24. GERMANI - SAŞI -
ŞVABI
[sinteza Livia Dandara]
[LD, nov.'08.Din istoriografia străină , germană
şi românească, din enciclopedii şi recensăminte, se pot afla destul de
multe despre aşezarea lor în Transilvania , despre evoluţia lor
demografică , despre gradul lor de civilizaţie, despre statornicia şi seriozitatea lor .
Nu
trebuie ignorat, însă, că, în interbelic, mai ales după ascensiunea
hitlerismului în Germania ,unii concetăţeni
s-au lăsat contaminaţi de
ideologia nazistă .În timpul războiului din Răsărit ,
foarte mulţi s-au înregimentat în armata germană , SS,
ş.a .De aceea, după 23 august'44, au fost trataţi cu
deosebită cruzime de armata sovietică, iar tăvălugul genocidului comunist nu i-a ocolit .Dimpotrivă.
Câteva date ( nesigure ) : de la 800.000 în interbelic, ar fi scăzut la 300.000 după
război .
După
"eliberarea " lor de către Nicolae Ceauşescu ( contra taxă ), ar fi
rămas cca 60.000 .
Acum ? Nu ştim. Cert este
că au plecat masiv şi după dec.'89 ]
[ TVR-1 , 6 oct.'09 .
Reconstituire Lucia Hossu-Longin.
Procesul a început pe 15
sept.1959.Sentinţa 342 / '59, s-a soldat cu condamnarea la ani grei
de închisoare."Lotul" a fost alcătuit din "cinci
conspiratori" care nu se cunoşteau între ei, nu
făcuseră parte din vreun grup literar sau politic. Printre ei,
scriitorul Hans Bergel , care ,
de la prima relatare ( apr.'09 ) şi-a citit dosarul la CNSAS, aflând
că fuseseră "turnaţi" de pastorul Schllatner
* şi anchetaţi de cpt.Traian Urzică.
[ Vezi mai jos, la Hans
Bergel ]
-------------------
* În serialul Luciei
Hossu-Longin, pastorul Schllatner -
autorul romanului "Cocoşul
Roşu " - se
disculpase afirmând că i-a apărat 4 luni,că a rezistat la
toate chinurile, dar că, l-au drogat şi nu a mai ştiut ce a
semnat.
În oct.'09, la TVR -1, Lucia Hossu Longin completează
informaţia privind procesul .
Scriitorul Bergel nu crede că pastorul
Schllatner ar fi fost drogat. Era ,pe atunci, student marxist, şi le-a
furnizat anchetatorilor şi faptele
şi interpretarea "marxistă". La întoarcerea în România,
Bergel şi ceilalţi din lot au vrut să se întâlnească,
să-l ierte, dar Sleittner a refuzat , spunând că este ocupat.
[ LD: Mărturisesc cu onestitate că nu-i cunosc biografia şi opera.
Când s-a
anunţat premiul ( Belin, 6 oct. ) toată presa română a scris
despre eveniment :
" Necunoscută în SUA "
; "Necunoscută în România" ; "Germania ni l-a dat
pe Carol I , noi i-am dat o scriitoare " ; "Îl iubea pe Ghoete
, mai mult ca pe Eminescu " ; "Este mai mult un premiu pentru
pace , pe criterii extraliterare " ş.a. ş.a
La invitaţia Institutului Cultural, premiata "Nobel
" pentru literatură a
fost 3 zile la Bucureşti ,la
lansarea unei cărţi.Mas-media
a ţinut să-i semnaleze prezenţa , punând accent pe diverse
afirmaţii ale sale. Până la edificarea personală , spicuesc unele din aceste
aprecieri . ]
[ Realitatea TV, 6 oct.'09 ]
Ştire : Herta Muller - scriitor
de origină germană (-şvabi -) din România a primit premiul
" Nobel" A scris câteva
cărţi în România.Pentru o carte, a fost exclusă şi
trimisă "la munca de jos" A reuşit să plece în RFG (
împreună cu soţul ) unde i-au apărut alte cărţi.
