21. MUNCITORI - SINDICATE - VICTIME

[sinteză Livia Dandara]

CRONOLOGIE -LEGISLAŢIE -  REPRESIUNE 

1944

/ 23 august'44: cotitura.

¤ GUVERNUL Sănătescu ( I ) : 23 aug-4 nov.'44 )

/26 -30 aug.'44: mobilizarea muncitorilor de către PCR 

...26 aug- "România liberă"  publică un Apel adresat muncitorilor de a organiza sindicate şi "comitete patriotice" de fabrică.

/ 26- 29  aug.'44.Lucreţiu Pătrăşcanu, Gh.Apostol 

- În şedinţa guvernului ( Bolintinul din Vale ), în condiţiile atacurilor germane asupra Bucureştiului şi a luptelor din nordul Capitalei şi Valea Prahovei , Pătrăşcanu protesteazăMinisterul de Interne ( g-ral Aldea) pune piedici propagandei PCR în întreprinderi pentru organizarea muncitorilor .

- Trecând peste dispoziţiile ministerului, PCR organizează precipitat sindicate la CFR,Vulcan, STB,  ş.a. şi lansează un Apel către populaţie , îndemnându-i organizeze comitete de fabrică , sindicate , gărzi patriotice de luptă contra <forţelor fasciste >   

- 29 aug.'44: o subunitate de avangardă sovietică trece prin Bucureşti ( spre Giurgiu ).

România liberă relatează că pe şoseaua Colentina , în întâmpinare, <s-au adunat mii de muncitori , încolonaţi pe fabrici" > şi că Gh.Apostol -în numele CC al PCR - a transmis

< recunoştinţa noastră glorioasei şi eroicei Armate Roşii eliberatoare >

/ 1 sept.'44. Comisie PCR-PSD ptr sindicate unite

Gh.Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gh.Apostol ,Alex.Sencovici, M.Florea Ionescu , E.Angheliu ( din partea PCR ) ,Iosif Jumanca, Victor Brătfăleanu, Gh.Stroia, Azriel Avram şi C.Carcali ( din partea PSD ) -  hotărăsc organizarea de sindicate unice în întreprinderi , pe baza principiilor marxist -leniniste ale luptei de clasă şi ale internaţionalismului proletar.

- În perioada următoare au loc întruniri la întreprinderi ,pentru a grăbi organizarea de sindicate :uzinele Vulcan ( (1 sept) , uzinele Malaxa ( 5 sept )ş.a. (În aceste campanii  îşi începea cariera politică Nicolae Moraru - promotorul "realismului socialist" de mai târziu ) 

/ 14 sept.'44: abrogarea legii breslelor

Consiliul de Miniştri , la care participă secretarii de Stat Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, C.Titel Petrescu  I.Gh.Maurer ( Pătrăşcanu fiind la Moscova ) şi  Lothar Rădăceanu (ministrul Muncii ), hotărăşte abrogarea legii breslelor de lucrători ,funcţionari şi meseriaşi ( 11 oct.'38, legea "Călinescu - Ralea" ) considerată de tip"fascist " ,după model italian .

...în aceeaşi zi, se desfăşoară adunarea sindicatelor CFR -Bucureşti ,prezidată de Chivu Stoica, la care ceferiştii cer mărirea de cinci ori a salariilor de bază.

/ 14- 17 sept.'44.Comisia  de organizare a Mişcării Sindicale 

-14 sept.Sindicatele CFR -Bucureşti ,o primă adunare prezidată de Chivu Stoica, la care ceferiştii cer mărirea de cinci ori a salariilor de bază .

- 19 sept.O nouă adunare sindicală la care se cere ca  ,prin tratative cu guvernul - la care să participe Chivu Stoica şi Ghorghe Gheorghiu-Dej - să se obţină <înlăturarea imediată a actualei direcţiuni generale > a CFR 

- 17 sept.Sindicatul muncitorilor metalurgişti- la uzinele Malaxa- adunare prezidată de E.Angeliu care promite mărirea salariilor cu 100% , subliniind rolul Armatei Roşii la dezrobirea ţării şi aprecierea  "tovarăşului Stalin" că < sindicatele constituie avangarda clasei muncitoare.>  

/ 24 sept.'44:miting sindical pe ANEF

-Primul mare miting al sindicatelor nou create. Gheorghiu Dej ţine un discurs în care cere demisia guvernului BND (format din cele patru partide ) şi înlocuirea sa cu un guvern FND din care să facă parte şi alte formaţiuni ( Uniunea Patrioţilor, Frontul Plugarilor-Groza, Partidul Socialist Ţărănesc-Ralea )  

- În Rezoluţia adoptată , printre altele , se cerea <purificarea conducerilor întreprinderilor şi instituţiilor >  .O delegaţie alcătuită din Gheorghiu-Dej, Gh.Apostol , Chivu Stoica ( membri ai CC al PCR ) urma să prezinte guvernului, rezoluţia.

/ 30 sept.'44: miting şi Moţiune de protest la uzinele Malaxa

Din partea Comisiei, participă E. Angheliu ( PCR ) care incită muncitorimea direct  :

<Trebuiesc pedepsiţi până la exterminarea lor acei care au jefuit , au masacrat şi au dus ţara pe marginea prăpastiei.>

În finalul mitingului, se adoptă o Moţiune-angajament în care se exprimă hotărârea sindicatului de a lupta pentru  <popularizarea şi îndeplinirea platformei elaborate de PCR [...] pentru constituirea unui guvern expresie a FND. >

/ 1 oct.'44:întruniri sindicale pe ramuri profesionale

Mecanici de locomotive, şoferi de autobuze, muncitori din alimentaţia publică, din construcţii .

- Pe stadionul Giuleşti, adunarea personalului de tracţiune din depourile de locomotive din ţară .Din partea Comisiei, participa Chivu Stoica ; s-a votat o Moţiune în care se accepta Platforma PCR ,cerându-se ca Gheorghe Gheorghiu -Dej să facă parte din viitorul guvern .

În Moţiune , printre altele, se cerea <curăţirea aparatului administrativ de elementele fasciste şi hitleriste >, alcătuirea unei comisii care să judece <pe schingiuitorii şi asupritorii ceferiştilor >, arestarea şi anchetarea <tuturor conducătorilor şi membrilor consiliilor de administraţie de la 1937 încoace .>

- În Piaţa Universităţii, la mitingul Uniunii Patrioţilor (de aderare la Platforma PCR ), în numele Comisiei ptr .sindicate a luat cuvântul Gheorghe Apostol ( membru al CC al PCR ).      

/ 2 oct.'44:CC al Frontului Unic Muncitoresc

Pentru PSD  semnează Th.D.Ionescu ,Lothar Rădăceanu şi Ştefan Voitec ;

Pentru PCR , semnează Const.Pârvulescu, Gh.Gheorghiu Dej ,Vasile Luca şi Ana Pauker ( ultimii doi ,veniţi din URSS, apar pentru prima oară în presă ) .

În Rezoluţia adoptată  se specifică că membrii partidelor lor <sunt obligaţi să conlucreze , în modul cel mai strâns, în toate chestiunile care privesc mişcarea politică şi sindicală muncitorească.> ( Scânteia, România liberă, 3 oct.'44 ) 

/ 17 oct.'44:sindicate ale muncitorilor agricoli

PCR a iniţiat formarea acestor sindicate ca <detaşamente revoluţionare >  în sate.

Ion Popescu - Puţuri (PCR ) a reuşit să facă un atare sindicat în com. Drăghiceni, Iliceni , Grozăveşti ( jud.Romanaţi ) , prezentând la şedinţa de constituire Platforma-program a PCR privind agricultura( în special reforma agrară )  

/ 19 oct.'44, Bucureşti : miting muncitoresc FND 

Participă muncitori de la CFR, STB, Malaxa, Grozăveşti ş.a. Iau cuvântul Chivu Stoica (PCR, Sindicate) , Nicolae Ceauşescu ( UTC) , V.Brătfăleanu ( PSD ) ş.a. care cer răsturnarea guvernului. 

/ 28 oct.'44.Asaltul şi cucerirea primăriei şi prefecturii Galaţi 

Comuniştii scot muncitorii în stradă .Demonstranţii pătrund  în prefectură şi impun ca prefect şi primar  FND: dr.Orsu ,respectiv  Ilie Gheorghe.    

¤ GUVERNUL Sănătescu ( II) : 4 nov.- 2 dec.'44  

/ Nov.'44 .Asaltul şi cucerirea primăriilor şi prefecturilor

- 1-3 nov. : Consiliul local al FND din Constanţa , iau cu asalt Primăria , înlocuind primarul.

G-ral Aldea ordonă prefectului să pună primăria sub pază militară şi să trimită provocatorii dezordinii în faţa Curţii Militare.A doua zi,"gărzi patriotice", sindicalişti,muncitori portuari,  iau cu asalt Prefectura ,instalând ca prefect pe Victor Duşa ( PCR ).În cursul confruntărilor - cu schimburi de focuri - sunt victime de ambele tabere.

- Pe 16 nov., ministrul de Interne Penescu anunţă "acordul " PNŢ - PNL-FND privind schimbarea prefecţilor şi primarilor la propunerea guvernului , nu prin mişcări anarhice,  

şi organizarea de alegeri locale .Cu toate acestea, comuniştii vor continua asaltul prefecturilor şi primăriilor , punându-şi oamenii lor :la  Deva (21 nov ), Braşov ( 23 nov ) , Piteşti şi Târgovişte (28 nov. ) , Arad şi Timişoara (29 nov. )

/ 17.nov.'44.Muncitorii înlocuesc conducerea uzinei Malaxa 

.[ LD: După naţionalizare - 11 iunie '48 - uzinele se vor numi "23 august " ; după  dec.'89, se vor nimi " Faur"  ]    

- Comuniştii din sindicate instigă şi conduc acţiunea muncitorilor de schimbare a conducerii uzinei

/ 25 nov.'44:Gheorghiu-Dej şi Ana Pauker printre muncitori 

- Ministru al Comunicaţiilor , Gheorghiu -Dej se adresa muncitorilor de la CFR-Bucureşti :

< naţionalizarea principalelor industrii , naţionalizarea principalelor bănci, reforma agrară pentru ţărani > - sunt singurele în măsură să redreseze economia naţională .

- Ana Pauker,cuvântând în faţa muncitorilor de la Uzinele de Gaz şi Electricitate, transmitea un mesaj către legionari :< Muncitorul , funcţionarul, ţăranul , care , căutând binele a mers pe o cale greşită, lăsîndu-se înşelat, acela este fratele nostru al tuturor [...] şi cu el împreună distrugem pe cei înşelători şi răufăcători fascişti. > 

¤ GUVERN g-ral N.Rădescu : 5 dec.'44-5 mart.'45

/ 13 dec.'44. Apelul  Comisiei Sindicatelor Unite : liste de vinovaţi !

[LD:era un început - care ,preluat de Securitate , s-a  permanentizat  -  prin care delaţiunea a devenit o "îndatorie patriotică" .]     

Se cerea comitetelor de fabrică şi celor sindicale să întocmească liste de sabotori , hitlerişti, nazişti şi profascişti  :<Arătaţi în dreptul fiecăruia dovezi prin care să puteţi demonstra necesitatea  îndepărtării lor din întreprinderi şi înaintaţi-le , prin Comisia de organizare , Ministerului de Interne şi Preşedenţiei Consiliului de Miniştri .> ( Scânteia , 13 dec.'44 )   

1945

/ 11 ian.'45: Avertismentul Comisiei Sindicatelor Unite

[LD: deoarece PNŢ propusese înfiinţarea sindicatelor libere ( diferite de cele aflate sub influenţa PCR ) a fost şi acesta un început -preluat ulterior de Securitate : ameninţarea cu condamnarea şi închisoarea .  ]

Avertismentul era adresat tuturor celor ce încercau "să spargă" unitatea sindicală :  <Aceştia vor fi trecuţi în rândul criminalilor de război şi al trădătorilor de neam >  ( Scânteia, 11 ian.'44 ) 

-? -16 ian.'45 :Gheorghiu-Dej  - vizită  la Moscova 

Prima vizită ca ministru ( Comunicaţii ) La întoarcere , este întâmpinat la Ploieşti de Emil Bodnăraş şi Iosif Rangheţ, iar în Gara de Nord , de Ana Pauker şi Vaile Luca.

În faţa gării, este întâmpinat de câteva sute de muncitori - mobilizaţi de sindicate - şi rosteşte  o cuvântare: <viitorul ţării noastre depinde de hotărîrea de a urma linia unei sincere prietenii faţă de popoarele Uniunii Sovietice >( Scânteia , 16 ian.'44 )  

/ 20-30 ian.'45 .Confederaţia Generale a Muncii -CGM-în trena  FND / PCR

Comisia de organizare a Sindicatelor Unitare a trecut la unificarea sindicatelor sub programul şi lozincile FND. Congresul a durat zece zile. 

- Pe 20 ian., în sala din Giuleşti - pavoazată cu portretele lui Lenin, Stalin, Ilie Pintilie, Gheorghiu Dej , Chivu Stoica, Constantin Doncea - s-au desfăşurat  lucrările Uniunii Sindicatelor CFR .Întrunirea a fost  condusă de Chivu Stoica, I.Gh.Maurer ( secretar  g-ral la ministerul Comunicaţiilor condus de Gheorghiu Dej ), ing.Bernacki ( dir.g-ral la  CFR ) ş.a. În sala clubului CFR  s-a desfăşurat conferinţa Sindicatelor Metalo-Chimice (condusă de Alex.Sencovici ) ; la sala STB,Sindicatul din Porturi şi Transporturi ; la sala Camerei de Muncă, Sinticatul Arte Grafice La ele participă Gh.Apostol, Teohari Georgescu, Brătfăleanu , M.Cruceanu, Tudor Ionescu .

- Pe 26 ian., în sala Camerei Deputaţilor, a avut loc congresul general ,la care au participat reprezentanţi ai Guvernului - g-ral Rădescu, Petru Groza şi Gheorghiu-Dej  -  ai Comisiei Aliate de Control şi delegaţi ai sindicatelor din URSS şi Bulgaria.

- Pe 27 ian.,Gh.Apostol ( membru al CC al PCR ) declară printre altele : <una din cele mai importante sarcini ce trebuiesc puse este de a zdrobi cît mai curînd  inamicul principal al clasei muncitoare > , ceea ce <nu se va putea realiza în mod hotărât decât numai dacă în fruntea ţării noastre vom avea un guvern FND .>

- Pe 30 ian., s-a creat CGM .În CC, sunt aleşi : Gh.Apostol ( secretar general ) ,

 Chivu Stoica, Alex.Sencovici, Liuba Chişinevski, ş.a. ş.a.

/ Rezoluţia adoptată - formulă camuflată a controlului comunist în raporturile de muncă -  sindicatele îşi propuneau :abrogarea legii ptr. reglementarea conflictelor de muncă

 ( considerată <reacţionară şi antimuncitorească >  ) ; modificarea legii sindicatelor profesionale ( pe baza principiilor <unităţii sindicale >  ) ; preluarea oficiilor de plasare de către reprezentanţii CGM .

- În încheierea congresului, Gh.Apostol ( ales secretar general al CGM ) se angaja :< Vom şti să lucrăm în cadrul FND , pentru real  izarea programului de guvernământ al FND .>

( Scânteia, România Liberă, 20 - 31 ian.'45 )

/ 24-27 febr.'45 : "REBELIUNEA ROŞIE"

[Vezi context :criza de guvern ; audienţele lui Vâşinski la Rege ; alerta trupelor sovietice ; ş.a. ş.a  la Cronologie -genocid ]

- Pe 24 febr."masacrul " lui Rădescu - o diversiune-pretext pentru debarcarea guvernului .

În centrul Capitalei , la demonstraţia FND  din Piaţa Naţiunii ,  sunt mobilizate sindicatele Capitalei .Gheorghiu -Dej şi Teohari Georgescu ş.a. rostesc discursuri furioase ,chemând "poporul" la răsturnarea guvernului <reacţionar ,fascist>  .

Toată săptămâna  mobilizarea s-a menţinut , luând aspect de război civil.

- În diverse oraşe din ţară au fost  instalaţi, în forţă, prefecţi comunişti : Nicolae Celac (Craiova, 24 febr.), Ilie Olteanu ( Caracal, 3 mart.), V.Todoran( Tg.Jiu , 3 mart.)ş.a. ş.a

- Pe 1 martie , la mitingul FND din Piaţa Naţiunii , se cere constituirea unui guvern prezidat de dr.Petru Groza. Printre vorbitori, Teohari Georgescu "demască" :< Rădescu trebuie adus în faţa Tribunalului Poporului pentru a-şi primi pedeapsa pentru faptele lui criminale. În banda din jurul lui Rădescu au făcut zid aproape toţi criminalii de război, foştii legionari şi banda reacţionară a lui Maniu .> .

- 5 martie .În diverse întreprinderi , săli, stadioane şi pieţe din Bucureşti , au loc întruniri organizate de FND la care - la îndemnul unor lideri PCR sau PSD, veniţi în acest scop - se cere imperativ constituirea de urgenţă a unui guvern sub preşed. lui Petru Groza.

-La uzinele Malaxa ,ia cuvântul Em.Angheliu şi Anton Alexandrescu ; pe stadionul Giuleşti -cuvântează Alexandru Doncea ( PCR ) ; la STB - Lotar Rădăceanu şi Lob Pătraşcu ; la sala Tomis- Th.Iordăcescu ( PSD ) şi Petre Constantinescu-Iaşi ( PCR ) ;la uzinele Lamaitre- Teohari Georgescu ; la uzina Grozăveşti - Miron Constantinescu (PCR )

Într-o formă sau alta , oratorii "demască duşmanii poporului " , mai ales  miniştrii de Interne din guvernele de până atunci şi pe Iuliu Maniu :<Maniu şi camarila sa au sprijinit pe Aldea ,Penescu şi Rădescu şi au de răspuns în faţa poporului.> ( Miron Constantinescu )

/ 6 mart.'45.Piaţa Naţiunii  PCR/ FND / CGM  

La ameninţările liderilor sindicali comunişti , activitatea în întreprinderi fusese  întreruptă , muncitorii fiind scoşi în stradă.Cum la ora deschiderii mitingului, guvernul Groza fusese aprobat de Rege, iar mulţi dintre oratorii de la mitinguri deveniseră miniştri , întrunirea îşi schimbă scopul imediat :

Gheorghiu -Dej rosteşte  un discurs ameninţător (aplaudat cu lozinca <moarte lor !  > ) :

< Să nu vă faceţi iluzia că, odată dobândit guvernul de concentrare a forţelor democratice , lupta s-a terminat. Dimpotrivă, lupta contra duşmanilor poporului , agenţii lui Hitler în ţara noastră, trebuie să fie intensificată cu şi mai mare vigoare şi să ducă la nimicirea lor definitivă. >

¤ GUVERN  Petru Groza ( I ) :  6 mart.'45 - 30 nov.'45

Petru Groza (Frontul Plugarilor-  preşed. ), Teohari Georgescu ( PCR,Interne ) , Lucreţiu  Pătrăşcanu ( PCR, Justiţie ), Şt.Voitec ( PSD,Ed.Naţională ) ,M.Ralea ( Fr.Plug., Arte ), pr.C.Burducea ( Preoţi Democraţi ,Culte ) ,g-ral Vasiliu -Răşcanu (Uniunea Patrioţilor ,Război) , Romulus Zăroni (Fr.Plug. Agricultură ) ,Gheorghiu-Dej ( PCR ,Comunicaţii şi Lucr.Publice ), Tudor Ionescu (PSD ,Mine şi Petrol ) , Anton Alexandrescu (dizidenţă PŢ, Cooperaţie ) , Lotar Rădăceanu (PSD, Muncă ), P.Constantinescu -Iaşi ( PCR, Propagandă ) .

/ 22 iun.'45 : Conferinţa sindicală a CFR: semnale pentru naţionalizarea industriei

La conferinţă participă "conducerea de stat şi de partid "( cum s-a încetăţenit ulterior în limbajul de lemn  ) :Petru Groza , Gheorghiu Dej, Chivu Stoica , Gh.Apostol.

Atrage atenţia o frază rostită de I.Gh.Maurer ( subsecretar de stat la Comunicaţii ,subalternul lui Dej ) : <Ultimele poziţii ale reacţiunii în România sînt poziţiile economice pe care ea încă le mai deţine [...] Pentru ca noi să putem câştiga bătălia definitivă , stăpânirea politică a poporului în ţara românească , e nevoie să obţinem o victorie şi în acest domeniu .>

 ( Scânteia, 22 iun.'45 )

/ Nov'45: Declaraţie a C.C. al F.U.M.:contracte colective de muncă

Semnată de Teohari Georgescu ( PCR ) şi Mişa Levin ( PSD ) -  se alătură CGM-ului- condus de Gh.Apostol -  în acţiunea de încheiere  a  contractelor colective de muncă, pe ramuri industriale .

..."Demascări" de industriaşi şi bancheri 

-Ziaristul Tudor Savin publică (în serial ) articolele de "demascare" a unor societăţi industriale conduse de liberali : Societatea Letea şi editura Cartea Românească erau acuzate de <colaborare strânsă cu nemţii   ( Scânteia, 26-  28 nov.'45 )

- Continuându-şi "serialul " , Tudor Savin acuză Fabrica "Letea"< alimentează bursa neagră a hârtiei.> ( Scânteia , 18 ian.'46 )

.... Schimbări în Consiliile de administraţie

/Pe 2 nov.'45 , au fost îndepărtaţi din Consiliul de Administraţie al "Societăţii  Petroşani"  aşa-zişii "sabotori ",  fiind înlocuiţi cu elemente fidele guvernului .

/ Pe 2 ian.'46, Petru Groza şi Petre Constantinescu-Iaşi ( ministr.Propagandei ) , primesc o delegaţie de 40 de mineri din Valea Jiului care aduce mulţumirile muncitorilor  pentru schimbarea conducerii întreprinderilor miniere . Petru Groza ţine să sublinieze că ţara şi străinătatea trebuie să afle că <acest guvern este susţinut de masele muncitoare .>( Scânteia,3 ian.'46 ) 

1946

/ Febr.'46.PNŢ versus PCR, FUM, CGM, FND 

3 febr.'46. Printr-un Comunicat al FUM ,semnat de Teohari Georgescu ( PCR , ministru la Interne ) şi Ion Burcă ( PSD , subscrt. la Interne ) : candidaţii la alegerile sindicale vor fi desemnaţi de FUM.( Scânteia, 3 febr.'46 )

-  PNŢ acuză CGM că, prin instrucţiunile remise către întreprinderi ( ca la alegerile sindicale votul să se facă "pe faţă" , nu " secret" )  <loveşte în însăşi temelia şi existenţa sindicalismului>(Dreptatea, 8 febr.'46 )

-  "Teroare în alegerile sindicale"  - titrează oficiosul PNŢ ,care deplânge lipsa de libertate şi neputinţa de a se exprima a celor ce nu-i votează pe comunişti. 

<Iar vor pune oameni de-ai lor şi iar vor începe persecuţiile >declară un muncitor de la Malaxa ( Dreptatea, 9 febr.'46 )

- PNŢ publică Manifestul muncitorilor naţional-ţărănişti , care se declară împotriva faptului că

<sindicatele profesionale, în ultimul timp au devenit trambuline politice[...] creând vrajba între clasele muncitorilor manuali şi intelectuali . > Muncitorii erau îndemnaţi să susţină şi să rezolve problemele profesionale pe calea "democraţiei adevărate" ( Dreptatea ,10 febr.'46 )

-Într-un Memoriu al muncitorilor de la rafinăria "Vega " privind desfăşurarea alegerilor sindicale , se reclamă faptul că numeroşi ingineri, funcţionari şi muncitori au fost arestaţi şi înaintaţi Siguranţei , fiind socotiţi "hitlerişti, fascişti " ,iar preşedintele sindicatului  a fost numit un şofer ce suferise o condamnare de 12 ani pentru tâlhărie. ( 15-febr.'46 )

-  Un muncitor de la Filatura Dacia a fost ridicat de "mai mulţi indivizi" , dus la Cotroceni, în câmp , şi împuşcat în ceafă pentru că discutase cu alţi muncitori " despre sistemele comuniştilor de a induce lumea în eroare prin tot felul de lozinci afişate pe toate zidurile " 

( Dreptatea , 21 febr.'46 )

...Campanie electorală :propagandă,  manipulare , violenţă

- 24 febr.'46.Miting comemorativ : un an de la <asasinatul în masă >  al lui Rădescu. La sala Aro, iau cuvântul reprezentanţi de partide şi asociaţii coalizate : prof.univ.N.Bărbulescu ( PSD ), Al.Iorgulescu ( primar, PNŢ-Anton Alexandrescu ) , Elena Livezeanu ( PCR -femei ) dr.I.Constantinescu ( PNP-Mitiţă ),Chivu Stoica ( PCR , vice CGM ) , C.Doncea ( secretar .judeţean FND -Ilfov )

- 26 febr.'46. :miting CFR .La iniţiativa FUM, miting al muncitorilor CFR-işti -Bucureşti ,organizat sub deviza <Forţele muncitoreşti se unesc şi fac un bloc de care toate manevrele reacţiunii se vor lovi şi se vor sfărâma >

Iau cuvântul :Chivu Stoica ( CGM ), Miron Constantinescu ( PCR, Scânteia ), C.Doncea ( FND-Ilfov ), Ilie Popa ( secretar PCR la CFR )Se scandează: Partid unic ! Trăiască FUM ! ( Scânteia, 26 febr.'46 )    

...Ţinta predilectă :  PNŢ , PNL  

- 4-14 apr.'46 .Procesul unor saşi din Mediaş, membri PNŢ .Procesul se judecă la Sibiu.

