ţară şi că nu
există libertate.[...] Manifestări duşmănoase
inculpatul a avut şi cu privire la socializarea agriculturii , afirmând
[...] că încă nu e bine , că "cei din partid sînt
nişte hoţi , că iau averea de la oameni" [...] >
A murit în
penitenciarul Botoşani, pe 15 ian.1961, din cauza regimului de
tortură la care a fost supus.
Soldat
-ţăran ,n.în Socrujeni ( Suceava ).Combatant pe frontul de Răsărit
,căzut prizonier în URSS.Repatriat, a fost arestat pe 7
sept.1959 ;torturat la Securitatea din Suceva ( forţat să
semneze declaraţii infamante la adresa potenţialului militar
şi privind colhozurile din URSS ) ; condamnat la 6 ani muncă
silnică ( sentinţa nr. 606 / 22 oct.1959 );trimis la muncă
forţată în bălţile Dunării.
Din com.Cicârlia (
Constanţa ) , n.în 1915.Implicat în mişcarea de rezistenţă
din Dobrogea.
Arestat pe 9 oct.1949; torturat
la Securitatea din Contsnţa ; judecat în "lotul Pricop Stan
"
condamnat la 12 ani
temniţă grea , 5 ani degradare civică şi confiscarea
averii (sentinţa 22 /12
ian.1950, preşed.
mr.magistrat Şandrea Gheorghe ) de Tribunalul
Militar-Constanţa .
A murit în timpul
detenţiei , la 23 martie 1952.
Din satul Obreja,
com.Mihalţ ( Alba ) .Arestat în martie1949 ; torturat în
anchetă la Securitatea din Sibiu ( echipa lui Gh.Crăciun ), pentru a declarat
legăturile cu partizanii conduşi de Nicolae Dabija.A murit în
timpul anchetei , după 2 săptămâni de bătăi
şi tortură.
Din Pescari ,
com.Gurahonţ (Arad ).Partizan în "grupul Gligor Cantemir "
.Rănit şi prins în ciocnirea cu securiştii (la moara din
Iosăşel , 1950 )..Torturat în anchetă la Securitatea di
Timişoara ; condamnat la 10 ani închisoare.
Cioban în
com.Maglavit-Dolj.Renumit în deceniul interbelic pentru
revelaţia mistică
a întâlnirii cu Dumnezeu -"minunea
de la Maglavit " - devenită subiect senzaţional de
presă, exploatată de preotul Bobină din comună , de
biserica ortodoxă şi de unii politicieni.
Arestat în 1950 ; anchetat
la Securitatea din Craiova ; semnalat în penitenciarul Jilava.*
-------------
*Mărturie:"În august
sau sept a venit Securitate şi l-au dus " . Spusese la
consăteni că în septembrie va
spune " vorba aceea mare "N.a mai spus-o. ! A fost chinuit cu şocuri electrice .
În 2009, la
Maglavit, a fost sfinţită biserică nouă. (Realitatea TV, 20
iun.2009 )
Ţărani
din Maramureş, luptători activi contra ocupantului
sovietic care intenţiona să anexeze
Maramureşul, Ucrainei, în 1944 .
/ Laslo : arestat de NKVD,în
febr.1945 , într-un grup numeros de români opozanţi .
Duşi la muncă silnică în lagărul
maghiar Ujgorod .
/Paul : participant la revolta
ţăranilor maramureşeni (asaltul podului de pe Iza )din 5
martie 1945 ) Arestat
de Miliţia ucraineană .
-Maceac,Marin
N.în 1888 , în
satul Beilic, com.Ion Corvin (Constanţa ) .Membru PNŢ.Arestat
la 24 mart.'54; torturat la Securitatea din Constanţa ;condamnat
la 5 ani închisoare ,Tribunalul Militar -Constanţa.
Familie greu
încercată în perioadă,nepoţi ai fruntaşului ardelean
Ştefan Cicio Pop.
Patru fraţi şi un
nepot ,din satul Bucium Nuntari (Alba ),implicaţi în lupta de
partizani condusă de Nicolae Dabija.
/ Alexandru -în 1949, a
coborât în sat pentru a-şi muta soţia şi copilul
(persecutaţi ).Surprins de doi miliţieni , i-a împuşcat şi
a fugit.Urmărit, a fost prins şi împuşcat în 1951 , la
marginea comunei Maşca.Soţia l-a îngropat după câteva zile în
com.Lupşa.
/Traian-Scăpat din
încercuirea Securităţii în 1949, s-a refugiat în com.Brad.Prins
şi arestat după un timp,a fost anchetat cu duritate la
Securitatea din Sibiu , de cmd.Gh.Crăciun.
Condamnat la moarte , a fost executat
pe 17 aug.1950, în Dumbrava Sibiu .
/Viorel- prins şi
arestat de Securitate în com.Sânnicolaul Mare (Timiş ) , în 1951.
Condamnat la
închisoare; trimis la muncă forţată la Canal unde a murit
pe 18 febr.1952.
/Eugenia şi
Tereza -au fost arestate şi anchetate din cauza fraţilor.
/Nicolae- fost
angajat al Siguranţei (cu misiunea de a urmări activitatea
comuniştilor ,printre alţii ,şi pe Ana Pauker ).Pensionat în 1945, a revenit
în comuna natală.
"Supravegheat"
ca "duşman al poporului" de activistul comunist din
comună, în 1948 , împreună cu cei trei fraţi, s-a refugiat în
munţi , alăturându-se partizanilor conduşi de Nicolae
Dabija.
Pândit
,urmărit, pârât,implicat într-o serie de ciocniri cu poliţişti
şi securişti, a revenit pe ascuns în Bucureşti .Depistat de Securitate
în 1952, a fost surprins acasă şi împuşcat
împreună cu fetiţa sa de 4 ani .Corpurile au fost ridicate
şi arse la crematoriu .
/Titus Onea
( nepot ) -student la Facultatea de Medicină din Cluj, n.în 1925, în Roşia
Montana Prins şi arestat pe 26 martie 1949 ;torturat în
anchetă la Securitatea din Turda şi Sibiu ;
condamnat la moarte ; executat pe
28 oct.1949, în Dumbrava Sibiu .
Partizan în grupul de rezistenţă
bucovinean, condus de George Motrescu .
Arestat în febr.1959 ;torturat
la Securitatea din Suceava şi Iaşi ; judecat în "lot"
cu Mihalache Dragomir, Poenaru Petre, Tironeac Teodor ş.a.; condamnat
la închisoare (sentinţa nr.428 /22 iul.1959 ) de Tribunalul
Militar-Iaşi ( în deplasare la Botoşani ).Detenţia la Gherla
şi lagărele de muncă forţată din bălţile
Dunării.
Partizan din grupul de
rezistenţă condus de Nic.Dabija.
A reuşit să scape din încercuirea Securităţii ( 2
martie 1949 ) şi a stat ascuns la fam.Bâr Nicolae (din satul Vârtop , com.Roşia Montana -Alba ).Prins
şi împuşcat la marginea satului , după un an şi
jumătate.
6 membri ai unei
familii bucovinene cu destine frânte .
/Vladimir -n.în 1906, în
satul Voitinel ,com.Gălbeneşti-Suceava. Conducătorul unui
grup de partizani bucovineni care a acţionat împotriva trupelor
sovietice ocupante, înainte de 23 august
1944.[ În primăvara anului 1944, a distrus într-o ambuscadă Statul
Major al unei divizii sovietice ,fiind decorat de armata germană,
apărându-i fotografia în ziare.]
Manole Bodnăraş (fost fotograf, devenit
şef al Siguranţei în Bucovina )a multiplicat fotografia şi
a dat-o tuturor
agenţilor Siguranţei pentru a-l prinde. Descoperit în urma
unei delaţiuni ,a reuşit să scape ,dar soţia şi
copilul (Victor ) au fost arestaţi şi torturaţi de NKVD
( sept.'45 ) .
Pe 8 iul.1946, plt.de jandarmi Alex.Scripa l-a pândit ,
rănit şi împuşcat mortal
, în com.Vicov .
Atunci a ars de viu
cumnatul său (Ştefan Velescu ) şi alţi 7 partizani , în
casa incendiată.
/Silvestru -n.în 1926 , s-a
alăturat tatălui său în lupta de rezistenţă.
Pe 6 febr.1947,Tribunalul
Militar din Iaşi ( preşed.de Complet, col.Dobrogeanu Victor ) a judecat
un retro-proces ,format dintr-un
lot de 10 acuzaţi ( în care figurau tatăl -decedat, bunicul-în
boxă şi fiul absent ).Silvestru a fost condamnat la muncă
silnică pe viaţă în contumacie (Sentinţa nr.231
/6 febr'47 ).Dat în urmărire ,a fost arestat în primăvara '47,
torturat cu sălbăticie în anchetă ,rejudecat şi
recondamnat de acelaşi tribunal ( sentinţa nr. 487 / 6 iun.1950 )
.
Închis la Galata ,
Suceava şi Gherla ; "graţiat" în 1964, cu Decretul
411 ;omorât pe 25 august 1969, într-un accident regizat de
Securitate .( cf.Cicerone Ioniţoiu, op. cit )
/Domnica -fiica partizanului Ion
Coroamă, soţia partizanului Vladimir Macoveiciuc , mama partizanului
Silvestru Macoveiciuc. Născută în 1908, în satul Voitinel, com.
Gălbeneşti -Suceava .
Arestată pe 8 sept.1945,
împreună cu fiul cel mic -Victor-
în urma denunţului partizanului Tudosi Simion ( împuşcat ulterior de Vladimir
Macoveiciuc pentru trădare ) .Torturată în anchetă la
penitenciarele din Câmpulung Moldovenesc şi Suceava de agenţi ai NKVD ,
pentru a-şi denunţa tatăl, soţul şi fiul cel mare.
/Coroamă, Ion
-partizan, socrul lui Macoveiciuc Vladimir .Arestat,
judecat şi condamnat de
Tribunalul Militar-Iaşi ( sentinţa nr.231 / 6 febr.'47 ).
Ţăran din
jud.Satu Mare .Arestat şi torturat la Securitate ;condamnat la
închisoare de Tribunalul Militar Cluj ( sentinţa nr.1 / 5 ian.1959 ),
având în Completul de judecată pe Onuţiu Ion ( procuror ) şi maior magistrat
Văleanu Simion ( preşed. )
Ţăran
înstărit din satul Bulci, com.Bata -Arad.Arestat în 1952, pentru a fi
folosit în procesul urzit lui Lucreţiu Pătrăşcanu ,
ca "om de acţiune " al acestuia ( într-o combinaţie
înscenată cu Ion Mocsonyi Stârcea , Mircea Birtaş şi alte
persoane,pregătind două căruţe cu armament în aşteptarea "venirii americanilor" )
Ţăran
n.în 1919 , în com.Miroslăveşti -Iaşi.Fondatorul
organizaţiei anticomuniste "Frontul Patriei" ,
formată din consăteni .Dat în urmărire de Securitate
pentru participare la revolta ţărănească din satul Boureni
. Prins şi împuşcat pe 9 oct.1951, în pădurea de
lângă com.Moţca.
Din satul
Rogojeşti, com.Mihăileşti -Botoşani .Arestat pe 6 aug.1949 ,
cu un grup de consăteni , pentru că s-au revoltat împotriva şefului de post ( Vârgolici
) care trăsese cu pistolul în ţăranii adunaţi la
primărie.Torturat în anchetă la Securitate ; condamnat
la închisare "pentru instigare" ; închis în penitenciarul
Suceava .
Ţăran din
Şoimuş -Hunedoara .Omorât cu baioneta , de un soldat sovietic
,la 3 sept.1945.
-Maliţa
,Gheorghe T ./ Maliţa ,Ion [al Clopaciului ]
Ţărani
din Apateu-Arad. Securitatea a
acţionat pe baza unui Ordin secret al MAI ,din 2 aug.1949 , care a
cerut <restabilirea ordinii cu orice preţ ,în
regiunile bântuite de răscoale.>
/ Gheorghe- n.în 1898 ;participant la revolta din
comună ( 1 aug.1949 ) împotriva cotelor agricole.Arestat
;împuşcat în timpul transportului spre Securitatea din Timişoara
, sub acuzaţia de "tentativă de fugă de sub escortă"
/Ion- n.în 1924 ;membru
al unei organizaţii care a încercat să ajute pe ţăranii
răsculaţi , urmăriţi de Securitate , să se se
ascundă în munţi .Arestat ; condamnat la 5 ani închisoare .
Ţăran din
Medjidia, n.în 1887 , în com.Seimeni-Constanţa, implicat în mişcarea
de rezistenţă din Dobrogea.Arestat în 1951 ;condamnat la
moarte de Tribunalul Militar -Constanţa .
Neexecutat
,pedeapsa a fost comutată ulterior în muncă silnică pe
viaţă .
Pe 31 martie 1952,la
mai puţin de un an, a murit în
lagărul Poarta Albă.
Ţăran din
Ghighera-Dolj.Arestat pentru nerespectarea Planului de
însămânţări .
Condamnat la 6 luni
închisoare şi confiscarea averii , de Tribunalul -Craiova, prin
aplicarea Decretului nr.183 /30 apr.'49.
Din
Tropaisar-Constanţa.Implicat în mişcarea de rezistenţă din
Dobrogea .Arestat la 20 iul.1949;
torturat în timpul anchetei
la Securitate,de echipa lui Nicolae
Doicaru ; condamnat la 8 ani închisoare (sentinţa nr.553 /
13 oct.'49 , semnată ca preşed.col. de Pavelescu Constantin ) de Tribunalul
Militar-Constanţa.Închis la Jilava şi Gherla.Mort în
detenţie, pe 11 febr.1951.
Tată şi
fiu ,ţărani înstăriţi ("chiaburi" ) din
Bîrseşti -Putna ,iniţiatorii şi conducătorii organizaţiei "Vlad
Ţepeş II " în
comuna Bîrseşti -Putna.Dacă luăm de bună motivarea din sentinţa Tribunalului
Militar - Galaţi, în noaptea de
23/24 iul.'50,plănuiseră în satul Bârseşti < o acţiune
armată contra orânduirii sociale existente în sat [...] prin înlăturarea
organelor administrative şi prin arestrarea membrilor de partid
şi ocuparea postului de miliţie, Sfatul popular, Ocolul silvic
şi a poştei >
Condamnaţi la
moarte şi confiscarea averii ( Sentinţa nr. 723 / 18
iul.'51 ) pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale şi
securităţii interne " ( cf.art.209 C.P. ,combinat cu art.1
din Decretul -Lege 199/ 1950 )
Ţărani din satul Puchenii
Moşneni, com. Puchenii Mari-Prahova .Arestaţi în dec.1956,
pentru găzduire (sau sprijinire cu merinde ) a partizanului Petrescu
Dumitru Marinaru.
Torturaţi la
Securitatea din Ploeşti ; condamnaţi la închisoare .
Ţărani
din Băişoara-Cluj ,luptători partizani în grupul cpt.Ionescu
Diamandi.
/Vasile şi Victor
- împuşcaţi pe 6 august'49,
în comuna natală , de Vacs
Mihai ( şeful Securităţii din Turda )
/Grigore- arestat ; judecat
cu "lotul Diamandi" ; condamnat la 3 ani închisoare
( sentinţa nr.937 /1 dec.1950 ) de Tribunalul Militar-Cluj.
Ţăran din
satul Sălniţa , com.Vima Mică (Maramureş ) .Arestat în
nov.1949 , pentru "atitudine duşmănoasă faţă
de regim" .Executat pentru intimidarea ţăranilor , (împreună cu consăteanul Ciocan
Ion ), la marginea satului, de subofiţerii Dobondi Ludovic şi Tomşa Augustin,din
ordinul lui Nicolae
Briceag (şeful Securităţii Someş ).Cele
două trupuri au fost lăsate 3 zile în drum,după care au fost
îngropate de săteni la locul execuţiei .
Ţăran din
Niculiţel -Tulcea.Urmărit de Securitate pentru împotrivire la
colectivizare .
În 1952,
încolţit, a scăpat dintr-o încercuire împuşcând pe lct.Iancu Iuga şi serg.Haiş.
Prins şi
arestat pe 10 nov.1953 ;torturat în anchetă la
Securitatea-Constanţa ;condamnat la moarte de Tribunalul Militar
-Constanţa ;executat în penitenciarul Constanţa (împreună
cu Andrei Lefterache şi Ghiţă Pop )pe 16 iun.1954.
Ţărani,
fraţi ,din com.Cerchezu -Constanţa , implicaţi în mişcarea
de rezistenţă din Dobrogea.
Arestaţi pe 26 aug.'48 ; judecaţi
cu "lotul Gheorghiu Ion " ; condamnaţi la 20 ,
respectiv 25 ani muncă silnică (Sentinţa nr.814 /20
dec.1948-preşed Completului, col.Pavelescu Constantin ) de Tribunalul Militar-Constanţa.
Pe 16 apr.1958,
Mare Gheorghe a fost rearestat , condamnat la muncă silnică
pe viaţă
( sentinţa
nr.18 /2 febr.1959 ) , de acelaşi tribunal ( va fi
"graţiat" în 1964 ).
Ţăran din
satul Căciulaţi ,com.Secueni -Neamţ, n.în 1922 .Tată a 6
copii .
Arestat în 1961, pentru că însămânţase terenul ( 0.64 ha ) ce-i fusese luat cu forţa la
colectivă.
Bătut în anchetă la
Securitatea Bacău ;condamnat la 6 luni închisoare (Decizia
nr.3816 /1961 ) de Tribunalul Regional Bacău .
Ţărani
bucovineni, partizani în grupul Maruseac Petre (acţionând
şi înainte de 23 aug.'44 )
/Petre ( din Izvoarele
Sucevei )- prins , arestat şi omorât în timpul anchetei (sept.'46 )
;condamnat (post mortem ) la închisoare de Curtea Marţială
a Comandamentului Teritorial -Iaşi
(Sentinţa nr.1188 / 24 sept.46, preşed.lct.col.Ieronim Popescu
),pentru "crima de asociere contra ordinii şi intereselor statului
"
/Vasile (
din Ulma )- arestat în 1946 ; achitat de aceeaşi Curte
Marţială ,în acelaşi proces , de acelaşi preşed.) Rearestat
pe 1 oct.1953 ; condamnat la 15 ani închisoare .
A murit la Gherla,
pe 3 aug.'54.
-Marin, Constantin
Ţăran din
com.Dor Mărunt (Călăraşi ) , n.în 1895.Arestat la 8 oct.1958 ;torturat
în anchetă la Securitatea din Bucureşti ( Uranus ) ;condamnat
la 6 ani închisoare ( sentinţa nr.634 / 1960 ) de Tribunalul
Militar-Bucureşti ; Detenţia la Jilava, Poarta Albă şi
penitenciarul Botoşani . "Graţiat" cu Decretul
410 din 11 ian.1963.
Ţăran din
Mărgineni, com.Valea Mare -Vâlcea , n.în 1899 .Arestat la 28 aug.1958 ;torturat
în anchetă la Securitatea -Craiova ; condamnat la 10 ani închisoare pentru "împotrivire la colectivizare
şi agitaţie publică " de Tribunalul Militar-Craiova.A
murit pe 12 iul.1960, în detenţie.