A fost printre primii scriitori care au
demascat regimul Ceauşescu .
Acum două luni ar fi scris un articol
în care a demascat Securitatea "încă vie"
în România " . , deoarece la CNSAS nu i s-au dat toate dosarele de
urmărire .
--------------------------------
[ Antena 3, 9 oct.'09 ]
În apr.'08, când Herta Muller a fost în
Bucureşti ar fi declarat că nu ar mai putea trăi în această
ţară , în care nu s-a schimbat nimic şi Paul Goma a fost uitat
.Atunci ar fi refuzat să colaboreze cu Patapievici , considerându-l colaborator al Securităţii.
-------------------------------------
[TVR-1,9
oct.'09 .la emisiunea de la miezul nopţii , a Marinei
Constantinescu ]
... Hărţuită de Securitate
- H.M.:a urmat Facultatea de Filologie -
Timişoara ; după terminarea facultăţii, repartizată
într-un sat din Moldova,nu s-a prezentat ; a lucrat la la Fabrica de
sârmă , apoi la "Tehno-metal"
(
traducător cărţi tehnice ) ,şomer şi traducător (
în birou cu alte două traducătoare - securiste ).
Acolo , un securist a "prelucrat-o"
să "colaboreze" .Apoi a fost mereu
hărţuită ( a venit un nou director, şi iar au prelucrat-o )
...Cum a ajuns scriitor
- M.C.: Aţi crezut că veţi fi
scriitor ?
-H.M.: Nu ! Este scriitor doar pentru
că scrie ... Ea nu scrisese nici o carte !
A făcut-o "pe
nebuna",că-i place la fabrică ( văzuse multe acolo, mai
ales condiţiile de muncă ale muncitorilor ).A fost dată
afară de la "Tehnometalica " şi şantajată:
învinuită de prostituţie ( cu arabi ! ) , de trafic de valută
,de comerţ ilicit .A fost
nevoită să lucreze particular ( îngrijea copii , dădea
lecţii de germană ) dar familiile erau ameninţate .
A dat interviuri ( DerSpighell)
despre Nicolae Ceauşescu , povestind cum se trăieşte în
România.A ieşit "tam-tam" ... dar a avut noroc .
A publicat prima carte în 1982 ( mult cenzurată ) ; pleca
şi se întorcea în Germania ...
În 1987 ( era căsătorită cu
Ricard Vagner ) şi-a înaintat
actele pentru a părăsi ţara ,specificând deschis la motive - regimul politic dictatorial .Primea
telefoane cu ameninţări cu moartea .
..."Raportul " lui Băsescu este cinic.
CNSAS "nu i-a dat
dosarul " ; Raportul lui
Băsescu " este cinic " ; Intelectualii "nu
şi-au făcut treaba "
--------------------------------
[ Realitatea TV , 9 oct.'09
]
( Herta Muller: " În România nimic
nu se ştie despre Securitate .Câte clădiri a avut ? Ce
bani a rulat ? În Germania totul s-a publicat şi si discutat
")
- Costi Rogozan: Herta Muller ne
reprezintă .Povesteşte despre o perioadă neagră din
viaţa ei . Ar fi vorbit despre " indiferenţa românească
"? Ea a criticat şi pe români ,şi pe şvabii ei .
Era indignată că nu i s-a dat
dosarul de la CNSAS .
"Nobelul" i s-a dat pentru că
s-au împlinit 20 de ani de la căderea "zidului Berlinului ".
Deşi cărţile ei sunt în librării, românii n-au citit-o
.
Întoarcerea armelor, războiul
alături de coaliţia antihitleristă.
Decret-lege nr.443/ 2 sept.'44 : privind regimul
bunurilor supuşilor cu care România se găseşte în stare de
război.