24 persoane sunt acuzate de < agresiune huliganică asupra sediului sindicatelor unite >, pentru că folosiseră sediul PNŢ. Pe 11 apr. se dă sentinţa: 3 condamnări la 3 ani închisoare ; 8 condamnări la 2 ani ; 13 condamnări  la 1 an

- 9 apr.'46: Clubul PNŢ -Făgăraş este ocupat ilegal de Uniunea Sindicatelor ( filiala locală )  

- Pe 19 mai '46,muncitorii de la fabrica Letea, instigaţi de comunişti, înaintează un Memoriu către primul ministru , în care acuză fam. Brătianu şi dir.fabricii de "sabotaj"  şi cer naţionalizarea fabricii.

/ Iun.-aug'46 Sindicatele  în campanie electorală .

  [Vezi cronologie şi context la Tabloul PCR şi colaboratori  ]

-  7 iun.CC Electoral al BPD intră şi Gh. Apostol ( CGM )

- 3 iul.'46.Gh.Gheorghiu Dej participă la conf. Uniunii sindicatelor din CFR ,vorbindu-le de forţa pe care o au sindicatele în BPD ( implicit PCR ) : <sindicatele , armată disciplinată , gata să sară la primul semnal . > Atrage atenţia că greutatea trebuia să cadă pe latura politică , nu cea social-economică. ( Scânteia, 4 iul.'46 ) .

-  2-5 aug.'46.Predeal. Conferinţa pe ţară a  salariaţilor comunali  se transformă în Sindicatele salariaţilor , afiliat CGM , aderând la Platforma -program BPD . ( România liberă, 3-7 aug.'46 )

/ 4 -12 oct.'46 : Arestări şi demascări de "speculanţi" + campanie electorală

- Silviu Brucan continuă seria "demascărilor" : naţional-ţărăniştii Ioan V.Pop şi Victor Gheţie ( candidaţi PNŢ în Sălaj , membri în Consiliul de  administraţie a Băncii din Sălaj) , sunt caracterizaţi ca "gangsteri" , acuzaţi de evaziune fiscală, afaceri în detrimentul micilor depunători ( Scânteia, 4 oct.'46 ) ;Ghiţă Popp , principal acţionar al fabricii de produse chimice "Mărăşeşti" din Valea Călugărească <sabotează producţia  şi înfometează pe muncitori > ( Scânteia , 5 oct.'46 ) 

- 12 oct. Era anunţat <un succes muncitoresc"> : Ghiţă Popp era  înlăturat din Consiliul de administraţie de la "Mărăşeşti" fiind anunţată anchetarea sa de o "comisie mixtă " ,formată din autorităţi şi muncitori , sub învinuirea de sabotaj.( Scânteia , 12 oct.'46 )

/ 17 oct.'46: Decret-lege : Tribunale populare  contra speculei

[LD: "demascarea" lui Brucan , urmată de "succesul muncitoresc" ,  departe de a fi o  simplă coincidenţă , a fost materializarea unui scenariu care, multiplicat , va lua proporţii îngrijorătoare  Ministrul Justiţiei ,Lucreţiu Pătrăşcanu anunţa pregătirea unei  legi speciale pentru combaterea speculei .]

/ 17 oct.'46: Prezentând pr.de lege, Pătrăşcanu ţinea să precizeze că pedepsele prevăzute trebuiau să fie severe , rapide şi masive  :de la munca silnică pe viaţă şi amendă între 10 milioane şi 10 miliarde  ."Speculanţii " urmau să fie judecaţi de "instanţe speciale" propuse de sindicate .Constatarea infracţiunilor putea fi făcută atât de organele oficiale cât şi ale populaţiei civile.( Scânteia, 18 oct.'46 )

/ 19 / 20 nov.'46 : alegeri parlamentare

Cum CGM este afiliat BPD, muncitorii participă prin partidele din coaliţie şi sindicate la diverse acţiuni electorale .Sunt folosiţi ,mai ales în "echipele de şoc" pentru zădărnicirea activităţilor opoziţiei . Noul parlament , spun statisticile , după  compoziţia economico-socială , ar fi avut 77 muncitori , 56 plugari , 202 intelectuali ,12 meseriaşi , 11 comercianţi , 11 funcţionari , 2 industriaşi , 7 militari activi .

 ¤ GUVERN Groza ( II  ) :1 dec.'46-29 dec.'47 

Ministrul Muncii şi Asigurărilor Sociale - Lothar Rădăceanu ( PSD ) ;

Subsecretar de Stat - Const .Daicoviciu ( PCR ), Ioan Popescu ( din 5 nov.'46 ) 

/ 15 dec.'46: raţionalizarea pâinii

La introducerea raţionalizării  pâinii - 250 gr.de persoană - muncitorii industriali primesc suplimente : 650 gr. -minerii ; 375 gr.-alte munci grele .

1947

/ 9 ian.'47 : munca voluntară

[ LD: Practicată la început cu entuziasm de reconstrucţie postbelică,munca voluntară se va transforma ,treptat , în muncă obligatorie,cuprinzând toate categoriile : copii, elevi, studenţi, funcţionari, ostaşi, ţărani .Diferită de "munca forţată " aplicată deţinuţilor politici , ea avut partea ei de contribuţie la lehamitea  românilor  faţă de activităţile "obşteşti" . ]    

Sindicatele din Capitală hotărăsc extinderea muncii voluntare , care să contribuie la <întărirea unităţii muncitoreşti > , a <colaborării dintre muncitori şi tehnicieni>  şi a <disciplinei în muncă.>

/ 30 ian.'47 : aniversarea CGM

Doi ani de la crearea CGM .Preşed. Gh.Apostol - la şedinţa festivă de la teatrul Giuleşti - exprimă recunoştinţa faţă de guvernul democratic şi prieteniei cu URSS care au garantat libertatea sindicală .Printre realizări, este subliniată contribuţia CGM, a muncitorilor sindicalişti , la răsturnarea "guvernelor reacţionare" de după 23 august şi instaurarea regimului democratic de la 6 martie 1946 .

/  11 febr.'47: organizaţia muncitorească a PNŢ

[LD: în condiţiile dominării comuniste în sindicate  ( care făceau imposibile organizarea de şedinţe şi manifestaţii de stradă ) , PNŢ îşi desfăşoară din ce în ce mai greu activitatea în organizaţiile muncitoreşti , organizând şedinţe la sediul partidului . ]

-  Nicolae Carandino, luând cuvântul la şedinţa organizaţiei muncitoreşti PNŢ - prezidată de prof.univ.Virgil Veniamin -  explica că ziariştii din opoziţie simt nevoia de a vorbi, atunci când nu pot scrie <din cauza condiţiilor severe impuse de cenzură > ( 11 febr.'47 )

/ 16 febr.'47:MAN: Comemorarea luptelor din febr.'33 

În Parlament, sunt comemorate luptele din febr.'33 .

- Gh.Apostol ( CGM ) :demască <rolul mârşav >al Parlamentului naţional-ţărănesc din 1933 ,<reacţiunea manisto-brătienistă > , care a făcut uz de <metodele fasciste> împotriva mişcării muncitoreşti şi democratice .

-Gh.Vasilichi ( PCR ):poporul <şi-a dat seama că Maniu şi Brătianu [...] acum ca şi atunci vor să arunce toate greutăţile dezastrului provocat de ei ,pe spinarea celor mulţi > ( Scânteia , 17 febr.'47 )

/ 12- 19 mart.'47.Consfătuiri PNŢ:organizaţii muncitoreşti, meseriaşi , mici industriaşi .

- Pe 12 martie ,la sediul partidului ,  Iuliu Maniu primeşte o delegaţie a organizaţiilor muncitoreşti din toată ţara - fabrici, uzine şi instituţii - care îi semnalează presiunile la care sunt supuşi de către sindicate .

-  Pe 18 martie, tot la sediul partidului , într-o consfătuire a meseriaşilor şi micilor industriaşi ,  la care participă Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, se hotărăşte reluarea activităţii cercurilor profesionale ( iniţiate din 1930 ) pe lângă partid.( Dreptatea, 12, 19 mart.'47 )

/ 5 iul.'47. Înlăturarea "titeliştilor" din Comitetele de fabrică

Oficiosul PCR cere înlăturarea social-democraţilor independenţi, deoarece în unele întreprinderi  aceste <elemente duşmănoase clasei muncitoare >, <năpârci titeliste  au scos capul pe alocuri >  ( Scânteia, 5 iul.'47 )

/ 14 iulie-30 august '47:clasa muncitoare faţă de valul de represiuni

[LD: incontestabil, sindicatele "revoluţionare " au făcut furori în rândul clasei muncitoare dându-i iluzia supremaţiei clasei lor în noul regim.

Instigaţi  la <preluarea controlului >  în fabrici şi întreprinderi, promovaţi în funcţii administrative şi de ordine publică ( după sumare pregătiri ideologice ),muncitorii au devenit  "masele populare" de presiune  în lupta de clasă.

"Implementate"  - în diverse contexte şi diverse forme -  pe parcursul unei jumătăţi de veac, ele au modelat "mentalitatea poporului " .]

[ Vvezi pe larg la Cronologia genocidului şi PNŢ-victimă  ]

 -"Masele populare " întâmpină la aeroport Delegaţia română - Groza şi Dej - ce se întoarcea  de la Sofia , cu pancarte în care se cerea :<Cerem pedepsirea exemplară a trădătorilor! >

,<Arestarea lui Iuliu Maniu ! >,<Nici o milă pentru duşmanii patriei noastre ! >

Petru Groza le  răspundea :guvernul şi poporul sunt hotărîţi <să lichideze toate rămăşiţele fasciste şi reacţionare din ţară >. Gheorghiu- Dej întărea şi adăuga :<nu e suficient să realizăm ceea ce cereţi voi : arestarea lui Maniu, noi trebuie să lovim fără cruţare în tot ce s-a strâns în jurul steagului lui Maniu .PNŢ trebuie dizolvat, şi această obligaţie corespunde Tratatului de Pace.>( Scînteia , 17 iul.'47 )

-Cu litere de-o şchioapă , pe prima pagină : <Fierbând de mânie împotriva vânzătorilor de ţară, zeci de mii de muncitori din Capitală ,întruniţi în mari mitinguri, au cerut : aspra pedepsire a trădătorilor ; arestarea complicilor : Mihalache, Penescu, Lazăr ,Carndino ; arestarea lui Maniu ; interzicerea Dreptăţii .În zeci de moţiuni şi telegrame adresate tov.Teohari Georgescu , clasa muncitoare îşi exprimă satisfacţia faţă de arestarea trădătorilor naţional-ţărănişti. Muncitorii cer ziarului Scîneia să continue demascarea duşmanilor poporului .>( Scânteia, 18 iul.'47 )

-Pe prima pagină , un reportaj redă situaţia  din morărit şi panificaţie  : <Morile Capitalei şi ale regiunilor lipsite macină grîul sovietic şi în acelaşi timp între pietrele morii se spulberă minciunile antisovietice ale complicilor lui Mihalache.

Moţiuni iscălite de mii de muncitori din toate întreprinderile cer sancţionarea drastică a calomniatorilor de la Dreptatea.> (Se reproduce Moţiunea de la Moara Herdan : <...poporul va lovi fără milă şerpii care vor să se îngraşe sugând sângele poporului .Nu este loc între noi pentru duşmanii poporului , care vor să vândă ţara clicilor imperialiste de la noi şi din străinătate > ) (Scînteia, 19 iul.'47 ) 

-30 iul.'47 .Scânteia şi România Liberă publică sute de "moţiuni cetăţeneşti "care cer dizolvarea PNŢ, arestarea trădătorilor ;"mitinguri spontane" în întreprinderi cer să fie lichidaţi <vânzătorii de ţară > ;

/ Pe 28 aug.'47, în raportul diplomatului american  Roy Melbourne despre starea de spirit în România (după arestarea  fruntaşilor PNŢ) el avea oarecari dificultăţi  de apreciere , considerând că atâta vreme < cît vor avea suficientă mâncare pentru ei şi familiile lor , nu este de prevăzut vreo reacţie împotriva regimului ori vreo reţinere de a sluji ca membri loiali ai partidului comunist. >

/ Sept.-dec.'47 : Spre Partidul Unic Muncitoresc

Vezi pe larg la tabloul PCR şi colaboratorii ]    

Pe 27 sept.'47, Birourile Politice ale PCR şi PSD hotărăsc să pună în discuţia membrilor lor înfăptuirea unităţii politice, ideologice şi organizatorice ale clasei muncitoare , în cadrul unui partid unic muncitoresc .  

...8 -9 oct.'47.Congresul XVIII al PSDR

La congres , alături de conducătorii PSD, participă o delegaţie a "greilor" din PCR - Gh.Gheorghiu Dej, Ana Pauker, Gh.Vasilichi, Miron Constantinescu, Lucreţiu Pătrăşcanu, I.Gh.Maurer, Iosif Rangeţ .

De la CGM,participă  Gh.Apostol şi Al.Sencovici.  

În discursul său, Petru Groza face bilanţul colaborării în BPD şi trasează  ţelul comun : <Duşmanilor poporului din interiorul ţării, trădătorilor de ţară, le-am dat lovituri directe şi le vom mai da fără nici o cruţare , pînă cînd vom nimici complet rămăşiţele fasciste şi agenturile imperialiste . >

Noul CC al PSD şi cei doi secretari generali - Ştefan Voitec şi Lotar Rădăceanu - sunt împuterniciţi de congres să trateze cu CC al PCR  realizarea unităţii politice  a clasei muncitoare .

...10 -23 oct.'47.Congresele uniunilor sindicale 

Convocate în congrese speciale , 22 de uniuni sindicale -Bucureşti, Timişoara , Cluj, Petroşani, Constanţa ş.a.- cer unitatea politică şi organizatorică a clasei muncitoare .

La congresele "detaşamentelor  de încredere  " ale clasei muncitoare ,iau cuvântul liderii de frunte ai PCR : Gheorghiu Dej ( industria metalo-chimică  ) , Chivu Stoica ( CFR  ),Gh.Apostol

( metalurgişti ) ş.a ş.a 

...14-17 oct.'47.Conferinţele UTM

La indicaţiile PCR, UTM organizează în toată ţara ,  simultan, "conferinţe" -  întruniri politice cu o anume ţintă programatică - cu tema <Imperialismul ameninţă viitorul tinerei generaţii >.

Conferenţiază de la centru : Virgil Trofin ( Ploeşti ),Paul Cornea ( Iaşi ), Petre Lupu ( Reşiţa ), Ion Marinescu ( Timişoara ), Ianoş  Fazekaş ( Sfântu Gheorghe ), Ilie Drăgan ( Cluj ) ,ş.a. ş.a 

...15 oct.'47: Inventarierea întreprinderilor industriale, comerciale ,transport şi atelierelor de meseriaşi

[LD: pe etape , pe ţinte foarte precise , se pregătea naţionalizarea .]

Sub directa îndrumare a ministerului Economiei Naţionale - echipa Gheorgiu Dej, I.Gh. Maurer, Bucur Şchiopu - în toată ţara comisii speciale - din care fac parte şi delegaţi ai sindicatelor - sunt puse să facă inventarierea tuturor întreprinderilor industriale, de comerţ , de transport şi a atelierelor de meseriaşi. 

...10 nov.'47 .Consfătuire UFDR .

Pe 10 nov.'47, se desfăşoară o Consfătuire în care se dezbate proiectul de platformă pentru unificarea organizaţiilor de femei în UFDR .Consfătuirea este prezidată de Florica Mezincescu iar Platforma este prezentată de Alexandra Sidorovici ( secretar general al organizaţiei ).

Participante active : Emilia Bunaciu  , Elena David, Maria Solomon, Maria Păcuraru, Suzi Cun, Tamara Mureşan ş.a.

...10-13 nov.'47 .Congresul al II-lea  CGM

/ În deschidere ,Gheorghe Apostol ( preşedintele CGM ) subliniază ţelul  congresului : aportul mişcării sindicale la <crearea partidului unic muncitoresc > şi <crearea premiselor de trecere a României pe calea socialismului. >

... 30 nov.'47 .Comisii mixte de pregătire a unificării

 Pe 30 nov.'47 sunt publicate comisiile mixte ( PCR, PSD, CGM, UFDR ş.a, ş.a )  - judeţene, locale şi de sectoare - însărcinate cu pregătirea organizatorică a   înfăptuirii partidului unic muncitoresc .   

...9 dec.'47.Comisii şi consfătuiri mixte :  făurirea P.U.M.

/ Pe 9 dec.'47, comisiile mixte din Capitală şi 12 judeţe  se întrunesc la Bucureşti pentru pregătirea constituirii Partidului Unic Muncitoresc .  Gheorgiu Dej ( PCR )şi Ştefan Voitec ( PSD ) expun  Platforma P.U.M , trasând o serie de sarcini imperative : curăţirea PCR de "elementele duşmănoase"  ;verificarea fiecărui membru ; supravegherea deosebită asupra compoziţiei sociale , muncitorimii revenindu-i sarcina istorică <de a ajuta intelectualitatea să-şi însuşească învăţămintele lui Marx, Engels , Lenin, Stalin  > ; un singur "stat major" care să creeze condiţiile trecerii României spre orânduirea socialistă ( Scînteia, 9,10 dec.'47 )

 

¤ GUVERN Groza ( III ) :30 dec.'47-14 apr.'48

1948

-?iunie'48:Rezoluţia Plenarei CC al PCR:lupta de clasă

[LD: Dar la Decretul de înfiinţare a Securităţii ( 30 aug.'48 ) această instituţie consfinţea "o realitate istorică şi obiectivă " consacrată de această Plenară .]

În perioada de trecere de la capitalism la socialism , lupta de clasă se ascute şi , ca o consecinţă a acestei ascuţiri ,elementele burgheze şi reacţionare vor întrebuinţa orice mijloace prin care speră să întoarcă înapoi roata istoriei , prin care speră să-şi recâştige poziţiile pierdute .

[ Vezi tabloul PCR şi colaboratorii ]

 

1949

/ 21 ian.'49.Ordinul nr.11.816 al DGSP: <Comandamentul Unic >

 [LD Ordin confidenţial transmis de Gh.Pintilie (g-ral lct la Direcţia Generală a Securităţii  Poporului ) către lct.col. K.Ambruş (şeful Securităţii Timişoara )şi mr. Aurel Moiş (şeful Securităţii la Caransebeş ).Conţinutul Planului Operativ urma  a fi prelucrat ulterior de  g-ral Ion Bejenaru (comandantul zonei IV-Timişoara  )

Ordinul a fost transmis  către toate unităţile teritoriale ale Securităţii .

Pe baza lui  s-au alcătuit  "Comandamentele Unice" Documentul este o dovadă explicită şi argumentată  a legăturilor întreţesute între structurile de putere ale regimului : Partid -Securitate - Justiţie -Armată. 

 [ Vezi la tabloul Genocidul comunist- cronologie, context, etape ]

< Direcţiunea generală a securităţii poporului.

Cabinet.Nr.11.816/21 ian.1949.[...]

< Vă facem cunoscut că începând cu ziua de 22 ian.1949, se formează în oraşul Caransebeş un Comandament Unic.În faţa acestul Comandament Unic ,se pun o serie de sarcini ,pe care D-ta Tov.Ambruş le cunoşti de când s-a discutat la Bucureşti, sarcini ce revin atât trupelor Jandarmeriei MAI cât şi organelor de securitate.>[...]

Tovarăşul General Bejenaru ,Comandantul zonei, va aduce un plan de acţiune ,pe care va trebui să-l prelucraţi împreună.>[.....]

    <Comandamentul Unic este organul care conduce întreaga operaţiune de pe teritoriul fixat

Nici o operaţiune nu va putea fi luată , atât de organele de securitate cât şi de celelalte organe, fără să ştie una de cealaltă, atât în ce priveşte operaţiunile pentru prinderea bandelor teroriste, cât şi celor de evacuare a chiaburilor , a deblocaţilor ,a  elementelor suspecte etc.>

    < În ceea ce priveşte evacuarea elementelor amintite mai sus, se vor întocmi dinainte liste de cei propuşi pentru evacuare ,pe care o veţi consulta de comun acord, mai ales în această problemă, cu secretariatul judeţenei PMR, care vă va putea da un ajutor preţios.>

   <În ceea ce priveşte colaborarea dintre organele componente ale Comandamentului Unic, aceasta trebuie să fie cât mai strânsă, o înţelegere cât mai deplină , pentru ca nu cumva să se execute operaţiuni grăbite, care să dea greş sau să producă în sânul populaţiei agitaţii contra organelor ce execută aceste operaţiuni ,datorită acestor lipsuri.>[.....]

     < Pentru aceasta trebuie să aveţi grijă de a ţine legătura permanentă cât mai strânsă cu secretarul judeţean PMR ,în aceste probleme şi mai ales în problema de evacuare ,amintită mai sus. Partidul vă poate ajuta deopotrivă atât pe voi cât şi pe celelalte organe.>

<De felul cum vă veţi îndeplini sarcinile trasate depinde rezultatul operaţiunilor ,iar reuşita lor nu va avea decât să ridice prestigiul Securităţii ,bastionul înaintat ,apărătorul libertăţilor clasei muncitoare din RPR, care luptă pentru făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii socialiste.>   General Locotenent de securitate, Pintilie Gh.>

/ 10 apr.'49 ."Comitetele  provizorii " ale Sfaturilor Populare

 - Ex- primari şi funcţionari  arestaţi ; în locul lor au fost numiţi muncitori , scoşi din producţie.  

/ 25 mai '49.H.C.M. : Canalul Dunăre-Marea Neagră

[ LD:  Hotărârea prevedea construirea unui canal de 70 km., traversând Dobrogea, conceput de comunişti ca <un mormânt al burgheziei româneşti > , deoarece  80 % din mâna de lucru trebuia asigurată prin munca forţată a deţinuţilor  politici .

S-au ţinut de cuvânt ! Canalul a devenit mormânt pentru mii de oameni  care şi-au găsit sfârşitul acolo, în cei 4 ani de funcţionare.

În iulie 1953, şantierele s-au închis , după ce , pentru a-şi ascunde eşecul, în sept.'52 au fost declanşate cîteva procese de sabotaj, soldate cu condamnări la moarte şi execuţii.

 [Vezi Genocidul comunist - cronologie, context, etape ]

 / Dec.'49.Canalul Dunărea Marea Neagră : mormântul prigoniţilor       

[LD:  În viziunea PCR , Canalul trebuia să constituie  < mormântul  burgheziei româneşti >

Noi îl considerăm mormântul prigoniţilor de urgia comunistă. Proiectul a demarat la sfârşitul anului'49 şi  va căpăta consistenţă juridică , organizare administrativă , populare cu <duşmani -sclavi >, în primele luni ale anului '50  şi în anii ce au urmat. De bolnavi, de morminte n-au avut nici o grijă , dimpotrivă, urmele trebuiau să dispară : şanţurile , gropile, taluzele au înghiţit cadavrele.

O dovadă că acest procedeu a fost  deliberat aplicat , este faptul că "sintezele " , "rapoartele" de uz intern ale Consiliului Securităţii Statului  ( 1953,1955,1958 ), făcute pentru conducerea PCR, erau făcute numai pe baza evidenţelor de la ieşirea din detenţie , nu pe baza listelor de la intenare .Zecile de mii de liste , au dispărut .]

[  Vezi  Cicerone Ioniţoiu,  Dicţionare,volumele sau www.procesulcomunismului.com.  ]

O sintetică şi adecvată concluzie privind Canalul Dunărea-Marea Neagră, o datorăm  lui Romulus Rusan : <Procedura copiată după originalul NKVD ...>

[Vezi  Genocidul comunist/ cronologie, context, etape ]

1950

/Ian.50 .HCM / MAI - Decret342 / Ordine / Ordonanţe  : pedepsele administrative 

[LD: Pe baza acestei Hotărâri de Guvern, , Ministerul de Interne a emis Decretul şi mai multe Ordonanţe  ( cu o procedură  copiată după  un "model" NKVD ) pe baza cărora urmau să fie  arestaţi cei ce <primejduiesc sau încearcă să primejduiască regimul de democraţie populară şi construirea socialismului sau care defăimează puterea de stat şi organele sale, dacă faptele lor nu constituie infracţiuni >

Cei presupuşi <duşman> " ce nu intrau sub incidenţa infracţiunilor  prevăzute în Codul Penal şi nu puteau fi judecaţi şi condamnaţi  ,din lipsă de probe, să fie arestaţi  pe baza acestui HCM.

:Extrăgându-şi legitimitatea  din HCM-ul din 3 ianuarie, Decretul şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri administrative " ,oameni închişi  fără mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre " întocmite de organele puterii .

- Pentru arestarea rudelor  demnitarilor a urmat  un Ordin din aprilie 1952 .

- Pentru rearestarea celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare" , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel eliberat  urma să facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă ) [Vezi tablourile ,pe categorii de victime ]

 Soarta a zeci de mii de oameni s-a hotărât pe linie administrativ- birocratică .