Ţărani din
organizaţii politice agreate de regim : Frontul Plugarilor şi UTM.
/Ion 1: ţăran
din Mogoşani -Dâmboviţa,membru în Frontul Plugarilor .Arestat
în ian.'48, pentru că ,la percheziţie, i s-au găsit ziare
vechi cu portretele regelui Mihai.
/Ion 2 : ţăran
din Movileni-Galaţi ,membru UTM.În 1956, a redactat şi răspândit
manifeste în care îndemna ţăranii să refuze înscrierea în
colectivă .Arestat pe 26 iun.1956 ;torturat în anchetă
la Securitatea din Galaţi ;condamnat la 10 ani închisoare
(sentinţa nr.505 /1959 ) de Tribunalul Militar-Constanţa ( în
deplasare la Galaţi ) ; pedeapsă executată în bălţile
Dunării.
Ţăran
din Magula, com.Tomşani-Prahova.Arestat
, bătut la Securitatea din Ploieşti, pentru că,pe 26 sept.1948 ,a
tras clopotele bisericii pentru a avertiza consătenii
răsculaţi contra colectivizării forţate, că se apropie
trupe de jandarmi
chemate de comunişti.
Cojocar în
Lieşti-Galaţi , n.în 1900, în Păuneşti-Vrancea.Pe 18
ian.1958, în timpul unei şedinţe CAP,a strigat :<Jos
colectiva! Jos lanţurile! Vrem
libertate,vrem cereale şi pământul înapoi ! >.Arestat
pe 20 ian.'58 ; condamnat la 8 ani închisoare ( Sentinţa nr.162
/ 27 mart.'58 ), pentru "uneltire contra ordinii sociale" , de Tribunalul Militar-Galaţi .
Ţăran din
com.Mogoş -Alba.Arestat la 11 mart.1949 , după descoperirea
ascunzătorii partizanilor din grupul col.Dabija Nicolae; torturat la
Securitatea-Sibiu ; condamnat la 5 ani închisoare de Tribunalul Militar
-Sibiu,pentru "sprijinirea partizanilor" .Trimis la muncă
forţată în lagărul Peninsula.
Ţăran din
Teregova-Caraş Severin,n.în 1923.Partizan din "grupul Spiru
Blănaru"(din oct.1948 )A reuşit să scape din
încercuirea Securităţii la Cracul Stanei ( ascunzătoarea partizanilor în
sălaşul lui Laitin Pavel ).Prins şi arestat pe 7
mart.1949 (de cpt.Dicescu
şi sublct.Giughici Rista). Condamnat la moarte pe 25 iun.49
,de Tribunalul Militar-Timişoara ( preşed. col.magistrat Ştefănescu Mihai ) .Executat în Pădurea Verde
-Timişoara ,pe 16 iul.'49.
Ţăran din
Costeşti-Argeş , n.în 1896.Arestat de Securitate pentru că
(fără să-i cunoască ) a luat cu căruţa şi a
dat două pâini partizanilor Voican
Ion şi Şerban Ion .
Condamnat la 12 ani
muncă silnică ( Sentinţa nr. 60 / 5 iun.'58 ) de Tribunalul
Militar-Bucureşti.
Ţărani
din Dobroteşti-Teleorman .Participanţi la revolta din comună
împotriva colectivizării (martie 1961 ) , arzând cererile de înscriere ,
luate sub ameninţare .
Arestaţi ;
condamnaţi la 5 , respectiv 3 ani muncă silnică .
Eliberaţi pe 6
apr.1962, pe baza Ordinului 10 102
a M.A.I. (înainte de a fi declarată oficial "victoria
colectivizării " )
Ţăran
din Lunca, com.Baia de Criş
-Hunedoara. Arestat pe 24 apr.1953, pentru sprijinirea partizanilor din
"grupul Blăgăilă Ion " .Torturat în anchetă la Securitatea din
Timişoara ( de lct.Ghiţă
Traian ); condamnat la închisoare de Tribunalul
Militar-Timişoara.
Ţăran
înstărit -"chiabur" - din satul Găvăneşti , com
Săgeata ( Bzău ), n.în 1893.Membru PNŢ.
În 1948, i s-a
confiscat pământul şi i s-a naţionalizat moara.
Începând cu 1945,
arestat în mai multe rânduri. A murit în lagărul Periprava ,pe 26 dec.'56.
Ţăran de
pe valea Crişului Alb.Arestat în 1951, într-un lot de 30 de
ţărani ca membru al org."Horia, Cloşca şi
Crişan " ( în frunte cu preotul Ioan Bărdaş
şi I.Blăgăilă ).
Torturat în anchetă la
Securitatea -Arad ( ofiţer
anchetator-Dumitraşcu ); închis la penitenciarul "Popa
Şapcă" din Timişoara
; condamnat la 15 ani muncă silnică (febr.'53 ) de
Tribunalul Militar-Timişoara.Detenţia la Jilava, Gherla şi
lagărele de la Canal.
"Graţiat"
în 1964, cu Decretul 411 .
Ţărn din
satul Vasile Alecsandri , com.Stejaru-Tulcea.Arestat şi judecat
într-un lot de partizani din Babadag ; condamnat la închisoare ( 1949 )
de Tribunalul Militar-Constanţa .
Ridicat din ordinul
lui Nicolschi , dus la
Timişoara şi executat pe 9 martie 1950.
Ţărani din
Dobroeşti-Ilfov, participanţi la revolta din comună ( 7
iul.'50 ) , împotriva predării cotelor obligatorii.
/ Tănase- împuşcat
în faţa primăriei din comună .Soţia ,arestată
şi condamnată la 1 an închisoare .
/ Tudor- Arestat
, condamnat la 5 ani închisoare ; dus la muncă forţată
în carierele de piatră din Constanţa .Eliberat în 1956.
/Vlad -Arestat,
torturat , condamnat la 10 ani închisoare ; în 1960-cu domiciliu
obligatoriu în Bărăgan.
-Matei -Stegaru
,Alexandru /Gheorghiţa, Dumitru ,Elena- copii /
Ţăran
înstărit-"chiabur" - din satul Izvoru, com.Găneasa-Olt.
Arestat în 1956 ,
împreună cu trei copii ,sub pretextul că nu şi-a
denunţat fiul cel mare (Gheorghe ,student , arestat din 1955 ). Torturaţi
în anchetă; judecaţi în acelaşi proces ; condamnaţi
la închisoare şi confiscarea averii (Sentinţa nr.50 / 23
febr.1957 ).
Tatăl a murit
în detenţie , la penitenciarul Văcăreşti (1960 )
Din satul
Tăut, com.Batâr-Bihor, răsculaţi pe 31 iul.'49 contra cotelor
agricole.
/Alexandru - ţăran
înstărit -"chiabur" ;împuşcat de Securitate ,
lângă biserica satului Ucuriş , com Olcea , pe 31 iul.1949 , în
timpul revoltei din comună.
Membri familiei
-deportaţi în aceeaşi zi în Bărăgan.
/Lazăr :
funcţionar în comună ; arestat la 4 sept.'49 ; condamnat la
închisoare pentru "uneltire contra securităţii statului "
(art.209 C.P. ) A murit pe 22 mai 1951 , în penitenciarului Tg.Ocna.
-Mateoc : Floarea
/Flore ( a Gherii ) / Ioan-tatăl / Ion -fiul / Zeana /
Ţărani
din satul Ucuriş , com.Olcea -Bihor ,răsculaţi împotriva
cotelor agricole pe 3 aug.1949.
/Floarea- arestată în
aug.1949 , ca participantă la revolta din comună
/Flore- împuşcat
în ceafă de securişti .Soţia şi fiicele ,deportate
în Bărăgan , în aceeaşi zi.
/Ioan cu fiul -ţăran
înstărit -"chiabur",membru PNŢ. Împuşcat ,
împreună cu fiul, pe 3 august în timpul revoltei sătenilor .Soţia
şi doi fii, deportaţi în aceeaşi zi pe Bărăgan.
/Zeana-arestată în
timpul revoltei,în 3 aug.'49.
[LD:scene similare, pedepsite identic, sunt cu
miile în sentinţele de condamnare
a ţăranilor .
Pregătite cu "martori ai acuzării"
de către Securitate (dintre ţăranii hăituţi
,speriaţi ); urmând un parcurs juridic identic : condamnare dată
de Tribunal Militar al regiunii ,în deplasare la raionul
cauzei ; recurs respins de un
tribunal ierarhic superior.Toate
dau o ideie privind bulversarea proprietăţilor de pământ
cu ocazia "întovărăşirilor" (formă de
tranziţie spre colectivizare )şi valul de confiscări de
proprietate ,ca o consecinţă a condamnărilor politice legitimate
de Codul Penal, cu draconicul
art.209 :"uneltire contra ordinii sociale"
. N.B.:Respectăm ortografia şi punctuaţia documentului.]
Ţăran "mijlocaş " ( 2,50 ha ) , 4
clase primare, n.în 1926, în Mitoc ,r.Săveni,reg.Suceava.
Arestat la 17 ian.1959; condamnat
la 7 ani închisoare corecţională cu confiscarea totală a
averii personale ( Sentinţa nr. 187 / 20 mart.1959 ) a Tribunalului
Militar Iaşi ( în deplasare la Botoşani ), prin aplicarea
art.209 C.P. ( fără acordare de circumstanţe atenunate
).
Sentinţă
definitivă prin respingerea recursului de către Tribunalul Militar
al Reg.II M.Bucureşti ( Decizia nr. 1215 / 12 .05,1959 )
< ÎN FAPT-spune
sentinţa -Inculpatul Mazilu Gheorghe , element de origine
socială chiabur care personal a posedat o garnitură de treier, cu
toată munca de lămurire
desfăşurată de organele politice , a refuzat să
schimbe vechiul său teren , spre a se putea înfiinţa
întovărăşirea agricolă în comuna Mitoc.
În ziua de
15.10.1958 ,venind un tractor pentru a putea ara pământul
întovărăşirii "Dr.Petru Groza" inculpatul
fără nici un drept,a împiedicat acest lucru ,înjurând pe tractorişti
şi ameninţându-i cu un par ce-l avea în mână ,că
dacă intră în perimetru să are ,îl loveşte şi că va
da foc tractorului şi recoltei,afirmând totodată faţă
de tractorişti şi ţăranii ce erau de faţă că
" va face şi el la fel cum au
făcut contrarevoluţionarii din Ungaria şi că
acum va fi mai rău ca în anul 1907 " >.
-Măgureanu,
Vasile
Ţăran din
com.Groşi -Maramureş.La rugămintea consătenilor, a trimis o
scrisoare lui Gheorghiu -Dej în care descria abuzurile
autorităţilor ce confiscaseră grădinile şi livezile
sătenilor.
Arestat ;
bătut în anchetă la Securitatea din Baia Mare ; condamnat la 8 ani
închisoare de Tribunalul Militar-Cluj , pentru "instigare"
.Pedeapsa ispăşită la Gherla.
Ţăran din
satul Sânteju de Vale, com.Ţaga -Cluj,n.în 1892.Membru al org.
"Partizanii Regelui Mihai " .Împuşcat în
munţi,pe 5 oct.1949, în timpul unei confruntări cu Securitatea din
Cluj .
Ţăran din
Teregova -Caraş Severin, n.în 1916.Partizan (cu jurământ depus
în faţa preotului în ian.'49 ) din gruparea condusă de notarul
Gheorghe Ionescu (condamnat la moarte şi executat ) în M-ţii Semenic.
Arestat în 1949 ; anchetat
la Securitatea din Caransebeş şi Timişoara ; condamnat la 2
ani închisoare ( Sentinţa nr.49 / 19 ian.'50 ) de Tribunalul
Militar-Timişoara.
[LD:Troica puterii locale comuniste din com.Gorban,
jud.Fălciu .Acest "caz" este aidoma cu sute şi sute de
mii de cazuri petrecute în satele României acelor ani ."Secretarul"
de partid pe comună,alături de "secretarul" de
partid din sat,de"preşedintele"Comitetului
provizoriu ,însoţiţi de miliţian
şi având ca "aliaţi " 2-3 tractorişti sau
2-3 "membri "de partid,deveniseră stăpânii pământurilor şi
ţăranilor, "dictatori ai satelor" având
în avantajul lor "dreptul" de a chema "organele",care
procedau la arestarea "răzvrătiţilor"
cu care formau un "lot" , anchetat de Securitate
, judecat şi condamnat de un Tribunal
Militar .
Pentru a oferi o mostră autentică a "limbajului
" folosit de justiţia
comunistă , reproducem fragmente dintr-o asemenea sentinţă ( Sentinţa
381 din 8 mai 1950 ) . Atragem atenţia că judecarea unor
asemenea speţe fusese atribuită tribunalelor militare (În
cazul prezentat, Tribunalul Militar
Iaşi ) ,care invocau pentru
încadrarea juridică - instigarea publică şi
rebeliunea contra funcţiei publice - pedepse prevăzute
în Codul Penal sau în Decrete-legi
excepţionale din legislaţia veche. (Ortografie şi
punctuaţie cf.documentul )
<Astăzi
fiind pe rol ,judecarea procesului în care se inculpă [erau înşiraţi
inculpaţii lotului ] Matran Ion zis Jan [...] ,pentru delictul
de instigare publică prev.şi pen.de art.327 din C.P. comb.cu D.L.
856 /1938 , pentru delictul de rebeliune contra funcţiei publice
[...]
În ziua de 14
mart.1950 într-o şedinţă ţinută de membrii de
partid şi cu acei ce sunt înscrişi în asociaţie pentru a ara
pământul cu tractoarele [...] iar în dimineaţa zilei de 15 martie 1950, respectiv a doua zi
după ce s-a luat hotărârea cînd preşedintele comitetului
provizoriu Leonte Ion
însoţit de secretarul comitetului de partid comunal Gheorghe Diaconu , responsabilul
organizaţiei de partid[
Ignat Grigore ] şi echipa
de tractorişti a celor 4 tractoare ieşind să are cele
4 ha pentru grădina de zarzavat, au găsit acolo pe chiaburul
Matran Ion împreună cu feciorul său Matran Jan ,arând cu un plug
cu 2 cai ,porţiunea ce le revenea lor din obşte [... ] precum şi
cca 40-50 de persoane femei şi bărbaţi ,care se găseau
acolo adunaţi de instigatorii principali chiaburii Manole Surpanu
şi Matran Ioan ajutaţi de fiul ultimului Jan Matran şi
uneltele lor Martinaş Gheorghe, Nichita Raicu şi Gâţu Mircea
,care asociindu-se la acţiunile de instigare a duşmanului de
clasă , au întreprins şi ei o vie acţiune de instigare
împotriva membrilor de partid.Acela care a instigat însă locuitorii
să se opună măsurii luate îndemnându-i să treacă ei la
aratul izlazului ,pentru a zădărnici astfele o înfăptuire
care însemna un pas înainte în ridicarea nivelului de trai al
ţăranilor săraci şi mijlocaşi a fost chiaburul
Manole Surpanu şi Matran Ioan ,soţia chiaburului Ioan Matran care
instiga femeile să nu dea voie tractoarelor să are
acel pământ că este al lor.[...]
Atunci
preşedintele comitetului provizoriu Leonte Ioan s-a adresat inculpatului Jan Mitran
să spună tatălui său Ioan Mitran să nu mai are degeaba
cu caii căci se va ara cu tractorul lucru ce Matran Ioan a refuzat
să-l aducă la îndeplinire.[...] Apoi preşedintele a pus
mâna pe funia de la boii locuitorului Gîţu Dumitru iar tov.Ignat Grigore a prins
coarnele plugului cu intenţia de a face drum liber pentru
tractor.[...]
Matran I.Ion zis
Jan fiul chiaburului Matran Ioan , ca situaţie
materială ţăran mijlocaş, 3 ha pământ, apolitic atât
în trecut cât şi în prezent ,în dimineaţa zilei de 15 martie[...]
când au sosit tractoarele inculpatul a început să creeze în rândurile
populaţiei o stare de spirit ostilă hotărârii luate de
către organele conducerii locale, spunând că ştie ce se
întâmplă pe la şedinţele de partid şi că nu o
să mai meargă mult aşa, căci vine şi rândul
nostru, cerâmd totodată socoteală tov.Leonte Ioan pentru ce şi al cui ordin vine
să are pământul obştei.
De asemenea când tov.Leonte Ion şi Grigore
Ignat au vrut să ferească boii din faţa tractorului ,
iar inculpatul Nichita Raicu a strigat că "de ce 100 de oameni se tem de 3
golani",
inculpatul Matran Jan a îndemnat populaţia să se opună la
ararea izlazului strigând să meargă cu toţii la
tractor.Ajunşi în faţa tractorului ,inculpatul a apucat de mâini
pe tov.Ignat Grigore
în timp ce tatăl său l-a apucat pe la spate şi trântit jos ,
după care , împreună cu ceilalţi au început să-l
lovească. [...] Apoi împreună
cu tatăl său a cerut socoteala preşedintelui comitetului
provizoriu că ce lege i-a dat voie să are izlazul
obştei.
Cu unanimitate de
voturi declară inculpabil pe Matran Ioan zis Jan , pentru
delictul de instigare publică [....]Tot cu unanimitate de voturi declară
culpabil [...]pentru delictul de
rebeliune contra funcţiei publice [...] condamnă pe Matran
I.Ioan zis Jan la 3 ani închisoare corecţională pentru
instigare publică[....]
Dată şi
citită în şedinţă publică astăzi, 8 mai 1950,
Iaşi > .
[LD : există ipoteza că , în
multe cazuri, rearestările ar fi fost o consecinţă a unui
Ordin dat de MAI ca cei ce au fost arestaţi o dată
, fără condamnare , să
fie rearestaţi şi condamnaţi.
Deşi măsura pare a fi ilogică, ea poate
ascunde preocuparea organelor represive pentru "acoperirea
retro" a numărului imens de arestări , până la
"reglementările" juridice care le-au legitimat .]
Ţăran din
com.Poroina Mare-Mehedinţi .Arestat în 1953, pentru legături cu
mişcarea de rezistenţă .Eliberat.Rearestat la 27 oct.1959
sub acuzaţia de împotrivire la colectivizare.
Condamnat la 4 ani
închisoare , în baza unui dosar
cu mărturii şi probe false.
Ţărani
săraci, fraţi, dintr-o familie cu 8 copii , din satul Valea Mare,
com.Runcu -Gorj.
/Gheorghe - n.în 1922 , a
făcut războiul ca ordonanţă a cpt.Grigore
Brâncuşi.După 1944, pentru scurtă vreme, a intrat în PCR.Din
1949, s-a alăturat cpt. Brâncuşi , şi , împreună cu
fraţii, a răspândit manifeste RUIC ( "Români
Uniţi-vă Împotriva Comunismului ").După arestarea
fraţilor, împreună cu cpt.Brâncuşi, s-a retras doi ani în
munţi ( cabana Topeşti ), dar, în urma unei trădări, în 10
mai 1951, Se uritatea a dat foc cabanei ,iar el a fost prins şi arestat
.