Jurnalul Consiliului de
Miniştri nr.564 / 2 sept.'44( Ministerul Economiei
Naţionale ):
anulează Jurnalul Consil.de
Min.nr.1388 din 18 nov.'41, referitor la bunurile, drepturile şi interesele
cetăţenilor germani şi persoanelor juridice cu sediul în
Germania.
Obligat de
autorităţile sovietice de ocupaţie să nu se opună arestării
şi deportării în masă a saşilor şi şvabilor în URSS ,guvernul discută
măsurile ce urmau să fie luate împotriva unor cetăţeni
de origină germană.
( Cf. Romulus Rusan,Cronologia
şi geografia represiunii .... )
- În ceea ce s-a numit <defascizare>
,mii de cetăţeni - români, maghiari, germani şi austrieci
- au fost internaţi în lagărele de la Tg.Jiu,
Caracal, Slobozia.
- Primele deportări în URSS ,au
fost cele ale inginerilor
şi tehnicienilor de origine germană , duşi în URSS să
monteze fabricile transferate din
România .
- Pentru < reconstrucţia URSS
>,au fost deportaţi pentru 5 ani ,în Donbas , 75 .000 de etnici germani "buni de muncă"(
printre care s-au nimerit şi grupuri de etnici români, din nordul
Ardealului încă neretrocedat României
) .
Toate aceste operaţiuni au fost îndeplinite de Brigada
Mobilă (SMERŞ-ul
românesc ) condusă de Gheorghe
Pintilie ( alias Pantiuşa
Bondarenko ) şi Alexandru
Nicolski ( alias Boris Grunberg ), înfiinţată de consilierii NKVD pentru România , Aleksandr
Saharovski şi Dmitri Fedicikin .
M.O.din 25 oct .'44 publică Decizia
MAI (semnată de ministr.de Interne ,g-ral Aldea ):
<Având în vedere dispoziţiile
art.2 ,14 şi 15 din Convenţia de Armistiţiu ,
încheiată la 12 sept.1944, care impune Guvernului şi Înaltului
Comandament român internarea cetăţenilor germani şi unguri
,desfiinţarea organizaţiilor prohitleriste de tip fascist
şi judecarea persoanelor acuzate de crime de război ,Decidem :
Se înfiinţează în
oraşul Tg.Jiu un lagăr de concentrare în care vor putea fi
internate persoanele vizate în mod expres de art.2,14,şi 15 ale Convenţiei
de Armistiţiu >
Iniţial, au fost încarceraţi
cca 5000 bărbaţi şi femei , inclusiv copii.
- În ceea ce s-a numit <defascizare>
,mii de cetăţeni - români, maghiari, germani şi austrieci - au
fost internaţi în lagărele de la Tg.Jiu, Caracal, Slobozia.
Prin care se înfiinţează Comisariatul
general pentru administrarea şi lichidarea bunurilor Grupului
etnic geman ( M.O. ,I, nr 2 ,din 3 ian.1945 )
[LD: În noaptea de 10 ian '45 ,începe arestarea
cetăţenilor români de etnie germană.Acţiunea
durează cca o lună ,şi are ca punct culminant 15 ian'45.Numărul
lor, cca 70.000 persoane.
În loturi mari sau grupuri mici, au fost , fie arestaţi
de NKVD-ul sovietic şi deportaţi
în lagărele din URSS (
în ian.'45, în majoritate, în minele din Dombass ) , fie arestaţi
şi condamnaţi de Tribunalele Militare din România,
închişi în diverse penitenciare şi lagăre de muncă
forţată ;fie strămutaţi ( în majoritate ,în iun.1951 ) în
Bărăgan, în sate din jud. Ialomiţa, Călăraşi,
Brăila, Galaţi ,Constanţa. Deportările vor dura 5 ani ,
peste 20 % din cei deportaţi murind sau dispărând.
În orice
variantă, în cazul etnicilor germani , a fost vorba de o represiune în
masă, ce a durat peste 5 ani, înscriindu-se în definirea genocidului.]