Direcţia Canalului  Dunăre-Marea Neagră  cerea Direcţiei de Anchete a Securităţii,  un anumit număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40- 60.000 de salahori ).

Direcţia  de Anchete o defalca numeric  şi o dirija organelor regionale  ca pe o "normă de arestaţi " Subordonaţii  întocmeau  şi transmiteau liste  cu "contrarevoluţionari " [ CR ],  reacţionari", "paraziţi " , "duşmanii poporului " .

O Comisie de  7 generali şi colonei aproba lista, fixând durata pedepsei ( între 12- 60 de luni  ) .Apoi se proceda la arestări.  Dacă acţiunea depăşea necesarul la Canal, arestaţii  erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a

HCM-ul ,Decretul şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri administrative " ,oameni închişi  fără mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre " întocmite de organele Securităţii .

- Pentru arestarea rudelor  demnitarilor a urmat  un Ordin în  aprilie 1952 .

- Pentru rearestarea celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare" , a existat Decizia MAI nr. 708/1952,conform căreia ,cel eliberat  urma să facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă.

 

1952

/Iunie-iulie '52.Muncitori industriali -  preşedinţi şi secretari de Consilii Populare       

[ LD: mărturie personală : în com. Miorcani  ( Botoşani ) fusese numit preşedinte Acatrinei (muncitor petrolist din Valea Prahovei. ) care obliga învăţătorii să meargă din poartă-n poartă ,să scoată ţăranii la semînat, la recoltat , la treierat ] [ Vezi tabloul Ţărani-victime ]

Pentru a-şi asigura "controlul" în lumea satelor, PMR a scos din producţie mii de muncitori.

Peste 8000 de muncitori fuseseră scoşi din producţie  şi numiţi  în funcţiile de preşedinţi şi secretari la Sfaturile Populare  pentru a veghea la aplicarea "liniei partidului ".

- 85 % din aparatul de partid de la raioane  era format din muncitori industriali , cu stagiu în producţie de cel puţin 5 ani , care nu erau ataşaţi de proprietatea agricolă.

- Pe 26 sept., s-a emis o Rezoluţie a PCR şi Guvern , vizând  consolidarea organizaţiilor de partid  comunale.

1953

/ 31 aug.'53.HCM : Facultăţi muncitoreşti 

Organizarea şi funcţionarea acestor facultăţi  - cu durată redusă la 2 ani şi cu programe de învăţământ ajustate  - urmărea sporirea rezervorului de cadre al partidului şi statului şi  fidelizarea  celor cu "origine sănătoasă " .

1956

[[¤] 14-25 febr.'56.Congresul XX al PCUS

Nichita Hrusciov a prezentat  "Raportul secret" în care  erau demascate cultul personalităţii lui Stalin şi atrocităţile  ordonate de el.*

----------------------------------------

* În România, după moartea lui Stalin ( '53 ) şi  condamnarea stalinismului în URSS( '56 )   Dej s-a folosit de "destalinizare", pentru a elimina din conducerea PMR rivalii politici.

- Raportul lui Hrusciov şi Comunicatul congresului PCUS de condamnare a cultului personalităţii a fost publicat de " Scânteia" cu întârziere ( 3 iul.'56 )

- Ar fi  existat şi un Decret de graţiere  pentru "manifestări antistaliniste " care nu mai erau considerate <crime împotriva umanităţii > şi cei ce fuseseră condamnaţi pentru atari manifestări , ar fi  fost graţiaţi  (Criticul literar Alex.Ştefănescu vorbeşte despre aceste graţieri ca fiind rezultatul  unei  înţelegeri de la Geneva. Printre cei eliberaţi atunci - afirmă el -fiind şi Ovidiu Papadima )   

[[¤23 oct.-4 nov.'56 Revoluţia anticomunistă din Ungaria

Înăbuşită sângeros de către Armata Roşie .

Instalarea regimului  Ianos Kadar

/ 27-29 dec.'56.Plenara CC al PMR : consecinţele revoluţiei maghiare

În Plenară, PCR au dezbătut consecinţele revoluţiei maghiare în rândul studenţilor, intelectualilor şi membrilor de partid..

1957

¤ GUVERN Chivu Stoica (20 mart.'57-20 mart.'61 )

Emil Bodnăraş ( apoi Dumitru Simulescu )- Transport şi Comunicaţii ; Ştefan Voitec ( apoi Alexandru Sencovici ) - Industria Bunurilor de Consum ; Gherasim Popa ( apoi Carol Lancear ) - Industria grea ;

Mihail Florescu - Chimie ; Ioan Mineu - Minerit  ;

Mihail Suder - Construcţii şi Materiale de construcţii 

1961

¤GUVERN I.Gh.Maurer (- I -): 21 mart.'61-17 mart.'65

La ministerele economice ( mereu desfăcute sau contopite iar miniştri rotiţi ) :

C.Tuzu - Metalurgie şi Construcţii de Maşini (înlocuit pe 31 oct.'63 cu Gh.Rădoi )   ;

Bujor Almăşan - Mine şi Energie Electică ;M.Florescu -Petrol şi Chimie , Alex.Sencovici - Industr.Uşoară ; Janos Fazekaş -Industrie Alimentară ; D.Simulescu -Transporturi şi Comunicaţii  , D.Mosora - Industria Construcţiilor-

1962

 /15 ian.'62.Desfiinţarea "gărzilor muncitoreşti "

[ LD:privind aceste "gărzi muncitoreşti " folosite de PMR şi sindicate în diverse confruntări-  electorale,greve, colectivizare,  ş.a. -  deocamdată nu se ştiu prea multe. Există o reticenţă  izvorâtă din grija de a nu culpabiliza o clasă  în numele căreia  s-au săvârşit multe nedreptăţi şi atrocităţi în regimul comunist. Acest complex trebuie abandonat, pentru a se cunoaşte adevărul - care a fost cu totul altul - despre muncitorimea română ]       

1964

/Febr,- 3 apr.-24 iul - august ' 64:Valuri de graţieri

[LD: .  Lămureşte , caută ! Probabil au fost mai multe decrete .La unii găsesc Decretul 173 din 3 apr.'64 ; la alţii  Decretul 410 din 16 iun'64 ; la alţii Decretul 310 din 16 iun.'64 (pentru condamnările date de Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI  ) La majoritatea foştilor deţinuţi ,este indicat  Decretul 411 din 24 iul.'64 , căruia i se spun simplu "Decretul 411 / 1964 " [ Vezi la tabloul Genocidul comunist - context, etape ]

- Romulus Rusan vorbeşte despre cca 17.000 de graţieri acordate deţinuţilor politici din lagăre, închisori şi domicilii forţate , în perioada februarie- august '64. El subliniază faptul că , toţi cei eliberaţi  au rămas cu cazier penal şi au continuat să fie ţinuţi sub supraveghere de Securitate şi Miliţie.( Cf. România în timpul războiului rece  )

1968

/ 3 apr. '58.HotărâreC.Ex.PCR : Comitete de direcţie în întreprinderile economice de stat 

 [ LD: Rog să fiu iertată pentru insistenţa cu care încerc să  explic mecanismul puterii în dictatura ceauşistă. Asumându-şi cele două funcţii - de partid ( PCR ) şi de stat (Consiliul de Stat)  - Ceauşescu "inovează" - sau "implementează " - noi reguli pentru funcţionarea  originalei "democraţii socialiste ", schimbând  pur şi simplu "puterile în stat " :Partidul şi Consiliul de Stat  hotărăsc;Marea Adunare Naţională  şi Guvernul execută. ]

-"Comitetele  de direcţie" au devenit  "pilonii de putere", "cureaua de transmisie " alcătuind " nomenclatura tehnico-administrativă" a partidului

/ 19 - 21 iun.'68 : noul Cod Penal

[ LD: nu cunoaştem  modificările aduse, în detaliu Nu cunoaştem să fi apărut  , după 1989, vreun studiu comparativ privind  modificările Codului Penal în regimul totalitar comunist. În schimb , cunoaştem motivarea noilor abuzuri  de arestare şi condamnare a opozanţilor  după "marea graţiere" ('64 ) şi străduinţele  regimului  de a arăta străinătăţii o "schimbare la faţă " Recomand pentru exemplificare ,"cazul Vasile Paraschiv " şi al Revoltei de  la Braşov

Într-o serie de lucrări se spune că a cuprins unele măsuri punitive împotriva dizidenţei politice  şi că art.114 prevedea  aplicarea tratamentului psihiatric atunci când <făptuitorul este bolnav mintal sau toxicoman şi se află într-o stare care prezintă pericol pentru societate >

[ Vezi la tablourile cu categoriile- victime ]

-Pe 19 iunie, proiectul a fost  adoptat de Plenara CC al PCR

-Pe 21 iunie, MAN l-a votat  .

/ 4 sept.'68.Reînfiinţarea Gărzilor patriotice

[ Vezi context şi motivaţie tabloul Cronologia genocidul  ]

- Folosite în faza impunerii regimului comunist în luptele interne, ele fuseseră desfiinţate de Gheorghiu -Dej în '62.

- În '68, se reînfiinţează ca, în colaborare cu armata ,să apere localităţile, întreprinderile, instituţiile, în cazul unei intervenţii străine .

1969

/ ? iul.'69 .Muncitorul Vasile Paraschiv - arestat şi internat la psihiatrie

-Vasile Paraschiv demisionase din PCR în 1968, considerând că partidul nu mai reprezintă  muncitorimea. 

- În iul.'68, a fost arestat şi internat în Spitalul de boli mintale din Urlaţi

1971

/ 6 iul.'71.C.Ex.al CC al PCR: :<Tezele din iulie >

[ LD: document elocvent  pentru  a demonstra esenţa statului totalitar comunist (prin  exclusiva  asumare de sarcini  de către  partidul - stat ) şi  rolul de conducător  ( pretins şi acordat ) unui singur om , investit astfel cu puteri dictatoriale   A fost aplicat acest <plan de măsuri > ? A contribuit  la  făurirea <omului nou>  ?

Răspunsul nostru este : DA . ]

Comitetul Executiv al CC al PCR  adoptă   <Propunerile de măsuri> iniţiate de Nicolae Ceaşescu privind  creşterea rolului conducător al PCR :

îmbunătăţirea învăţământul de partid ; intensificarea educaţiei cultural-ideologice în organizaţiile de tineret  ;  participarea tineretului la muncă patriotică pe marile şantiere;munca politică de masă; lărgirea propagandei ateiste ; preponderenţa artei amatorilor asupra celei profesioniste ;  promovarea muzicii româneşti; programe radio - T.V ,  repertorii teatrale şi cinematografice orientate în această direcţie.

1972     

/ 2 sept.'72.Accident de muncă la Uricani - Valea Jiului : 43 de victime

 / 27-28 nov.'72 MAN. Lege :Organizarea apărării naţionale

Prin sistemul adoptat , apărarea naţională  urma să fie asigurată de  două categorii : armata permanentă  ( MApN şi MAI )  şi armata nepermanentă ( gărzile patriotice, detaşamente de tineret şi formaţiuni de apărare civilă ) .

1977

/ 1-3 aug.'77.Greva minerilor din Valea Jiului

/ La grevă participă cca 35.000 de mineri , revendicând condiţii de viaţă şi de muncă  optimizate.

Ilie Verdeţ – prim-vicepreşed. Guvernului , sosit în Valea Jiului , este luat ostatic de către mineri. Nicolae Ceauşescu  merge la faţa locului, promiţând satisfacerea integrală a revendicărilor .După plecarea sa, Securitatea şi Miliţia  operează arestări şi strămutări 

1978

/ Febr.'78..Paris.Vasile Paraschiv. Conferinţă de presă  : sindicatele din ţările comuniste.

Participă  Vasile Paraschiv ( România ) ,V.Fainberg  ( URSS ) , A.Smolar ( Polonia ) , Ian Letcinschi ( Cehoslovacia ) [ Vezi tabloul Muncitori- victime ] 

1979

/ 10 mart.'79.SLOMR : Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România

Oameni curajoşi şi revoltaţi de formalismul şi subordonarea  mişcării sindicale din România de către PCR ,  în frunte cu dr.Ionel Cană, organizează SLOMR , cu filiale în Muntenia, Banat şi Transilvania. Iniţiatorii mişcării  sunt urmăriţi şi arestaţi .

...Vasile Paraschiv - arestat şi supus tratamentului psihiatric

Ajuns la Paris, la invitaţia sindicatelor franceze, a fost expertizat de o comisie de psihiatri, care a infirmat diagnosticul pseudomedicilor "securişti " .

 

1980

/14 oct.'80.Consiliul de Stat: Decret privind asistenţa bolnavilor psihici "periculoşi"

[ LD: Nu mai curg Decretele de arestări şi condamnări pentru diversele culpe politice.

Doar În România se produsese " graţierea " delictelor politice ! Decretele cu pseudo- diagnostice  medicale, au fost  noua "găselniţă"( să-mi fie iertată această expresie de jargon  )  utilizată de "organe" împotriva adversarilor regimului

/ 29 dec.'80.DSS,Plan de măsuri : control informativ al foştilor condamnaţi politic. 

Departamentul Securităţii Statului ( condus de Postelnicu ) a elaborat  acest plan de măsuri indicând  explicit  obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul informativ complet asupra tuturor foştilor condamnaţi pentru infracţiuni contra securităţii statului, aflaţi în ţară şi străinătate. >  ( Cf. Romuluus Rusan, op. cit ) 

[ LD: Planul acesta de măsuri dezvăluie  câteva  realităţi opresive  din timpul regimului ceauşist pe vremea căruia  căruia - afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid"  :

  a)  Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64 şi "eliberările " supravieţuitorilor ;

b ) Hărţuirea celor care, după anii grei de puşcărie - cu proprietăţile confiscate, cu familiile persecutate, cu carierele distruse , stigmatizaţi şi bolnavi-au continuat să fie urmăriţi, interceptaţi, interogaţi, plimbaţi pe la Securitate .

c) Justificarea organigramei umflate de  "lucrători" de la  DSS , inclusiv a celor de la DIE ;

d)Pescuirea de "informatori" ,de  "turnători " ( din rândul familiei, colegilor, vecinilor şi al foştilor "colegi" de închisoare) care să+-i urmărească .

e)  Dovada unei  degradări morale de proporţii ,reprodusă  în Rapoartele făcute ( transformată în  tona de documente predate de SRI,  la CNSAS ) 

/ 12 iun.'81. Muncitorul Iulius Filip - condamnat ptru solidaritate cu "Solidarnocs".

Muncitorul clujean a transmis o scrisoare de solidaritate către sindicatul polonez din Gdansk. Pentru gestul său, a fost  arestat şi condamnat la 8 ani închisoare

[ LD: completează cazul ]

/ Oct.'81.Greva minerilor din  Motru

[LD: a aflat ceva opinia publică despre această grevă ?  S-a solidarizat cineva cu greviştii ? De aceea s-au făcut iar rotiri la aceste ministere ?*  ]

- La minele "de suprafaţă " Leurda, Lupoaia şi Horăşti  , din zona  Motru, muncitorii intră în grevă.

-------------

*7 sept.'81: 3 miniştri , în loc de 1 : Ion Lăzărescu - Mine,  Gh.Vlad-Petrol, Ion Folea -Geologie  ( în locul lui Virgil Trofin,  până atunci  )

1982

/ Apr.'82.Nicolae Ceauşescu : regim de austeritate , pentru plata datoriei externe

:[ LD: În conjuncturi geo-politice schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a  apelat la aceste împrumuturi exorbitante,pentru realizarea  ambiţiilor  sale "faraonice" .

Voluntarist şi  dictatorial a hotărât  să grăbească achitarea lor .

Pentru a reuşi acest lucru, a impus  românilor un regim de strictă austeritate , pe care l-a denumit  <raţionalizare >  dar care , în realitate, a  luat aspecte de insecuritate , deseori genocidare. Statistici pentru a dovedi această realitate , nu avem.

Avem în schimb amintirea acelor cazne şi coşmaruri, produse de "raţionalizare": reducerea produselor alimentare din comerţ  - pâinea, laptele, carnea , ouăle, ş.a. - până la stadiul de înfometare , atât în oraşe ,    cât şi în mediul rural  ( c.a.p-iştii  , sărăciţi şi siliţi să fure ) ; reducerea  agentului termic ,până la îngheţarea caloriferelor ( acasă , la serviciu , în spitale, în creşe, în şcoli,în căminele studenţeşti , în instituţiile publice, în sălile de spectacol  ) ; reducerea energiei electrice , până la oprirea sursei  ( cf. unor programe speciale ) ; reducerea  mijloacelor de transport în comun - trenuri, autobuze, tramvaie- deplasarea  între localităţi , dar şi în oraşe , devenind o mare problemă ; reducerea programelor TV - până la ridicolul celor 2 ore de transmisiune  ; ş.a., ş.a.

Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea nemulţumirii populare .  ]

[ Vezi la Bibliografie :  Memorii şi Jurnale  ]

- Datoria externă a României ajunsese  la  11 miliarde dolari .

Ceuşescu hotărăşte  achitarea acestei datorii exorbitante .

¤Guvern  Constantin  Dăscălescu  ( -I -)  ( 21 mai.'82- 28 mart.'85  )

[ LD: Peste 50 de miniştri , subsecretari de stat ,  preşed. de departamente .

Notăm  câţiva dintre  ei, pentru  a sugera  răspunderea lor ( sau meritul, sau  complicitatea ; sau vinovăţia ) în degradarea  vieţii economice, sociale, culturale a ţării

- Elena Ceauşescu, Gh.Oprea, Ion Dincă- prim-vice-preşedinţi -  Guvern

- Alexandrina Găinuşă , Gh.Petrescu, Ludovic Fazekaş, Gh.Stoica- vice-preşed. Guvern ;

- George Homoştean - Interne ; Tudor Postelnicu - şeful Departamentului Securităţii Statului 

- Gheorghe Chivulescu - Justiţie ;- Maxim Bergheanu - Muncă ; Eugen Proca - Sănătate ;

- Ion Teşu - Ministru Agriculturii şi Industriei Alimentare ;

-Peste 20 de miniştri  la ministere economice şi industriale  : Ion Păţan şi Richard Winter  

( Aprovizionare tehnico-materială )  ; Neculai Agachi ( Industrie Metalurgică ) , Ioan Avram

( Industria Construcţiei de Maşini ) , Alexandru Necula  ( Industria de Maşini Unelte şi Electronică ) ,Gh.Caranfil ( Industria Chimică ) Trandafir Cocârlă ( Energia Electrică ) , Ion Lăzărescu ( Industria Minelor ) , Gh.Vlad ( Industriia Petrolului ) , Ioan Folea ( Geologiei ),Ion Iliescu ( Consiliul Naţional al Apelor ) ;Dumitru Popa (Construcţii Industriale ) Vasile Bulucea ( Transportruri şi Telecomunicaţii ) , Ioan Florea ( Economie Foresterieră şi Materiale de Construcţii ) , Lina Ciobanu ( Industrie Uşoară ) , ş.aş.a 

/ 5 iul.'82.Demolarea Bucureştiului :  "Centrul Civic " , "Casa Poporului " ....

 [ LD: În vederea construirii "Centrului Civic" , a "Casei Poporului " ,a bulevardului "Victoria Socialismului " , încep marile demolări ale "micului Paris "  : străzi , monumente istorice , şcoli, magazine , pieţe ,mahalaua , case , biserici  , linii de tramvaie, colinele  de pe cheiul  Dâmboviţei , cad sub asaltul buldozerelor, la simpla  arătare cu degetul a "tovarăşului " , care vizitează zilnic şantierele, urmat de o cohortă de activişti, arhitecţi. ingineri, constructori ..

/ 14 iul.'82.< Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei  >

[LD: o altă mostră de ipocrizie şi  manipulare  grosolană  .Cu o pretinsă grijă pentru  sănătatea  populaţiei - susţinută  cu "argumente ştiinţifice medicale " , o drastică raţionalizare a alimentelor de bază (  trimise masiv la export ,  pentru "plata datoriei externe" ).         

/Primăvara '83 : reprimarea oricărui protest

[LD: datorăm valoroasei arhive orale iniţiate de Academia Civică , aceste  secvenţe de curaj individual .Presupunem că au existat multe alte cazuri de acest gen în România, păstrate la "strict secret " - la Miliţie sau la Securitate .

( Cazurile enumerate, cf.Romulus Rusan, op. cit ) 

- Bucureşti.Ion Bugan -condamnat pentru protest cu  pancarte .

Cu pancarte anti-Ceauşescu  confecţionate de el, Ion Bugan ( din Galaţi ) defilează cu maşina între Pţa Unirii şi P-ţa Universităţii. Este arestat şi condamnat la 10  ani închisoare

[ Vezi cazul  Bugan pe  www.procesulcomunismului.com )

- Bucureşti . Gheorghe Năstăsescu - condamnat pentru protest cu manifeste . Năstăsescu  ( din Iaşi ) este condamnat la 10 ani închisoare pentru că , urcat pe o schelă pe Lipscani, clamează şi împrăştie manifeste anti-Ceauşescu

- Ploieşti. Nicolae Liţoiu şi 3 prieteni -  condamnaţi pentru răspândire de manifeste. 

Liţoiu ( Mălăeşti-Prahova ) ,ajutat de trei  prieteni , aruncă manifeste şi plănuieşte să producă o explozie - ca în filme ! -  în faţa  sediului PCR din Ploieşti.

Sunt arestaţi, judecaţi şi condamnaţi .

/ 12 nov.'83.MAN.Lege : oamenii muncii - "acţionari " în întreprinderile de stat      

[ LD: În  goana după noi surse de finanţare a proiectelor industrialiste sau de sistematizare a localităţilor ,  în seria măsurilor  de austeritate  şi  abuzuri asupra populaţiei , a fost şi această lege prin care "oamenii muncii " din unităţile economice de stat  au fost obligaţi să contribuie cu <părţi sociale >  la constituirea unui aşa-zis< fond de dezvoltare economică. >

/ Dec.'83.Condamnări la moarte pentru <subminarea economiei de stat >

[ LD : În acea perioadă , circulau tot soiul de poveşti despre prinderea şi pedepsirea "speculanţilor" din  diverse oraşe,răspândindu-se ideea că ei ar fi fost vinovaţi pentru penuria de alimente. Nu ştim de o lege nouă privind condamnarea la moarte ( scoasă la un moment dat din Codul Penal ), probabil a fost reactualizată. Cât despre decretele care s-au emis privind infracţiunea de <sabotarea economiei naţionale >, ele au fost numeroase .Dacă pe baza lor s-au făcut arestări , procese şi condamnări , Justiţia de astăzi ar trebui să ne vorbească de ele.  ]

Un Tribunal militar ar fi condamnat la moarte -  sub acuzaţia  de "subminare a economiei naţionale " , un "grup  de infractori " dintr-o fabrică de industrializare a cărnii din Târgovişte, care ar fi sustras cantităţi mari de carne .

/ 13 ian.'85.CPEx: Programul energetic : România în frig şi întuneric 

[ LD: fără exagerare : este iarna când în case, şcoli, birouri ,spitale ,la teatru sau în biserici oamenii au fost siliţi să stea îmbrăcaţi în paltoane, cu căciuli în cap, cu mănuşi  şi pâslari   , iar, la respiraţie, le ieşeau aburii din gură. Iar la citit, au fost la mare căutare  lămpile cu gaz şi lumânările .Cum au supravieţuit bătrânii, copiii şi bolnavii ?Statisticile sunt mute.  ] 

Programul pretins de <asigurarea producţiei de energie şi folosirea ei raţională >, a prevăzut măsuri drastice şi obligatorii pentru economisirea energiei electrice .

Printre altele , programul a pretins:  reducerea iluminatului public cu 50 % ( străzi şi oraşe în întuneric ) ; interzicerea aparaturii electrice pentru încălzire sau gătit  ( în birouri şi apartamente fără căldură şi fără gaz )  ;  eşalonarea consumului pe 3 schimburi ; dumineca  lucrătoare ; închiderea localurilor publice la ora 21 ( cu modificarea orelor de spectacol şi la restaurant ) ; interzicerea firmelor luminoase ( pentru că reclame nu prea existau )

- Pe 18 oct.'85, prin Decret prezidenţial, s-a instaurat stare de necesitate în regim  militarizat  în sistemul energetic naţional.

¤ Guvern Constantin Dăscălescu (-II -)  ,  29 mart.1985-22 dec.'89 .  

[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae Ceauşescu , format din peste 60 de miniştri ,viceminiştri,  subsecretari de stat , preşedinţi de comisii şi comitete .

Deasupra acestor " executanţi " - pe care Nicolae Ceauşescu îi rotea când şi cum vrea - trebuie avută în vedere piramida nomenclaturii  PCR  : centrală, judeţeană , municipală,  comunală .Cei ce-am trăit atunci , nu putem uita "secretarul  BOB " omnipotent în instituţii, întreprinderi economice ,CAP, şcoli , academii, universităţi  ş.a ş.a .

Subordonând discreţionar  celorlalte "puteri  - legislativă şi   juridică - şi instituţiile publice

 - administrative ,economice,  financiare,militare, culturale  ş.a . ş.a. se poate evalua  imensul mecanism birocratic pe care s-a sprijinit regimul totalitar  comunist.