Torturat la Securitatea din
Tg.Jiu ( de lct. Goga
Vasile )şi Craiova ;condamnat
la 10 ani muncă silnică ( Sentinţa nr.257 / 19 mai 1952 );
detenţia la Aiud.După expirarea pedepsei, cu domiciliu obligatoriu în
jud.Ialomiţa.Eliberat pe 13 iunie 1962.
/ Dumitru
şi Vasile - au fost arestaţi pe 6 mai 1950 , împreună
cu alţi consăteni .Torturaţi în anchetă la Securitatea din
Tg.Jiu .Judecaţi şi condamnaţi la închisoare.
Ţăran
bătrân ( 84 de ani )din Câmpulung Moldovenesc -Suceava.Arestat şi
anchetat de Securitatea din Suceava ,în 1958 ; adus ca martor al
acuzării într-un proces ( inculpat George Ungureanu,din lotul
Blănaru-Flamură ) Acuzat de minciună de
judecător ( nu-şi recunoştea declaraţiile date în
anchetă ), a strigat :
<Eu am
declarat la Securitate ? Minciună ! Totul este minciună ! Eu
nu vreau ca la anii care-i am , să mă încarc de păcate ,
acum când mă găsesc în pragul mormântului .Nu vreau să mor ca
un ticălos.[...] Dacă toţi cetăţenii
ţării noastre ar fi aşa cum sunt Ungurenii
ăştia, n-ar mai fi nevoie de dumneavoastră aici .>
Apoi, întorcându-se
spre sala de judecată, a întins mâna către anchetator : <Dumnealui , dumnealui a
scris ce a vrut şi m-a silit să iscălesc .Totul e
minciună ...minciună ...minciună .>
La ordinul
enervat al judecătorului , a fost târât
afară din sala de judecată , dus într-o cameră a
Tribunalului şi bătut . A murit după câteva zile.(
Cf.C.Ioniţoiu , Dicţionare )
Fraţi din
satul Galtiu , com.Sântimbru-Alba.
/Traian- luptător în grupul condus de Nicolae Dabija. Împuşcat
pe 10 mart.1949, într-o confruntare cu Securitatea ( la marginea satului
Mesentea )
/Pavel-student la
Facultatea de Medicină -Cluj.Arestat ; judecat cu "lotul
centrului universitar " condamnat la 7 ani închisoare (12
apr.1949 ) , de Tribunalul Militar-Cluj ;detenţia în lagărul
Peninsula şi Gherla.Eliberat la termen.Rearestat şi condamnat în
1959.
Ţăran din
Butea-Iaşi .Participant la marea revoltă din comună
şi zonă ( peste 3.000 ) la
arestarea preotului catolic Petz .Armata şi Securitatea au
intervenit în forţă, folosind tunuri şi avioane ( cu petarde ).Medves
a răsturnat una din maşinile Securităţii .
Arestat pe 5
aug.1949, împreună cu mulţi consăteni , duşi în lagăre
de muncă forţată .
Familiile celor
arestaţi - deportate în carierele de piatră din Dobrogea.
Ţăran înstărit
-"chiabur"- din Apateu
-Arad , n.în 1901.Arestat la 2 aug.1949, în timpul revoltei din
comună ,împotriva cotelor şi colectivizării.; torturat în
anchete la Securitatea din Arad şi Timişoara,acuzat că a fost
"capul" revoltei ( împreună cu Homorogan Petre ) ; condamnat la
12 ani închisoare de Tribunalul Militar-Timişoara.Detenţia la
Jilava şi Gherla.
Eliberat în apr.
1962(
la "graţierile" pentru ţărani , dinaintea
anunţării victoriei colectivizării )
Ţăran,
cojocar în Parahida -Bihor , n.în 1902.Conducător al unui grup de
partizani pe muntele Băişoara.Împuşcat în oct.1948, de mr.Mihai Kovacs, din ordinul lui Patriciu (
cmd. Securităţii -Cluj )
Ţăran din Capu
Piscului-Muscel.Arestat în 1958 ( împreună cu numeroşi
ţărani din comună şi zonă ) ;judecat cu lotul
partizanilor "Capu Piscului " ; condamnat la 7 ani
închsoare de Tribunalul Militar-Bucureşti (Sentinţa
nr.59 /5 iun.1958 ) pentru că a păstrat testamentul cu
tentă patriotică a vărului său, Ion Şerban (condamnat
la moarte ) .
Ţăran din
Vadu Roşca-Vrancea, n.în 1915.Împuşcat ( împreună cu
alţi 8 consăteni ), din
ordinul lui Nicolae
Ceauşescu, ca participant la revolta din comună ( dec.1957
)
Ţăran din
Satu Nou, com.Oltina -Constanţa, n.în 1889. Membru PNŢ.
Arestat pe 24 mart.1954,
împreună cu alţi 8 consăteni , sub acuzaţia de "continuarea
activităţii de partid " ; bătut în anchetă
la Securitatea -Constanţa de lct.Stupu Andrei ( care primise ordin să însceneze cât mai
multe procese în comune ).Adus în instanţă pe 21 oct.'54, procesul a
fost disjuns şi amânat de trei ori. A murit în apr.1955, din cauza
torturilor, înainte de ultima înfăţişare
Ţărani
din Marginea -Suceava.Arestaţi în 1955 şi condamnaţi în
1956 ( Sentinţa 968 / 19 iul.'56 ) , de Tribunalul Militar-Iaşi
, pentru găzduirea partizanului Gavrilă Vatamaniuc .
[LD: este şi acesta un "caz"
despre care istoriografia comunistă a păstrat o totală
tăcere. Din motive conjuncturale (cu episoade tulburi şi complicate ,
ca în zonele de graniţă din nordul Bucovinei ), eroismul
maramureşenilor români a fost
contracarat de acţiuni secesioniste ucrainene ( instigate şi
susţinute de armata sovietică şi comunişti ), despre care, ulterior, a fost interzis
să se vorbească .]
Ţăran din
Borşa-Maramureş, n.în 1901.Primar liberal între 1935-1940 (
până la ocuparea Ardealului de Nord ).Revenit la conducerea
primăriei după eliberare ( oct.1944 )
În febr.1945, prefectul comunist Ivan Odiviciuc , a cerut lui
Stalin alipirea Maramureşului la URSS .Ca reacţie, românii au
constituit Comitetul Naţional Român al
Maramureşului , care au chemat românii la rezistenţă .
Mihali Gavrilă
a ridicat satele din Valea Izei şi Valea Vişeului. Pe 5 mart.'45, s-a
produs o confruntare pe podul Izei , sovieticii deschizând foc asupra
mulţimii ,făcând mai multe victime.
Mihali Gavrilă
s-a dus la Cluj, şi a înaintat un Memoriu
lui Petru Groza , după care s-a refugiat în munţi.Prefectul Odaviciuc a
fost destituit ( 7 apr.'45 ) dar Mihali a fost hărţuit, dat în
urmărire , prins şi arestat ('48 ) , eliberat , iar arestat( '49
) ; eliberat ,iar arestat ( '50 )
Rerestat în nov.1958 ; condamnat
la 8 ani închisoare de Tribunalul Militar-Cluj, pentru
"uneltire
contra ordinii sociale " , a murit pe 21 febr.1961, în
penitenciarul Botoşani .
/Fiul - arestat ca
ostatic( '48 ) , a murit în închisoare ;
/Fiica-
arestată ca ostatică ('49 ) , pusă să-i scrie să se
predea.
Ţăran din
com.Ciocârlia-Constanţa, n.în 1915.Arestat ,împreună cu soţia,
pe 18 iul.1949, după ce casa i-a fost devastată şi a fost
bătut faţă cu copiii , acuzat că, în 1946, a înfiinţat
( împreună cu alţi consăteni ) un "comitet de
luptă anticomunistă ".
Condamnat la
muncă silnică pe viaţă ( Sentinţa nr.553
/ 13 oct.1949, preşed.de Complet, Pavelescu Constantin ).Din ordinul lui Nicolschi, ridicat din
închisoare , dus la Timişoara şi împuşcat pe 4 apr.1950 .
-Mihălean,
Ioniţă S.
Ţăran din
satul Sântejude, com.Ţaga - Cluj, n.în 1892.Membru al org. "Partizanii
Regelui Mihai " .Prins şi împuşcat de Securitate ,pe 5
oct.1949, în casa unui consătean.
-Mihinda, ( ? )
Ţăran din Ţara
Moţilor .Rănit în confruntările cu Securitatea de la Poşaga
de Sus ,a leşinat şi s-a trezit în camera de anchetă. A
fost împuşcat pentru că nimeni n-a putut să-i
descleşteze mâinile din gâtul anchetatorului ( mort ,sufocat ).
[LD: În toamna 1948, Securitatea din
Cluj, speriată de amploarea mişcării de rezistenţă ,
s-a străduit să organizeze o reţea de informatori, folosind
pentru asta bătaia,intimidarea, luarea de ostateci, arestarea, anchetarea
.Deseori, "informatorii " dădeau mărturii inventate
, indicând piste false, salvând partizanii, încurcând "vânătoarea"
.Acestei hărţuieli ,i-au căzut victime zeci şi zeci de
ţărani ( rude, prieteni, vecini, consăteni ).În 1952, pe urmele
partizanilor erau puse în mişcare 6 campanii ( cu câini
dresaţi ) , fiind uneori trădaţi, alteori ajutaţi , de
ţăranii speriaţi de represalii. Pentru Mihuţ Gheorghe
-spre ex- în perioada 1951-'52, au fost arestate 16-17 persoane
( mamă, fraţi, surori, cumnaţi, veri, vecini
) pentru a divulga ascunzătoarea din munţi sau pentru a-l
convinge să se predea. ]
Ţăran din
satul Răchiţele, com.Mărgău-Cluj, n.în 1923.S-a
alăturat grupului Traian Şuşman , după ce fusese
bătut la postul de miliţie din sat, să dea informaţii.
A fost rănit
şi prins în iul.1952 ;dus în stare gravă la clinica
chirurgicală din Cluj,a fost interogat de Securitate pe patul de
spital, până în clipa morţii (14 iul.1952 )
/Mama sa- Catrina- a
fost arestată şi condamnată la 5 ani închisoare , fiind
eliberată abia în 1955.Fraţii lui, au fost anchetaţi .
/Benone -tânăr
ţăran, n.în 1927, în satul Sboghiţeşti, com.
Nucşoara-Argeş.
În 1949, dorind
să urmeze Şcoala de Ofiţeri-Jandarmi,a trebuit să
aibă o adeverinţă de recomandare de la Siguranţă.Cu
acest prilej, sublocot.Tatu
Gh.şi Apăvăloaie,
i-au propus să se infiltreze în grupul partizanilor "Haiducii
Muscelului " (Arsenescu-Arnăuţoiu )
După 3 luni ,
a fost arestat pe 1 febr.1951, pentru că nu şi-a îndeplinit
"misiunea " .
Judecat în unul din
"loturile Arnăuţoiu " ; condamnat la
moarte ( Sentinţa nr.108 / 19 mai 1951 ) de Tribunalul
Militar-Bucureşti ;executat pe 17 iul.1959 , la Jilava.
/ Nicolae(
tatăl ) - pădurar în
Nucşoara ,n.în 1900.Arestat la 15 nov.1949 ,pentru că i-a dus
fiului alimente şi a depus
jurământ de credinţă în faţa lui Arsenescu.Torturat la
Securitatea din Piteşti ; condamnat la 8 ani închisoare (
Sentinţa nr.1 183 / 20 dec.1950, preşed.-col.Mihăilescu Pavel ) de
Tribunalul Militar- Piteşti ( sau Bucureşti ) .Detenţia la
penitenciarul Piteşti, Jilava, Gherla.
Fraţi din
Dumitreşti-Vrancea.
/Gheorghe - combatant în
războiul de Răsărit, căzut prizonier ; repatriat în
1948 ; arestat pe 3 sept. 1950 ,
împreună cu fratele , ca participanţi la revolta
ţărănească din judeţ.Torturat la Securitatea din
Galaţi ; condamnat ; închis la Galaţi ,Gherla şi minele
Baia Sprie.
/Ionel -
arestat, condamnat şi închis, la fel ca fratele .
Ţăran din
Capu Piscului, com.Amărăşti- Vâlcea.Arestaţi toţi
trei pe 27 iul.1956, pentru sprijinirea partizanilor Şerban şi
Voican.Bătuţi la Securitate ; condamnaţi la 10 ani
închisoare fiecare (Sentinţa nr.59 / 5 iun.1958 ) ; li s-a confiscat averea.
Gheorghe -a fost omorât
în bătaie la penitenciarul Ghela ; Filofteia-a murit la
Văcăreşti ;
Stelian ( singurul
supravieţuitor din familie ) - a trecut prin Jilava, Gherla,
lagărele din bălţile Dunării şi a fost "eliberat"
... în drum , cu Decretul 411 .
Ţăran
din Voivodeasa, com.Suceviţa (
Suceava ), n.în 1902.Partizan din "grupul Vatamaniuc "
(care a
acţionat în zona Bucovinei contra ocupantului sovietic , înainte şi
după de 23 aug.'44 ) .
Prins de NKVD în oct.1944 ;torturat
în anchetă şi eliberat .
Împuşcat pe fereastra casei
,de sovietici , în nov.'44.
Ţăran din
Pristol-Mehedinţi .Arestat în 1952 ; torturat în
anchetă la Securitatea-Craiova ; judecat cu "lotul Totir
-Năsărâmbă " ; condamnat la închisoare ( Sentinţa
nr. 307 / 26 nov.952 ) de Tribunalul Militar-Craiova.Detenţia la
Jilava, Aiud şi minele de plumb Cavnic.
Ţăran din
jud.Hunedoara.Arestat la 23 iun.1958 , împreună cu alte 73
persoane , în urma declaraţiilor
iresponsabile ale lui Ion Nistor (bolnav psihic ce se imagina
conducător al unei org. subversive ) ; judecat în aşa numitul lot
" Garda Albă " ( 23-24 dec.'58 ) de Tribunalul
Militar-Bucureşti ( în care procurorul a cerut condamnarea la moarte a 56 de inculpaţi,
judecătorul condamnând doar 6.)
Condamnat la moarte , Miron Roman a
fost executat la Jilava, în ian.1959.
-Miron , Nicolae
Ţăran din
Târgu Frumos-Bacău.Arestat în 1949 ; condamnat ; închis la Gherla,
transferat la minele de plumb de pe Valea Nistru .Pe 6 iul.1953, a
reuşit să evadeze ( cu încă 3 persoane , concomitent cu
evadarea a 12 deţinuţi din
Cavnic ) . Prinşi şi condamnaţi la moarte într-un proces
judecat la Tribunalul din Oradea( a fost executat doar cpt. Marin
Ţucă ) Miron N. a fost "eliberat"
în 1964, cu Decretul 411 .
Ţăran din
Siliştea-Constanţa ,n.în 1904.Arestat la 27 iun.1952 ( împreună
cu alţi 5 consăteni );
torturaţi în anchete la Securitatea
Constanţa de lct.
Nicolcenco Gheorghe , care primise ordin de la g-ral de securitate Bolintineanu
, să se "confecţioneze " grupuri de "contrarevoluţionari"
în aproape fiecare comună .Judecat
cu "lotul Resul Zia " ;condamnat la 7 ani închisoare
( Sentinţa nr. 6 / 5 ian.1953, preşed. cpt.Mohor Rudolf ),de Tribunalul
Militar Teritorial-Bucureşti
,pentru "uneltire contra ordinii
sociale "( art.209 C.P. ).
Pedeapsă
ispăşită la Constanţa, Jilava, Gherla, minele Baia
Sprie.
[În toamna 1957, grupuri de
activişti (formate din 20-40 persoane ) au ţinut sub presiune
satul Cudalbi -Galaţi ,pentru ca ţăranii să semneze
intrarea în colectivă. În ian.1958, un ing. cadastru de la
Bucureşti, a venit să măsoare pământurile. Cca
2000 de ţărani s-au adunat la primărie , cerându-i
primarului Voicu Nicolae cererile luate sub ameninţare .Refuzaţi
şi înjuraţi, ţăranii l-au bătut pe primar, i-au
luat cheile , au recuperat cererile şi le-au dat foc.Au urmat
represaliile Securităţii şi Miliţiei ]
Ţăran din
Cudalbi-Galaţi .Arestat pe 22 ian.1958 , ca unul dintre principalii
iniţiatori ai revoltei din Cudalbi, împreună cu Anghel Ilie,
Pojoga Enache, Taşcă Vasile, Voicu Nicolae.
Torturat la Securitatea din
Galaţi ; condamnat la 20 ani muncă silnică (Sentinţa
nr.18 /1959 ) de Tribunalul Militar-Bucureşti pentru "acte
de teroare ( art.209 C.P ) . Închis la penitenciarele Jilava, Gherla;
dus la muncă forţată în
lagărele din Balta Brăilei , Stoeneşti, Salcia şi
Ostrov."Graţiat" pe 14 apr.1964, cu Decretul
310 .
Ţărani din jud.Bistriţa
Năsăud ( Luşca, Nimigea )care se împotriveau
colectivizării.
Arestaţi în aug.1959; condamnaţi
la 3-5 ani închisoare de Tribunalul Militar-Cluj, în dosare cu probe
mincinoase ( că au cântat cântece legionare ;că au elogiat
ştiinţa şi tehnica capitalistă; că au dus
discuţii duşmănoase la adresa regimului )pentru a se putea
aplica art.209 C.P.
[În zilele de 3-5 iunie 1959 ,
ţăranii din Ciupercenii Noi -Dolj s-au revoltat şi, înarmaţi cu furci şi ciomege, au
atacat sediul colectivei , recuperându-şi bunurile confiscate şi
alungându-i din sat pe propagandiştii comunişti. Au urmat
represaliile Securităţii şi Miliţiei ]
Ţăran din
Ciupercenii Noi-Dolj.Arestat la 30 aug.1959; torturat la Securitatea din
Craiova; condamnat la 3 ani închisoare.
[LD: din "lotul" celor 75 de perosane implicate
în procesul "Garda Albă " de bolnavul psihic Ion Nistor
, în care s-au dat 6
condamnări la moarte ]
Ţăran din
Zlaşti-Hunedoara. Arestat la 23 iun.1958, în urma declaraţiilor
lui Ion Nistor ; condamnat la 25 ani muncă silnică de
Tribunalul din Deva .
Ţărani din
Fizeşu-Ghelii-Cluj ,din gruparea "Partizanii Regelui Mihai
" .Prinşi şi împuşcaţi în pădurea de
lângă comună , pe 7
nov.1949.
Fiica -
arestată şi condamnată la închisoare pentru "găzduire
şi omisiune denunţ "
Ţăran din
Băişoara -Cluj.Arestat în 1957 ; judecat în "lotul
Capotă -Dejeu" ;condamnat .
A murit în 1959 , la penitenciarul
Gherla.
-Moldovan ,Nicolae
Ţăran din
Benic, com.Galda de Jos -Alba, luptător în grupul Dabija .Împuşcat
pe 8 mart.1949, într-o ciocnire cu Securitatea.Cadavrul a fost lăsat
la marginea drumului, ca un avertisment pentru ţărani .