Într-o Notă semnată de vicepreşedintele Comisiei
Aliate de Control ,se cerea imperativ guvernului român să
dispună arestarea etnicilor germani apţi de muncă,
bărbaţi(17-45 ani )şi femei ( 18-30 ani )şi predarea
acestora reprezentanţilor autorităţilor sovietice.
Cei arestaţi trebuiau
să aibă asupra lor :îmbrăcăminte de iarnă,
bocanci,cămăşi, lenjerie de pat, cuţit şi furculiţă
, obiecte sanitare şi hrană pentru 15 zile .
-Pe 6 ian.'45 , Dinu Brătianu
protesta faţă de preconizata arestare şi deportare în URSS a
etnicilor germani
-Pe 8 ian. ,la Sibiu, Iuliu Maniu protesta,
cerând respectarea drepturilor
acestora.
-Pe 10 ian . ,noaptea, începe
arestarea cetăţenilor români de etnie germană.
-Pe 12 ian., Marele Stat Major
transmitea primului ministru Rădescu o Notă informativă privind expedierea germanilor arestaţi
din Bucureşti, din gara Mogoşoaia:<Toţi erau
înghesuiţi în vagoane de marfă, cu uşile închise
şi cu santinele NKVD în faţa vagoanelor. Trenul cu cei
arestaţi se compunea din 30 de vagoane , numărul celor
arestaţi fiind de circa 1000 persoane >
...Pe 16 ian. , se încheie operaţiunea
de arestare a şvabilor din jud.Timiş-Torontal şi
trimiterea lor în URSS.Într-o Notă informativă se spune: <Toţi
care se găseau depuşi provizoriu prin căminuri şi
parcuri [ în Timişoara ] au fost puşi în maşini sovietice
închise , escortaţi de sentinele şi conduşi la gară
pentru a fi îmbarcaţi în vagoane de marfă bine închise .>
- Pe 18 ian. -au fost ridicate de Sovietici
cele mai mari loturi de saşi şi şvabi .
- Pe 26 ian.' în Sibiu , <Familii
întregi au fost sfâşiate după hazardul vârstei ,părinţi
au fost despărţiţi de copiii lor,soţi au fost
despărţiţi unii de alţii, fraţi de surori , taţi
au fost despărţiţi de soţii şi copii, mame
de soţi şi copii .Copii de 2-5 ani au rămas
fără părinţi , fiind lăsaţi rudelor sau vecinilor
.>- se spune într-o Notă informativă.
La 20 martie 1945 , guvernul a
adoptat în unanimitate Legea cu privire la reforma agrară ,
care a fost publicată la 22
martie , sub formă de decret -lege . .(M.O. nr 68 , 23
mart.'45 )
Reforma agrară prevede exproprierea
pământurilor cu tot inventarul viu şi mort care a
aparţinut : cetăţenilor germani şi
cetăţenilor români , persoane fizice sau juridice , de origine
germană care au colaborat cu Germania hitleristă ;criminalilor
de război şi celor vinovaţi de dezastrul ţării
;celor care s-au refugiat în ţările cu care România este în
stare de război ori s-au refugiat în străinătate după
data de 23 august 1944;bunurile agricole ale cetăţenilor
români care s-au înscris voluntari pentru a lupta împotriva Naţiunilor
Unite ;toate moşiile care depăşeau 50 ha de pământ .
Procesul se judecă la Sibiu.24
persoane sunt acuzate de < agresiune huliganică
asupra sediului sindicatelor unite > Pe 11 apr. se dă
sentinţa: 3 condamnări la 3 ani închisoare ;
8 condamnări la 2 ani ; 13
condamnări la 1 an .