[ Vezi tabloul Cronologiagenocidului -context, legislaţie, etape ]

-4 preşed. şi vice la Consiliul Naţional ptru Ştiinţă şi Tehnologie : Ioan Ursu, Mihail Florescu , Emilian Dobrescu ; Cornel Mihulecea (Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară ),      

-16  miniştri, subscret.de Stat la ministerele industriale şi economice  :

V.Bulucea( Transporturi  şi Telecomunicaţii ),Dumitru Bejan ( Aprovizionarea Tehnico- Materială şi Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe ), Ion C.Petre (Construcţii Industriale ) ; Alex.Necula, Mihai Moraru , Ion Licu  ( Industria Construcţiilor  de Maşini  ) ;  Nicolae Buşui ( Energie Electrică ) ,Gheorghe Dinu, Adrian Stoica   ( Industrie Chimică ), Marin Ştefanache  ( Industria Minieră ), Ilie Câşu  (Industria Petrolieră ) , I.Folea ( Geologie ), Richardt Winter ( Industrializarea Lemnului şi Materialelor de Construcţii ), Ion Păţan ( Industrie Uşoară ).

/ 1985. Numiri , remanieri, destituiri ministeriale

[LD:Se produceau la puţină vreme, după formarea guvernului .Se petreceau  fără explicaţii publice , lăsând pe seama zvonurilor şi bârfelor "înălţarea" sau "scăderea" cotei de încredere  a "tovarăşului" ( sau a "tovarăşei " ) în respectivii demnitari. ]

-28 iul.' :Mihai Moraru ( Utilaj greu ) , Marin Nedelcu -  Construcţii de Maşini ( în locul lui Ion Licu )  , Alexandru Necula (Industria Electrotehnică )

-17 oct.':Ion Licu -  Energie Electrică ( în locul lui Nicolae Buşui )

-18 oct. :Ilie Verdeţ - ministerul Minelor ( în locul lui Marin Ştefanache )

Marin Enache -Industria Metalurgică ( în locul lui Neculai Agachi ):

1986

/24 ian.'86.Bucureşti .Inaugurare oficială: magistrală metrou

Prima parte din cea de-a doua magistrală ( IMGB-Piaţa-  Muncii )

/ Nov.'86.Grevă muncitorească  la Cluj şi Turda

[ LD: În epocă, mass-media nu relata asemenea evenimente  .

Nu cunoaştem cum s-a rezolvat acest conflict de muncă ] 

Muncitorii de la Uzina de Maşini Grele ( Cluj ) şi de la Fabrica de sticlă (Turda ), li se redusese raţia de pâine ( 300 gr. / zi) şi  salarul (cu 40 % ) pentru că nu se îndeplinise "planul de producţie" .Din această cauză, au intrat în grevă.

/ 1986. Numiri , remanieri, destituiri ministeriale

- Ioan Avram- ministru la Energie Electrică ( în locul lui Ion Licu )

- Alexandrina Găinuşă -ministru Industriei Uşoare ( în locul lui Ion Păţan- bolnav )

-Ion Folea- ministru Minelor , Petrolului şi Geologiei ( reunificate

1987

/ 7febr,11 nov.'87.Decrete  : raţionalizarea consumului de gaze naturale şi energie electrică

[ LD: Decretul este dat tot iarna şi declanşează îndesirea controalelor, oprirea gazelor şi întreruperea curentului electric ,la ore imprevizibile ,din zi şi din noapte.

Pe lângă disconfortul zilnic, măsurile au afectat şi folosirea aparaturii  casnice (congelator,  frigider, calorifer, televizor ş.a ), determinând  o stare de nesiguranţă  şi revoltă ]    

-Decretul, emis de Consiliul de Stat , prevedea noi restricţii pentru consumul de gaze naturale  şi energie, în gospodării şi instituţii.

Încălcarea  "cotelor admise " era pedepsită cu amenzi usturătoare.

- După 9 luni ( 11 nov. )Consiliul de Stat  emitea un nou Decret , cu norme mult mai drastice pentru aşa-zisa "raţionalizare" ,declanşând nemulţumirea şi  furia  întregii populaţii, afectată,  într-un fel sau altul, de aceste măsuri.

/ 16 febr.'87.Iaşi .Mişcări de protest  muncitoreşti şi studenţeşti.

Nemulţumirile au fost declanşate de măsurile de "raţionalizare" la gaze şi curent.

- Muncitorii de la "Atelierele Nicolina" protestează la locul de muncă ( nu pot munci ! )

- Studenţii  protestează în căminele studenţeşti ( nu pot învăţa ! ) .  

/15 nov. 1987:Revolta de la Braşov

/ 18- 19  nov.'87.Cluj. Doina Cornea , Leontin Iuhas - solidaritate cu revoltele muncitoreşti

- În semn de solidaritate cu  mişcările anticomuniste de la Braşov, Doina Cornea , împreună cu fiul ei , Leontin Iuhas, distribuie manifeste în jurul Universităţii şi în zonele industriale ale oraşului, îndemnând clujenii la revoltă.

- A doua zi, sunt arestaţi ,anchetaţi,bătuţi la Securitate , fiind eliberaţi după 5 săptămâni, în urma protestelor internaţionale. [ Vezi tabloul Profesori, învăţători- victime ]

/ 1987. Numiri , remanieri, rotiri ,destituiri ministeriale

[ LD: din guvernul  II Dăscălescu ( instalat pe 29 mart.'85 ), nu mai rămăsese aproape nimeni pe post. Miniştri erau , pur şi simplu , mutaţi de la un minister la altul, în funcţie de dorinţele cuplului Ceauşescu . Semnificativ este faptul că, nu s-a semnalat opoziţia sau demisia  unui ministru, faţă de măsurile impuse de cei doi . ] 

- 3 febr. Lina Ciobanu - Industrie Uşoară ( în locul Alexandrinei Găinuşă )

- mai-sept..Şerban Teodorescu -Construcţii de maşini ( în locul lui Marin Nedelcu ); Gheorghe Dinu-Industrie de Utilaj Greu ( în locul lui Mihai Moraru ) ; Gheorghe Constantinescu - Industrializarea Lemnului şi Materialalelor de ( în locul lui Gh.Dinu şi Adrian Stoica ) ; construcţii ( în locul lui Richard Winter- bolnav ) ; Ion M.Nicolae - Industrie Chimică şi Petrolieră ; Marin Ştefanache - Industrie Minieră ; Nicolae Amza - Industria Petrolului ( în locul lui Ioan Folea, la amândouă ) ;Ion Folea- la Geologie ( separat de Mine  );

- 30 sept.- 30 oct. Tudor Postelnicu -ministru de Interne ( în locul lui Homoştean ), Iulian Vlad -ministru secretar de Stat la Interne, şef la Departamentul Securităţii Statului  ( în locul lui Postelnicu ) ; Maria Bobu -ministru Justiţiei ( în locul lui Gh.Chivulescu  ) , Ioan Toma prim-secretar UTC -ministru ptru Problemele Tineretului ( în locul lui Nicu Ceauşescu  ).

¤ LD:ARGUMENTE şi MEDITAŢII

[ 6 aug.2008 : Muncitorimea română  ]

Va trebui să găsesc forma cea mai sintetică , lucidă şi nuanţată privind această categorie de victime. O abordare istorică  mi-ar îngădui să punctez evoluţia acestei categorii profesionale eclectice din România , inclusiv a organizării ei sindicale.

Fără cosmetizări inutile, să creionez profilul , mentalitatea , ipostazele politice şi sociale ale muncitorului român , în momentul când a aflat că , în România , clasa sa a ajuns la putere !

Cu o istoriografie inflaţionistă , falsificată conjunctural, exacerbată în timpul regimului totalitar comunist, în care "mişcarea muncitorească" ( în frunte cu PCR , având în Sindicate  un pivot , având în ţărănimea săracă aliatul principal , etc. etc. ) a fost prezentată drept FORŢA CEA MAI  - pozitivă, conştientă , dinamică, progresistă, eroică,combativă,revoluţionară, patriotică  - este greu să i se găsească locul firesc în evoluţia României din sec. XX.

Ea există , istoria ei  trebuie scrisă-rescrisă  , ea trebuie cunoscută , pentru ca muncitorului să i se redea  locul, rolul şi demnitatea în societatea românească.

Deocamdată,acest lucru nu se întrevede. În demersul de faţă,noi introducem un segment din acest ADEVĂR  , pentru a ilustra faptul că muncitorii au plătit şi ei tributul de luptă, jertfă şi lipsire de libertate . ]

[LD: oct.2008 : revolta de la Braşov-nov.1977 ]

Se pare că parlamentarii de azi nu văd cu ochi buni statutul muncitorilor revoltaţi în nov.'87 la Braşov. Ei au avut oarece "drepturi" - ca recunoaştere a luptei lor - pe care acum Parlamentul le-a anulat. Ies la rampă cu proteste şi explicaţii Oprea şi Stejărel Olaru care explică nedreptatea ce li se face;care propun să fie asimilaţi drepturilor foştilor deţinuţi politici ]

 

[LD: 1 ian.2009 . Vasile Paraschiv- victima-simbol a muncitorimii  ]       

[LD: cred că în perioada regimului comunist , V.P. este victima-simbol a muncitorimii din România, fără ca muncitorimea - atunci şi acum - să ştie de el. Lupta lui a fost individuală, personală, nefiind urmată , secondată sau apărată în vreun fel de solidarităţi muncitoreşti manifeste. Trebuie găsită o explicaţie la acest fenomen .

Supralicitată ideologic, promovată şi avansată demagogic la rang de "clasă conducătoare "   -având chiar  unele privilegii în promovarea profesională şi politică - muncitorimea din România  a traversat epoca Dej aparent fără represiune directă. Ea a fost afectată doar de nivelul precar de viaţă care a dominat anii postbelici şi de solicitarea masivă şi excesivă  a muncii -  "hei-rupul", munci voluntare ,întreceri socialiste, "eroii muncii" , ş.a. ş.a ]           

-Roşca Stănescu :Dar vreau să-l întreb altceva  :d-le Paraschiv, avem sindicate  libere astăzi ?

-Paraschiv :Teoretic, sunt libere. Practic , mulţi din conducătorii lor au trecut de partea diferitelor partide politice şi au folosit sindicatele ca o trambulină de unde să sară în diferite funcţii înalte şi bine plătite. Un exemplu concret, este exemplul lui Miron Mitrea care s-a dus la Palatul Victoria să discute cu primul ministru revendicările muncitorilor , dar el în loc să discute acolo revendicările , a discutat condiţiile în care el poate să treacă de cealaltă parte a baricadei .

[explică sarcinile pe care şi le  asumă liderii de sindicat ]

/////////////////////////////

-Paraschiv:Securitatea mi-a dat paşaportul în nov. 1977, în 24 de ore de la formularea cererii.

[...] ei aflaseră că eu am semnat Scrisoarea deschisă a scriitorul Paul Goma, adresată Conferinţei post-Helsinki ( de la Belgrad ) , şi, ca să scape de mine, ca să nu mai influenţez muncitorii din jurul meu, mi-au dat paşaport[...]  am plecat de acasă cu 4 idei  în cap.

În primul rând, să iau legătură cu sindicatele franceze, şi să le arăt situaţia în care muncesc şi trăesc muncitorii români ,lipsiţi total de cele mai elementare drepturi , şi libertăţi democratice.  

 -Braia :La acest prim punct, iată semnalez şi o carte scrisă de dl Paraschiv, "Lupta mea pentru sindicate libere în România", o carte în care d-sa relatează amănunţit , ce a însemnat a dori şi în România - ce se declara democratică - ce însemna lupta pentru a înfiinţa un sindicat liber . Până şi comuniştii din Franţa ştiu că v-au sprijinit în această acţiune, şi-au exprimat solidaritatea cu dvs.

-Paraschiv : Muncitor la Combinatul petrochimic de la Brazi . Am fost muncitor de la vârsta de 12 ani .Am fost prima dată băiat de prăvălie,pe urmă am intrat la poştă, am fost factor la Poşta Centrală din Bucureşti - Oficiul poştal nr. 3 din Şoseaua Ştefan cel Mare... [....] 

-Braia : Despre acţiunile d-lui Paraschiv în timpul regimului Ceauşescu, d-sa a mai scris o carte , " Aşa nu se mai poate tovarăşe Nicolae Ceauşescu" , apărută nu de mult la Editura Curtea Veche. Este o carte  pe care d-sa a scris-o în colaborare cu scriitoarea şi editoarea Doina Jela...Eu am citit-o pe nerăsuflate o carte care mi-a dezvăluit , mi-a redezvăluit ce înseamnă a avea demnitate, ce înseamnă a fi pe baricada moralităţii şi a dreptăţii .[......]

[25 ian.2009 : proletariatul , clasa muncitoare... cum ? ]

Mărturisesc dilema în care receptez poziţia acestei profesii faţă de genocidul comunist.

Ideologic, doctrinar, propagandistic, epoca comunistă s-a instaurat şi a guvernat România  în numele clasei muncitoare . Dacă se are în vedere  "originea socială" a nomenclaturii de partid ( centru şi activişti )  , a miniştrilor, a securiştilor, a militarilor etc etc , numeroşi muncitori şi-au schimbat spectaculos profesia , devenind miniştri, parlamentari, diplomaţi, ofiţeri,prefecţi, primari , gazetari, directori de fabrici, ş.a.ş.a

Pornind de la mai -marii regimului - Gheorghiu -Dej, Chivu Stoica - atâţia comandanţi şi ofiţeri anchetatori securişti,atâţia comandanţi de penitenciare,atâţia diplomaţi, atâţia asesori din completele de judecată, atâţia prefecţi şi primari ,atâţia directori de fabrici ...au fost recrutaţi din rândul clasei muncitoare . Vezi Tablourile  PCR, GUVERNE ,SECURITATE ,JUSTIŢIE ]

...Scriitorul şi regizorul polonez X ( autorul autoromanului "Pădurea fortăreaţă "), într-un interviu preluat de TVR-Cultural în această zi, spune ( parafrazez ) :<Nu am mare admiraţie pentru proletariat ... În 1968, când studenţii s-au revoltat pentru scoaterea din repertoriul Teatrului Naţional a unei piese poloneze clasice, muncitorii din fabricile Varşoviei , au fost aduşi în camioane la Universitate , cu ciomege şi pietroaie , şi au distrus tot.

Cu "Solidarnosci", a fost prima dată când muncitorii polonezi au făcut CEVA , împreună cu ceilalţi... Nemulţumirile lor ar fi fost , în majoritate , de natură economică  ( s-a scumpit cârnatul; mărire de salar ! etc. ) şi nu s-au solidarizat cu victimele represiunii comuniste. >.

  Extrapolând afirmaţia polonezului - căruia îi port un gând de admiraţie pentru curaj şi luciditate - oare vom spune ,şi noi, că abia din 1977( Valea Jiului ) , din 1987 ( Braşov ) , din  dec.1989 ( revoluţie ) , muncitorimea românească s-a identificat cu destinul poporului ?

Dar ce facem cu mineriadele ( după 1990 ) ?

[22 febr.2009-o carenţă a istoriografiei post-decembriste : mişcarea sindicală  ]

Sărindu-se ( parcă ) de la o extremă la alta, istoriografia post-decembristă întârzie să propună  o istorie autentică a mişcării muncitoreşti şi sindicale în regimul comunist.

Prin dispariţia PCR şi a sindicatelor satelite dinainte de 1989, sindicatele par a fi rămas fără busolă , fără legitimitate motivată,cu lideri dintr-o aparentă "generaţie spontanee" ,    

Pentru înţelegerea exactă a epocii , această istorie ar lămuri locul şi rolul muncitorimii în confruntările politice şi ar oferi "cheia" pentru unele aspecte specifice .  

Pentru a nu cade în meteahna de a întoarce "pe dos"  sutele de lucrări consacrate acestei tematici ( semnalate în toate bibliografiile genului ), ne mărginim să selectăm câteva semnale dispersate în suita lucrărilor privind rezistenţa anticomunistă. Dintre ele, de un real folos ne-a fost lucrarea Instaurarea totalitarismului comunist în România , datorată lui Ş.Rădulescu-Zoner, D.Buşe şi B.Marinescu , care are meritul unei prezentări contextuale. ]

[1 mai '89- 1 mai 2009 : clasa muncitoare din Româia ]

Concluzia lui Stoenescu în convorbirile cu Cristoiu : clasa muncitoare din România  a avut un şoc enorm în dec.'89. În loc de "clasă conducătoare"  - cum fusese flatată - s-a trezit marginalizată, apoi s-a trezit...  la patron ! ]

[ 21 mai 2009: clasa muncitoare din România ]

[LD:A fost o tactică a tuturor partidelor comuniste de a se erija în partide ale "clasei muncitoare" , lărgind gradual  acest concept spre cuprinderea tuturor "celor ce muncesc" , cu "braţele şi cu mintea" .

Propaganda şi acţiunea PCR în numele "clasei muncitoare" a fost ostentativ demagocică, ea nefiind ,între cele două războaie mondiale , decât un paravan sub care se ascundea conspirativ "coloană a V-a" Kominternului în ţările limitrofe URSS .

Recrutaţi mai ales din rândul minorităţilor naţionale centrifuge -  evrei, maghiari, ucraineni, bulgari ş.a. -un Vasile Luca, Elek Kobloş,Vitali Holostenco , Iosif Chişinevschi , Ana Pauker,Iacubovici , ş.a - ea a avut foarte puţini comunişti români ,intelectuali sau funcţionari - un Pătrăşcanu, o Elena Filipovici şi foarte puţini muncitori.    

Chiar dacă originea multor comunişti ajunşi la guvernarea României a fost "muncitorească"

-un Gheorghiu Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Vasilichi , un Doncea, ş.a., sau mai tinerii Nicolae Ceauşescu, Gheorghe Apostol ; chiar dacă această categorie socială a fost "rezervor de cadre" pentru ierarhiile de partid , sindicate şi noile structuri ale statului (administraţie , justiţie, armată, miliţie, securitate  ş.a. ) ; chiar dacă anumite "detaşamente " -ceferiştii, petroliştii, minerii -au putut fi atrase prin nişte privilegii. În această postură de "clasă conducătoare" , muncitorimea din România a cunoscut una din cele mai crâncene exploatări din partea partidului- stat. [ Vezi pe larg la tabloul PCR şi colaboratorii ]    

[LD: 30 mai 2009  : aniversară . Doina Cornea la 80 de ani  ]

La emisiunea talk-şok  -Doru Braia -  de la TV 24 N .Are invitaţi pe Emil Constantinescu, Marius Oprea şi Nestor Rateş , care îi elogiază viaţa, caracterul, acţiunile exemplare. ]

-Oprea: în '87, s-a solidarizat cu muncitorii braşoveni .Împreună cu fiul ei, au împrăştiat 100 de manifeste .Mare curaj la amândoi . " A fost o conştiinţă lucidă într-o lume tulbure ".

-Iulius Filip ( luptător anticomunist , telefon din Cluj ) :Ţăranii, muncitorii şi sindicaliştii au un mare respect pentru D. C.,pentru că s-a solidarizat cu ei. În perioada comunistă , în lupta lor pentru libertate şi dreptate , ea le-a fost alături . A îndurat persecuţiile cu mare curaj , în anchetele de la securitate şi miliţie ...  " De lupta noastră , acum, beneficiază impostorii "

-Emil Constantinescu : D.C. nu a prevăzut ( nu s-ar fi aşteptat ) la tot ce a urmat după căderea comunismului ; noianul de minciuni , de injurii , de lături , de zvonuri , căldări de gunoaie ... despre D.C. Securitatea a manipulat încontinuu. 

[ În acest context evocă felul cum au fost primiţi la Topoloveni- localitatea care a datorat atâta lui Ion Mihalache !  -  în 1990 ,Coposu şi Diaconescu : huiduiţi, alungaţi cu pietre  ]

-Oprea: Institutul nostru face nişte deshumări de gropi comune. Cu bani puţini, ne-au ajutat oamenii , ţăranii. Procurorul Iacob cheltuie miliarde pentru căutarea Elodiei , dar a dat NUP pe dosarele securiştilor ce l-au răpit pe Paraschiv.

[LD: 6 aug.2009: Miron Cozma redivivus...]

[ La Antena 3 se intră în dialog cu Miron Cozma. ]

[ LD:Miron Cozma apare in faţa unei clădiri de zidurile căreia se văd mari coroane de flori (aranjate tricolor ), în care explică ce intenţionează să facă cu al său sindicat "Sfânta Varvara" ca să comemoreze asasinarea minerilor în aug'29.Îmcerc să reproduc câteva pasaje din motivările sale şi intervenţia polemică a d-nei Marieta  ( sau Miruna ) Savin şi un alt gazetar din studioul Antenei .Este atâta confuzie şi incoerenţă - din ambele părţi - în acest dialog , incât este imposibil să-l redau . ]

-Miron Cozma: "Sindicatul meu"  va începe o serie de acţiuni pentru rememorarea istoriei şi reluarea unor anchete a evenimentelor adevărate ale  României , de la 1907 , încoace.

Astăzi vom comemora masacrarea minerilor de la Lupeni din 1929,în timpul guvernului ţărănist condus de Maniu , ministr.Internelor fiind Alex.Vaida, când au fost împuşcaţi 29 de mineri şi peste 100 de răniţi.Trebuie redeschisă ancheta , şi vinovaţii să fie pedepsiţi...

-M.Savin :De ce vă războiţi cu evenimente petrecute acum 80 de ani ,care sunt prescrise ?  ; oamenii aceia nici nu mai există... şi nu de mineriadele din 1990 ? De ce vă ascundeţi  cu asemenea pretexte ? De ce nu se judecă  evenimentele din 13-15 iunie '90 ?

-Miron Cozma :Nu mă ascund deloc. Mineriada  din 13-15 iun. a fost făptuită de armată , soldaţi îmbrăcaţi în uniforme de la IMGB , conduşi de Cuky Borislavski ( cumnatul lui Petre Roman )...minerii au fost aduşi în trenuri la ordinul ministrului Băsescu ... toate s-au petrecut din ordinul şi cu ştiinţa lui Ion Iliescu...

-M.Savin+ ziaristul :faceţi campanie electorală ...mineriada a dat România cu 20 ani înapoi .

Din cauza asta România n-a fost primită în UE , cu primul val...Cine plăteşte suferinţele victimelor mineriadei ? Asociaţia d-lui Ene care a cerut...

-Miron Cozma ( în contratimp acustic ) : VOM CERE CONDAMNAREA MORALĂ A CELOR VINOVAŢI DIN 1929  ŞI A ÎNĂBUŞIRII GREVEI DE LA lUPENI ' 77.

¤VICTIME

[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strângere de inimă pentru cei nepomeniţi] cazurile care  să îngăduie percepţia  corectă a substratului ideologic şi politic al genocidului  comunist, a mecanismelor terorii , a metodelor experimentate , ş.a. ]

Dicţionarele lui Cicerone Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris " ; format electronic la www.procesulcomunismului.com ) ; Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ; Documente , Memorialistică , Istoriografie ,Biografii , Procese, Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare, Interviuri , Dezbateri Radio ,TV ; Presă , s-au aşezat pe rafturile unei veritabile  BIBLIOTECI dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul român.Ca orice bibliotecă, ea va fi îmbogăţită pe măsură ce arhivele - încă ferecate - se vor deschide.]

A.

-Abeidin ,Ismail I.

Muncitor -sudor.(n.în 1896, Grecia ) Arestat pentru spionaj , în urma unei înscenări făcute pe lângă Legaţia Turciei .Chinuit în anchete şi condamnat .Mort la 12 iul.'56 , în urma torturilor, la închisoarea Văcăreşti .

-Agache ,Ion

Mecanic din Bucureşti (Calea Moşilor ) Arestat pe 8 nov.1945 ,pentru că a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.

-Alexa,Visarion,D

CFR-ist -Oradea.Arestat de câteva ori , în 1945-'46 ,pentru atitudine anticomunistă. Mutat la Brăila, în 1947 a fost rearestat şi condamnat la 6 ani muncă silnică , pe care i-a executat la Aiud, Gherla, Ocnele Mari , Midia.A murit după eliberare, de cancer generalizat .

-Alexe ,Gheorghe

Maistru , în Bucureşti .În 1951 , a fost condamnat (într-un grup ) într-o  înscenare pusă la cale de Securitate ,pe seama Legaţiei Marii Britanii la  Bucureşti . 

-Almăşanu, Anton

Muncitor din Piatra Neamţ. Arestat în sept.1949 , împreună cu membrii organizaţiei anticomuniste "Gărzile Decebal " .Condamnat de Tribunalul Militar -Iaşi

-Alviţaru ,Mielu I.

Căruţaş, n.1901 ,la Bucureşti .Trimis la muncă forţată la Canal,a murit la 11 martie 1952, în colonia 5 Culme.

-Anagnosti ,Ion Iane H

Tâmplar din com Baia ( Tulcea ) , n.în 1922 în Epir ( Grecia ) .Arestat pe 15 iul.1949, împreună cu alţi 4 luptători (executaţi pe 16 dec.'49 pe malul lacului Sutghiol ).El a fost  condamnat la 20 de ani muncă silnică de Tribunalul Militar Constanţa ( Sentinţa 544 / 7oct.'49 ) ca părtaş la lupta de rezistenţă din codrii Babadagului .Chinuit în ancheta Securităţii  din Constanţa - condusă de N.Doicaru - a fost transferat la Piteşti , apoi -din ordinul lui Alexandru Nicolschi - la Timişoara unde a fost asasinat prin împuşcare în febr.-martie 1950.