Ţăran din
Răchiţele, com.Mărgău-Cluj.Pe 15 dec.1951, s-a prezentat la
Miliţie să anunţe că în grajdul său doarme un
străin.5
miliţieni, 13 securişti cu 7 câini au venit la faţa
locului, şi au "măturat" interiorul grajdului cu foc continuu .Astfel
a fost prins partizanul Teodor Şuşman . Moldovan Teodor a
fost arestat şi anchetat multă vreme ,ca să explice de ce
Şuşman a ales grajdul său .
Fiul "chiaburului"
Mina Moroi din Focuri -Iaşi, arestat pentru împotrivire la
întovărăşire agricolă şi ameninţări aduse
activiştilor .
Condamnat la
muncă silnică pe viaţă (Sentinţa nr.83
/ 22 iul.1958 )de Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare
(colegiul de fod ) -Iaşi .
Ţărani
din jud. Bacău , arestaţi
în 1954, pentru că acţionaseră , pe muntele Dumitriţa ,
împotriva trupelor sovietice, în org."Vulturii " .Judecaţi
într-un lot de 6 persoane ; condamnaţi la 6-3 ani închisoare ( Sentinţa nr. 2 173 / 1954
)de Tribunalul Militar- Iaşi .
5 ţărani
din satul Bârseşti, com.
Budeşti-Vrancea .Arestaţi
în 1950, ca membri ai org. "Vlad
Ţepeş II " . Condamnaţi la închisoare, între 25- 3 ani , ( Sentinţa
nr. 723 / 14 iul.1951 ) de Tibunalul Mlitar- Iaşi .Detenţia la
penitenciarele din Focşani, Galaţi, Gherla, minele Baia Sprie şi
Cavnic , lagărul Periprava.Mortu Macovei -eliberat în 1964, cu Decretul
411.
[LD: 13 ţărani din Vicovu de Jos-Suceava, purtând acelaşi nume
de familie ,zdrobiţi sub tăvălugul represiunii
comuniste.Pe lângă ei, mulţi alţii, cu alte nume.
Judecaţi de Tribunalul Militar Teritorial al
Regiunii a II-a Militare -Iaşi , pe baza acţiunii Securităţii din
Suceava , care i-a urmărit , arestat şi întocmit dosarele.
Parcurgerea unor segmente din Sentinţa 969
/ 30 iul.'56 ,Dosar nr. 1071 /1956 (publicată de Lupu, Nicoară
şi Onişoru , op.cit. ) parte a unei serii de procese în
jurul unui caz "pivot" - partizanul Vasile P. Motrescu - este
lămuritoare privind amploarea şi multiplele "ţinte" urmărite
prin aceste procese.
Vezi la Tablou Învăţători,
cazul Motrescu-Vasile ]
/Vasile P.Motrescu
- învăţător, n.în 1920,partizan din primăvara'44, în gruparea
Vladimir Macoveiciuc ( contra armatei de ocupaţie sovietice
înainte şi după 23 august ). După moartea lui Macoveiciuc , a
stat ascuns prin munţi , iar din 10 apr.1949, s-a alăturat grupării
Constantin Cenuşe .Condamnat -în contumacie -la 8 ani
închisoare ( Sentinţa nr. 762 / 26 sept.1950 ),
s-a predat la 26
iunie 1951. Securitatea a încercat să-l folosească la prinderea
partizanilor din Făgăraş-gruparea Ion Gavrilă - dar el le-a
dejucat capcana ( securiştii au fost împuşcaţi de partizanii
avertizaţi) şi s-a alăturat grupării Vasile
Vatamaniuc participând la confruntarea de la Bâtca Corbului , în
care au fost împuşcaţi 2 securişti ( 18 oct.55 ). A stat ascuns în Obcinele Bucovinei , timp în
care soţia, părinţii şi fraţii ,i-au fost
arestaţi, anchetaţi, şi condamnaţi.
Condamnat la
moarte -în contumacie- ( Sentinţa
nr. 969 / 30 iul.1956 ) de Tribunalul Militar-Iaşi Prins pe 13
ian.'58 ; executat pe 29 iulie 1958, în penitenciarul din
Botoşani .
/Maria
Motrescu (soţia , mamă cu
doi copii minori ) -arestată pe 23 nov.'56, condamnată la 6 ani
închisoare ( Sentinţa nr. 142 / 1957).
/Sofia Motrescu (
mama )- arestată pe 9 febr.1958 ; torturată în anchetă ;condamnată
la 20 ani muncă silnică ; graţiată în 1964 ,cu Decretul
411 .
/Pintilie Motrescu
(tatăl , n.în 1890 ) - arestat şi torturat pentru
a-şi demasca fiul ,şi-a luat "angajamentul" , dar nu
l-a respectat ; judecat şi achitat ( Sentinţa nr.763 /
26 sept.1950 );eliberat şi ţinut sub supraveghere ca "obiectiv
" pentru fugar .
/GheorgheMotrescu
(frate , n.în 1924 ) -arestat în 1954 .pentru că şi-a ajutat
fratele ; condamnat la 3 ani închisoare şi 3 ani domiciliu
forţat la Rubla ( Buzău ) .Rearestat din Rubla în 1958,condamnat
la muncă silnică pe viaţă ; "graţiat"
în 1964, cu Decretul 411 .
/Constantin
Motrescu (frate, n. în 1929 )- arestat pe 14 ian.1958; condamnat la
muncă silnică pe viaţă ; închis la
penitenciarele Iaşi, Suceava şi Botoşani.
/Ion
Motrescu ( frate-n.în în 1926 ) -
arestat în 1958; condamnat la muncă silnică pe viaţă
.
/Catrina
-arestată în 1952 , 3 luni închisoare ; Gheorghe T. -muncitor
forestier-arestat în 1957, condamnat la 4 ani închisoare ; Ilie V.-
arestat în febr.'58, condamnat la 15 ani închisoare
( Sentinţa
nr.48 /1958 ) ;Nistor -arestat în apr.'51 , condamnat la 3 luni
închisoare ( Sentinţa nr. 544 / 1952 ) ; Simion -condamnat
la 3 luni închisoare ( Sentinţa nr.540 / 1952 ); Trifan C. -
arestat în martie 1957 , condamnat la 7 ani închisoare.
Ţărani
din Apateu -Arad consideraţi "capii" revoltei din
comună ,din aug.'49 , împotriva predării cotelor .Securitatea a
intervenit cu trupe, 4 săteni fiind împuşcaţi, iar 22
arestaţi din ordinul
ofiţerilor Aurel
Moiş şi Ambrus Koloman, de la Securitatea din Timişora .
Printre cei împuşcaţi
- pe 2aug.,tatăl , şi pe 3 aug. , fiul .
Ţărani
din jud.Cluj .Arestaţi în 1958 ; torturaţi în anchete
la Securitatea din Cluj ( de
cpt. Gruia Manea ş.a. ) ; judecaţi
în "lotul Capotă-Dejeu" ; condamnaţi la închisoare
(Sentinţa nr. 900 / 8 iul.1958 , preşed. col. Finichi ) de Tribunalul
Militar-Cluj ; detenţia la Gherla şi lagărele din
bălţile Dunării.
[LD: "Fugarul" Munteanu
Gh.şi 12 ţărani , judecaţi de Tribunalul
Militar de Regiune Militară -Bucureşti (Colegiul de Fond ).Un "caz" cu
dificultăţi de interpretare. Munteanu Gheorghe comisese o crimă pentru care
, în orice regim, putea fi judecat şi condamnat. Încadrarea într-un proces cu
trimitere la art.209 C.P.- "crimă de uneltire contra ordinii
sociale" - şi art.17 din Decretul 61 / 1959 - "acte
de teroare " -,intenţiile care i se atribuie , îl transformă într-un "proces politic". (Doc. preluat din
vol.Lupu, Nicoară, Onişoru, Sentinţe adunate şi comentate...pag.370 şi urm .) ]
Agricultor, n.în 1915, în
com. Stroeşti, r.Gura Humorului, reg.Suceava, fost preşed. PNL .
Condamnat în 1955 ( în lipsă )
la 15 ani muncă silnică şi confiscarea averii
personale ( 3 ha ) de Tribunalul Militar Iaşi ( cf.art.209 C.P- "uneltire
contra ordinii sociale" ) pentru că, în 1949, împuşcase cu focuri de
pistol pe Danciu
Nicolae, (membru PCR, preşed.Comitetului Provizoriu din
comună ),
Prins şi arestat de Securitate ,
după 12 ani ( 5 martie 1961 ) ; judecat într-un lot de 12
ţărani
( <elemente
duşmănoase >, <legionari din PNŢ şi PNL
> )care-l adăpostiseră cât a fost fugar ;
condamnat la 12 ani
muncă silnică pentru "crima de uneltire contra ordinii
sociale " şi 10 ani închisoare pentru "deţinere
de arme " .În sentinţă se consemna faptul că , între
1949-1961, fugar fiind <a purtat discuţii duşmănoase
regimului democrat popular pe marginea evenimentelor politice interne şi
internaţionale cu coinculpaţii menţionaţi mai sus,
care printre altele îi procurau ziare , preconizând schimbarea orînduirii
democrat populare cu regim burghez care să-i permită [...] să
se răzbune împotriva comuniştilor şi celor care l-au
urmărit [...] scontând că va ocupa o funcţie importantă
în aparatul de stat , va putea să se compenseze faţă de
cei care
l-au ajutat acordându-le
funcţii , pământ , bani şi alte avantaje . >
Motivarea
condamnării :< Conform
art.119 ...pedeapsa de mai sus se include în pedeapsa de 15 ani muncă
silnică pronunţată de Tribunalul Militar Teritorial
Iaşi , pentru infracţiunea de"acte de teroare " ,
sept.1955, la care se adaugă un plus de 10 ani, urmărind a
executa în total 25 ani muncă silnică şi 10 ani degradare
civică .În baza art.25 pct.6 CP, şi art.30 Codul Familiei , se
confiscă în întregime averea personală a inculpatului .>
-Munteanu, Aurel
/soţia şi doi copii /
Ţăran din
Vrani-Caraş Severin, n.în 1926 .Strămutat în 1949 cu domiciliu
obligatoriu în satul Olaru, com.Roseţi-Ialomiţa.Arestat
şi condamnat la muncă silnică ( Capu Midia, Poarta Albă
) pentru că a părăsit pe ascuns domiciliul obligatoriu
pentru a procura medicamente .
Eliberat în 1955, s-a întors la
copii, în Vrani , pentru că soţia murise în Olaru.
Ţăran din
Buituri -Hunedoara.Arestat în mai 1958, de Securitatea din Deva ,
în urma declaraţiilor iresponsabile ale lui Ion Nistor ( bolnavul
psihic care şi-a inventat o organizaţie conspirativă ).
Bătut în
anchetă de lct.
Baleia ; condamnat la închisoare ( Sentinţa nr. 325
/4 sept.1959 , preşed.
Dragoş Cojocaru )
Ţăran din
com.Băişoara -Cluj, partizan din grupul Dabija. Prins , arestat
şi executat în com.natală , la 22 sept.1949.
Ţăran din
satul Pădureni ,com.Jebel-Timiş.I-a adăpostit în casa sa pe partizanii
Ion Mogoş şi Nicolae Mazilu.Pe 8 dec.1950, în urma unui
denunţ ( fiul notarului din comună ) , casa a fost înconjurată
de securişti.Cei doi partizani au fost împuşcaţi ,iar el
cu soţia şi fiica au fost arestaţi. Condamnat la moarte
de Tribunalul Militar-Braşov, a fost executat pe 27 sept.1952.
Ţăran din
Dăişoara , com.Ungra-Braşov.Arestat în 1956 pentru sprijinirea
partizanului Ion Gavrilă (rezistenţa din M-ţii
Făgăraş ) ; condamnat la 25 ani muncă silnică (
în 1957 ).
Ţăran din
Vidra -Vrancea , conducătorul sectei "Oastea Domnului "
din comună .
Arestat în aug.1950, ca membru al org.
"Vlad Ţepeş II " şi participant la revoltele din judeţul
Vrancea. Condamnat la închisoare (Sentinţa nr.913 / 29
oct.1951 )de Tribunalul Militar -Constanţa ( în deplasare la Galaţi )
.A murit în detenţie, în 1952.
Ţăran din
Verendin-Caraş Severin ,n.în 1906.Dintr-un grup de partizani ( Ciurică
Nicolae, Duică Nistore , Caraibot Ion ş.a. ) Condamnat la moarte
, în contumacie ( Sentinţa nr. 152 / 2 mart.1950 ) de Tribunalul Militar-Timişoara .Împuşcat
pe 28 nov.1954, într-o confruntare cu Securitatea , în pădurea Văliug.
Ţăran din
Mierleşti-Olt.Arestat în iunie 1952, sub acuzaţia că ar
fi îndemnat consătenii să se retragă din colectivă şi
să nu predea cotele agricole , pentru că urma să
înceapă un nou război .Torturat în anchetă la Securitatea
din Piteşti ; condamnat la
închisoare ( Sentinţa nr. 50 / 30 sept.1952 ) de Tribunalul
Militar -Bucureşti ( în deplasare la Piteşti )
Ţăran din
satul Nicolae Bălcescu,
com.Călmăţuiu -Teleorman .Arestat în 1959, ca participant
la revolta din comună , pentru retragerea cererilor de înscriere
forţată la colectivă.
Condamnat la 5 ani
muncă silnică; eliberat cu Decretul MAI nr. 10 102/ 6 apr.'62
care a marcat "triumful colectivizării ".
Ţăran din
satul Băieşti , com.Pui -Hunedoara, n.în 1922.Partizan în
"grupul Lazăr Caragea " .
După prinderea
lui Caragea, a continuat lupta cu "grupul Vitan Petru" .
Pe 21 nov.'52, în
urma unei trădări, ascunzătoarea lor a fost încercuită
de Securitate .
După relatarea
Securităţii - în a cărei bună credinţă nu avem
motive să credem - Nandra ar fi
vrut să se predea , dar Vitan l-a împuşcat şi apoi s-a
sinucis.
Ţăran n.în 1897,în
com.Şuteşti-Brăila.A refuzat să se înscrie în
colectivă, îndemnându-şi consătenii să facă la
fel. Arestat pe 28 ian.'58 ; torturat la Securitatea Galaţi
; condamnat la 5 ani închisoare ( Sentinţa nr. 145 / 21
mart.'58 ).Detenţia în lagărele din bălţile
Dunării.
Ţăran din
Dealu Botii, com.Beliş-Cluj .A adăpostit în nov.'51 pe
soţii Mihai şi Letiţia Jurj ( partizani în gruparea
Şuşman )."Turnat" de un preot, Securitatea l-a
arestat pe Roman Oneţ , obligându-l să-i ducă la
ascunzătoarea partizanilor şi să-i convingă să se
predea.
Pe 11 nov.'51 Jurj
şi Oneţ ( care şi-a
rupt cătuşele ) au reuşit să scape din încercuire
, iar Teodor Neag a fost împuşcat .După acest episod, a
urmat o "vânătoare" de ţărani bănuiţi de
legături cu partizanii lui Şuşman .
/Soţia - a fost
arestată şi a născut în timpul anchetei ,la Securitate .
Ţăran din
Răchiţele, com.Mărgău -Cluj.Arestat pentru
sprijinirea partizanilor lui Şuşman.
Judecat într-un lot de
18 persoane ; condamnat la 10 ani închisoare (Sentinţa
nr.463 / 12 apr.1958 ) de Tribunalul
Militar-Cluj (
preşed. Paul Finichi ) Detenţia la penitenciarul Gherla
şi lagărele de muncă forţată din Delta Dunării (
Grind )."Graţiat" , grav bolnav, la 13 ian.1963.
Ţăran din
Gârla Mare-Mehedinţi, n.în 1910.Arestat în 1958 de Securitatea din Craiova
; condamnat la 9 ani închisoare ( Sentinţa nr. 567 / 1959 )
de Tribunalul Militar -Craiova,în baza dosarului cu probe false întocmit de Securitate.
În realitate, în
febr.'58, în timpul unei şedinţe cu activiştii de partid,
şi-a îndemnat consătenii să nu accepte colectivizarea,
părăsind în grup adunarea.
Închis la penitenciarul
din Craiova şi în lagărele de muncă forţată din
bălţile Dunării.
Ţăran din
satul Măcrina , com.
Puieşti-Buzău. Membru PNŢ.Arestat în 1959 ; omorât în
timpul anchetei ,la Securitatea din Râmnicu Sărat ( de col.Vasile Lupu ) Pe
certificatul de deces , a fost trecută drept cauză a
morţii, sinuciderea.
Olar în Puchenii
Mari -Prahova.Arestat pe 10 nov.1956 , pentru că a depus
jurământ în faţa partizanului Dumitru Petrescu Marinaru ( i-a
ascuns un pistol ) ; torturat în anchetă la Securitatea din
Ploeşti ;condamnat la 7 ani închisoare ( art. 209 C.P. )
Ţăran din
Bârseşti-Vrancea .Participant la revolta din 23 iulie 1950 (
făcând parte din echipa care-şi propusese să-l captureze pe şeful de post
)Arestat ; torturat în anchetă la Securitatea din Galaţi ; judecat în
lot cu C. şi V. Manoliu (din org. "Vlad Ţepeş II
" - condamnaţi la moarte ) ; condamnat la 20 ani muncă
silnică ( Sentinţa nr.723 / 14 iul.'51 ). A murit la
penitenciarul Gherla , pe 24 apr.'54.
Cioban din Bârseşti -Vrancea,cu
stână pe vârful Giurgiu din m-ţii Vrancea .Arestat după
revolta din iulie 1950 , deşi nu
participase la ea; torturat la Securitatea din Galaţi ; condamnat
la închisoare ( Sentinţa nr. 723 / 14 iul.'50 )
Ţăran
înstărit , n.în 1898, în sat.Agrişu Mare, com. Târnova- Arad.
Socrul preotului
Giurgiu Vasile ( urmărit de Securitate ) .Declarat "chiabur"
şi arestat în 1951 ; a murit în 1953, într-un lagăr de la
Canal .
/Soţia , fiica
şi nepoata -arestate de mai multe ori în perioada 1951-1954, până ce
preotul Giurgiu a fost prins ( 1957 )
Ţăran din
Vişina -Dâmboviţa.Participant la revolta anti-colectivizare
din comună, în 1961.
Trupele de
Securitate au intrat în sat şi au arestat peste 100 de ţărani.
Timp de 3 luni
au fost bătuţi zilnic la Securitatea din Piteşti (de căpitanii Cârnu şi
Miticuţ ), apoi au fost duşi în lagărul de la
Periprava , unde li s-a anunţat o pedeapsă de 6 ani muncă
silnică.
Eliberaţi ,
parte în 1962 (Decretul 10.102 a MAI / 6
apr.'62 ptr.eliberarea ţăranilor arestaţi ptr rezistenţa la
colectivizare), parte în'63 şi ' 64 (Decretul 411 -graţieri )
Ţăran din
satul Beneşti, com. Alţina -Sibiu .N.în 1897, membru PNŢ, fost
primar al comunei.