I s-a confecţionat un act de deces fals , datat 1953.

-Andriescu ,Ilie C

Cizmar din Ştiubieni ( Botoşani ).Arestat ca membru al unei organizaţii anticomuniste , a murit pe 4 nov.1961 în temniţă .

-Andriţă ,Zaharia M

Mecanic ,n.1929, Crivina ( Mehedinţi ).Arestat pe 15 ian.1954,condamnat la moarte şi executat în acelaşi an .

-Anghel ,Daniel

Muncitor  din Braşov.Arestat pe 15 nov.1987 , cu ocazia grevei şi mişcării  din centralele industriale.Chinuit de Securitate , pedepsit cu domiciliu obligatoriu .

-Anghel,Vasile

Muncitor .Arestat pe 7 nov.1987,în timpul revoltei muncitoreşti din Braşov.A fost anchetat şi chinuit de Securitatea ceauşistă şi trimis cu domiciliu obligatoriu la Slatina

-Anghel, Dumitru

Muncitor din Braşov. Arestat în nov.1948 (în legătură cu ancheta pentru împuşcarea a doi securişti de către Ioan Dumitru ) .Torturat de Securitatea din Braşov,  condamnat la 7 ani închisoare ,în urma unui proces înscenat .A trecut prin puşcăriile din Braşov, Gherla şi Peninsula.

-Anghel ,Matache R

Croitor ,n. în 1914, în Glodeni .Arestat pe 4 iun.1948 , la Reghin , pentru "activitate împotriva regimului comunist ".Bătut la Securitate de plut. Alexandru Anca , judecat şi condamnat de Tribunalul Militar din Braşov( 21 ian.1949 ).A murit în temniţa din Aiud, pe 25 oct.1951 , în urma torturilor la care a fost supus.

-Antoniu , Ion

Lăcătuş , n.în 1912 la Movliţa ( Vrancea ).A fost condamnat de două ori:prima condamnare de 5 ani , a doua de 25 ani muncă silnică.

-Apetroaie ,Puiu

Muncitor, arestat în timpul revoltei din Braşov din 15 nov.1987.Chinuit de Securitate , deportat la un CAP din Gropniţa ( Iaşi )

-Apostol ,Neculai

[LD: de remarcat că acest proces are loc în 1970, în "epoca Ceauşescu" Prin procedură, limbaj şi condamnare, nu se deosebeşte de procesele  din "epoca Dej " 

Documentului extras -aflat în Arhivele Ministerului Apărării Naţionale,   preluat din vol. Sentinţe adunate şi comentate , - întâmplător sau nu,   îi lipseşte Completul de judecată ]

Muncitor, operator chimist la o întreprindere din Oradea , n.în 1947, în com.Vânători jud.Iaşi .

Condamnat la 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor civile (Sentinţa nr. 582 / 14 oct.1970 ) de Tribunalul Militar M.U.-Cluj pentru infracţiunea de "propagandă împotriva orânduirii socialiste "( art.166 C.P. )

< ÎN FAPT - se specifică în sentinţă - Inculpatul [...] la data de 10 iul.1970, a conceput , redactat şi expediat pe adresa Consiliului Popular al Municipiului Oradea o scrisoare anonimă.  [...] aduce o serie de injurii şi ameninţări la adresa comuniştilor şi activiştilor de stat , preconizând schimbarea regimului din ţara noastră , inculpatul ameninţă pe comunişti cu moartea provocată prin chinuri. [...] aduce o serie de calomnii la adresa orânduirii din ţara noastră în legătură cu sistemul electoral afirmând totodată , că la noi în ţară ar exista exploatarea omului de rând , exploatare exercitată de comunişti.

Calomniază armata despre care afirmă că nu ar fi alături de întregul popor şi care , alături de unii cetăţeni care au făcut armata şi cunosc dispersarea unor depozite militare , le vor smulge din mâinile comuniştilor şi vor trece la acţiunea armată , împotriva statului nostru , sprijiniţi de afară ...>

B.

-Bardoc, Nicolae

Muncitor din Urziceni .A fost condamnat în 1949, închis la Tîrgşor, unde s-a împotrivit sistemului de reeducare instituit de Nicolski , fiind trimis la Jilava.

-Băhăcescu,Constantin

Participant la revolta muncitorească de la Braşov, pe 15 nov.1987.Arestat , schingiuit la Securitate ,transferat forţat la o întreprindere din Huşi.

-Bejenaru, Gheorghe

Miner din Lupeni ,din grupul celor 22 de semnatari ai unui Memoriu  cu revendicări muncitoreşti, conceput în timpul grevei din Lupeni ,pe 6 august 1977.

-Biclea,Gheorghe 

Din organizaţia muncitorească a PNŢ .Arestat pe 2 aug.1947,în "lotul Veteleanu ". În ancheta de la MAI , a fost bătut .Judecat şi condamnat la 5 ani închisoare , executaţi la Văcăreşti şi Aiud.

-Blaga, Gheorghe

Din organizaţia muncitorească a PNŢ, ostaş pe ambele fronturi ale războiului. După război,angajat la Atelierul CFR -Timişoara , a fost arestat pe 18 mai 1952.

Chinuit la Securitate,condamnat la 10 ani muncă silnică de Tribunalul Militar-Timişoara , închis la Jilava, Midia, Aiud şi Baia Sprie .

-Bleancu, Vasile

Din organizaţia muncitorească a PNŢ."Ridicat" de "gărzile patriotice ", împuşcat la Chitila ,pentru că s-a ridicat contra sindicatelor comuniste. Îngrijit la sediul PNŢ din Bucureşti, s-a vindecat .Ulterior a fost arestat .

-Boicu Mihai / Boicu Gheorghe /

Muncitori  fraţi  din Braşov, membr ai org. anticomuniste "Tânărul Patriot " ( denumită ulterior "Cutezătorii" ), condusă de Mihai Boicu ( îşi juraseră credinţă , făcându-se "fraţi de sânge" ).

Arestaţi în febr.1958  ; acuzaţi că ar fi plănuit sabotarea producţiei de la uzinele Steagul Roşu ; judecaţi într-un lot de 7-8 persoane - Augustin Pop, Ioan Pop, Alexandru Toader Titu Pascu ,ş.a.;torturaţi în anchete la Securitatea din Braşov ; condamnaţi la închisoare între 5-25 ani  ( Sentinţa nr. 39 / 23 mai 1958 ) de Tribunalul Militar-Cluj , cf. art. 209 ,alin.1- 4 , introdus în 1952 în Codul Penal , despre "sabotajul contrarevoluţionar"  .

"Eliberaţi" prin Decizia 310 / 16 iul.1964 ( cf. Decretul 411 -graţieri )

-Bondor ,Lazăr

Şofer din Cluj, membru al organizaţiei "Regele Mihai " .Arestat în 1949, condamnat la 7 ani închisoare , trimis  în lagărele de muncă forţată de la Peninsula , Cernavodă şi Gherla.

-Bordei,Nicolae

Muncitor .Arestat la 15 nov.1987, în timpul revoltei de la Braşov .Deportat la Paşcani , cu domiciliu obligator.

-Bozan, Mircea S.

[LD: pare a fi printre puţinii dizidenţi ( opozanţi )  de pe vremea lui Ceuşescu .

[SLOMR ] Arestat pe 28 nov.1969, după o anchetă barbară condusă de g-ral Nicolae Doicaru.

Condamnat la 7 ani închisoare , după un proces înscenat , închis la Peninsula, Văcăreşti , Aiud şi Gherla, de unde , prin reducerea pedepsei ,a fost eliberat în 1971.

Rearestat în acelaşi an ,închis la Văcăreşti , Jilava şi Gherla , până în 1974..

Arestat din nou în 1976,chinuit în anchetă de mr.Dogaru şi col.Zickceac şi Croitoru, în legătură cu Manifestele sindicatului  liber (SLMOR )pe care-l fondase.

Între 1980-1988 , a fost hărţuit de peste 60 de ori , cu scurte arestări ( 9-15 zile ). Arestat în nov.1989 , de Securitatea din Timişoara ,stâlcit în bătaie, eliberat ca un mutilat .

După revoluţie,în 1990 , în trecere pe str. Eforiei din Capitală,  recunoscut ( probabil ) de foştii călăi, a fost bătut, aducându-l în stare de  comă şi aruncându-l într-un container.

-Broască , Dumitru

Arestat ca participant la revolta muncitorească din 15 nov.1987, din Braşov.Anchetat şi chinuit la Securitate - bătut de Vlad - trimis cu domiciliu obligatoriu la Miercurea Ciuc.

-Bugan , Ion

Electrician din Tecuci .A traversat Bucureştiul ( în maşină ) , cu portretul lui Ceauşescu ,pe care a scris :<Nu te vrem, călăule >Arestat , chinuit şi condamnat la 10 ani închisoare, pentru "propagandă îndreptată împotriva statului ".

-Buleată ,Nicolae

Muncitor c.f.r.-ist ,n.în 1910.Arestat în 1950 ,ca membru al org. "Sindicatele galbene" , a murit la Jilava , în 1952.

-Burcete ,Nicolae

Croitor din Bucureşti .Arestat în 1950 -împreună cu Cristescu "Plăpumaru" - pentru activitate social-democrată ,închis la Jilava şi Gherla .

Rearestat în 1958 , a stat închis până în 1964( Decretul 411 )

 

C.

-Cacina,Radu Gavril

Electromecanic  din Vatra Dornei .Arestat la 24 nov.1949, torturat în anchete, judecat cu lotul " Gărzile Decebal " conduse de dr.Gh.Vasilache.Condamnat de Tribunalul Militar -Iaşi ( sentinţa 777/15 sept.1950,semnată de Gh.Constantin şi procuror Ion Puişor )

Închis la penitenciarele din Iaşi, Suceava şi Gherla.

-Calbureanu , Ionel

Muncitor din Sighişoara ( ? ) .În conducerea primului sindicat liber, înfiinţat la 6 martie 1945.

Arestat în 1946 , la Sighişoara, torturat la ( încă )Siguranţa din Braşov , condamnat la 19 nov.1946 , într-un grup de 20 muncitori ,pe baza unui dosar contrafăcut de Securitate.

-Calinici , Dumitru

Muncitor forestier din Brodina ( Suceava ) , n.în 1914.S-a integrat în org." Vulturii " ,în vara anului 1944,hărţuind armata sovietică -care , în înaintare, devasta satele bucovinene.

În 1954, a fost arestat şi condamnat la 3 ani închisoare  de Tribunalul Militar Iaşi ( sentinţa nr.2.173 / 30 dec.1954 ,semnată magistratul  Ilie Segal ).

-Căilă,Vasile I.

N.în 1930,în jud.Mureş.Miner în Lupeni .Condamnat la 2 ani închisoare ( sentinţa nr.495 / 16 sept.1977, semnată de preşed.Aurel Comşa şi procurorul Mircea Opreanu  )pentru că a participat la greva minerilor din august 1977( declanşată de modificările regimului de pensionare şi asigurări sociale )

-Căileanu , Vasile I.

N.în 1933 , la Petroşani .Muncitor necalificat.Condamnat la moarte de Tribunalul Militar -Cluj ( sentinţa nr.982 / 25 iul.1958 , pronunţată de mr.Lazăr Tudorache , cerută de procuror col.Constantin Milea ).Executat la 2 sept.1958 , la Gherla ( plt.de excuţie condus de cpt.Şerban Constantin , asistat de procuror mr.Mureşan Gavril şi lt.mj.Istrate Constantin ) .

-Chichihezan ,Nicolae

Mecanic de locomotivă .Arestat în 1949, pentru că a refuzat să denunţe doi studenţi care trecuseră frontiera. Torturat la Securitatea din Timişoara , condamnat la 2 ani închisoare, executaţi la Jilava, Văcăreşti , Poarta Albă .La expirarea pedepsei , în loc de eliberare, a fost trimis 3 ani în lagărul de muncă forţată de la Midia -unde deţinuţii erau torturaţi de Radu Borcea .

Inclus în "brigăzile disciplinare " , bătut cu bestialitate de comandantul lagărului şi ofiţerul politic Lupu, pentru că ajuta deţinuţii.

-Ciachir ,Nicolae

Muncitor, n.în 1929,din Găeşti ( Dâmboviţa ) .Pe 24 oct.1956, a intrat în Atelierele Griviţa strigând lozinci anticomuniste ,îndemnând muncitorii să se solidarizeze cu revolta din Ungaria.

Arestat, torturat în anchetă, condamnat la 8 ani temniţă grea ( sentinţa nr.363 /26 mart.1957 ) ,închis la Jilava, Gherla, şi Periprava .Eliberat în 1964 ( Decretul 411 ) , a fost rearestat în 1972, pentru tentativă de trecere a frontierei. După eliberare, a reuşit să plece în SUA .

-Cîtea, Mihai

[LD: În epocă, "cazul" a fost identic  (în procedură şi consecinţe) cu mii şi mii  de asemenea condamnări. El evidenţiază "al treilea cerc concentraţionar " care plana asupra cetăţenilor români :"lagărul socialist" . Înconjuraţi la toate graniţele de ţări cu acelaşi regim represiv.

- URSS,Bulgaria,Iugoslavia,Ungaria - închisese posibilitatea de a evada. Pe lângă omorârea prin împuşcare sau înec în Dunăre pe fâşia de frontieră,au existat acorduri reciproce de extrădare .]  

Mecanic auto în Iaşi, n. în 1936, la Costeşti-Tg.Rumos-Iaşi. Condamnat la 6 ani închisoare şi confiscarea averii personale ( Sentinţa nr. 156 / 22 mai 1958 , semnată de cpt. de just. Gadje Tiberiu ) a Tribunalului Militar -Timişoara pentru delictul de "trecere frauduloasă a frontierei" (art.267 I.C.P. ). Cităm din sentinţă :< În ziua de17 februarie a plecat de la domiciliu cu trenul până la Jimbolia [...] s-a angajat ca lucrător la CFR [...]în seara zilei de 1 martie 1958 a luat un cearceaf cu care s-a învelit şi fiind zăpadă şi viscol a reuşit să treacă fraudulos frontiera în RFS Jugoslavia ,mergând până în com.Kikinda ,unde s-a prezentat organelor de grăniceri din Jugoslavia care l-au ţinut până la data de 19 martie 1958, când l-au predat organelor de grăniceri din RPR . >

Hotărîrea a rămas definitivă, prin respingerea recursului de către Tribunalul Militar de Regiune Militară-Cluj ( Decizia nr.799 /25 iun.'58 )

 -Codrescu, Stan

[LD: pe 17 apr.2008, la TVR1, Stejărel Olaru a realizat un documentar -reconstituire despre episodul ocupării Legaţiei României la Berna ,avându-l ca erou -martir pe Ovidiu Beldiman,care a fost arestat în Germania, adus în România, anchetat, judecat ,condamnat la moarte şi executat,în febr.1960(vezi la Tabloul Diplomatice )

   Supravieţuitor al acelui act "terorist" ,"bătrânul" Stan Codrescu ,chiar în faţa clădirii în care s-a produs atacul ,a evocat acele momente,fără emfază ,cu oarecare amuzament, subliniind curajul pe care îl dădea tinereţea şi faptul că ştiau că nu vor reuşi, dar au vrut să semnalizeze Occidentului ceea ce se petrecea în România şi în sediile legaţiilor comuniste. A vorbit şi despre "personalul diplomatic" comunist : înfricoşat, fricos şi laş . ] 

  Mecanic auto, n.în com.Maluri -Râmnicu Sărat, în 1928.

Împreună cu Ovidiu Puiu  Beldeanu  ,Dumitru Ochiu , Tudor Ciochină şi Chirilă Ion, au ocupat Legaţia României la Berna ( 14 febr.1955 ), cerând eliberarea lui Gh.Brătianu , Ilie Lazăr şi episcopului Ioan Suciu .Arestaţi de poliţia elveţiană, judecaţi de Tribunalul federal ( 11 iunie 1956 ) , a fost achitat .S-a stabilit în Elveţia, de aceea a supravieţuit.

-Constantinescu,Ion

Tâmplar din Buzău .A luptat pe front în al doilea război mondial. Arestat în 1959 , şi torturat ca să recunoască că era şeful unei organizaţii clandestine. La proces a declarat în faţa instanţei că a fost bătut şi silit să semneze declaraţii ce nu-i aparţin .Judecătorul-preşedinte a suspendat şedinţa şi l-a trimis să mai "mediteze.".A fost bătut straşnic, în beciul tribunalului .

Reîntors în sala de judecată a relatat ce a păţit .A fost condamnat la 25 de ani muncă silnică , ca şef de organizaţie inexistentă "Eliberat" (bolnav ) , în 1964, prin "graţiere" (Decretul 411 )

-Costinaş, Aurel

Maistru electrician.N.în 1930, la Petroşani .Arestat la 30 mai 1958, condamnat la 25 ani muncă silnică ,pentru sabotarea manifestaţiei de 1 mai din Petroşani "Graţiat" în 1964( Decretul 411 )

-Creangă,Petre  

Muncitor arestat în timpul revoltei anticomuniste din Braşov , de la 15 nov.1987.Condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare (sentinţa nr.2.823 /3 dec.1987 ) semnată de Pană Ştefan (preşed. ) şi Comşa Dumitru ( procuror )

-Cristescu ,Gheorghe-Plăpumaru /Cristescu -frate /

N în 1882, socialist din tinereţe, care ,după 1917,a fost influenţat de ideile revoluţiei bolşevice,de aripa Bujor-Racovski .A ajuns în parlamentul României Mari ,deputat de "stânga" (1919 ).

În 1920, la Moscova, a promis afilierea necondiţionată la Komintern, ceea ce a şi realizat la Congresul I PCR ( 8-12 mai 1921 )

A fost exclus din PCR , în 1926 , iar după diverse încercări de a crea un nou partid socialist, s-a apropiat de PSD-Titel Petrescu.A rămas cu Titel Petrescu şi în 1948 , când această formaţiune a fost scoasă în afara legii de comunişti .

La 13 iunie 1949, atât el cât şi Titel Petrescu şi alţi fruntaşi ai PSD-ului persecutat , au fost arestaţi.LD:Nu ştiu prin ce închisori a trecut .În aceeaşi perioadă a fost arestat şi fratele său, Ianos (patizan în Caransebeş ) ]

A fost eliberat în 1956, la intervenţia laburistului englez Hugh Gaitskell pe lângă Hrusciov.

 În timpul regimului Ceauşescu ,a fost "recuperat" de  PCR,care l-a prezentat drept "veteranul " său .A murit în 1973.

-Cyerko, Dumitru

Muncitor, participant la manifestaţia din 15 nov.1987, de la Braşov. Arestat şi torturat în timpul anchetei .Din iniţiativa lui Iulian  Vlad, în dec.1987 , i s-a înscenat un proces şi a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare ( sentinţa nr.2823 / 3 dec.1987 ) ,semnată de Pană Ştefan , Comşa Dumitru şi Roman Ştefan .

D.

-Dabelea ,Alexandru I.

Miner la Lupeni .N.în 1935, la Stăneşti (Gorj ) .Condamnat la 3 ani închisoare de Judecătoria Petroşani ( sentinţa nr.495 /16 sept.1957 ), pentru declanşarea grevei minerilor din 2 august 1957, faptă negată de acuzat .

-Daicu ,Ioan, N.

Maistru-lăcătuş la Atelierele CFR"Ilie Pintilie" -Iaşi, n.în 1910 ,la Tudora (Botoşani ).Arestat la 29 iul.1959 de Securitatea din Iaşi ; condamnat la 7 ani închisoare şi confiscarea averii personale de Tribunalul Militar -Iaşi (Sentinţa 593 / 13 oct.1959 ) pentru că a comentat ştiri de la posturile de radio străine ,a purtat discuţii duşmănoase privind colectivizarea, considerând necesară o revoluţie similară cu cea din Ungaria (1956 ).

Eliberat în 1964 (Decretul 411 de "graţiere " )

-Dan,Mircea

Cizmar în com.Criş (Arad ).Urmărit de Securitate din apr.1948.Arestat în 1951.Condamnat la 20 de ani muncă silnică .Eliberat din Aiud, în 1964 ( Decretul 411 ).

- Daragics , Petru M.

Miner din Valea Jiului , n.în 1934, în Bodoc (Covasna ) .Condamnat la 4 ani închisoare de Judecătoria Petroşani (sentinţa 495 / 1977 ) pentru participare la greva din Valea Jiului , din 2 august 1977.

-Dascălu, Petrică

Muncitor din Braşov.Arestat pentru participare la revolta din 15 nov.1987.Torturat la Securitate de col.Calistru şi de lct.mj.Dinică Valeriu , la indicaţiile g-ralului Iulian Vlad.Condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare (sentinţa 2.823/3 dec.1987 ),semnată de judecătorul Pană Ştefan.

-Dâmbu ,Vasile Şt.

Ospătar în Braşov.N.în 1911,în Cheud-Năpradea (Sălaj ).Arestat la 22 mai 1948, torturat la Securitatea din Braşov, condamnat la 10 ani muncă silnică ( sentinţa 23 /1948 ) .

Închis la Gherla, a fost supus tratamentului de "reeducare", chinuit şi bătut .

În seara de 6 oct.1950, după stingere , i s-a pus un căluş în gură şi a fost torturat cu bestialitate. A murit în timpul acestei bătăi .

-Demian, Gligor

Cizmar din Arad, n.în 1928.Arestat în 1950.Condamnat la 18 ani închisoare , de Tribunalul Militar-Timişoara. Închis la Arad, Timişoara, Jilava, Aiud, minele de plumb Baia Sprie.

-Diaconu ,Constantin

Croitor din Găeşti ( Dâmboviţa ).Pe 21 oct.1944, ora 19,30, a fost împuşcat mortal, în atelierul său , de un soldat sovietic , pentru că nu-i terminase de cusut pantalonii .

-Dimancea, Florea R.

Mecanic de locomotivă la Canal .N.în 1913,în satul Valea rea -Dobromir ( Constanţa )

Arestat în nopatea de 29 iulie 1952 de cpt.Căruţaşu ,din dispoziţia g-ralului de Securitate Gheorghe Pintilie , în vederea înscenării unui proces al "sabotorilor" de la Canal .Anchetat şi bătut de securistul Florea Dumitru .Procesul fiind clasat, Dimancea a fost eliberat în 1955. Dar , în timpul anchetei , unii deţinuţi au fost executaţi ,iar alţii au murit după tortură .

-Doinea ,Ion Gh.

Muncitor-mecanic la Urzica (Olt ),n.în 1892,la Pârscovelu ( Buzău ).Membru PNL. Arestat la 25 febr.1959, pentru "propoagandă anticomunistă ". A murit în închisoare ,la 24 apr.1960.

-Dragoş ,Vasile I.

Constructor , n.în Dorna -Arini ( Suceava ), luptător în org anticomunistă "Gărzile Decebal " , condusă de dr.Vasilache Gh.Gheorghe .Arestat la 24 nov.'49, judecat într-un lot de 23 persoane , condamnat la 10 ani muncă silnică , de Tribunalul Militar -Iaşi ( sentinţa 777/16 sept.1960,semnată de col.Gheorghe Constantin ) ,pentru "uneltire contra ordinii sociale" .

-Drăghici ,Soare Şt.

Electrician în Bucureşti.N.în 1898, la Murflatar ( Constanţa ).Arestat la 31 iul.1952, pentru "denigrarea regimului comunist" .A murit în lagărul de la Capu Midia , la 23 martie 1953.

-Duduc, Gheorghe / Duduc ,Radu /

/Gheorghe: Muncitor în Braşov.Arestat la 15 nov.1987 ,pentru participare la manifestaţia anticomunistă de la Braşov (considerat lider ).Adus la Bucureşti la 17 nov. '87, bătut chiar de şeful Securităţii , Iulian Vlad. Condamnat la 3 ani închisoare ( sentinţa 2.823 /3 dec.1987 ) , semnată de Ştefan Pană .

/Radu : Muncitor în Braşov.Arestat la 15 nov.1987 ,pentru participare la manifestaţia anticomunistă de la Braşov .Adus la Bucureşti la 17 nov. '87, bătut chiar de şeful Securităţii , Iulian Vlad. Condamnat la 2 ani închisoare.

-Dumitrache ,Gheorghe I.

Miner din Lupeni ,n.la 17 dec.1942,în satul Racova -Bacău.Arestat .Condamnat la 2 ani închisoare (sentinţei 497 /17 sept.1977 ),pentru participarea la greva din 1977 a minerilor de la mina Bărbăteni ( declanşată împotriva măsurilor represive ale guvernului ) .

-Dumitreanu, Ion

N.în 1898, în Şard ,Ighiu ( Alba ) .Membru în org.de muncitori a PNŢ-Bucureşti . Arestat la 9 apr.1946,pentru difuzare de manifeste.

Mort în timpul anchetei,la Văcăreşti,  la 5 mart 1948.

-Duţu, Iorga

Muncitor la uzinele "Malaxa" , n în 1926, la Bucureşti.Arestat la 21 iulie 1948, cu "lotul muncitorilor anticomunişti" din Uzina "Malaxa" .Condamnat la 2 ani închisoare, fiind închis la Jilava, Văcăreşti, Gherla şi lagărul de muncă forţată Poarta Albă.