Arestat la 6 sept.1959 ,
pentru "instigare contra colectivizării " ; condamnat
la 7 ani închisoare
( Sentinţa nr.
792 / 14 nov.1959 ) de Tribunalul Militar-Sibiu.
Ţăran din
satul Corbu de Sus-Constanţa.Arestat la 27 mai 1951 ; torturat în
anchetă la Securitate ; condamnat la 7 ani temniţă grea
( Sentinţa nr. 645 / 7 aug.1951 ,preşed. mr.magistrat Gligor Constantin
) de Tribunalul Militar-Constanţa , pentru "uneltire contra
ordinii sociale" ( art.209 C.P. ) .Detenţia -în lagărul
Peninsula şi penitenciarul Gherla.
Tâmplar din com.Albac-Alba,
n.în 1912. Arestat pe 19 aug.'52 ; condamnat la "închisoare
administrativă" ( 2 ani ) ; "eliberat" în 1954,
dus cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Rearestat la 23 sept.'59 (
din domiciliu obligatoriu ) ; dus la muncă forţată în
lagărele de la Canal ( Culmea Nouă, Periprava, Grindu ) .Eliberat
la 15 apr.'64 ( Decretul 411 -graţieri )
Ţăran din com.Socond
-Satu Mare, n.în 1917.Arestat pe 29 iun.1958, pentru "favorizarea"
şi nedenunţarea partizanului Vasile Blidaru.Torturat în anchetă
la Securitatea din Satu Mare ; condamnat la 5 ani închisoare de Tribunalul
Militar -Cluj.A murit pe 27 mai 1959 , în penitenciarul Gherla, din
cauza torturilor la care a fost supus.
Ţăran
-"ţapinar" din Vicovu de Jos-Suceava , n.în 1902.
Arestat pe 2 martie 1957
,pentru ajutorarea partizanului Vasile Motrescu ; torturat în
anchete la Securitatea din Suceava şi Botoşani;condamnat la 10 ani
închisoare (Sentinţa nr.192 / 1957) de Tribunalul Militar
Suceava ( în deplasare la Botoşani ).Detenţia la Gherla şi
lagărele din bălţile Dunării , "Eliberat" în
1964, cu Decretul 411 -graţieri .
[LD: satul Nereju, sat cu tradiţie răzăşească,
cu proprietate obştească şi individuală, cu
ţărani gospodari şi prosperi , cercetat de echipele
sociologice ale lui Dimitri Gusti în anii 1938-'39...adus în stare de
exasperare ,până la revoltă , de experimentul colectivist
bolşevic.]
Ţăran din
Nereju -Vrancea, n.în 1919.Arestat pe 21 august 1950, ca participant la
revolta ţărănească din judeţ. Condamnat la
închisoare în unul din multele procese montate de Securitate ( judecate la
Iaşi şi Galaţi );închis la penitenciarul din Galaţi ; mort
pe 11 mai 1954, la Gherla, în urma torturilor la care fusese supus.
Ţăran din com.Zagon
-Covasna.Membru al org. "Vlad Ţepeş" conduse
de Victor Lupşa ( ca adjunct al său, răspundea de
organizarea grupurilor din Vrancea şi Braşov )
Arestat în iulie
1949,
în com Bârseşti-Vrancea , în timpul revoltei .
Ţăran din
com.Tia Mare-Olt.Arestat pe 20 nov.'59 de Securitatea din Craiova ; torturat
în anchetă ;condamnat la 8 ani închisoare ( art.209 C.P ) de Tribunalul Militar-Craiova , pentru
că ar fi elogiat evenimentele din Ungaria, prevestind mişcări
similare în Românie, îndemnând
consătenii să se retragă din colectivă. Detenţia la
Jilava şi la muncă forţată în bălţile
Dunării.
Ţăran din Voiteg-Timiş.Între
1952-1956, strămutat cu domiciliu
obligator în Bărăgan.
Arestat în 1960 ; anchetat
la Securitatea din Timişoara ; condamnat la 6 ani închisoare ( Sentinţa
nr. 29 / 1960 ) de Tribunalul Militar-Timişoara , acuzat că
îndemna consătenii să nu se înscrie la colctivă.Detenţia la
Gherla şi la muncă forţată în bălţile
Dunării.
Ţăran din
com.Satu Mare -Suceava.În febr.'59, ar fi
trimis o scrisoare anonimă în care l-ar fi ameninţat
cu moartea pe primarul
comunei, dacă mai forţează
ţăranii să se însrie în colectivă.
Scrisoarea avea
desenată o spânzurătoare sub care era scris :<toţi
comuniştii la rând ! >
Arestat ; schingiuit în
anchetă să recunoască "corpul delict" la
Securitatea din Suceava; condamnat la 5 ani închisoare ( 20 nov.'59 )de
Tribunalul Militar-Suceava .
Ţărani
din Medianchioi , com.Izvoarele -Tulcea .Arestaţi în 1958 ,pentru
participare la răscoala din comună împotriva colectivizării.Condamnaţi
la 7-10 ani muncă silnică de Tribunalul Militar-Costanţa.
Ţăran din
Ţibucani -Neamţ.Participant la revolta
ţărănească împotriva colectivizării ,din 18 mai
1956.Arestat ; torturat la Securitatea din Bacău ; judecat
într-un lot de 20 de ţărani ; condamnat la 1 an închisoare
( Sentinţa nr. 270 / 27 iul.1957 ) de Tribunalul Militar-Iaşi
, pentru "uneltire contra ordinii sociale" ( art.209 C.P. )
Brigadier silvic în jud.Suceava
(-Rădăuţi ) .Arestat pe 17 aug.1945, pentru favorizarea
partizanilor din grupul Macoveiciuc; eliberat.
Rearestat în 1949 ;anchetat
la Securitatea din Suceava ; condamnat
la închisoare (Sentinţa nr. 487 / 6 iun.1950, preşed. col.magistrat Gheorghe
Constantin ) de Tribunalul Militar-Iaşi.
Încarcerat la
Suceava, Iaşi şi Gherla.
Ţărani
din Frătăuţii Noi -Suceava.Arestaţi ca
participanţi la revolta din comună -7 aug.1949.
Anchetaţi
-torturaţi la Securitatea din Suceava (Karl Segal, Frenchel, Mihai Rusu ,Dobrotă ); condamnaţi la 3 ani închisoare ( Sentinţa
nr. 167 / 21 febr.'50 )de Tribunalul Militar-Iaşi .
Ţăran din
Bârseşti-Vrancea,memmbru al org."Vlad Ţepeş II"
.Arestat ; torturat-anchetat la Securitatea din Galaţi ; condamnat
la închisoare ( Sentinţa nr. 723 / 14 iul.1951 ) de Tribunalul
Militar- Constanţa ( în deplasare la Galaţi ).Închis la Jilava
şi Gherla, unde a murit pe 2 iunie 1954.
Ţăran din
Casimcea-Tulcea.Partizan în grupul condus de Tofan şi Tomoşoiu.pe 22
mai 1949; anchetat-torturat la Securitatea din Constanţa ( de lct.Mihăilă Gh.
);judecta într-un lot de 30 persoane;condanat la 18 ani muncă
silnică ( Sentinţa nr. 557 / 21 oct.'50, preşed.col.magistr. Const.Pavelescu
).Ridicat de la penitenciarul Aiud ( Ordinul 10007 dat de Nicolschi ), transportat
la Timişoara , executat pe 10 mart.1950.
Deces înregistrat
de Of.St.Civile din Timişoara ,după 7 ani (aug.'57 )
Ţăran din
com.Corbu de Sus-Constanţa, n.în 1908, în sat Maidanchioi ,
com.Izvoarele-Tulcea.
Arestat pe 28 mai 1951 ; torturat
la Securitatea din Constanţa; condamnat la 16 ani muncă
silnică ( Sentinţa nr. 645 / 17 aug.1951 , preşed. mr.magistr.Gliga
Constantin ) de Tribunalul Militar-Constanţa, pentru " crima
de uneltire contra siguranţei statului " ( art. 209 C.P. )
Ţăran
înstărit , membru PNŢ, fost primar la Văleni de Munte
-Prahova .Arestat în 1950, pentru că şi-a vândut grâul la
piaţă ( deşi îşi achitase cotele ) .Condamnat la 4
ani închisoare .
-Niculescu,
Şerban Gh.
[LD: arestaţi de două sau trei
ori,
epuizaţi la muncile forţate alternate cu regimuri penitenciare exterminatoare Astfel comuniştii şi-au decimat
"duşmanii" ]
Ţăran ,
n. în 1899 , din satul Urşi , com.Leleasca -Olt.Primar .
Arestat în 1950 ; dus la muncă
forţată la Canal ; eliberat în 1953.
Rearestat de Securitatea din
Craiova, la 15 oct.1959; condamnat la 3 ani închisoare ; detenţia
la Jilava şi Botoşani, unde , şi-a dat obştescul
sfârşit ( 1961 )
Ţăran
n.în 1922, în satul Aurel Vlaicu, com.Geoagiu - Hunedoara.
Arestat de două
ori în 1958 , pentru împotrivire la colectivizare.
Rearestat pe 7
ian.'59 , după o pecheziţie ( în căutare de arme );torturat (
bătut, înfometat, interogat ) la Securitatea din Deva ( ca să
recunoască , printre altele, că pe front, nu i-a plăcut regimul
comunist ! ) [<Te bătea la tălpi, te bătea la spate
, peste mâni cu bulanul de cauciuc.
Te apărai de unul,
dădea celălalt-" Chiaburule , tu-ţi muma-n...bandit ,
escroc, nu-ţi place regimul ? " [...] La anchetă
ofiţerul care mă ancheta venea băut şi mă bătea >]
A fost eliberat
după 8 luni, după ce mama sa s-a înscris în colectivă ( cererea a
fost scrisă de securişti , ea a semnat-o ) în schimbul
eliberării fiului .
Ţăran din
Crucea de Sus-Vrancea. Partizan în "grupul Paragină-Timaru "(
bordeiele din pădurea Tihăria ), apoi alături de înv.
Gh.Mihălcescu .Arestat pe 18 oct.1949 , în urma trădării
unor infiltraţi ai securităţii ; torturat în anchetă
la Securitatea din Galaţi ; condamnat la 20 de ani muncă
silnică ( Sentinţa nr. 841 / 18 oct.'59 ) de Tribunalul
Militar -Constanţa ( în deplasare la Galaţi ); detenţia la
penitenciarele Galaţi, Jilava , Gherla.
Ţăran gospodar din satul
Beneşti , com.Alţîna -Sibiu ,fost membru PNŢ (primar în
comună ) .
Arestat în 1957 pentru
atitudine refractară la colectivizare ; torturat la Securitatea din
Braşov ; condamnat la 7 ani muncă silnică ( Sentinţa
nr. 792 / 14 nov.1958 ;preşed.mr.Băileanu
Ion ) de Tribunalul Militar-Braşov, pentru "crima de
uneltire contra ordinii sociale" ( art. 209 C.P. ).
Închis la Gherla,
Jilava şi lagărele din Bălţile Dunării .
Ţăran
maramureşan. Arestat pe 5 mart.1945 ,de miliţia
ucraineană , la postul Iza-Sighet , în timpul luptelor pentru
păstrarea hotarelor.
Ţăran
înstărit din com.Pietroşani -Argeş.Arestat pe 15 nov.49 pentru
ajutorarea cu alimente a partizanilor lui Arsenescu şi fraţilor
Arnăuţoiu ; anchetat la Securitatea din Piteşti ; judecat
în unul din procesele-de etapă ale
procesului pivot "Haiducii Muscelului " ; condamnat
la 5 ani închisoare (Sentinţa nr. 1 183 / 20 dec.'50,
preşed. col.
magistr.Mihăilescu Pascal ) de Tribunalul Militar al Regiunii a
II-a Militară-Bucureşti ;detenţia la penitenciarele
Piteşti, Jilava , Gherla şi lagărele de la Canal . Rearestat
în iun.1959 , după prinderea fraţilor Arnăuţoiu ; torturat-anchetat
la Securitatea din Piteşti ; judecat de Tribunalul Militar-Bucureşti
( sau Piteşti ? ) ;condamnat la 15 ani muncă silnică ( Sentinţa
nr. 18 / 13 febr.1960 ) ;încarcerat iar la Jilava ,Gherla şi
Botoşani .
Ţăran din
com.Nuntaşi -Constanţa., n.în 1925, în Argeş.Arestat pe 16
aug.1949 ; torturat în anchetă de Nicolae Doicaru ;judecat în "lotul
Tofan Gh.şi Mihăilă Gh." ; condamnat la 8 ani închisoare (
Sentinţa nr. 557 / 21 oct.'49, preşed.col.Pavelescu Constantin ) .
Detenţia la
Constanţa, Jilava, Gherla şi lagărul Peninsula.
Ţăran
înstărit în com.Siliştea -Constnţa, n.în 1894 în satul
Băltăgeşti , com.Crucea -Constanţa.
Membru PNŢ. Arestat
pe 21 iul.1949, împreună cu fiica
sa , pentru găzduirea partizanilor Iancu Ghiuvea şi Stere Hapa.; torturaţi
în anchetă de Nicolae
Doicaru ; condamnat la 20 de ani muncă silnică ( Sentinţa
nr. 544 / 7 oct.'49, preşed. col.Pavelescu Constantin ) .
Din Ordinul
MAI ,emis de Nicolschi,Niţu Vasile a fost ridicat
de la Jilava, dus la Timişoara şi executat pe 9 mart.1950.
Ţăran din satul Vadu
Roşca, com.Vulturu -Vrancea. Arestat la 12 dec.1957- printre cei 100 de arestaţi - pentru participarea la revolta din
comună contra colectivizării ( când l-au înfruntat pe Nicolae Ceauşescu );
torturat la Securitatea din Galaţi ( de cpt.Aramă ).
Condamnat la
închisoare ; detenţia la Gherla.
Pădurar din
com.Putna-Suceava. Descoperind dispozitivul punctelor fixe ale
Securităţii pentru prinderea partizanilor, i-a avertizat pe
Cenuşe şi Motrescu . Arestat în mai 1950 ;bătut
şi schingiuit la Securitatea din Suceava , a refuzat să
semneze declaraţiile false întocmite de anchetatori .A apărut la
proces plin de echimoze ( constatarea medicului dispărând ulterior de la
dosar ) ,drept pentru care a fost judecat după 4 luni .
Condamnat la o
lună închisoare ( Sentinţa nr. 762 / 26 sept.1956
),pentru "port ilegal de armă " ( deşi prin lege
avea drept să poarte armă ), pentru a se justifica arestarea.
Ţăran din satul Meidanchioi , com.Izvoarele -Tulcea. Arestat
în 1958 ca instigator al răscoalei din iunie'58 din comună
,împotriva colectivizării. Torturat în timpul anchetei la
Securitatea din Tulcea şi Costanţa ;judecat într-un "lot
de 45 " ;condamnat la
25 ani muncă silnică de
Tribunalul Militar-Constanţa.
Ţărani din satul Berivoii
Mari, com. Recea-Braşov.
/Ion-partizan în
"grupul Ion Gavrilă " ; arestat pe 28
iul.1955 , print-o capcană în care a fost atras de Securitate ( că va
fi ajutat să părăsească ţara );arestat ; condamnat
la moarte (Sentinţa nr.1369 / iul.1957 )de Tribunalul
Militar-Sibiu .
Executat la
penitenciarul Jilava , pe 20 nov.1957.
/Petre -arestat în 1951 ;anchetat
cu duritate la Securitatea din Braşov ; condamnat la 14 muncă
silnică ; închis la Gherla
şi minele de plumb Baia Sprie.
[LD: atragem din nou atenţia asupra "metodei"
de suprimare a "duşmanilor" , fără
să fie condamnaţi la moarte .Schingiuirea din anchete ,
urmată de regimul de exterminare din penitenciare , a avut adesea
,ca finalitate , moartea deţinuţilor. ]
Ţăran din satul
Caşva ,com.Gurghiu-Mureş, n.în 1899. Arestat pe 17 august 1948
,pentru presupuse legături cu organizaţia anticomunistă "Codrul Verde
" ;torturat la Securitatea din Cluj ;condamnat la 2 ani
închisoare de Tribunalul Militar-Cluj , pentru "omisiune de
denunţ şi tăinuire " ( art. 209 C. P. ) . A murit pe
12 mai 1950, în penitenciarul Gherla .
Ţăran din
Conţeşti -Telorman, n.în 1936.Participant la revolta
ţărănească din comună ,la care s-au distrus
cererile de înscriere şi documentele colectivei.
Arestat ; condamnat
la 4 ani muncă silnică în lagăr ; eliberat la 6 apr.1962,
cu Ordinul MAI nr.10.102.
Ţărani în
com. Drăgoeşti -Ialomiţa. Participanţi la revolta din comună împotriva
cotelor obligatorii . Arestaţi între 4-7 iulie 1950 ; torturaţi în
anchete la Securitatea din Ferbinţi ( col.Istoc )
şi Bucureşti ( Rahova ) ;condamnaţi la 10 -5 ani închisoare de Tribunalul
Militar-Bucureşti ;detenţia la penitenciarele Jilava şi Gherla şi lagărele de la Canal.
/ Soţiile şi copii - torturaţi-speriaţi în propriile
gospodării ; duşi pentru 6 ani muncă silnică în
carierele de piatră din Castelu ( Constanţa ).La întoarcerea
acasă şi-au găsit gospodăriile jefuite şi
năruite.Marin Oancea a murit în detenţie.
Ţăran din
satul Hagiomer , com.Topolog-Tulcea. Arestat în primăvara 1949 ;judecat
cu "lotul Fudulea Nicolae" ; condamnat la 15 ani
închisoare ( Sentinţa nr. 186 / 2 iunie 1950, preşed. Şandrea Gh )de Tribunalul Militar-Constanţa.
Ţăran din
satul Breaza, com. Lisa- Braşov , n.în 1898.Arestat în 1957 pentru
sprijinirea partizanilor din Făgăraş;torturat în anchetă
la Securitatea din Sibiu ; judecat pe 27 iul.1957; domiciliu
obligatoriu în satul Lătteşti , com.Borduşani
-Ialomiţa.
Rearestat pe 9 iul.1958 ; torturat
la Securitatea din Sibiu ; condamnat la 3 ani închisoare pentru
"deţinere de armament" (înscenare ); amnistiat pe 21
ian.1959 , eliberat după 7 luni .
Ţăran din
Zamostea -Dorohoi.Arestat în 1958, pentru împotrivire la colectivizare ;
torturat la Securitatea din Suceava ; judecat şi condamnat
la 7 ani închisoare de Tribunalul Militar-Iaşi .
A murit la
penitenciarul Botoşani ,pe 10 iul.1959.
Ţăran din
satul Şeuşa , com.Ciugud -Alba. Arestat în 1949 pentru
sprijinirea partizanilor ;torturat în anchetă la Securitatea din
Sibiu (
col.Gh.Crăciun ) ; judecat cu unul din loturile
partizanilor din grupul Dabija ; condamnat la 10 ani muncă
silnică pentru "uneltire contra ordinii sociale" (cf.
art. 209 C.P. ) de Tribunalul Militar din Sibiu.