Eliberat la 15 ian.1951,cu obligaţia de a se prezenta la poliţie , la viză,de 2 ori pe lună.

F.

-Farcaş,Ion C.

Muncitor,n.în 1925, la Marghita -Bihor.Arestat în 1951, condamnat la muncă silnică , a murit în lagărul de la Poarta Albă ,la 22 martie 1953,din cauza condiţiilor de exterminare .

-Farcaş ,Iosif

Muncitor, arestat pentru participare la revolta muncitorească de la Braşov, la 15 nov.1987. Torturat la ancheta de la Securitate .Condamnat la 2 ani închisoare , prin sentinţa nr.2.823 /1987( judecător - Pană Ştefan )

-Filip, Iulius

Muncitor de la Cluj care a fost condamnat la 8 ani închisoare ( 12 iun.'81) ptr că s-a solidarizat cu mişc. sindicală din Gdansc.

-Flueraş ,Ion

Maistru rotar ,n.în 1882 , în Chereluş -Şicula (Arad ).Autodidact. Aderent la mişcarea socialistă din 1902 , înscris din 1903 în Secţia Română a PSD - din Ungaria. Alături de alţi social-democraţi români ,a militat în mişcarea unionistă , fiind membru  al Consiliului Naţional Român care a pregătit actul Unirii şi succesul Marei Adunări Naţionale de la Alba Iulia .

 Deputat în Marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 ) Deputat PSDR, ales pe listele PNŢ (1928-'30;1931-'33),apoi deputat al breslelor ,pe listele FRN (1939-'40 )

Preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii (1938-1940  )

Arestat în vara 1945.Condamnat la 3 luni închisoare , neeliberat .

Omorât la 13 iunie 1949, în penitenciarul Jilava ,de Rek Ludovik (comunist condamnat ) unul din torţionarii echipelor de "reeducare" conduse de Ţurcanu .

-Fodor ,Ghiuţu /sau Vasile ? /

Muncitor din Mediaş -Sibiu . Arestat în mai 1947 .Condamnat la muncă silnică . Închis la Aiud.

-Fulicea,  Alexandru ;Tereza-soţie / Fulicea ,Ion ; Victoria-soţie /

Muncitori la fabrica de armament "Voina" -Braşov .Colaboraseră un timp cu mişcarea de rezistenţă .Arestaţi la 15 mai 1948  de Securitatea din Braşov, condamnaţi de Tribunalul Militar.

-Alexandru - condamnat la 3 ani închisoare , închis la Piteşti,bătut cu sălbăticie de brigăzile de "reeducare" studenţeşti ( conduse de Cerbu Ion , Popa Ţanu , Livinschi Mihai ) pentru a-şi face "demascarea ".-Ion - condamnat la 7 ani închisoare , închis la Gherla, a fost omorât în timpul acţiunii de "reeducare"

-Tereza şi Victoria - condamnate la 2 ani închisoare , ispăşite la Mislea.

G.

- Ganciu , Marin P.

Electrician tânăr din Drăgăneşti -Argeş, n.în 1939. A participat la revolta ţărănească din comună , împotriva colectivizării, în 1959 ( activiştii au fost bătuţi ) .

Arestat ,condamnat la 5 ani muncă silnică ( 1960 ) ,ispăşiţi în lagărele din bălţile Brăilei .

-Genţi ,Aurel

Muncitor .A participat la manifestaţia anticomunistă din Braşov de la 15 nov.1987.

Arestat , torturat în timpul anchetei la Securitatea din Braşov şi Bucureşti . Condamnat la 3 ani închisoare .

-Georgescu ,Constantin Şt.

Tâmplar în Câmpulung ( Argeş ) , n.în 1928 , în Voineşti-Lereşti.

A strâns şi ascuns arme şi muniţie pentru partizanii conduşi de fraţii Arnăuţoiu .

Arestat la 15 nov.1949, de Securitatea din Piteşti ; torturat în anchetă de lct.mj.Popescu Ilie .

Condamanat la 10 ani închisoare ( sentinţa nr.1.183 /20 dec.1950 ) de Tribunalul Militar -Bucureşti .A executat pedeapsa la Jilava şi Gherla.

-Georgiu , Cornel

Lăcătuş mecanic în Ineu -Arad, n.în 1951,în Vulcan-Hunedoara .

Prin anul 1985-'86, a iniţiat un sindicat independent -" Unitatea Poporului " - a redactat un "Apel " şi un "Program" , trimiţând şi scrisori la "Europa Liberă "

Arestat în urma unei trădări, a fost arestat şi condamnat la 4 ani închisoare ( 1986 )

-Gergely, Arpad

Muncitor în Braşov.Participant la revolta anticomunistă din 15 nov.1987.

Arestat , condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare .

-Gladiş ,Ion

Maistru la întreprinderile Malaxa.Arestat la 8 nov.1945 , de la manifestaţia promonarhistă din Piaţa Palatului Regal.

-Gligor ,Emil

Muncitor -lăcătuş, n.în 1915, în Cacova ( Livezile ) -Alba.Arestat la 15 mai 1948 , condamnat la 10 ani muncă silnică de Tribunalul Militar-Cluj,pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale "

Închis la penitenciarele din Sibiu, Jilava, Deva şi Gherla.La expirarea pedepsei , în 1958, dus sub escortă cu domiciliu obligatoriu în satul Lăţeşti, com.Borduşani ( Ialomiţa ) .

Rearestat la 12 sept.1059, trimis, fără condamnare , în lagărul Periprava. "Graţiat" la 6 mai 1964 , cu Decretul 411 .

-Grasu ,Ion

Muncitor-tinichigiu în Bucureşti, n.în 1916 , la Zimnicea ( Teleorman ) .

Membru în org.muncitorească PNŢ ,condusă de ing.Ion Viţeleanu .

Arestat în oct.1947, în timpul protestelor la arestarea liderilor PNŢ.

Torturat în anchete la Securitatea Rahova  şi MAI .

Condamnat în febr.1948 .Închis la Văcăreşti şi Aiud.Eliberat în 1952.

-Grădinaru , Ion

Muncitor arestat la manifestaţia anticomunistă de la 15 nov.'87, din Braşov. Torturat la Securitatea Braşov de o echipă venită de la Bucureşti , condusă de Iulian Vlad.  

Condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare ( sentinţa nr.2 823 / 3 dec.1987 ,  judecător Pană Ştefan )

H.

-Halic, Pavel

Tâmplar în com.Buteni-Arad, membru PSD .

Arestat în 1948, pentru opiniile sale "duşmănoase" faţă de comunism.

-Halus ,Petru I.

Cizmar în Rădăuţi -Suceava , n.în 1904.Arestat în 1948,condamnat la 6 ani închisoare,  pentru "uneltire contra ordinii sociale" .Rearestat în 1959,condamnat la 20 de ani muncă silnică ( sentinţa nr.434 / 23 iulie 1959 ) , pentru "discuţii duşmănoase la adresa regimului "

-Haţieganu ,

Tipograf în Braşov.Membru al grupului Victor Jinga -Alexandru Herlea.

Arestat la 84 de ani ,de Securitatea din Brşov ; condamnat la muncă silnică ;trimis în lagărul de muncă forţată de la Peninsula.

-Hâncu, George I.

Muncitor (zidar ) din Rădăuţi-Suceava, n.în 1919.Arestat în 1949 , condamnat la 5 ani închisoare pentru "uneltire contra ordinii sociale" .

Rearestat pe 21 apr.1959 ; torturat la Securitatea din Iaşi ; condamnat la 18 ani muncă silnică  de Tribunalul Militar -Iaşi ( sentinţa nr.434/ 23 iulie 1959 ) , pentru "discuţii duşmănoase la adresa regimului comunist."

-Homasca, Gheorghe

Lider socialist al muncitorilor din Reşiţa.Arestat în 1948, pentru că s-a opus unificării PSD cu PCR , rămânând fidel lui C.Titel -Petrescu .Eliberat în 1956 , în urma intervenţiei laburiştilor englezi pe lângă Nichita Hrusciov.

-Homorodeanu ,Laurenţiu P.

Lăcătuş mecanic, din Hunedoara, n.în 1890, tată a trei copii.

Arestat la 11 nov.1958, ca membru al organizaţiei inexistente "Garda Albă " ( rodul imaginaţiei unui  bolnav psihic, care a implicat peste 100 de persoane în acest proces ).

Torturat în timpul anchetei la Securitatea din Deva.Condamnat la muncă silnică pe viaţă ( sentinţa nr.20 / 15 ian.1959 ) de Tribunalul Militar -Cluj.

A murit în timpul detenţiei ,la 30 apr.1960, la penitenciarul din Aiud.

-Hosu, Aurel

Arestat în timpul revoltei muncitoreşti de la 15 nov.1987.Torturat în timpul anchetei .
Condamnat la 2 ani închisoare ( sentinţa nr.2 823 / 3 dec.1987 ).

La expirarea pedepsei, domiciliu obligatoriu în Bucureşti , angajat la IMGB.

-Huian,Aurel

Muncitor. Arestat în timpul revoltei muncitoreşti de la 15 nov.1987.Torturat în timpul anchetei .
condamnat la 2 ani închisoare ( sentinţa nr.2 823 / 3 dec.1987 ).

Domiciliu obligatoriu în oraşul Dorohoi-Botoşani.

I.

-Iacob ,Constantin

Muncitor -lăcătuş în Iaşi,Arestat , judecat şi condmnat la 20 ani închisoare ( Decizie penală nr. 161 / 19 ian.'49 ) de Secţia 1 Penală -Bucureşti ( preşed. de Complet, Ionescu Gh ; procuror Iancu Cioară ) în "lotul Ionescu Gheorghe " (fost comisar de Poliţie în Iaşi) , pentru că în 1940, ar fi  trădat (ajutând la arestare şi tortură )o grupare de tineri comunişti evrei .

-Iacob ,Dănuţ

Muncitor arestat de la manifestaţia anticomunistă de la 15 nov.1987, în Braşov.

Condamnat la 6 luni închisoare ( sentinţa nr.223 /3 dec.1987 ) de preşed..de complet, Pană Ştefan .

- Iancu , Marin

Muncitor.Arestat în 1978, pentru că a încercat să organizeze un sindicat liber.

Arestat la 15 august 1952.Trimis în lagărele de muncă forţată de la Galeş şi Peninsula

- Ilade ,Ion

Muncitor CFR -Paşcani .Arestat în sept.1959 , pentru "manifestări duşmănoase la adresa regimului " .Condamnat la închisoare (sentinţa nr 29 / 3 febr.1960 )de Tribunalul Militar -Iaşi .

-Ilie ,Gheorghe

Fierar din Feteşti -Ialomiţa , n.în 911.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.

Arestat la 14 apr.1958.Judecat cu "lotul Vătăşelu Nicolae" .Condamnat la 20 de ani muncă silnică , 10 ani interdicţie civilă şi confiscarea averii ( sentinţa nr.13 / 2 febr.1957, preşedinte -col.magistrat Dumitru Adrian ) de Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare , pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale"

-Indrieş, Petre

Muncitor CFR din Reşiţa.Rănit în războiul din Răsărit ( în Crimeea ) , reîntors la Reşiţa, a organizat muncitorii în campania electorală din 1946.

Dat în urmărire de Siguranţă ,a fost arestat la depourile CFR , făcându-se uz de arme.

Torturat în anchetă la Siguranţa din Reşiţa ;încarcerat la penitenciarul din Craiova ( 5 martie 1947 ), unde şi-a ajutat colegii de suferinţă. Eliberat în 1948 , a fugit în Iugoslavia ( unde a fost închis într-un lagăr ) , apoi a ajuns în Franţa.

-Ionescu, Ion I.

Mecanic la Rafinăria 7-Brazi , n.în 1925, în Puchenii Mari-Prahova..Membru PMR .

Arestat în 1957 de Securitatea din Ploeşti ( lct.Băncilă şi lct.Socolevski Sergiu )pentru sprijinirea partizanului Petrescu Dumitru Marinaru .

-Ionescu ,Constantin ["Savantu" ]

Petrolist pensionar.Fruntaş socialist din generaţia lui C.Dobrogeanu -Gherea , n.în 1878, la Ploeşti -Prahova .Arestat la 75 de ani (în 1953 )condamnat la 3 ani închisoare.

-A murit în acelaşi an,în timpul detenţiei .

 

-Iosifescu, Constantin / Iosub ,Ion /

Muncitori din Piatra Neamţ.Arestaţi  în sept.1949 ; judecaţi în unul din loturile"GărzileDecebal "

Condamnaţi la închisoare ( sentinţa nr.166 /18 febr.1950 ) de Tribunalul Militar-Iaşi . Întemniţaţi  la Aiud ,Suceava şi Gherla. 

J.

-Jităriţă , Ioan

Muncitor -lăcătuş în Iaşi, fost UTC-ist în ilegalitate .

Arestat , judecat şi condmnat la 20 ani închisoare ( Decizie penală nr. 161 / 19 ian.'49 ) de Secţia 1 Penală -Bucureşti ,în "lotul Ionescu Gheorghe " (fost comisar de Poliţie în Iaşi) , pentru că în 1940, a trădat (ajutând la arestare şi tortură )o grupare de tineri comunişti evrei .

 

-Josan , Aurel

Muncitor  n.în 1920, în Mediaş.Combatant în al doilea război mondial ca fruntaş mitralior.

În 1946 a participat la revolta muncitorească anticomunistă din Mediaş.

Judecat într-un lot de 23 de muncitori

Condamnat la 1 an închisoare de Curtea Marţială din Sibiu .

-Judele ,Constantin

Muncitor-şofer în Iaşi , n.în 1933.Judecat în 1953 pentru "părăsire de domiciliu" ; condamnat la 2 ani închisoare corecţională de Tribunalul Iaşi.

Rearestat la 10 aug.1957 de Securitatea din Iaşi ; condamnat la 6 ani închisoare corecţională (Sentinţa nr. 528 / 31 oct.1957 ) de Tribunalul Militar-Iaşi, pentru delictul de  "uneltire contra ordinii sociale" ( pedepsit de art. 209 Cod Penal ,combinat cu art.304,463, CJM -Cod Justiţie Militară  ). Cităm din motivarea sentinţei :<Inculpatul [...] ascultând în repetate rânduri posturile de radio imperialiste care difuzau ştiri duşmănoase şi calomnii la adresa lagărului socialist , cu ocazia alegerilor de deputaţi în sfaturile populare ,de la 11 martie 1956, scrie un manifest [....] iar în conţinutul său debitând o serie de injurii şi calomnii la adresa conducătorilor partidului şi guvernului din ţara noastră şi a URSS ,manifest pe care l-a introdus în urna de vot [...] după ce în prealabil îl citise concubinei sale Irimia Maria. > 

A executat pedeapsa în lagărele de muncă forţată din bălţile Dunării .

L.

-Lazăr ,Alexandru N.

Magazioner la "Industria Sărmei " din Câmpia Turzii (Cluj ), n.1914, în satul Muşca, com.Lupşa -Alba.A înfiinţat "Liga Apuseană a Moţilor ", pentru sprijinirea cu alimente şi îmbrăcăminte a partizanilor ;a tipărit şi răspândit manifeste anticomuniste;

Arestat de Securitate în timp ce urca în munţi ,la fraţii Macavei (concomitent cu alte cca 150 de persoane );torturat cu bestialitate la Securitatea din Cluj ; condamnat la 10 ani închisoare de Tribunalul Militar -Cluj ( 9 ian.1950 ) .Încarcerat la Gherla şi minele de plumb de la Cavnic, unde a murit pe 11 aug.1955 ,epuizat de tortură, muncă ,foame şi boli.

-Lăiţă , Ion

Mecanic de locomotivă din Arad, n. în Pecica.În 1959, la comemorarea de un secol de la Unirea lui Cuza , a pus la difuzoare Hora Unirii.A fost arestat de Securitatea din Arad ; condamnat la închisoare ; purtat prin puşcării ( prin 1960, era la Gherla )

-Lăptucă ,Stan D.

Muncitor, n.în 1929, în Dumitreşti -Vrancea.La 24 iul.1950, a participat la revolta ţărănească din com.Bârseşti -Vrancea. Arestat ; condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Constanţa ( în deplasare la Galaţi ).A murit pe 31 iulie 1953, în detenţie, la Gherla.

-Liţu,Ion Şt.

Muncitor în oraşul Câmpulung Moldovenesc, n.în 1900, în com.Breaza ( Suceva ) .

Arestat pe 15 aug.1952; a murit în detenţie , pe 9 nov.1952, în lagărul de la Galeş.

-Liu,Marin

Muncitor la uzinele Malaxa din Bucureşti.Arestat în 1948 ,la "locul de muncă" , deoarece era un bun profesionist.

-Labonţ, Lazăr

Muncitor la Combinatul Siderurgic Hunedoara , n.în 1913, în com Ghelari ( Hunedoara ).

Arestat la 23 iunie 1948, în urma unui denunţ al unui bolnav psihic (care se imagina şeful unei

grupări  conspirative ).Torturat cu bestialitate în anchetă ; judecat pe 23-24 dec.'58 , cu "lotul Garda Albă" ( 73 inculpaţi ), proces în care procurorul a cerut 56 condamnări la moarte , iar judecătorul a hotărât doar 6, ceilalţi -printre care şi Labonţ -  primind condamnări cu închisoarea. Închis la Gherla, a fost "graţiat" în apr.1964, cu Decretul 411.

-Luca,Eugen D./Tiberiu D.-frate geamăn  /

Muncitor în Braşov (absolvent al şcolii profesionale "Steagul Roşu" ), n.în 1939, în Zărneşti.

Împreună cu fratele geamăn şi alţi 14 colegi, au înfiinţat "Garda Tineretului Român" care urma să lupte pentru eliberarea ţării de sub ocupaţia sovietică ,pentru recâştigarea demnităţii poporului român ( au întocmit un statut, au depus un jurământ şi intenţionau să ia legătura cu partizanii din munţi ).Arestaţi în iunie 1958 ; torturaţi cu bestialitate la Securitatea din Braşov ,de maior  Alexandrescu Stelian , Traian Urzică ş.a.;judecaţi de Tribunalul Militar-Braşov ( sentinţa nr. 672 / 10 oct.1959 ) : Eugen -la 20 de ani muncă silnică ; Tiberiu-15 ani muncă silnică.

Încarceraţi succesiv în 7 penitenciare şi lagăre : Braşov, Gherla, Strâmba, Stoeneşti, Salcia , Bacul 4 şi Grindu. "Graţiaţi" în 1964, cu Decretul 411 .

-Luca,Nistor N.

Muncitor (magaziner ) la Trustul 3 Ploeşti , n.în 1907, în satul Puchenii Moşneni , com.Puchenii Mari ( Prahova ).Arestat şi torturat ,în dec.1956,de Securitatea din Ploieşti-de locotenenţii Joiţa şi Ciolan - acuzat de "sprijinirea partizanului Petrescu Dumitru Marinaru ".

Judecat şi condamnat la închisoare, în 1958.

-Lucaci, Gheorghe

Muncitor CFR -ist, în Sebeş ( Alba ), n.în 1922.Arestat în 1951 ; condamnat la 5ani închisoare; de Tribunalul Militar -Timişoara ,pentru "uneltire contra ordinii sociale" .

Detenţia în penitenciarul Gherla şi minele Baia Sprie.

-Luluşa ,Pavel

Muncitor CFR-ist (şef de tren ), din satul Pescari , com.Gurahonţ ( Arad ). Partizan în "grupul Gligor Cantemir " .Prins în 1950 ,în confruntarea cu Securitatea de la moara com.Iosăcel ( Arad ) .Condamnat la închisoare .

-Lupşa ,Victor G.

Muncitor, membru PNŢ, n.în 1921, în com.Zagon ( Covasna ).După dizolvarea  partidului [ pe 29 iul.'47 , prin Jurnalul  Consiliului de Miniştri, pe baza Referatului MAI ,prin  legea de dizolvare a PNŢ votată de Parlament ]  a înfiinţat în comuna sa organizaţia conspirativă "Vlad Ţepeş II " înscriindu-se formal în Frontul Pligarilor (1947 ).

La 7 oct.1948 , s-a retras în munţi , luând legătura cu Dumitru Murguleţ ( conducătorul org."Oastea Domnului " ); în iarna '48 / '49 , a redactat şi răspândit Manifeste de mobilizare la rezistenţă anticomunistă ; în 1950 , a mers în Vrancea pregătind o revoltă ţărănească de amploare ( la semnalul dat, doar ţăranii din satul Bârzeşti, com.Ştefan cel Mare au trecut la acţiune , revolta fiind înăbuşită în sânge , fiind urmată de sute de arestări ) .

S-a retras în munţii Piatra Craiului, în iunie'51  fiind adăpostit la Rucăr , la Iosif Ţapu.

Judecat şi condamnat la moarte , în contumacie ( Sentinţa nr.694 / 25 iunie 1951 ) de Tribunalul Militar - Galaţi( ? ).

S-a predat Securităţii din Câmpulung -Argeş , după 4 ani ,la 27 nov.1955.

A fost judecat şi condamnat la moarte în iunie 1956 ( la 31 de ani ! ), de acelaşi tribunal.

Nu a făcut recurs şi nici cerere de graţiere.Executat în penitenciarul Galaţi  pe  3 dec.1956.

-Lupu , Vasile C.

Muncitor , n.în 1914, com.Laza (Vaslui ) .Arestat pe 15 apr.1958, ca membru al org."Vlad Ţepeş II" ( întemeiată de Victor Lupşa  ) Torturat în anchetă la Securitatea din Bucureşti ,

a murit în penitenciarul Văcăreşti , pe 29 mai 1959 .

-Lupuşoiu , Nicolae.

Mecanic de locomotivă la ecluza de la Cernavodă .Arestat în martie 1953 , pentru "trafic de corespondenţă" între deţinuţii politici şi familiile lor.

-Luţai, Teodor

Lăcătuş mecanic în Bucureşti , n.în 1927, în satul Zădăreni , com.Felnic (Arad ) .

Condamnat la 3 ani închisoare de Tribunalul Militar -Bucureşti, acuzat de " uneltire contra ordinii sociale " .

M.

-Macovei, Ion

Muncitor din Braşov.Arestat pentru participare la revolta muncitorească din 15 nov.1987.

Torturat în timpul anchetei ; condamnat la domiciliu obligatoriu în oraşul Dorohoi ( Botoţani )

-Maier, Iosif / Elena-soţie /

Muncitor CFR-ist în Teiuş , n.în 1902.Arestaţi pentru sprijinirea grupului Nicolae Dabija.

Condamnaţi la închisoare, în 1949.

-Maier, Nicolae

Muncitor din Făgăraş -Braşov.Arestat în 1949 ; închis la Ocnele Mari unde, în martie 1951, a fost supus "reeducării " ( camera 10 ) de torţionarii Ştefănescu Grigore ,Samson Ion, Geniuc Constantin şi Vlădăianu Liviu  , veniţi de la Gherla.

Eliberat şi rearestat în 1959 ; condamnat la închisoare pe baza unui dosar alcătuit de Securitatea din Braşov, cu probe şi mărturii false.

-Malus, Ion 

Mecanic de locomotivă ,n.în 1923 satul Stânceşti ,com.Mihai Eminescu-Botoşani .

Arestat la 14 martie 1948 în Rădăuţi-Prut ; torturat la Securitatea Botoşani  şi Suceava( de Lungu şi Rukenstein ); judecat cu "lotul Mihai Puşcaşu" (din Ionăşeni-Truşeşti  ) ;adus la tribunal într-o pătură ,în urma schingiuirilor la care fusese  supus ; condamnat la 7 ani închisoare (sentinţa din 351 /21 mart.'49 ) de Tribunalul Militar Iaşi.

Detenţia la penitenciarele Gherla şi lagărul Peninsula ( escavatorist pe şantierul Ovidiu ), unde şi-a întâlnit fratele ( Vasile ), condamnat şi el. Eliberat în 1955.

-Maniliuc, Gheorghe D.

[LD:privind "relaxarea" represiunii în "epoca Ceauşescu" ne-am mai pronunţat.Privind metodele  folosite pentru a-i reduce la tăcere pe revoltaţi... ]

N.în 1931, în jud.Suceava ; muncitor-miner  la I.M.Aninoasa , unul din conducătorii grevei de la 3 aug.1977. Arestat de Securitate la 6 aug.'77 ;judecat pe 16 sept.1977 ; condamnat la 3 ani şi 6 luni muncă în folosul comunităţii la Râul Mare .

În timpul executării pedepsei, s-a îmbolnăvit grav de inimă ; după ispăşirea pedepsei, nu a fost angajat nicăieri ;depresiv şi retras, a refuzat să relateze prin ce a trecut .

A murit la 27 ian.1987.

-Maniu, Gavrilă

Muncitor din Braşov, participant la revolta anticomunistă din 15 nov.1987.

Arestat ; torturat în timpul anchetei ;pedepsit cu domiciliu obligatoriu în jud.Bistiţa Năsăud. 

-Marinoiu , Ion

 Muncitor la Întreprinderea Fieni -Dâmboviţa.Membru PNŢ.Arestat în timpul campaniei electorale din nov.'46 ; eliberat .Rearestat la 7 ian.'47 de Siguranţa din Târgovişte ; eliberat în oct.'47.Arestat pentru a treia oară , în ian.'48; torturat în anchetă ; condamnat la 5 ani închisoare , pentru "uneltire contra ordinii sociale " (Art.209 C.P. ) 

-Matei ,Alexandru N.

[LD: prezint  cu strângere de inimă acest caz, considerând că ar trebui cercetat cu discernământ .

Ca un muncitor -strungar să facă războiul , să cadă prizonier la sovietici , să fie "reeducat"  şi să devie comunist , pare verosimil. Ca el să fie arestat şi condamnat de justiţia comunistă , ar fi putut însemna o trezire  a conştiinţei . Ca , în puşcărie , să devină colaborator al administraţiei şi torţionar -ridică deja mari semne de întrebare . Ca, în final, să devină "martor al acuzării" , te duce gândul la un scenariu diabolic , ca o "sarcină de partid " ]   

Strungar , din Ploeşti-Prahova.Combatant pe frontul de Răsărit ,căzut prizonier la sovietici ( în 1943 ) .Întors în ţară cu "Divizia Tudor Vladimirescu" , membru PCR .

Arestat în 1947 ; condamnat la 25 ani muncă silnică pentru "crime de război " ; închis la Gherla , apoi la Jilava şi MAI, readus la Gherla ( ian.'52 ).

A devenit colaborator zelos al administraţiei ( cu reţea proprie de informatori ) , fiind "omul de legătură " între ofiţerul politic Sucegan Gheorghe şi torţionari, introducând "metodele Piteştiului" la Gherla .În apr.'52, a fost adus la MAI-Bucureşti, anchetat şi folosit ca martor  al acuzării în procesul înscenat torţionarilor ( oct-nov.'54 )

 

-Matrache ,Andrei

Şofer în Bucureşti, n.în Podenii Noi -Prahova.Membru activ în org.muncitorească  PNŢ.

Arestat în dec.1947 ; judecat în "lot ing.Viţeleanu" ; condamnat la închisoare ; detenţia la penitenciarele Văcăreşti, MAI ,Aiud şi Oradea .S-a opus abuzurilor administraţiei ,participând la grevele deţinuţilor .Eliberat pe 25 febr.1956.

-Mărgineanu, Nicolae

[LD: unul din numeroasele  cazuri care ilustrează absenţa confruntărilor sindicale autentice de după 1944. Confiscate de comunişti , organizate pe tipic sovietic, controlate ierarhic prin CGM,sindicatele de factură independentă au fost anihilate din faşă . ]

Economist, licenţiat al Acad.Comerciale -Bucureşti,n.în 1917, în Mediaş-Sibiu .

În 1945, a înfiinţat primul sindicat al muncitorilor din Mediaş .

În 1947,a fost arestat împreună cu comitetul sindical ( la birou, i s-a strecurat un pistol ,pentru circumstanţe agravante );condamnat la închisoare de Tribunalul Militar-Braşov ;închis la Piteşti .

În 1949 , a fost rearestat pentru "activitate PNŢ " ; torturat în anchetă la Securitatea -Braşov ; trimis la muncă forţată în lagărele de la Canal ( Peninsula şi Poarta Albă ) .

În 1956, în timpul evenimentelor din Ungaria, rearestat . Torturat la Securitatea din Mediaş şi Braşov ; condamnat şi încarcerat . A fost "eliberat" în 1964 , după 17 ani de hărţuire şi tratament exterminator, grav bolnav, cu familia şi cariera distrusă.

 

- Mâşu, Ion

Muncitor CFR în gara Ineu -Arad, n.în 1922.Arestat în 1959 ; condamnat la 4 ani închisoare de Tribunalul Militar-Timişoara pentru "uneltire contra ordinii sociale" .Detenţia la penitenciarele din Arad, Jilava, şi lagărele de muncă forţată Salcia şi Stoeneşti.

-Mihalache ,Vasile["Crăcană" ]

Şofer în com.Schitu Duca -Iaşi , n.în Ciorteşi-r.Vaslui , reg.Iaşi , militant  în asociaţia religioasă "Oastea Domnului  " - desfiinţată în 1956 de Patriarhul Iustinian .

Arestat şi condamnat la 3 ani închisoare corecţională ( Sentinţa nr. 102 / 26 febr.1957 ) de Tribunalul Militar-Iaşi.Cităm din motivarea sentinţei: <Inculpatul a participat la adunările care s-au ţinut în localităţile Mogoşeşti, Prosălnici, Voineşti ,Gorun, Uricani, Mironeasa şi altele,  iar cu aceste ocazii inculpatul a ţinut diferite predici ,a recitat poezii cu caracter naţionalist şi antidemocrtatic şi a citit diferite fabule ca " Birurile măgarului" ,"Lupii binelui şi dulăii" ,în urma cărui fapt le-a comentat în sens duşmănos regimului democrat popular din ţara noastră . Fabula "Birurile măgarului" [...] explicând-o în sensul că pe timpul fanarioţilor din 7 vaci grase se lua cea mai slabă , pe când acum partidul şi guvernul din două vaci grase o ia pe cea mai bună . [...] despre faptul că regimul democratic de la noi din ţară nu este altceva decât "Anticristul" despre care se vorbeşte în Biblie [...] Inculpatul în activitatea lui s-a inspirat din diferite cărţi fasciste cum este cartea "Iudeo-comunismul în lumina Evangheliei" din care inculpatul a copiat un articol care s-a găsit la percheziţia domiciliară.>

-Meilă, Mihai

Cantonier CFR , arestat la 30 aug.1949; condamnat la 15 ani temniţă grea ( Sentinţa nr.1332 /1950 ) de Tribunalul Militar-Caransebeş .La recurs, i s-a suplimentat pedeapsa cu 3 ani închisoare .Închis la penitenciarele Văcăreşti, Gherla, minele Baia Sprie , Oradea, Galaţi .

Eliberat în ian.1960.

-Mihai ,Stelian

Şofer ,n.în 1916, în satul Româneşti , com.Bărcăneşti -Prahova.Arestat la 31 martie 1959, pentru că, în 1954,ar fi sfătuit consătenii să nu cedeze izlazul comunal la colectivă.

Condamnat la 8 ani închisoare ( Sentinţa nr.779 / 1959 ) , sub falsa acuzaţie că "lansează ştiri alarmiste cu privire la un nou război " .

-Mihălţan, Traian S.

Lăcătuş mecanic în oraşul Teiuş, n.în 1914, în com.Streamţ -Alba. Partizan în grupul Dabija.

Arestat în 1949, în timpul unei confruntări cu Securitatea; torturat la Securitatea din Sibiu ;

condamnat la moarte ( 30 sept.'49 ) de Tribunalul Militar-Sibiu ; executat la Sibiu  ( 28 oct.'49 )

-Moldovan, Ion  

Muncitor în Braşov.Arestat în 1948 ;condamnat la 5 ani închisoare de Tribunalul Militar-Braşov ; detenţia la Aiud şi lagărul de muncă forţată Peninsula.

Rearestat în nov.1956 ;toturat -anchetat la Securitatea din Braşov ;judecat cu un "lot de 23 persoane " , pe baza unui dosar contrafăcut ; condamnat la 15 ani muncă silnică ( 2 iul.1957 )

"Graţiat" în 1964, cu Decretul 411 .

-Moldovaniuc, Viorel

[LD:Pornind de la acest "caz" , Securitatea a urzit scenariul unui "complot", transformat în "lotul Cezar Falmură " (scriitorul Vasile Blănaru ), cu peste 24 inculpaţi, soldat cu 4 condamnări la moarte ]

Muncitor tâmplar din Câmpulung Moldovenesc -Suceava.S-a lăudat către o cunoştinţă că deţine o armă (găsită în podul patronului ).Arestat în 1957 ;anchetat -torturat la Securitatea din

Câmpulung şi Suceava ; condamnat la 5 ani închisoare ( sentinţa nr 83/ 20.04.59 ) de Tribunalul Militar -Bucureşti .

-Motoc, Andrei

Muncitor, membru PNŢ (circ.14-Dudeşti,Bucureşti  )  În 1946, a trecut la PCR , fiind păcălit că va fi propus pe listele de deputaţi. Arestat la 15 aug.1949 ; rearestat în 15 aug.'52 ; trimis la muncă forţată în lagărele Galeş şi Peninsula.

N.

-Năsărâmbă ,Dumitru C.

Muncitor la Şantierul Naval Turnu Severin , n.în Glagova -Gorj.Membru al Mişcării de Rezistenţă Naţională ( condusă de Nicolae Trocan )cu sarcina de atragere a unor elemente din PSDI-Titel Petrescu.Arestat împreună cu alţi 150 de membri ai mişcării (două loturi ) ;torturat în anchetă la Securitatea din Craiova; condamnat la moarte de Tribunalul Militar -Bucureşti ( în deplasare la Craiova ) .Executat la Craiova ,pe 30 iul.1953 , împreună cu Totir Dumitru şi Trocan Nicolae.

-Năstase, Dumitru /Năstase ,Ion /

Muncitori din Braşov. Participanţi  la revolta din 15 nov.1987.Arestaţi ; torturaţi  în anchetă ; domiciliu obligatoriu la Galaţi, respectiv Buzău.

-Năstase ,Petrică 

Şofer în Bucureşti. În 1983, împreună cu doi colegi [Viorel Roventu], ar fi pus la cale un atentat împotriva familiei Ceauşescu, cu prilejul unei "vizite prezidenţiale" la un CAP din jud.Giurgiu.

În sept.'83, ar fi sustras nişte arme de la un post de Miliţie . Arestaţi în urma unei trădări, judecaţi şi condamnaţi. Năstase a fost condamnat la moarte , pedeapsă comutată ulterior la 20 de ani muncă silnică.

-Năstăsescu , Gheorghe Gr.

[LD: "Cazul" este rarisim , nu pentru că n-or fi existat şi altele similare, ci pentru că este printre puţinele cunoscute ( Informaţii preluate din Cicerone Ioniţoiu, Dicţionar -N- , p. 33-34 ) Ar fi o datorie morală a MAI, a SRI , să  facă cunoscute asemenea cazuri. Pe de o parte, ilustrează felul cum s-au recrutat ofiţerii de Securitate din rândul "clasei muncitoare" , pe de altă parte,ar salva reputaţia atât de proastă a "securiştilor"  , demonstrând că , în materie de responsabilitate şi moralitate , nu apartenenţa socială contează , ci conştiinţa şi caracterul omului.]

Muncitor, n. în 1926, în com.Zorleni - Vaslui; angajat de la 16 ani la Fabrica de pâine "Gagel" din Bucureşti ;partizan antihitlerist în Iugoslavia ( 1943-'44 ) ;revenit la vechiul loc de muncă, în  nov.'44.

În scris în UTC în 1950,viaţa sa a luat  o altă traiectorie fiind numit  "ofiţer politic" la Securitatea din Hunedoara , apoi  lucrător la  MAI ( din 1956 ), apoi pe diverse şantiere de construcţii .Pensionat  în 1982 ( de la staţia de betoane din Iaşi ).

Impresionat de mişcarea sindicală din Polonia ; a devenit un contestatar al regimului totalitar comunist. A difuzat prin diverse oraşe manifeste în care îndemna populaţia să se manifeste contra lui Ceauşescu ; în iul.1982, a venit la Bucureşti. s-a suit pe o schelă din faţa Băncii Naţionale , de unde a împrăştiat manifeste şi a strigat că reprezintă sindicatul "Libertatea" .Arestat imediat de un comando de securişti ; anchetat la Securitatea din Bucureşti şi Iaşi ; condamnat la 9 ani închisoare de Tribunalul Militar din Iaşi ; închis la penitenciarul Rahova ( secţia specială ) ; amnistiat la 1 febr.1988.

În mai 1988, în numele său şi al deţinuţilor politici de la Aiud , a transmis un Mesaj  la radio "Europa Liberă" şi Conferinţei Europene ( Viena ) .Supravegheat tot timpul de Securitatea din Bucureşti şi Iaşi, a fost arestat la Bucureşti abia în septembrie 1988,deoarece el semnalase Ambasadei SUA că este urmărit. Eliberat în urma angajamentului că nu va mai acţiona,a cerut paşaport de plecare din ţară. A plecat pe 12 septembrie 1989 - sprijinit de Consulatul american - şi, ajuns în America , a făcut cunoscute ororile comunismului din România , cu relatări din culisele partidului şi securităţii. A revenit în ţară în 1998.

-Neagu, Marin 

Tapiţer în Viişoara , com.Cobadin -Constanţa.Arestat pe 11 mart.1949 ; torturat la Securitatea din Constanţa ; condamnat la 8 ani închisoare ( Sentinţa nr. 200 / 5 apr.'49, preşed. Pavelescu, Constantin ).A murit la scurt timp după proces, din cauza torturilor la care fusese supus.

- Nedelcu ,Radu

Muncitor la Fabrica de bere Azuga ( Prahova ).Arestat în 1949 ; anchetat la Securitatea din Ploeşti şi Braşov ; condamnat la 15 ani închisoare  de Tribunalul Militar-Braşov ; detenţia la Braşov, Jilava şi Aiud.

-Nichita, Dumitru

[LD: pentru a sesiza  caracterul criminal şi ilegal al acestor procese - inclusiv în raport cu legislaţia criminală existentă - semnalăm faptul că în Registrul Stării Civile din Constanţa numele celor 3 condamnaţi la moarte ,executaţi în oct.1952,sunt trecute la 24 nov.1956 , fără să se specifice că sunt decedaţi. Aşa se explică faptul că ,la rejudecarea procesului ( 25 nov.1968)  Tribunalul Suprem i-a găsit pe cei trei "nevinovaţi" dispunându-se eliberarea lor ]

 Mecanic de locomotivă , n.în 1913, la Constanţa. Arestat pe 30 iul.1952 ( ordinul lui Pintilie Bodnarenko ) ca sabotor al lucrărilor de la Canal.Torturat la anchetă la Securitatea din Constanţa ( echipa lui Doicaru ) ; judecat în "proces public"  pe şantierul de la Poarta Albă , unde au fost aduşi deţinuţi şi muncitori liberi , încolonaţi ; condamnat la moarte  ( Sentinţa nr. 1 / 1 sept.1952 , preşed. Alexandru Petrescu ) de Tribunalul Militar-Constanţa.

Executat pe 10 oct.1952.

-Nisoiu, Vasile

Frânar CFR .Arestat în 1958 deSecuritatea din Câmpulung Moldovenesc.Torturat în anchetă la Securitatea din Suceava de col.Feller ; judecat cu "lotul Blănaru Flamură" ,a refuzat să recunoască declaraţiile smulse prin tortură ;bătut pe culoarele tribunalului, a recunoscut tot.

Condamnat la 16 ani muncă silnică ( Sentinţa nr  / 20 apr.'59)  de Tribunalul Militar -Iaşi ( în deplasare la Botoşani ) .Detenţia la Botoşani,Jilava, Gherla.

"Eliberat" în 1964, cu Decretul 411 -graţieri .

- Niţă ,Mihai

Mecanic în  Bacău , n. în 1923.Arestat şi anchetat în 1949 de Securitate ; condamnat la închisoare de Tribunalul Militar-Iaşi ; Detenţia la Gherla ( schingiuit în camera 190 da echipa torţionarului  Livinschi Mihai ), Jilava şi Aiud. A murit în detenţie, în 1953.

 

O.

-Oancea,Constantin.

Muncitor CFR , n.în 1932 , în jud.Arad. Arestat în 1951; torturat în anchetă la Securitatea din Arad ; condamnat la 5 ani închisoare pentru "uneltire contra ordinii sociale" ( art.209 C.P. ) de Tribunalul Militar-Timişoara.Detenţia în penitenciarele din Arad, Timişoara, lagărul Peninsula şi penitenciarul Gherla. Eliberat în 1955.

- Oancea,Nicolae

Muncitor.Participant la revolta anticomunistă din 15 nov.1987, la Braşov. Arestat; torturat în anchetă ; domiciliu obligatoriu la Sfântul Gheorghe .

-Olaru ,Ion

Muncitor în Timişoara , membru PNŢ .A ars de viu , aruncat în cuptorul fabricii de activiştii comunişti ( 1945 )

-Oprea, Aurel Gh.  

Mecanic în Bucureşti , n.în 1900, în com.Piscu de Câmp -Dolj.Arestat pe 18 iun.1949 ; torturat în anchetă la Securitatea din Bucureşti ( Uranus ) ; condamnat la 10 ani muncă silnică de Tribunalul Militar-Bucureşti, pentru " uneltire contra ordinii sociale" ( art. 209 C.P. ).Detenţia la Jilava şi Gherla. A murit în detenţie, pe 30 martie 1953.

P.

-Palcău, Miler Gh.

Muncitor, n.în 1921,în com.Mânerău ( de pe Crişu Repede ) , lângă Ineu . Arestat în noaptea de 25 oct. 1958 , de ofiţerii securişti Vasile Frăţilă şi Zisman , care , după ce l-au torturat , i-au confecţionat un dosar şi i-au înscenat un proces . Condamnat la 9 ani închisoare ( Sentinţa nr. 1993 / 15 ian.1959 ) de Tribunalul Militar-Cluj , pentru "omisiunea demascării la crima de insurecţie armată"  [ pregătită , chipurile , de org.Garda Albă , condusă de Ion Nistor , acel biet schizofrenic care a băgat în puşcărie cca.100 de oameni , după care a fost condamnat şi executat , pentru ca înscenarea să fie muşamalizată ] Detenţia în beciurile Securităţii din Deva şi la penitenciarul Aiud.

"Eliberat" în 1964, cu Decretul 411 -graţieri. 

-Pampu, Ion

Strungar, domiciliat în Bucureşti .Membru PCR din ilegalitate ( arestat pentru activitatea sa  în regimurile trecute ).Arestat pe 26 iunie 1950 ; anchetat de către foştii"tovarăşi ", pentru că ar fi  susţinut - la un seminar al şcolii de partid urmată la Moscova- idei "social-democrate " , concepţii "troţkiste" şi "teoria neoiobăgiei" a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea.

Condamnat la 48 luni  pedeapsă administrativă ,  trimis într-un lagăr de muncă forţată .

-Pană, Ion

Muncitor la atelierele "Griviţa". Condamnat în 1949. în "loturile pro- Regele Mihai"

 

-Panciu ,Gheorghe

Muncitor din Braşov, participant la revolta din 1987. Deportat .

-Pandele ,Ion I. ["Dovleac" ]

Muncitor la Rafinăria 1-Ploeşti , n. în 1923 .Inclus în unul din procesele cu peste 100 de persoane din "loturile Dumitru Petrescu-Marinaru " ( fruntaşul PNŢ, primarul din Pucheni ,care pusese bazele unei organizaţii de rezistenţă anticomunistă ), pentru că, în 1954, participase la unele consfătuiri organizate de acesta .Arestat în 1956 ; anchetat -torturat la Securitatea din Ploieşti ( de  Constantin Ştefan şi Alexandru Mareş ); condamnat .

-Pangrate,Ion /Pangrate[Şeitan ] ,Maria-soţie /

[LD:Cazul acesta , conectat la altele similare, ar trebui să fie cercetat pentru a clarifica una din manipulările juridice  cele mai odioase ale Securităţii : într-o primă fază, folosirea unor tineri ( vânaţi,condamnaţi, torturaţi, dezumanizaţi ) în scopul schingiuirii şi decimării celor închişi, ca într-o "maşină infernală " ; în faza a doua , pentru a induce în eroare opinia publică internă şi internaţională, învinuirea aceloraşi tineri , pentru ca "organele terorii"  să se disculpe. ]     

Muncitor ( tinichigiu şi lăcătuş ),cu 4 clase primare, n.în 1915 , în com.Negru-Vodă , Constanţa.

Arestat şi condamnat la 3 ani închisoare în regimul Antonescu,după rebeliune ( 1941 ). 

Rearestat de comunişti pe 30 oct.1948 ; torturat la Securitatea Constanţa ( de Nicolae Doicaru )

condamnat la 15 ani închisoare  ( Sentinţa nr. 814 / 20 dec.1948 ) de Tribunalul Militar-Constanţa ( preşed.-col.Constantin Pavelescu ; procuror, Nicolae Măldărescu ).

Dus la Gherla ( 4 mart.'49 ),a lucrat în fabrica închisorii , după care a fost dat pe mâna torţionarilor pentru "reeducare".În camera 103 ,a fost  torturat cu bestialitate de studenţii-călăi Aristotel Popescu şi Adrian Lupescu, până la leşin ( lângă el a murit prin tortură deţinutul Vasile Dâmbu ).

A făcut tot posibilul pentru a semnala "în afară" atrocităţile la care erau supuşi deţinuţii : a spart un geam strigând în curte că este torturat ; şi-a tăiat cartilagiile de la gât cu o sticlă, fiind dus la infirmerie  ( 26 oct.'50-27 febr.'51 ); şi-a făcut o praştie cu care a aruncat bileţele în cimitirul "Roza Şandor" în care ruga să fie informate forurile statului şi ONU  că în închisorile româneşti sunt omorâţi în bătaie deţinuţii. După cca 3 luni, la Gherla a sosit o Comisie de anchetă.

În 1954, Pangrate a fost folosit ca martor al acuzării în procesul  lui Ţurcanu şi echipelor sale de torţionari ; în 1956, i-a fost redusă pedeapsa la 8 ani , a fost eliberat din închisoare , dus cu domiciliu obligatoriu în com.Olaru ( Bărăgan ) ; în 1957, a fost folosit ca martor al acuzării în procesul unor ofiţeri -anchetatori de securitate care conduseseră torturile reeducării. 

 / Pangrate,Maria-soţie- a fost arestată pe 15 mai 1948 , înaintea soţului căutat , pentru nume ( făcea parte din fam. comandantului legionar Nicolae Şeitan , activ anticomunist în exil  ) . 

-Paninac, George

Maistru la Şantierul Naval din Galaţi . Arestat în iul.1946 ; anchetat-maltratat la M.AI -Bucureşti ( i s-au rupt dinţii din gură ), pentru a recunoaşte că făcuse parte din org.anticomunistă "Sumanele Negre " .Eliberat după 2 luni  .

-Paraschiv ,Gheorghe N.

[LD:31 dec.2008.Există ceva imprecis şi dubios în relatarea personajelor implicate în procesul  "reeducaţilor"  ( 1954 ) şi în procesul  "securiştilor torţionari"( 1957 ) .

Din documentele acestor procese - interogatorii, rechizitorii ,mărturii , sentinţe  - s-ar putea detecta unele  faţete ale decăderii umane  produse de universul penitenciar.

În faza actuală a cercetărilor , trebuie să ne mărginim  la crâmpeie de mărturii ( subiective , discordante şi dispersate ) ale "subiecţilor" ,  preluându.-le  ca pe nişte semnale.

Este şi cazul muncitorului forestier Gheorghe Paraschiv, preluat din Dicţionarele   Ioniţoiu .]          

Muncitor forestier la ocolul Gugeşti- Tecuci , n.în 1910, în com.Muncelu .Membru PCR .

Condamnat ( în lipsă ) la 15 ani închisoare .

Închis  la Gherla,a trecut prin schngiuirile "reeducării" , bătut de Livinschi, PopaŢanu, Vasile Puşcaşu , Grigore Romanescu ş.a. ( obligat să bea urină , să mănânce fecale  ş.a )

 Pentru a scăpa de chinuri şi şi de ameninţările cu moartea din partea ofiţerilor politici Constantin Avădanei şi Gheorghe Sucigan ,a dat o declaraţie mincinoasă.

La procesul din oct.1954 ( intentat grupului Ţurcanu ) şi la procesul din apr.1957 ( intentat ofiţerilor politici  torţionari ) , a fost folosit ca martor al acuzării , descriind bestialităţile care se săvârşiseră din dispoziţiile lui Nicolski şi Dulgheru. 

- Paraschiv, Nicuţă

Muncitor la întreprinderea Autocamioane-Braşov, n.în 1959, la Epureni-Vaslui .Arestat în seara zilei de 16 nov.1987 ,pentru participare la revolta anticomunistă.

Torturat la Miliţia şi Securitatea din Braşov ( lct.mj.Roată ) şi Bucureşti ( bătut de securistul Ristea Priboi * ) ; condamnat la 2 ani închisoare ( Sentinţa nr. 2823 / 3 dec.1987 ).

Cu  pedeapsa suspendată , a fost trimis cu domiciliu obligatoriu  în Bârlad ( muncitor  la întreprinderea "Rulmentul" ) .Fugind de mai multe ori la Braşov ( unde-i rămăsese soţia şi fetiţa ) , a fost rearestat  şi ameninţat ( de col.Zaharia ) că va fi aruncat din tren dacă mai vine pe la Braşov. ( Cf. C.Ioniţoiu , Dicţionare )

-----------

* După revoluţia "anticomunistă" din '89, Ristea Priboi ajunge general, iar în anul 2000, deputat în Parlamentul României . 

 

-Paraschiv, Vasile

[ LD : Vezi si  cele 2 documente recente :refuzul decoraţiei  ( 1 dec.2008 ) ; declaraţiile lui V.P. la emisiunea lui Stelian Tănase ( 6 dec. 2008 )  ]

a.) V.Paraschiv la emisiunea din 6 dec. - 3x3  - Stelian Tănase, la care participă şi Sorin  Roşca Stănescu.