Încarcerat la Piteşti,
a făcut parte din primul lot supus "reeducării"
(de Ţurcanu Eugen, Alexandru Tanu,
Sobolevski Maximilian ,Prisecaru Adrian ); transferat la Gherla,
a suportat din nou "reeducarea" ; transferat la muncă
silnică în lagărul de la Peninsula,
şi-a încheiat pedeapsa în
penitenciarele Deva şi Braşov."Eliberat" la 23
ian.'58 , i s-a fixat domiciliu obligatoriu pentru 2 ani ( 23
ian.1960 ) în satul Lăteşti , com.Borduşani -Ialomiţa .
Ţăran din
satul Hagiomer , com.Casimcea-Tulcea.Arestat în apr.1950 pentru
ajutorarea cu alimente a partizanilor din "grupul Nicolae Fudulea"
; torturat la Securitatea din Constanţa ; condamnat la 15 ani
muncă silnică ( Sentinţa nr. 186 / 2 iun.1950 , preşed. Şandrea
Gheorghe )de Tribunalul Militar-Constanţa. Eliberat în 1964,
cu Decretul 411-graţieri.
Ţăran din
Gruia-Mehedinţi, n.în 1903.Arestat la 21 oct.1959, pentru instigare
contra colectivizării ; anchetat- torturat la Securitatea din
Craiova;condamnat la 5 ani închisoare de Tribunalul Militar -Craiova
;pedeapsă ispăşită în lagărele din bălţile
Dunării.
[LD :dăm acest "caz"
pentru a semnala căderea ( pervertirea, trădarea ) unor persoane care
- din slăbiciune, frică şi instinct de conservare - au devenit din
victime, complici la crimă.]
Ţăran
înstărit ( "chiabur" , proprietar de moară şi cazan de
ţuică ) din Lăpuşnicu Mare -Caraş Severin . Arestat
prin 1951 , pentru ajutorarea partizanului Isfănuţ Dumitu
-"Sfârloagă" (din grupurile de partizani conduse de
Uţă şi Blănaru,omorât de Securitate pe 29 sept.1952 ).
"Prelucrat" şi "reeducat"
, a acceptat să colaboreze , ca preţ al eliberării.
Pe 10 nov.'52 , i-a
atras în locuinţa sa pe partizanii Balica Gheorghe şi Baderca
Iancu , i-a dezarmat şi i-a predat Securităţii .Cei
doi partizani au fost executaţi pe 13 aug.1953.
Membri ai org.
" Gărzile Decebal" (conduse de dr.
Gh.Vasilache )Din oraşul Vatra Dornei . Arestaţi la 24 nov.1949 ; condamnaţi la 5 ani , respectiv 8 ani închisoare (
Sentinţa nr.777/ 15 sept.1950 ) de Tribunalul Militar-Iaşi (
preşed. Gheorghe
Constantin )
Ţăran din satul Neagra
Şarului, com.Şaru Dornei -Suceva. Arestat în 1949 ;judecat
cu lotul "Gărzile Decebal" ; condamnat la închisoare
( Sentinţa nr.?/ 16 sept.1950 ) de Tribunalul Militar -Iaşi ( Preşed. Hirsch ,
procuror-cpt.Puişor Ion )
Zootehnist din Vatra Dornei
-Suceava, n.în 1916.Arestaţi în 1950,pentru sprijinirea
partizanilor din org. "Gărzile
Decebal" ;condamnat la 3 ani
închisoare ( Sentinţa nr. 677 / 1951 ) de Tribunalul
Militar-Iaşi.
Ţăran din satul
Gherghiţeni, com.Dorna Arini -Suceava.Arestat la 5 iunie 1951, sub
acuzaţia de "uneltire contra ordinii sociale" ( p.p.
art.209 C.P. ) A murit în timpul anchetei.
Fraţi (? ) din com.Saraiu-Constanţa.
/ Ion -
ţăran, n.în 1898 .Arestat
la 9 oct.1949 ; judecat într-un lot de 28 persoane ; condamnat la 6
ani închisoare ( Sentinţa nr. 22 / 12 ian.1950 , preşed. Şandrea
Gheorghe ) de Tribunalul Militar Constanţa ( cf.Legii 16
/ 1949 invocată în
condamnările ce se dau în
cazul organizaţiilor "conspirative",
pentru culpa de "uneltire contra
Securităţii RPR"
şi "nedenunţarea faptelor ce pun în pericol
securitatea statului " , în
completare la art..209 C.P )
/ Nicolae -n.în 1906 , arestat pe 4 sept.1950 ;
judecat într-un lot de 21 persoane
; condamnat la 5 ani închisoare ( Sentinţa nr. 422/27
oct.1950 )de Tribunalul Militar -Constanţa ( acelaşi preşed. Gh.Şandrea ) pentru "
uneltire contra ordinii sociale" ( p.p. art.209 C.P. ). Închis în
penitenciarul din Constanţa , lagărul Peninsula şi penitenciarul Gherla.
Ţărani din satul Mercina
,com.Veredia -Caraş Severin.Arestaţi în 1957 ,pentru
sprijinirea partizanilor din "gruparea lui Mihuţ Adrian" .Condamnaţi la 10, respectiv 15 ani
închisoare,
de Tribunalul
Militar -Timişoara.Pedepse executate în penitenciar ( Aiud, ) şi
lagăre de muncă silnică ( Strâmba, Salcia, Eforie, Periprava,
Salcia ).
"Eliberaţi"
în 1964, cu Decretul 411-graţieri .
Ţăran din Galda de Jos
-Alba, n.în 1922.Arestat la 30 martie 1949 ; torturat în timpul
anchetei la Securitatea din Sibiu (echipa lui Gh.Crăciun );judecat în lotul
partizanilor din "grupul Dabija" ; condamnat la 20
ani muncă silnică ( Sentinţa nr. 848 / 20 oct.1949 ) de
Tribunalul Militar-Cluj . Transferat din penitenciarul Aiud ,la cel din
Timişoara;executat pe 5 apr.1950 ,în crângul din
Timişoara , din Ordinul nr.10 001 semnat de Nicolschi .
Ţăran din
Brodina ( Suceava ), partizan în "grupul Maruseac Petre " ;
arestat în 1946 ; judecat într-un lot de 30 de persoane ; condamnat la
închisoare ( Sentinţa nr. 1188 / 21 sept.'46 ) de Tribunalul
Militar-Iaşi. Eliberat pe baza unei amnistii date
înainte de alegeri.
[LD: Familie implicată în mişcarea
de rezistenţă condusă de tatăl şi fraţii
Şuşman .
După 1990, ca singură supravieţuitoare a
familiei ,Lucreţia Jurj şi-a publicat memoriile - "Suferinţa
nu se dă la fraţi " .Vezi la fişele
respective. ]
Ţăran din com.Ponor -Alba
,sprijinitor al grupului de partizani condus de Teodor Şuşman
şi fiii săi (pe urma cărora Securitatea împânzise zona cu
informatori )
Securitatea l-a
arestat în 1951 şi ,cu cătuşe la mâini, l-au folosit de "momeală"
pentru prinderea lui Jurj. Ajuns la ascunzătoare, el şi-a rupt
cătuşele, şi-a înştiinţat fratele ,reuşind
să scape amândoi din încercuire .Arestat în 1954 ( împreună cu
fratele şi cumnata Lucreţia )
;anchetat la Securitatea din Oradea;condamnat la moarte (
febr.'55 ) de Tribunalul Militar -Cluj ( în deplasare la Oradea ), în
acelaşi proces cu cumnata Lucreţia.
Executat pe 27 iunie 1955 ,
în penitenciarul din Oradea .
Ţărani din satul Horodnic
de Sus, com.Horodnic - Suceava .După intrarea armatei sovietice în
Rădăuţi , s-au alăturat înainte de 23 august 1944 ( împreună cu
mulţi consăteni )partizanilor antisovietici din grupul Macoveiciuc.
/Ilie- arestat în
1945 ; condamnat .
/ Ion I.-
urmărit, arestat şi condamnat
/ Savu- prins (în
munţi ) pe 17 aug.1945 ; eliberat în 1946 ; rearestat în 1949 ; condamnat
la 6 ani închisoare ( Sentinţa nr.487 / 1950 )de Tribunalul
Militar-Iaşi .
/ Vasile- prins (
în munţi ) pe 12 apr.1949 ; omorât pe 20 aug.1949, în timpul anchetei la
Securitatea din Suceava .
Ţăran din
satul Purani, com.Siliştea-Teleorman , n.în 1922.Participant la revolta
din 7 iul.1950.
După ce securistul Marin Stănescu
a împuşcat 3 răsculaţi,
ar fi întrebat :< Cine se mai opune colectivizării ? > El ar
fi răspuns :<Am doi copii.Trageţi în mine că
şi aşa murim de foame ! >
Şi securistul
a tras. Rafala a omorât două fetiţe din mulţime şi l-a
rănit grav pe Onţică .
Aruncat într-o
căruţă , a fost omorât cu patul armei , iar la spital
s-a constatat decesul.
Ţăran,
membru PNL( 30 de ani primar al comunei Băltăţeşti
-Neamţ , înainte de 23 aug.'44 )
Arestat pe 5 mai
1947
;condamnat de Tribunalul Militar-Iaşi ; detenţia la
penitenciarele din Iaşi, Bacău şi Gherla.
Ţăran
n.în 1905, din Valea Nucarilor -Tulcea. Arestat în 1949 ,acuzat de
sprijinirea partizanilor din zona Babadagului ; condamnat la 15 ani
muncă silnică ( Sentinţa nr. 186 / 2 iunie 1950 )
de Tribunalul
Militar-Constanţa ( preşed.
Şandrea Gh. )
Ţăran din
satul Războieni, com.Casimcea -Tulcea.Arestat pe 2 iunie 1950 , ca
sprijinitor al partizanilor din Dobrogea; condamnat la 20 ani muncă silnică
( Sentinţa nr. 186 / 8 iunie 1950 ) de Tribunalul
Militar-Constanţa ( preşed.
Şandrea Gh. )
Detenţia la
Jilava, Gherla şi minele de plumb.
Ţăran
n.în 1909, în com.Chirnogeni -Constanţa .Arestat pe 30 nov.1949 ,
ca membru al org. "Regionala Mare" (condusă de liberalul
Ioan Negulescu ) ; condamnat la 3 ani închisoare
( Sentinţa nr. 97 / 10 mart.1950 )
de Tribunalul Militar -Constanţa .
Ţăran
n.în 1924, din satul Dulgheru, com.Saraiu, -Constanţa. Arestat la 7
martie 1950 ; torturat în anchetă la Securitatea din Constanţa
(de Nicolae Doicaru
şi Sepi Năstase ) ;condamnat la 14 ani închisoare ( Sentinţa
nr. 311 / 28 aug.1950 ) de Tribunalul Militar-Constanţa ( preşed.
mr. Şandrea Gheorghe
)
Ţăran din
com. Scărişoreanu .Constanţa ,
n.în 1909, în satul Vitoaga , com.Cherchezu -Constanţa.Arestat
pe 1 oct.1948 ; judecat cu "lotul Gheorghiu Ion" ; condamnat
la 1 an închisoare ( Sentinţa nr. 814 / 20 dec.1948 ) de Tribunalul
Militar-Constanţa ( judecător , col.Pavelescu Constantin )
Ţăran
n.în 1922 , din com.Saraiu -Costanţa. Arestat la 26 apr.1949 ;condamnat
la 4 ani închisoare ( Sentinţa nr.557 / 21 oct.1949 ) de
Tribunalul Militar -Constanţa ( preşed. col. Pavelescu Constantin ).
Ţăran din
satul Moroda, com.Seleuş- Arad .Arestat în dec.1956 ,acuzat de
ajutorarea partizanului Adrian Mihuţ ; torturat la Securitatea din
Timişoara ; condamnat la 7 ani muncă silnică ( apr.'57 )
de Tribunalul Militar-Cluj (
în deplasare la Timişoara )
/ Petre -
Ţăran n.în 1900 , din com.Sintea Mare-Arad. Arestat în 1948 ; condamnat
la 20 ani muncă silnică de Tribunalul Militar-Timişoara.
Detenţia la Jilava şi Aiud.
/Gheorghe- student
la facultatea de Chimie Industrială .După ce tatăl a fost
arestat şi condamnat ( 1948 ) , în anul următor a aderat la o organizaţie
de ajutorare a ţăranilor persecutaţi de comunişti, în
jud.Arad. Arestat în iarna '51 ; condamnat la 12 ani închisoare ,
pentru "uneltire contra ordinii sociale" ( art. 209
C.P. ).
Brigadier silvic în cantonul Tisa,
ocolul silvic Vatra Dornei .Arestat
în 1945, pentru găzduirea paraşutatului Şutea Alexandru.Rearestat
în 1950 ; judecat cu "lotul Macoveiciuc "; condamnat la
2 ani închisoare ( Sentinţa nr. 487/ 6 iun.1950 ).
Ţăran din
Petricani-Neamţ.Arestat în 1953, pentru împotrivire la
colectivizare ; condamnat la închisoare ( 1953 ) de Tribunalul
Militar-Iaşi .
Ţăran din
Maramureş .Arestat,anchetat , implicat,
judecat şi condamnat în 1951, în unul din procesele înscenate
pentru compromiterea Vaticanului , deoarece preotul greco-catolic
Eusebiu Cutcan ( implicat în acel procese ) fusese ascuns de partizanii
din munţi , pe care el îi ajutase în 1949 ( le dusese mâncare, 2
grenade, o puşcă
mitralieră şi 5 cartuşiere ).
Ţăran din
satul Globu Craiovei , com.Iablaniţa -
Caraş Severin .Arestat pe 8 febr.1949, pentru găzduirea
partizanului Petre Grozăvescu şi pentru serviciile de
curierat făcute partizanilor .
Ţăran
n.în 1913, din Polovraci -Gorj.Arestat
pe 7 martie 1958 de Securitatea din Craiova ( anchetat de lct. mj.Ţiclete Dumitru I
) ; condamnat la 7 ani închisoare ( Sentinţa nr.197 / 24
oct.1959 ) de Tribunalul Militar-Craiova , pentru "activitate
intensă contra clasei muncitoare " . Detenţia la
penitenciarele din Craiova şi lagărele de muncă
forţată Periprava, Grind, Vadul Oii , Stoeneşti, Salcia şi
Luciu Giurgeni . Eliberat în 1963 ( Decretul de graţiere ) .
Ţăran din
jud.Mehedinţi. Arestat în 1952, pentru sprijinirea partizanului
Trocan Nicolae ; torturat în anchetă la Securitatea Criova ;judecat
şi condamnat la închisoare ( Sentinţa nr. 508 / 26
nov.1952 ) de Tribunalul Militar-Craiova.
Ţăran,
membru PNŢ, n.în 1891, în com.Zamostea-Suceava. Arestat în 1958,
acuzat de propagandă contra colectivizării ; torturat în
anchetă câteva luni la Securitatea
din Botoşani ;
condamnat la 7 ani
muncă silnică ,de Tribunalul Militar-Iaşi ( 1959 ) pentru "uneltire contra ordinii
sociale" ( art. 209 C.P. ). A murit pe 10 iul.1959 , în
penitenciarul Botoşani .
Ţăran din
satul Mercina, com.Vărădia -Caraş Severin.Arestat în 1958
; torturat în anchetă la Securitatea din Timişoara ; judecat
cu "lotul Adrian Mihuţ" ; condamnat la 15 ani
muncă silnică .Eliberat în 1964, pe baza Decretului 411-graţieri
.
Ţăran din
satul Corbu de Jos,com.Corbu
-Constanţa ,n.în 1914 în satul Şerpeni (Caliacra ,din
Cadrilaterul cedat Bulgariei ).Arestat la 29 nov.1949 ca membru al
org.anticomuniste "Regionala Mare " ;torturat în
anchetă la Securitatea-Constanţa ;condamnat la 8 ani
închisoare ( Sentinţa nr. 128 /1950 ) de Tribunalul Militar
-Constanţa ( preşed.
mr.Şandrea Gheorghe ), pentru "uneltire contra ordinii
sociale "( art.209 C.P. ) . Detenţia la penitenciarele
Costanţa, Jilava, Gherla, lagărul Peninsula.
Ţăran din
satul Roşiuţa- Gorj.Arestat în 1952,pentru implicare în mişcarea
de rezistenţă condusă de Trocan Nicolae .Anchetat
la Securitatea din Craiova ; condamnat la 8 ani închisoare (
Sentinţa nr. 307 / 26 nov.1952 ),pentru "uneltire contra ordinii
sociale" (cf. art.209 C.P. ) de Tribunalul Militar-Craiova. A
murit în detenţie , la Aiud.
Ţăran din
com. Olteni-Constanţa, n. în 1903, com.Daneţi-Dolj. Arestat în
nov.1948 ,pentru implicare în mişcarea de rezistenţă din
Dobrogea ; torturat în anchetă la Securitatea-Constanţa
( echipa lui Nicolae Doicaru
) ; judecat în "lotul Gheorghiu Ion " ; condamnat la
3 ani închisoare ( Sentinţa nr. 814 / 20 dec.1948 ) de Tribunalul
Militar-Constanţa ( preşed. col.Pavelescu Constantin ) .Detenţia la
penitenciarele din Constanţa, Jilava, Ghemncea.
A murit pe 19 iulie
1951 , în penitenciarul Ghencea.
Ţăran din com.
Nistoreşti -Constanţa.Condamnat în 1949 în unul din loturile
de partizani din Dobrogea ;dus la
Gherla, într-un lot de 83 deţinuţi, din care 34 erau
dobrogeni ); Transferat la Timişoara ,împuşcat în pădurea
Timişoarei, (cf.ordinelor
lui Nicolschi )
Arestat în 1949 , din cauza
legăturilor avute cu mişcarea de rezistenţă din Obcinile
Bucovinei ;
anchetat-torturat la Securitatea din
Rădăuţi ( de col.Isac Popic , Rukenstein
ş.a. ); implicat în procesul înscenat " Gărzilor Decebal
" ; condamnat ( Sentinţa nr. / 18 sept.1950 ) de Tribunalul
Militar - Iaşi , în deplasare la Suceava ( preşed. Hirsch ; procuror Ion Puişor )
[ Mărturia lui Palaghe
Toader ( închis pentru că fratele său, membru în Gărzile
Decebal, nu fusese prins ) despre supliciul la care a fost supus în penitenciarul
din Suceava :<M-a bătut întâi cu pumnii peste cap şi
faţă, până am căzut jos.După 10 minute a chemat doi miliţieni cât
nişte tauri , m-au legat la amândouă picioarele cu o frânghie,
m-au ridicat pe o masă specială, mi-au îndoit picioarele sub
genunchi , mi-au pus un par , încât tălpile au rămas cu
faţa în sus şi au început să lovească.[...] În total am
numărat circa 50 de lovituri date cu toată puterea , de
aceşti doi milţieni > ( Cf. Aldine, nr. 92 / 29 nov. 1997;citat preluat din Dicţionarele
Ioniţoiu )
Arestat în oct. 1949, pentru
că Securitatea nu reuşise să-l prindă pe fratele său -membru al Gărzilor
Decebal . Anchetat-torturat la penitenciarul Suceava de către plt.mj. Marici.