-St.T.: pe 1 dec. aţi refuzat decoraţia acordată de preşed. Băsescu -Steaua României în grad de ofiţer. Să redăm pentru început filmul evenimentului *

*  Episodul filmat  :Decretul de decorare pentru V.P./refuzul decoraţiei de către V.P./ cuvântul lui Băsescu ( aplaudat de cei prezenţi )  / frânturi din schimbul de replici / ciocnirea paharelor de şampanie /  

b.) Declaraţia lui V. Paraschiv pe 1 dec.

[ LD:De 40 de ani protestatarul lucid al clasei muncitoare, al poporului român .

Când îşi începea calvarul - în 1968 -mulţi intelectuali  (mă număr  printre ei ! -) vedeau în Nicolae Ceauşescu, în PCR , omul şi partidul providenţial  < În timpul lui Ceauşescu - susţin nostalgicii  regimului  - oamenii nu mai erau  închişi în puşcării  >.

Pentru cei care nu ştiu,pentru cei care s-au făcut că nu ştiu , pentru cei ce au uitat ,recomandăm cărţile lui Vasile Paraschiv: "Lupta mea pentru sindicate libere în România" şi " Aşa nu se mai poate tovarăşe Nicolae Ceauşescu" ( colaborare cu Doina Jela )

După 1989, despre disidentul român s-au scris cărţi şi sute de articole , în ţară şi străinătate .

La 1 decembrie 2008, tulbura festivitatea  de la Palatul Cotroceni - decorările cu "Steaua României" - într-un episod penibil , în care nu i s-a acordat dreptul de a-şi motiva refuzul .

 (Vezi transcriptul episodului , declaraţia cenzurată, opiniile sale , în emisiunile lui Stelian Tănase -Realitatea TV şi Doru Braia - Naţional TV  pe situl  www.procesulcomunismului.com )

Pentru majoritatea românilor , inclusiv pentru muncitori, el este, totuşi,  un " necunoscut ".

De ce ? Cine este Vasile Paraschiv ? ] 

Muncitor la Combinatul petrochimic de la Brazi , n.în 1928

(V.P : < Am fost muncitor de la vârsta de 12 ani .Am fost prima dată băiat de prăvălie,pe urmă am intrat la poştă, am fost factor la Poşta Centrală din Bucureşti >)

Membru PCR  din 1946, la 24 oct. 1968 - avea 40 de ani -  a renunţat la carnetul de partid

(V.P: < În timp de 22 de ani, cât am fost membru al PCR, eu am ajuns la concluzia că partidul m-a înşelat cu promisiuni demagogice pe care nu şi le-a respectat niciodată cu privire la nivelul de trai şi la drepturile şi libertăţile democratice cu care se lăuda că le vom avea, atunci când va veni el la putere. > ) Gestul său a marcat începutul calvarului : a fost internat în azilurile psihiatrice de la Urlaţi, Voila şi Săpoca .

În 1977 , s-a alăturat acţiunilor protestatare ale lui Paul Goma. În '78, a reuşit să ia legătura cu el şi să-i transmită un material în care descria tratamentul la care era supus în spitalele psihiatrice. Mărturia sa a ajuns să fie cunoscută în lumea liberă şi organizaţii franceze de apărare a drepturilor omului au început să se ocupe de  cazul protestatarului român.

La presiunile internaţionale, în 1978 V.P. a primit paşaport şi a  plecat  în Franţa.

( V.P: < Da, ei aflaseră că eu am semnat Scrisoarea deschisă a scriitorul Paul Goma, adresată Conferinţei post-Helsinki  de la Belgrad , şi, ca să scape de mine, ca să nu mai influenţez muncitorii din jurul meu, mi-au dat paşaport [....] am plecat de acasă cu 4 idei  în cap. În primul rând, să iau legătură cu sindicatele franceze, şi să le arăt situaţia în care muncesc şi trăiesc muncitorii români ,lipsiţi total de cele mai elementare drepturi  şi libertăţi democratice. > )  

 Într-un Occident predispus la miopie circumstanţială faţă de Ceauşescu,V.P. a vorbit despre condiţiile inumane de muncă ale muncitorilor din ţara sa, cerând sprijinul sindicatelor .

La reîntoarcerea în ţară, în febr.1979, a fost unul din fondatorii S.L.O.M.R. - Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România - primul sindicat liber din Estul Europei.

Persecuţiile au reînceput cu şi mai mare forţă : a fost concediat ; răpit de pe stradă ;  bătut în casele conspirative ale Securităţii ; maltratat  până la pierderea cunoştinţei ; silit sub ameninţarea cu moartea să semneze un "angajament" de colaborare

( V.P.:<  Uite aşa se jucau doi ofiţeri în faţa mea , iar şeful lor şedea acolo, şi ei se jucau cu şişurile, cuţite automate care se deschid. Iar şeful lor , mi-a spus că dacă nu accept să semnez acest angajament, atunci la 18 metri , sub apă, în barajul alăturat , îmi va fi locul. Tăiat bucăţele drept hrană pentru peşti. Sînt convins că aşa ar fi făcut , dacă eu nu aş fi acceptat să semnez acel aşa-zis angajament. [...] Dincolo de barajul Paltinul. Într-o cabană uitată, în vârful muntelui , unde nici păsările nu ajungeau. Nu m-au bătut .Nu mi-au dat nici o palmă.[...]  la 22 martie 1989, atunci m-au maltratat rău de tot .[...] Da, m-au bătut timp de 7 zile şi 7 nopţi  şi cădeam pe banca pe care eram legat cu cătuşe şi cu un cablu subţire de oţel, apoi aruncau o găleată de apă pe capul meu, şi mă lăsau aşa până seara sau dimineaţa, când supliciul începea din nou. Şi tot aşa, în fiecare zi, dimineaţa şi seara ,timp de 7 zile. Şi apoi, m-au iradiat în ultima zi .M-au pus să mă ridic în picioare şi n-am mai putut .Mi-au rămas picioarele blocate în poziţia asta, la 90 de grade. >

După ce a fost iradiat, l-au internat în azilul psihiatric de la Voila, medicul avertizându-l : <Şi tu ştii cum e în spitalele noastre: bolnavii se acoperă cu pământ, iar doctorii cu hârtii .>

Persoanele care încercau să-l contacteze , erau arestate şi bătute (cum a fost , spre ex., cazul ziaristului francez Bernard Poulet  )

După 1989, încrezător în idealurile pentru care s-au jertfit luptătorii din rezistenţa anticomunistă ,a devenit un neobosit şi intransigent luptător pentru cunoaşterea ( şi recunoaşterea ) caracterului criminal al regimului genocidar comunist , pentru stabilirea răspunderilor şi pedepsirea vinovaţilor. ( V.P.: <...în totalitate ,PCR -  conform Istoriei comunismului în România de Victor Frunză -  a arestat ,a judecat şi a trimis la închisoare, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, şi în toate închisorile din ţară, peste 2 milioane de oameni complet nevinovaţi ,pe bază de înscenări politice, aşa cum am fost şi eu catalogat ca un om beţiv, ordinar, care ,în urma ingerării de alcool, provoc scandaluri şi pun în pericol viaţa celor din jurul meu .> )

De 20 de ani apărător a principiilor  statului de drept în România, s-a alăturat tuturor iniţiativelor menite să facă lumină şi dreptate în această cauză, având şi numeroase iniţiative personale ( <V.P.:  Nu s-a realizat visul celor peste 1200 de eroi ai revoluţiei , care au luptat împotriva comunismului, nu  împotriva lui Nicolae Ceauşescu .Trebuia o schimbare de regim.

Însă dl Ion Iliescu s-a grăbit şi a pus imediat mâna pe frânele conducerii ţării, şi a făcut viraj la stânga. [...] i-am înaintat 10 solicitări scrise, şi nu m-a primit niciodată .Mi-a dat doar un răspuns, care era următorul : ţinând cont de faptul că ne aflăm într-un moment de graţie al reconcilierii internaţionale , trebuie   lăsăm istoricilor şi timpului să judece trecutul, iar politicienii    se concentreze la realităţile prezentului .Asta era  în 2003...Scopul vieţii lui a fost [...] să salveze activiştii de partid,pe criminalii , ofiţerii de securitate şi de miliţie, de la răspundere în faţa justiţiei. Acesta a fost scopul urmărit de dl Ion Iliescu . Toată viaţa lui el a urmărit acest scop în aceşti 19 ani de zile.>

Cu  speranţe renăscătute după schimbarea politică din anul 2004 - când preşedintele Traian Băsescu a condamnat regimul criminal comunist  - , în februarie 2008 i-a înmânat personal un Memoriu în care cerea să se facă dreptate : ( V.P.: < În Memoriul acela, eu îi ceream să facem un proiect de lege  , ca fiecare victimă a dictaturii comuniste să aibă posibilitatea să-i cheme pe torţionarii  săi direcţi în justiţie. Dar d-lui n-a fost de acord cu asta. > )

În 2006, el a chemat în judecată  statul român ( în locul ofiţerilor de securitate care l-au maltratat ) şi în final, pe  14 decembrie 2008 ,Tribunalul Bucureşti a dat pronunţarea : a primit 300.000 euro  daune morale pentru chinurile pe care le-a îndurat din partea regimului comunist. Nu a fost de acord cu această decizie ( V.P: < Eu consider că viaţa unui om , care a fost torturat şi umilit în modul cel mai înjositor timp de 22 de ani , nu este compensată cu 300.000 euro ...> )

Aceste deziluzii majore , l-au  determinat ca ,pe 1 decembrie 2008 -  invitat la Palatul Cotroceni să fie decorat cu "Steaua României în grad de cavaler" -  să redacteze o Declaraţie pe care să o citească la decorare. Nu i s-a îngăduit . Atunci a refuzat decoraţia .

( V.P. :< D-le preşedinte, vă mulţumesc pentru înalta cinste ce aţi hotărât să mi-o acordaţi astăzi, dar eu sânt obligat să refuz primirea ei de la un comunist ,la fel ca toţi ceilalţi care ne-au condus ţara de la revoluţie şi până azi, împotriva cărora eu am luptat din 1968 şi voi continua să lupt pe cale legală şi democratică până la ultima bătaie a inimii. Eu nu sunt ca un câine căruia , dacă îi dai o felie de salam, el nu mai latră, tace din gură şi te lasă să intri în curtea stăpânului său şi să furi totul.

Eu vreau de la dvs, dle preşedinte, dreptate ; eu nu vreau de la dvs, d-le preşedinte, decoraţii ,bani , funcţii etc.Eu vreau dreptate şi adevărul pentru întregul nostru popor , adică exact ceea ce aţi promis d-vs  poporului nostru în noiembrie 2004, care pe mine m-a atras ca un magnet ,dar din nefericire nu v-aţi respectat promisiunea făcută. M-aţi minţit şi m-aţi dus în eroare şi pe mine, şi întregul nostru popor, cu promisiuni pe care nu vi le-aţi respectat niciodată.>

Lupta lui Vasile Paraschiv continuă .Pe 12 dec.2008, întrebat ce intenţionează să mai facă, declara : < intenţionez să trimit o Scrisoare d-lui preşed. Traian Băsescu, dar şi celorlalţi 4  şefi ai celor 4 partide  comuniste , cum am spus în Declaraţia mea, cu scopul de a ne întâlni cu toţii să discutăm acolo , despre crimele şi nelegiuirile PCR până la revoluţia din 1989 [...] Vreau să discut cu dumnealor despre aceste crime, şi să ajungem la o înţelegere , la un punct de vedere comun, pentru că d-lor, respectiv dl Ion Iliescu, dar şi dl preşedinte Traian Băsescu , au tras cu buretele şi au şters toate crimele şi nelegiuirile PCR .[...]

Acest drept nu este al dumnealor , este al nostru , al victimelor . Dar nu putem face asta până nu ne întâlnim să discutăm,cel puţin o singură dată, de la revoluţie şi până astăzi .>

*Paul Goma: despre Vasile Paraschiv 

Cronică săptămânală: 1-16 decembrie (Cf.Jurnalul literar, nr.17-20, sept-oct.2008- apărut în dec. '08  )cu citate şi informaţii  luate din presa română .

-P.G .: Valeriu Turcan ( purtătorul de cuvânt al preşedenţiei ) confirma  pe 13 nov.  decizia preşed.Băsescu  de a-l decora, la propunerea lui Sorin Ilieşiu ( vicepreşed.Alianţei .Civice ) şi a lui Vladimir Tismăneanu ( preşed. Comisiei prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste în România )

-P.G. Institutul de Investigarea Crimelor Comunismului în România  a depus pe 8 iul.''08  la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare , o sesizare în legătură cu 67 persoane ( activişti de partid, informatori, securişti ) care l-au cercetat şi torturat . Pe 3 nov.'08 , procurorii au comunicat soluţia NUP.

Pe 30 nov., Institutul de Investigarea Crimelor Comunismului în România  a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o plângere împotriva rezoluţiei NUP a    procurorului.

-Paraschivescu ,Constantin P.

N.în 1922, la Turnu Severin,stabilit la Tg.Jiu. Muncitor constructor  , angajat în 1948  la şantierul barajului de la Văliug. Alături de alţi muncitori ( Ion Huiu, verii  Boştinaru ) a ajutat pe partizanii din Munţii Semenic.După terminarea barajului ( 1950 ) a fost transferat la Divizia Mecanică -Medjidia , unde , împreună cu alţi salariaţi, a tipărit şi răspândit manifestele organizaţiei "Vulturii Daciei " . Un agent infiltrat ( Ştefănescu ) i-a denunţat.

Arestat pe 10 mai 1951;torturat la Securitatea din Constanţa ( echipa Doicaru ); judecat într-un lot de peste 180 persoane ; condamnat la 4 ani muncă silnică ( Sentinţa nr.646 / 9 aug.1951 ) de Tribunalul Militar-Constanţa ; detenţia la muncă forţată la Peninsula, Poarta Albă şi Stadion.  Eliberat pe 10 mai 1955. 

-Paraschivescu, Ion

Muncitor minier la Lupeni.Unul din liderii organizatori ai grevei din 6 august 1977, din Valea Jiului. Numele său apare pe lista celor 22 de muncitori arestaţi , publicată de ziarul francez Libération ( 12 oct.1977 ).

-Pascu, Titu 

Muncitor din Braşov, membru al org. anticomuniste "Tânărul Patriot " ( denumită ulterior "Cutezătorii" ), condusă de Mihai Boicu. Arestat în febr.1958  ; acuzat că ar fi plănuit sabotarea producţiei de la uzinele Steagul Roşu ; judecat în " lotul Mihai Boicu";torturat în anchete la Securitatea din Braşov ; condamnat la închisoare  ( Sentinţa nr. 39 / 23 mai 1958 ) de Tribunalul Militar-Cluj , cf. art. 209 ,alin.1- 4 , introdus în 1952 în Codul Penal , despre "sabotajul contrarevoluţionar" ."Eliberat" prin Decizia 310 / 16 iul.1964 ( cf. Decretul 411 -graţieri )

-Paşalău, Gheorghe

Şofer din Bucureşti .A făcut parte dintr-un grup  care a încercat să arunce în aer tribuna oficială ridicată pentru 1 mai 1952, în Piaţa Aviatorilor din Bucureşti .Tentativa a eşuat.

Ulterior, au aruncat o petardă fumigenă în zona magazinelor din Piaţa Obor. ( 5 nov.1952 ).

Urmărit şi prins, a fost judecat în "lotul tinerilor de la Obor" (  Nina Dombrovschi ,Vladimir Boutmy ,Gheorghe Cristof , ing. Gavrilă Beceanu  ) Paşalău ,Cristof  şi Beceanu au fost executaţi la Jilava (17 iulie 1953 ) .

-Pavel, Gheorghe 

Muncitor din com. Băleni -Dmboviţa.Arestat la 23 august1983, după ce manifestase împotriva lui Nicolae Ceauşescu , purtând o pancartă pe piept . Condamnat la 7 ani închisoare .

-Pătraşcu , Ioan Gh.

 Muncitor minier , n.în 1884, în com.Schitu Goleşti .Arestat în 1948 ; condamnat la închisoare ( Sentinţa nr. 61 / 5 iul.1958 ) de Tribunalul Militar -Bucureşti , pentru "nedenunţarea " partizanilor anticomunişti Ion Şerban şi Ion Voican ( art. 209 C.P: )

-Păun ,Ion N.

Muncitor -strungar în Braşov, n.în 1921, în com.Unirea-Ialomiţa. Arestat în 1946, pentru "activitate subversivă legionară" . A murit la Aiud, în acelaşi an, din cauza condiţiilor exterminatoare .

-Păunaş, Mihai

Muncitor la Întreprinderea de Autocamioane-Braşov , n.în 1969, în com. Andrieşeşti-Iaşi .

Participant la protestele anticomuniste din 15 nov.1987.Arestat şi trimis sub escortă , spre a fi judecat la Tribunalul din Iaşi .

-Pâcă, Ion

Muncitor-mecanic în Câmpulung Moldovenesc-Suceava .Arestat în 1958 (de Hary Feller  ) , torturat în anchetă la Securitatea din Suceava şi  Botoşani ( de lct.mj. Vasile Nechita şi Traian Serseniuc ); judecat şi condamnat ( Sentinţa nr. 83 / 20 apr.1959 ) într-un  proces înscenat -"lotul Vasile Blănaru " [ Cezar Flamură ,din C-lung ] - compus din 24 persoane - de Tribunalul Militar -Bucureşti ( în deplasare la Botoşani ), având ca preşed. de complet pe col. Vucă Cuciureanu .

-Pârlăţeanu , Mihai

Muncitor la Monetăria Statului - Bucureşti . Arestat la 8 nov.1945, pentru participare la manifestaţia pro-monarhistă din Piaţa Palatului Regal ( purta o placardă PNL )

-Pârvulescu, Aurel

Şofer n.în 1914, în Bucureşti .Rănit la 24 febr.1945 în faţa Ministerului de Interne,în timpul manifestaţiei în favoarea premierului Nicolae Rădescu. Maşina din care s-a tras - cu agenţi comunişti - a dispărut în noapte , lăsând în urmă 4 morţi şi cca 30 de răniţi .     

-Pele, Gheorghe ( Ghiţă )

Muncitor, membru al Corpului Muncitoresc Legionar , arestat şi condamnat în regimul Antonescian ; evadat din închisoare, a trăit în clandestinitate.

În dec.'48, după ce Securitatea a neutralizat câteva grupări de rezistenţă anticomunistă, la sugestia  lui Ion Jijie (student la Institutul Politehnic-Bucureşti ) a mers în jud.Alba pentru a sprijini partizanii din munţi . După decimarea grupării Dabija (primăvara '49 ),după confruntările cu Securitatea ale grupării Susman ,Pele a fost arestat  în 1950 . Torturat la Securitatea din Bucureşti (Uranus ) ; judecat şi condamnat la 25 ani muncă silnică de Tribunalul Militar-Bucureşti ( ian.'50 ) ; închis la Gherla.   

În martie 1950, din ordinul criminal al lui Alexandru Nicolschi( ca deţinuţii cu pedepse mai mari de 15 ani să fie transferaţi la Timişoara) Ghiţă Pele a fost transferat cu acel lot şi a fost împuşcat la Timişoara ( probabil pe 3 martie '50 ) , în cadrul masacrului care a durat peste 6 săptămâni, în care au fost asasinaţi zeci de luptători anticomunişti .

- Penciu ,Teodor

[LD: Caz aparte , greu de încadrat, datorită tribulaţiilor politice ce i-au marcat viaţa.

Amănuntele acestui caz le datorăm nepotului său, publicistul Gh.Penciu-Gorunescu

[ Vezi la Dicţionar Ioniţoiu, liter P-Q ] ]  

Şofer de taxi  în Bucureşti .N.în 1902, în com. Veneţia de Jos-Făgăraş.Înainte de război, fusese implicat în tentativa de asasinare a regelui Carol II ( complotul col.Precup ) şi condamnat la 10 ani închisoare , pe care i-a ispăşit la Jilava, Văcăreşti, Doftana ( unde-l cunoscuse pe Ghorghiu Dej şi alţi deţinuţi comunişti ).Eliberat în 1940 ( la abdicarea lui Carol  ).

După 1944,s-a înscris  PNŢ , făcând parte din " Gărzile Iuliu Maniu " ( în alegerile din '46 a condus o secţie de vot )

După alegeri, "grupul Precup " a trecut de partea comuniştilor  ( col. Precup, înaintat general, a fost numit primar de Cluj ; C.Cenuşă, a ajuns  lct. anchetator ).

Tudor Penciu a fost arestat şi anchetat chiar de "unchiul Cenuşă", care i-ar fi spus :

<Bine, banditule, nu puteai urma şi tu exemplul unchiului tău ? Ai fi fost acum om mare şi nu mai ajungeai pe mâinile noastre > 

După naţionalizarea taximetrelor ( 1948 ),lui i-a rămas, totuşi ,taxiul în proprietate şi a primit şi o pensie de "ilegalist " . 

R

- Rovenţu, Viorel

 Şofer, arestat pentru tentativa de asasinat a lui Ceauşescu şi ţinut în închisoare pînă în 1999 - vezi http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/roventu/

 T.

-Tîmpescu, Constantin

Muncitor- lăcătuş  la Atelierele CFR-Iaşi.N.în 1915 ,Iaşi.

Arestat pe 5 nov.1958; condamnat la 6 ani închisoare corecţională şi confiscarea averii ( Sentinţa nr.174 / 16 mart.1959 ) de Tribunalul Militar -Iaşi , pentru "uneltire contra ordinei sociale " ( art.209 C.P. )

<ÎN FAPT -spune sentinţa- lucrând în cadrul Atel.CFR Iaşi, în repetate rânduri a întreprins acţiuni de agitaţie contrarevoluţionară în rândul muncitorilor, comentând în mod duşmănos retribuirea muncitorilor, făcând comparaţie cu retribuirea muncitorilor în trecut , când -afirma el- erau mai bine plătiţi , nu ca astăzi ,când muncitorii depun eforturi mari de muncă şi că primesc salarii mici , iar viaţa este grea. [...] ţinea legătura cu foştii legionari  cu care de asemenea ducea discuţii [...] a ajutat familia legionarului condamnat Obadă Ştefan , acoperindu-i casa cu carton [...]  >

U.

-Urbaschek, Eugen

[LD: acest caz ,având ca inculpat din sânul "clasei muncitoare" ne îngăduie, pe de o parte , să cunoaştem mecanismele de recrutare politică  în UTM şi PMR (de care depindea începerea unei cariere ),  pe de altă parte, ne pune în faţa a ceea ce numim a fi  "limba de lemn" care, din documentele şi presa de partid ,pătrund  în argumentarea  juridică.

N.B.: Pentru autenticitate , respectăm ortografia şi punctuaţia documentului.] 

Muncitor la fabrica "Ţesătura" -Iaşi , n.în 1930, în Iaşi. Arestat pe 20 ian.'59; judecat şi condamnat la 12 ani muncă silnică şi confiscarea totală a averii ( Sentinţa nr.201 / 25 mart.1959 ) , dată de Tribunalul Militar M.U-.Iaşi pentru "crima de uneltire contra ordinei sociale" ( cu aplicarea art. 25 , 58 şi 209 C.P. ) .

În sentinţă ,condamnarea este astfel motivată  :<Inculpatul ...în anul 1947 se transferă la UTM, iar în anul 1948 este trimis la o şcoală de ofiţeri de aviaţie , de unde după opt  luni este eliminat din şcoală şi trimis să-şi completeze stagiul militar la un detaşament de muncă.

Inculpatul pentru a se eschiva de la o activitate politică simulează pierderea carnetului UTM ,car net pe care de fapt l-a rupt în faţa muncitorilor cu care ocazie inculpatul s-a exprimat prin cuvintele :" Uniunea Tineretului Muncitor, fără viitor "

Situîndu-se pe această poziţie duşmănoasă faţă de UTM , inculpatul a căutat s-o determine pe soţia sa de a nu mai activa în această organizaţie de tineret .În septembrie 1958 ,[...] înşelând vigilenţa membrilor de partid, reuşeşte să obţină calitatea de candidat de partid, dar fiind demascat la timp, după 2 luni a fost exclus din PMR.>

Cazul ilustrează  şi "vânătoarea de antisemiţi " grefată pe vehicularea acestei teme de către evreii comunişti şi securişti ( numeroşi mai ales în centrele urbane moldoveneşti  ):

< Inculpatul...fiind predominat de concepţii naţionale şovine şi antisemite , a desfăşurat din anul 1950 şi până la arestare ,o activitate duşmănoasă îndreptată atât împotriva populaţiei evreieşti  [...]în cursul anului 1958 , a afirmat că în posturile de conducere mai importante din întreprinderi şi instituţii ar fi numai evrei , folosind expresia cu caracter rasial :"Iţic comandă , iar Gheorghe munceşte" . >

În fine, cazul este plasat în contextul pericolelor "imperialismului" generator de război şi exploatare :<Ura sa împotriva regimului actual al RPR ,inculpatul şi-o alimenta prin audierea posturilor de radio imperialiste şi în special prin ascultarea emisiunilor posturilor de radio

" Vocea Americii " , a căror ştiri duşmănoase le difuza şi comenta apoi în rândurile muncitorilor de la fabrica "Ţesătura" [...]   > 

 

[de continuat]