Ţărani din
com.Urzicuţa-Dolj. Arestaţi în 1959 ca particpanţi la
o răscoală
ţărănească împotriva colectivizării ;
torturaţi în anchete de Scuritatea din Craiova ; judecaţi şi condamnaţi de Tribunalul
Militar-Craiova .
/ Ştefan P.- condamnat
la moarte ( pedeapsă comutată ulterior la muncă silnică
pe viaţă ) şi confiscarea averii.
/ Gheorghe P.- la muncă
silnică pe viaţă
şi confiscarea averii .Detenţia în lagărele de
muncă forţată din Bălţile Dunării "Eliberat"
în 1964 , cu Decretul 411-graţieri.
/Gheorghe M.-la 25
ani muncă silnică şi confiscarea averii "Eliberat"
în 1964 , cu Decretul 411-graţieri.
Ţăran din Puchenii
Mari-Prahova .Arestat şi torturat la Securitatea din Ploeşti
,pentru că îşi găzduise unchiul - Petrescu-Marinaru - o
lună de zile ,(în casa lui se întruniseră luptători din grupare
).
Ţăran din
Capul Piscului-- Muscel.Tată a 7 copii .Arestat în 1958, condamnat la
12 ani închisoare de Tribunalul Militar -Bucureşti
(Sentinţa 60/ 5.VI'58 )pentru că găzduise de câteva ori pe
partizanul Şerban Ion ( urmărit de Securitate ) .Eliberat
prin "graţiere" în 1964.
Ţărani din Brebeni-Olt.Arestaţi
pe 26 iun.'52, judecaţi într-un proces înscenat (
Sentinţa 50 din 29 .IX,'52 ) , sub pretextul c-ar fi îndemnat oamenii
să iasă din colectivă, că urmează un război
sovieto-american.Detenţia la Jilava, Gherla şi în minele de plumb.
Ţăran din Ciorteşti
-Iaşi, n.în 1919.Arestat şi condamnat la 6 ani închisoare cu
suspendarea drepturilor civile(Sentinţa nr. 572 / 29 nov.'57 )de
Tribunalul Militar -Iaşi, pentru"agitaţie publică
"
(pedepsită de
art.58 şi 209 Cod Penal , combinat cu art.304 ,463 Cod
Justiţie Militară ).
Cităm din motivarea Sentinţei: < În
ziua de 14 sept.1957 în localul şcolii [...] a avut loc o adunare populară la
care au participat mai mulţi ţărani
întovărăşiţi şi cu gospodării individuale[...] li s-a adus la cunoştinţă unele
probleme mai importante ce se desprind din Rezoluţia CC al PMR din
29 august 1957 privind sectorul socialist al agriculturii. După terminarea
expunerilor făcute de organele de partid , inculpatul Presura Nicolae
[...] s-a manifestat în mod duşmănos împotriva
hotărârilor partidului şi al guvernului din RPR.[...] că
ceea ce se vorbeşte nu este nimic adevărat , toate acestea
fiind nişte minciuni [...] că membrii colectivişti duc o
viaţă de mizerie neavând nici cu ce să-şi menţine
existenţa zilnică [....] prin aceasta se urmăreşte a se
da o orientare greşită ţărănimii [...] îndemnând
apoi pe ţăranii prezenţi să-şi muncească
pământul individual aşa cum au făcut şi în trecut [... ] De
asemeni inculpatul a comentat în mod defavorabil situaţia din
ţară manifestându-se împotriva conducătorilor partidului
[....] >
Ţăran
sărac ( 1,75 ha) n.în 1922, în com.Paşcani , reg.Iaşi.Arestat pe
17 ian.'59 ;condamnat la 20 ani muncă silnică şi confiscarea
totală a averii personale ( Sentinţa nr. 201/ 25
mart.'59 ) de Tribunalul Militar M.U.-Iaşi , pentru "crima
de uneltire contra ordinii sociale " ( cf. art. 209 C.P. )
< ÎN FAPT - se
motivează în sentinţă -Inculpatul
Profir Gheorghe în perioada 1956-1958 , a confecţionat şi
răspândit prin satul Blăgeşti fiţuici al
căror conţinut era îndreptat împotriva actualei forme de
guvernământ din RPR . [...]le-a afişat noaptea pe garduri ,ori pe
pereţii caselor [...]Conţinutul acestor fiţuici ,ce se
găsesc la dosar corp delict, are un caracter net duşmănos de
ponegrire a realizărilor obţinute în ţara noastră în
construirea socialismului , aducând totodată insulte la adresa
conducătorilor statului nostru şi a URSS ,de îndemn la
nesupunere faţă de legile statului .[...]împotriva puterii
populare şi împotriva transformării socialiste a agriculturii.
>
Ţăran din Ucuriş
-Arad.Împuşcat pe 3 aug.1949, în timpul revoltei
ţărăneşti din comună.
Autorităţile
comuniste locale (cu trupe securiste şi jandarmi ), au venit în
comună să le ridice cotele
de cereale împovărătoare , de pe aria de treierat .
-Pandele Stelian,
A.
Ţăran
sărac ( 0,75 ha ), tată a 7 copii, n.în 1902, din com.Balta
Doamnei -Prahova.
Arestat pe 22 nov.1957 ;torturat
la Securitatea din Ploeşti ; judecat într-un proces înscenat ;
condamnat la 12 ani
muncă silnică( Sentinţa nr. 90 / 30 iul.1958 ) de Tribunalul
Militar -Bucureşti, pentru "uneltire contra ordinii
sociale" ( art.209 C.P. ); detenţia în lagărele din
Bălţile Dunării. Eliberat prin graţiere .
[LD: din materialele consultate, semnalez unele inadvertenţe
calendaristice privind
arestările , procesele şi
sentinţele ,datate când 1949 , când 1951. ]
Ţărani din comuna Bologa (
lângă Huedin ).Implicaţi în procesul organizaţiei anticomuniste
"Cruce şi Spadă" (condusă
de Gheorghe Gheorghiu-Mărăşeşti , din Tulcea,
condamnat la muncă silnică pe viaţă, împuşcat pe 7
oct.'49 din ordinul şefului Securităţii din Cluj, Patriciu )
/Dumitru - arestat în
noaptea de 11/ 12 apr.'49 ;anchetat la Securitatea din Cluj ( echipa de anchetatori ai lui
Patriciu ) , acuzat de sprijinirea partizanilor ; condamnat (Sentinţa
nr. 1545 / 23 iul.1949 )
/Valer -pe 9 apr.1951(?) ,
a participat la întâlnirea membrilor organizaţiei
ţinută la "Tufele
Morlaca" de lângă vârful Hagău )depunând jurământ
de credinţă.
Următoarea
noapte (10 apr.''51 ) , împreună cu Ion Torcea, a mers în gara Huedin
să întâmpine pe unii din membrii organizaţiei ce soseau de la
Bucureşti. Depistaţi de Securitate, Torcea a reuşit
să fugă ( mai târziu va fi împuşcat într-o altă confruntare
),.
Valer Panican a
fost prins, anchetat , judecat şi condamnat ( Sentinţa nr.
1545 / 23 iul.1951 ) de Tribunalul
Militar-Cluj.
Ţărani din Tăgădău-Arad.
/Ion- arestat în
1952; torturat la Securitatea din Arad(de lct.mj.Dumitraşcu) inclus într- un lot
de 33 persoane înscenat ;condamnat la 15 ani închisoare de
Tribunalul Militar-Timişoara , acuzat de "uneltire contra
statului" ( art.209 C.P. ).Îmbolnăvit grav ( 1955 ) a ajuns la
"închisoarea spital " din Târgu-Ocna.
/Pavel- arestat în 1951 ;
anchetat cu brutalitate la Securitatea din Arad şi Timişoara ;
condamnat la 18 ani muncă silnică de Tribunalul Militar-Timişoara , pentru
participare la acţiunile Mişcării Naţionale de Eliberare
şi difuzare a manifestului numit "Cuvântul Moţilor"
;
Eliberat în 1964, cu Decretul
411 -graţieri .
-Paparete,Marin I.
Ţăran n.în 1931 , în
com.Morţeni -Găeşti. Arestat şi condamnat la 60 de luni
muncă forţată, pentru că a participat la revolta din comună contra colectivizării
: distrugerea clădirii
CAP, baterea şi alungarea activiştilor .Eliberat în apr.1962 ,
după declararea terminării colectivizării .
3 ţărani
fraţi din com.Nicolae Bălcescu -Tulcea .Arestaţi în apr.1949
, împreună cu alţi ţărani din zonă, ca partizani din
"lotul Stere Alexe ", judecaţi şi
condamnaţi la pedepse între 12-25 muncă silnică de Tribunalul
Militar-Constanţa.Detenţia la Gherla şi Canal.
Ţărani din satul Ciuperceni,
com. Cosmeşti -Vlaşca ( Teleorman ), în frunte cu înv.Marin Ionescu ,
arestaţi pe 5 iul.'50 ,pentru că se opuneau
colectivizării .Arestarea a provocat revolta
ţărănească din 7 iul.1950 , care s-.a soldat cu
vărsări de sânge şi arestarea a peste alţi 30 de
ţărani .
/Florica, Tinca-
surori /Gheorghe (Gică )-nepot /
Opt membri ai unei familii
greu încercate ,din Crucea de Sus-Vrancea,suferind represiuni
sălbatece pentru apartenenţa la grupul de partizani "Paragină-Timaru
", din Munţii Vrancei.
1.Ionel- arestat în
17/18 oct.1949, printr-o capcană, de către Vrabie (
unealta Securităţii ).
Legat cu sârmă
ghimpată, a fost anchetat şi maltratat la sediile
Securităţii din Focşani şi Galaţi; condamnat la
muncă silnică pe viaţă de Tribunalul
Militar-Galaţi ; eliberat în 1964 ( cu Decretul 411
-graţieri ).A supravieţuit , până în 21 iul.2001.
2.Cristian (
Cristea) - organizator (alături de Ionel ) al grupului de
rezistenţă anticomunistă din Munţii Vrancei.Grupul de tineri -
Mihai Timaru, Gheorghe Bălan, Aurel Condrea ,Uşurelu , Vrabie
ş.a.- trăiau într-un bordei
din munţi .
În noaptea de 17 /
18 oct.1949 (trădaţi
de Uşurelu )au fost încercuiţi de trupele
Securităţii, Ion Paragină şi Mihai Timaru fiind
arestaţi. Cristea ( cu Bălan
), a reuşit să fugă, adăpostindu-se la schitul
de la Gura Lepşei ( lângă cascada Putnei ).Urmăriţi de
Securitate, Cristea a fost mitraliat lângă o moară de apă
( pe un pârâu al Putnei ) , raportat ca un "trofeu" important,
şi aruncat într-o groapă nemaiştiută. [ Gheorghe
Bălan a reuşit să scape ,
fiind organizatorul răscoalei ţărăneşti din 23 iulie
1950 ,care a cutremurat Munţii Vrancei ]
3.Costică -arestat în
1950 ,în timpul răscoalei ţărăneşti
vrâncene.Condamnat de Tribunalul Galaţi ;detenţia la Gherla
şi Piteşti .După expirarea pedepsei, i s-a fixat domiciliu
obligatoriu în Bărăgan. Rearestat în 1959 ; condamnat
la muncă forţată ;executată la Canal ("Noua Culme
" )
4.Anton- ţăran
gospodar , arestat în 1950 cu toţi membrii familiei , inclusiv
nepoţi ; torturat cu bestialitate la sediile Securităţii
din Focşani şi Galaţi ; condamnat la 2 ani închisoare ( Sentinţa
nr.841 / 18 oct.1950 ) de Tribunalul Militar- Galaţi
5.Despina- arestată
şi torturată la Securitatea din Focşani ( de către mr.Ştrul Mauriciu,
însărcinat cu lichidarea grupului de partizani ) pentru a-şi
demasca băieţii partizani .
6-7 .Florica
şi Tinca - arestate şi anchetate în 1949 la Securitatea din
Focşani şi Galaţi , pentru a-şi trăda fraţii.
8.Gheorghe (
Gică )- elev în clasa a VIII-a a Liceului din Focşani. Arestat şi
torturat la Securitatea din Galaţi ;condamnat în lotul
participanţilor la răscoala din Munţii Vrancei ( iul.1950 ).
Ţăran
n.în1902, la Căzăneşti -Ialomiţa Arestat pe 1 apr.1959,
pentru împotrivire la colectivizare ; condamnat la 8 ani de închisoare ;
a murit în detenţie , la penitenciarul Botoşani .
-Paraschiv,
Dragomir I.
Ţăran din com.Ulieşti de pe Neajlov ( aproape
de Titu ), n.în 1897 , în Jugureni -Argeş.
Participant la răscoala
ţărănească împotriva colectivizării din
primăvara 1961 ( au forţat primarul să restituie cererile de
înscriere ,luate sub presiune ).
Condamnat la 60
luni muncă silnică ( cf.Decretului 89 / 7 febr.1958 ).Eliberat
la 6 aprilie 1962 .
Ţăran n.în 1890, în
com.Stoiceni [Nicolae Bălcescu] de pe Valea Dobricului (lângă
Târgu-Lăpuş )
Arestat pe 30
martie 1958 , pentru că se opusese colectivizării. Torturat la
Securitatea din Oradea; i s-a
înscenat un proces pentru "uneltire
contra ordinii sociale" ( art.209 C.P. ) ; condamnat la 8 ani
închisoare ; detenţia la Jilava şi Botoşani , unde a murit
pe 11 mai 1961, din cauza regimului de exterminare la care a fost
supus.
Ţăran din
Lieşti, n.în 1913, în satul Buceşti, com.Iveşti ( lângă Tecuci
) Arestat la 16 oct.1948, ca fost şef de cuib legionar ( pe baza
listelor întocmite pe localităţi ) ; condamnat la 24 luni
muncă forţată; încarcerat la Gherla, unde a murit în
1950.
Ţăran
bătrân ( n.în 1887 ) din com.Zebil-Constanţa. Arestat la 23
iulie 1950 ; condamnat la 8 ani îchisoare pentru "agitaţie
şi instigare" într-un proces înscenat de Securitatea din
Constanţa.
Reţinut
încă un an după expirarea pedepsei, a murit pe 8 oct.1959 , în
penitenciarul din Galaţi .
N.în 1911, la
Sâmpetru Mare-Timiş.Deportat pe 18 iunie 1951, într-un lot de
123 ţărani, cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan
( Răchitoasa ) ,pentru 4 ani şi o lună .
Ţăran din
Bărgăoani-Neamţ.Arestat în iunie 1950, într-un grup de
cca 100 de ţărani ,dintre
care 40 au fost condamnaţi , pentru participarea la revolta
ţărănească din 25 iunie 1950 ;
anchetat- torturat la Securitatea din
Iaşi ; condamnat la 1 an şi
6 luni închisoare ( Sentinţa nr. 662 / 2 aug.1950 ) de Tribunalul
Militar- Iaşi .
Ţărani
din com.Benic-Alba . Membri ai grupului de partizani "Frontul Apărării
Patriei Române" (condus de mr.Dabija )care acţiona pe Muntele
Mare.Arestaţi (împreună
cu alţi ţărani )
pe 11 martie 1949 ;
torturaţi la sediile Securităţii din Alba Iulia şi
Sibiu ( de anchetatorii lui Gheorghe
Crăciun ); condamnaţi la 5, respectiv 10 ani închisoare de Tribunalul Militar-
Sibiu .
Gheorghe a murit pe 30 mai 1950, în
lagărul Poarta Albă;Petre a murit la Gherla , pe 25 apr.1953.
Ţăran din Negreni-Videle , n.în
1919.În 1960,s-a aflat printre ţăranii care au îndemnat
consătenii să meargă la Primărie să ceară
retragerea din colectivă .Arestat de Securitate ;condamnat la 48
luni (4 ani ) muncă silnică ;eliberat pe 6apr.1962
(cf. Ordinului E / 10 102 al MAI.), după declararea victoriei
socialismului în agricultură.
Ţăran din
com.Toarcla (lângă Cincu -Agnita ), având
legături cu partizanii Victor Metea şi Gheorghe
Samoilă (din grupul de partizani ai lui Ion Gavrilă Ogoranu ), pe
care i-a ajutat să-şi găsească adăpost în pădure
şi i-a aprovizionat cu mâncare.Arestat pe 5 iul.1952 ; anchetat la
Securităţile din Făgăraş şi Sibiu ;condamnat
la 4 ani închisoare ( Sentinţa nr. 24 / 20 ian.1953 ) de Tribunalul
Militar-Braşov.
Ţărani
din Munţii Apuseni făcând parte din
grupul de rezistenţă anticomunistă condus de Diamandi
Ionescu , pe Muntele Băişoara.Arestaţi în 1950 ;
condamnaţi la 7, respectiv 2 ani închisoare ( Sentinţa nr. 937 / 1 dec.1950 )
de Tribunalul Militar-Sibiu .
Ţăran din Ceamurlia - Tulcea.Condamnat la 20 de ani închisoare de Tribunalul Militar -Constanţa
( 1949 ) .Din ordinul lui Nicolschi,
ucis în trenul cu deţinuţi ce-i transporta de la Aiud la
Timişoara ( 9 / 10 martie 1950 ).
Ţăran
născut în 1915, în com. Comani-Argeş. Participant( alături de
alţi ţărani )la distrugerea
sediului CAP şi la devastarea casei unui activist de partid
care teroriza oamenii din comună.
Condamnat la 60
luni muncă silnică executate la
lagărele de muncă forţată.
Eliberat în 6
aprilie 1962 ( în baza HCM nr. E / 10.102 ), la "victoria"
colectivizării. .
3 fraţi din
Săliştea de Sus-Maramureş, căzuţi în rezistenţa
anticomuinstă.
/ Dumitru - n.în 1897, într-o
familie cu 11 copii, iscusit vânător.Indignat de alegerile din 1946, s-a
alăturat fratelui său, Gheorghe, partizan anticomunist.Împuşcat
de trupele Securităţii,pe 6 dec.1949, în apropiere de
Sandra, la poalele Dealului Roşu,
spre Baia Mare.
/ Gheorghe- luptător
într-o grupare de partizani din Dragomireşti .Desccoperiţi,
s-au împrăştiat în grupuri mici în pădurile
Ţebleşului. Securitatea a trecut la represalii colective,
arestând peste 150 de săteni, presupuşi sprijinitori ( soţia
sa , Ioana Vlad, a fost închisă şi a născut în închisoare ; fratele
Dumitru a fost împuşcat ; o parte din luptători s-au predat ;
dintre ei, Ilie Zubaşcu a
fost omorât în anchetă la Securitatea din Cluj şi 30 au fost condamnaţi la
închisoare ; fratele Vasile a fost arestat în 1953,şi obligat
să conducă securiştii la ascunzătoarea fratelui ) Gheorghe a continuat să
trăiască liber ( şi vânat de Securitate ) ,
până pe 6
februarie 1956, când a fost împuşcat .
/ Vasile - n.în 1902, arestat
la 30 apr.1953, pentru a-i fi smulse informaţii despre Gheorghe;
silit să conducă trupele securiste spre ascunzătoarea fratelui,
s-a oprit şi n-a mai vrut să meargă.
A murit în
închisoare, pe 10 iunie 1954, din cauza torturilor la care a fost supus.
Ţăran
n.în 1901, la Scărişoara-Alba. Arestat pe 5 dec.1954, în
"lotul Susman " .Torturat în anchetă; condamnat
la 20 ani muncă silnică ; închis la Gherla, unde a murit pe 25
martie 1959, în urma condiţiilor de exterminare .
Ţăran
dintr-un sat din apropierea Huedinului.Membru al org.de rezistenţă
" Cruce şi Spadă "
( participant la
şed.din 9 apr.1949 ,alături de înv. Paşcălău şi
alţii ,ţinută pe munte de Gheorghe Gheorghiu
-Mărăşeşti , "vânat" de şeful Securităţii din Cluj
)
Arestat pe 12
apr.1949 ; torturat în anchetă la Securitatea din Cluj ( şef, lct. col.Patriciu ) ;condamnat la 20 de ani (? ) (
Sentinţa nr. 1545 / 23 sept.1949 ) de Tribunalul Militar-Cluj. Detenţia la Gherla, în
minele de plumb , ş.a. ş.a
Familie de
ţărani din Vişeul de Jos-Maramureş. Arestaţi în
1950 (copiii rămânând singuri acasă ) ,pentru neachitarea
cotelor agricole ; condamnaţi la 18, respectiv 12 luni închisoare .
Închişi
separat : bărbatul la Gherla , femeia la Ghencea .Eliberaţi , au
supravieţuit până prin 1982.
Ţăran
n.în 1921, în com.Nucşoara -Argeş. Arestat pe 24 apr.1959 ; condamnat
la 6 ani închisoare ( Sentinţa nr. 203 / nov.1959 ) de Tribunalul
Militar-Bucureşti, pentru sprijinirea grupului de partizani a
fraţilor Arnăuţoiu .Eliberat în 1964 ( cu Decretul 411-graţieri
)
Ţăran din
Munţii Ţibleş-Maramureş, mult urmărit de Securitate, arestat
în 1949 de Securitatea din Cluj ( turnat de concubină ); torturat
în anchetă la Securitatea din Cluj ; judecat şi condamnat
de Tribunalul Militar- Cluj . Întemniţat la Gherla, a intrat în
maşinăria infernală a "reeducării " ,
fiind torturat şi batjocorit de medicinistul Alexandru Ghica.La expirarea pedepsei, trimis cu domiciliu
obligatoriu în Bărăgan ( la Rubla, pe Valea
Călmăţuiului ), unde l-a cunoscut pe Corneliu Coposu ,
dar - culmea ironiei şi sorţii ! - şi pe fostul lui
torţionar, medicinistul Ghica.
Ţăran din
com.Avram Iancu -Arad. Împuşcat mortal pe 2 august 1949, în timpul
reprimării revoltei din comună de către Securitate.
Ţăran n.în1869, în com. Smulţi
( la izvorul pârâului Perişani, lângă Târgu Bujor ) - Galaţi .
Arestat şi
anchetat ( la vârsta de 84 de ani ! ) la Securitatea din Galaţi .A
murit pe 16 ian.1953, în închisoare.
Ţăran din
Plopana. Arestat în 1959 ;condamnat ( Sentinţa nr. 389
/ 27 iul.1959), pentru apartenenţă la "organizaţia
subversivă " din comună - împotrivire la colectivizare- în vederea "răsturnării prin
forţă a regimului ".
N.în 1988 ; arestat pe 15 aug.1952 ( la vârsta de 72 de ani ! ) ;condamnat
şi închis la Ghencea ;
transferat la muncă
forţată în lagărele
Galeş şi Peninsula , unde a decedat la 5 ian.1953.
Ţăran
bătrân (cel mai înstărit şi gospodar ) din com. Zorleni- Vaslui
,printre ultimii care refuzau să depună cererea pentru
colectivă. Ridicat de Securitate în 1960 , i s-a pierdut urma. .
Pentru că-i
fusese confiscat iazul , soţia a aruncat 2 saci cu sare în
baltă , provocând moartea peştilor.Bătută cu
bestialitate la Securitate, i s-au confiscat toate bunurile, fiind
lăsată în drum.
Ţărani
din Curtişoara ( lângă Slatina ).Arestaţi în ian.1961, împreună
cu alţi săteni , pentru că devastaseră sediul
colectivei agricole, distrugând arhiva cu cererile de înscriere,
smulse cu forţa ţăranilor.Anchetaţi la Securitatea
din Piteşti ; condamnaţi la
48 luni muncă silnică . Detenţia în lagărele de
muncă forţată din Bălţile Dunării. Eliberaţi
în baza Ordinului E / 10102 din 6 apr.1962( victoria colectivizării
).
Ţăran din
com.Socolari -Caraş.Arestat în 1951; condamnat de Tribunalul Militar-Timişoara .
A murit la Aiud, în 1961. Fiul
său, elev minor ( 16 ani ) , arestat o dată cu tatăl , anchetat
la Securitate, a murit tot la Aiud .
Ţăran din
com.Prundul Bârgăului -Bistriţa Năsăud., n.în 1903. Arestat
în 1957 de Securitatea din Cluj ; condamnat de Tribunalul Militar
-Cluj pentru că găzduise pe lct. Teodor Mărginenau , (înainte ca acesta să fi fost prins,
judecat, condamnat şi executat ) .Închis la Gherla.
N.în 1922, în
com.Clopotiva - Sarmisegetuza-Haţeg. În toamna 1949, şi-a arat
1.000 m-2 din terenul ce-i fusese luat la întovărăşire.Arestat
de Securitatea din Haţeg ; torturat
şi transferat la Deva ; condamnat la 1 an închisoare ( Sentinţa
nr. 549 / 1950 ).
Ţăran
"chiabur " , n.în 1902, în cartierul Micălaca din Arad. Membru
PNŢ, s-a opus falsificării alegerilor din 19 nov.1946 ( ca
delegat la secţia de vot ) .S-a opus colectivizării
forţate , fiind declarat "chiabur" ; Securitatea l-a
hărţuit , apoi l-a arestat în 1959, condamnat şi cu
averea confiscată .
[LD: Aceşti ţărani condamnaţi
scriptic la 2, 3 ani de muncă silnică , erau ,în fond,
condamnaţi la moarte :
nenorociţi prin torturi în anchetele Securităţii ;
procese cu sentinţe prestabilite
; regim exterminator de muncă forţată - frig, foamete, epuizare fizică ,
boli ; deces .]
Ţăran
n.în 1909, în com.Seitin-Arad.Arestat în 1951; acuzat de "nepredarea
cotelor şi împotrivire la întovărăşire " ;condamnat
la 810 zile de muncă forţată ( sic ! )
executate la Canal. A murit astfel , pe 19 febr.1952, la 43 de
ani .
Ţăran ,
fost primar în com.Miceşti -Alba.Arestaţi în 1949 .Dispăruţi
fără urmă în temniţele comuniste .
Ţăran n.
în 1920, în com.Milcov ( lângă Slatina ). Arestat pentru că se
opusese colectivizării , îndemnând consătenii să-şi
retragă cererile. Condamnat în 1960 la 48 luni muncă
forţată, a refuzat să muncească în lagăr.
Eliberat pe 6 apr.1962( cf. Ordinului E / 10 102 al MAI )
N.în 8 mart.1915 ,
în com. Ţucujei -Iaşi .Arestat în 1951 ; condamnat ; a
murit în 25 apr.1952, în lagărul de exterminare de la Poarta Albă
.
Ţăran
n.în 1915, în com.Poieni (valea pârâului Tabăra )- Vaslui . Hărţuit,
arestat de Securitate, condamnat
de trei ori - Sentinţa
1308 / 16 iul.1951-Tribunalul Militar-Iaşi ; Sentinţa 86 / 1956 , Sentinţa
nr. 164 / 20 febr. 1959 - până l-au condamnat la 25 ani muncă
silnică ( Ion Nistor, preşed.
de complet, preşed.Tribunalului Militar- Bucureşti ) . Detenţia
executată la Iaşi, Suceava ,Jilva şi Aiud. Eliberat în 1964,
cu Decretul 411-graţieri .
Ţăran n.în 1901 , în
com.Cătanele -Dolj. Arestat pe 6 oct.1959 ; torturat la
Securitatea din Craiova; condamnat la 5 ani muncă forţată
de Tribunalul Militar-Craiova , pentru că i-ar fi îndemnat pe
consăteni să se retragă din gospodăria colectivă,
să oblige funcţionarii Primăriei să le înapoieze
cererile de intrare în colectiv (smulse prin presiuni şi
forţă ) .
Şi-a executat
pedeapsa în lagărele din Bălţile Dunării.
Ţăran din
com.Vâlcele-Olt. Participant la răscoala din comună - 15
ian.1952- împotriva colectivizării, a fost împuşcat mortal de
forţele represive.
N.în 1915, în
Răteşti-Topoloveni -Argeş.Ţăran cu 4 clase primare, cu
5 copii .
S-a împotrivit
colectivizării şi, la 18 apr.1958, a întocmit un Memoriu
, semnat de mai mulţi consăteni , în care susţineau
că autorităţile locale le-au furat pămâtul. Acţiunea
sa, a dus la stagnarea înscrierii în CAP,
şi , la revolta de la 24 apr.1958.
Arestat la 30 apr.1958
;torturat la Securitatea din Piteşti şi Craiova ; condamnat la 8
ani muncă silnică ( Sentinţa nr. 283 / 22 iul.1958
semnată ca preşed. de cpt. Viorel Munteanu )
într-un proces înscenat , de Tribunalul Militar-Craiova , pentru "uneltire contra ordinii
sociale" ( cf. art. 209 C. P. ). Detenţia în penitenciarele din Craiova, Jilava şi
lagărele din Bălţile Dunării.
Ţărani din com.Segacea- Poşaga-Alba ,
arestaţi,judecaţi şi condamnaţi cu " lotul Şuşman "
( Sentinţa nr.463 / 17 apr.1958 ) de Tribunalul Militar-Cluj ( preşed. Paul Finichi
) pentru a înfricoşa ţăranii din zonă să nu mai
sprijine partizanii.
/ Simion - partizan ,arestat în
noaptea de 18 / 19 iul.1957 ; Ilarie - condamnat la 7 ani închisoare /Simion
- condamnat la 7 ani închisoare ; /Ioan -ţăran condamnat ;
/ Vasile-
preot condamnat la 9 ani închisoare
/Eugenia - ţărancă
condamnată .
Familie din Cicir-Arad , victimă a represiunii
comuniste .
/Nicolae-
ţăran n.în 1901.S-a
alăturat băieţilor săi fugari -partizani , sprijinindu-i în
lupta lor de partizani .Arestat la 6 iunie 1950, împreună cu băieţii ; anchetat la
Securitatea din Arad ; condamnat la 2 ani închisoare de Tribunalul
Militar-Timişoara pentru "tăinuire " şi "lipsă de
denunţ" ; închis în penitenciarele din Arad, Timişoara
şi în lagărele de la Canal.
/Floare- arestată şi
hărţuită înainte şi după arestarea bărbatului
şi fiilor.
/Dimitrie -
elev, n.în 1927. Urmărit de Securitate între 18 iul.'49- 6 iun.'50, când a
fost arestat .
torturat la Securitatea din
Arad şi Timişoara ; condamnat la 8 ani închisoare ;.închis la
Jilava, Peninsula şi Gherla.La expirarea pedepsei, a fost trimis cu domiciliu
forţat în Bărăgan/ Gheorghe - elev la Liceul Comercial din Arad, n.în 1928 .Condamnat
la 5 ani închisoare .Detenţia la Arad, Jilava ,Peninsula şi
Ghela.
- Pătal ( sau
Păţal )
Ţăran din com.Malul cu
Flori -Dâmboviţa. Fost primar al comunei . Condamnat în 1950
; detenţia la Piteşti , Jilava
şi lagărele de la Canal. ( Poarta Albă, Galeş )
[ LD: OMUL acesta a lăsat un valoros
manuscris de memorii şi versuri în stil popular, semnalat de A.Brişcă, în
rev. Arhivele Totalitarismului , vol.1 / 1995 ]
Ţăran,
combatant în al doilea război
mondial pe Frontul de Est , n.în 1909, în com. Straja, Rădăuţi
.Revenit de pe front în 1943, şi-a continuat serviciul militar la
Reşiţa , unde a rămas şi după 1945, deoarece sovieticii
îi distruseseră casa şi deportaseră în Siberia mai mulţi
consăteni . Reîntors la Straja în 1947, a fost arestat şi
torturat cu bestialitate de şeful Siguranţei din
Rădăuţi ( Genser
) şi un gardian (
Galan ) , care i-au înscenat o tentativă de evadare ."Graţiat"pe
1 mai '48, simţindu-se urmărit , a stat ascuns la un
cumnat ,apoi a s-a alăturat partizanului Constantin Gherman
,iar după arestarea acestuia, a intrat în mişcarea de
rezistenţă condusă de Constantin Cenuşă .
Când – cu minciuna
- promisiune că tovarăşii săi vor fi cruţaţi -Cenuşă
s-a predat ( 29 aug.1949 ), Securitatea a arestat cca 100 de
ţărani , din care 38 au fost condamnaţi .
Printre ei, Cozma
Pătrăuceanu a fost condamnat cu
4 pedepse , însumând 22 ani închisoare, cea mai mare fiind de 10 ani
( Sentinţa nr. 508 / 19 mai 1951 ) de Tribunalul Militar-Iaşi
.
Detenţia în penitenciarele Galata - Iaşi, Jilava,
Peninsula, Gherla, Cavnic , Baia Sprie şi Făgăraş , de unde
a fost eliberat la 29 aug.1959 , a murit în 1992.
/Paraschiva-
aresată în 1948 ; bătută bestial de acelaşi Genser, pentru a-şi
turna soţul.A rămas infirmă toată viaţa. În
1951,rearestată, condamnată la 15 ani închisoare , de acelaşi
Tribunal care-i condamnase soţul.
-Păţitu :
Dorina / Gheorghe / Ion-Iulianu-Laurenţia
/ Nicolae / Nicolae[ Mierlă ]
Ţărani din Nucşoara
şi Corbişori - Argeş. Arestaţi în 1949 , pentru legăturile avute cu partizani
anticomunişti din Grupul Arnăuţoiu .Unii numai
hărţuiţi în anchete , alţi condamnaţi la 1-4 ani
închisoare.
-Pândichi ,Nicolae.
Ţăran din
jud.Constanţa.Arestat pe 1 apr.1958 ; torturat cu bestialitate la
Securitatea din Constanţa ( de cmd. Bolintinineanu şi anchetatorii Iliescu şi Rusu ),
până şi-a pierdut minţile .
A fost
,totuşi, judecat şi
condamnat la 16 ani închisoare ( Sentinţa nr. 315 / 17 iul.1958 )
de Tribunalul
Militar-Constanţa, fiind "eliberat" în 26 iul.1964
Ţărani
din Vicovu de Jos-Suceava .
/ Dumitru-
ţăran sărac, muncitor
forestier în comună, n.în 1929.
Arestat pe 19 dec.1956 ; torturat
în anchetă la Securitatea din Suceava ; condamnat la 3 ani
închisoare de Tribunalul Militar-Iaşi ,pentru că l-a sprijinit pe partizanul Vasile Motrescu
( luptător în
grupările de rezistenţă conduse de Vladimir Macoveiciuc,
Constantin Cenuşă şi Vasile
Vatamaniuc ) .După expirarea pedepsei, a mai primit o condamnare
de 12 luni ,apoi a fost trimis cu domiciliu forţat în
Bărăgan ( la Răchitoasa).
/Ilie-
ţăran , condamnat la 15 ani muncă silnică ( Sentinţa
nr. 49/ 1958 ) pentru că, în dec.1955, îl găzduise 2 zile şi
2 nopţi pe Vasile Motrescu .
Ţăran din
com.Cudalbi-Galaţi .Arestat în iul.1947, ca membru PNŢ.Bătut
în anchete pentru a recunoaşte vini imginare; închis 7 ani,
fără judecată şi condamnare,la
Piteşti,Văcăreşti, Jilava, Tg.Jiu, Făgăraş
şi Cernavodă ; condamnat la 3 ani închisoare şi eliberat,
pentru că executase deja dublul pedepsei .
Ţăran din
Gura Râului-Sibiu.Participant la revolta din comună , din 20
iul.1949, împotriva colectivizării forţate.Arestat şi
torturat o săptămână , sub supravegherea lui Gh.Crăciun, pe atunci şeful Securităţii
Sibiu .
Ţăran din
com. Tătărăştii de Sus- Videle, n.în 1927. Participant la revolta
din comună din 1960, împotriva colectivizării. Arestat ,
torturat , judecat şi condamnat la 36 luni de muncă
forţată, executate în Bălţile Dunării .Eliberat
la 6 apr.1962 (cf. Decretul 10.102 a MAI )
Ţăran
gospoar în com.Stejari , n.în 1912,
în Slăvuţa- Gorj. Arestat pe
1 iul.1959 (cu mandat ) şi încarcerat
în penitenciarul Craiova. I s-au confiscat - fără forme
legale - 20 ha pământ, o moară ţărănească, o
batoză, o cărămidărie şi alte bunuri.
Fără
să fie judecat şi condamnat , a fost eliberat pe 1 iul.1961,
fără vreo explicaţie, fără vreo despăgubire
materială .
Ţăran din
satul Ilidia ,com.Răcăsdia (lângă Oraviţa ) -Caraş
Severin , n.în 1919.
Arestat pe 25 nov.'49 ;condamnat
la 7 ani închisoare de Tribunalul Militar-Timişoara ,pentru " uneltire
şi deţinere de armament " .Închis la Gherla, unde a murit în
1953.
Ţăran din
Domaşnea.Arestat în aug.'49 , când cobora de pe munte. Condamnat
la 5 ani închisoare de Tribunalul Militar-Timişoara, într-un proces
înscenat de Securitatea din Caransebeş şi Timişoara ( acuzat
că ar fi sprijinit partizanii din reg.Teregova). Detenţia la Jilava,
Peninsula, Gherla, Baia Sprie.
Ţăran din
com.Cil -Arad.Arestat în 1948,împreună cu soţia şi
două fiice,de către şeful Securităţii Arad- Lazăr Maier ; torturat
în anchetă ;condamnat la 2 ani închisoare administrativă
pentru că l-a găzduit pe partizanul Gligor Cantemir ( arestat
în locuinţa sa ).
Ţăran din
satul Vadu Roşca, com.Vulturul, r.Lieşti, reg.Galaţi, n.în 1920.
[LD:Vezi în lucrarea lui Lupu- Onişoru, Sentinţe
comentate ,pag.131,Sentinţa:
vezi şi wwwprocesulcomunismului.com la documente-fiica lui ) ]
[De continuat]