[LD: Una din legile de acest gen, pentru Transilvania .Procedeu
copiat de la sovietici ,pentru a "sparge" şi
"omogeniza" compoziţia etno-demografică."Îndreptăţiţii" erau, şi ei, dezrădăcinaţi
: basarabeni , bucovineni şi dobrogeni din teritoriile pierdute de
România.]
Cu această lege se finanţează
şi reglementează aşezarea definitivă a
îndreptăţiţilor la împroprietărire în Banat , a
populaţiei transferate din alte regiuni ale ţării
( M.O. I, nr.158, 14 iul.1947 )
[LD: câteva exemple privind aplicarea Convenţiei de
Armistiţiu ( 12 sept.'44 ) referitoare la patrimoniile germane
din România.Se găsesc publicate în Monitorul Oficial din perioada respectivă. ]
Decretul-lege nr.75 / 19 febr.'46 :predarea
acţiunilor germane ale Societăţilor şi
Întreprinderilor de Asigurare ,către Administraţia
Generală a Asigurărilor de Stat din URSS.
Decretul-lege nr. 182/ 23 mart.'46:predarea
activelor germane trecute în proprietatea URSS , în baza
hotărârilor Conferinţei de la Postdam .
Jurnalul Consiliului de
Miniştri nr.388 / 30 mart.'46 :Predarea întreprinderilor industriale
şi comerciale germane către URSS .
Jurnalul Consiliului de
Miniştri nr. 1862 / 14 dec.'46 : Active germane predate
reprezentantului comercial al URSS în România .
Jurnalul Consiliului de
Miniştri nr.756 /28 iun.'47 :Predare de active germane
BP al CC al PCR a adoptat
Momentul marchează începutul
reabilitării etnicilor germani din România, represiunea
continuând sub incidenţa
luptelor politice sau de clasă.
[LD
Ordin confidenţial transmis de Gh.Pintilie
(g-ral lct la Direcţia Generală a Securităţii Poporului
)către lct.col.K.Ambruş (şeful Securităţii
Timişoara )şi mr.Aurel Moiş (şeful
Securităţii la Caransebeş ).Conţinutul Planului
Operativ urma a fi prelucrat
ulterior de g-ral Ion Bejenaru
(comandantul zonei IV-Timişoara )
Ordinul a fost transmis către
toate unităţile teritoriale ale Securităţii .
Pe baza
lui s-au alcătuit "Comandamentele Unice"
Documentul
este o dovadă explicită şi argumentată a legăturilor întreţesute
între structurile de putere ale regimului : Partid -Securitate -
Justiţie -Armată.
[
Vezi la tabloul Genocidul comunist- cronologie, context, etape
]
< Direcţiunea generală a
securităţii poporului.
Cabinet.Nr.11.816/21
ian.1949.[...]
< Vă facem cunoscut că începând
cu ziua de 22 ian.1949, se formează în oraşul Caransebeş
un Comandament Unic.În faţa acestul Comandament Unic
,se pun o serie de sarcini ,pe care D-ta Tov.Ambruş le
cunoşti de când s-a discutat la Bucureşti, sarcini
ce revin atât trupelor Jandarmeriei MAI cât şi organelor de
securitate.>[...]
Tovarăşul General
Bejenaru ,Comandantul zonei, va aduce un plan de acţiune
,pe care va trebui să-l prelucraţi împreună.>[.....]
<Comandamentul Unic este organul care conduce
întreaga operaţiune de pe teritoriul fixat
Nici o operaţiune nu
va putea fi luată , atât de organele de securitate cât şi de
celelalte organe, fără să ştie una de cealaltă,
atât în ce priveşte operaţiunile pentru prinderea bandelor
teroriste, cât şi celor de evacuare a chiaburilor
, a deblocaţilor ,a elemntelor suspecte etc.>
< În ceea ce priveşte evacuarea
elementelor amintite mai sus, se vor întocmi dinainte liste de
cei propuşi pentru evacuare ,pe care o veţi consulta de
comun acord, mai ales în această problemă, cu secretariatul
judeţenei PMR, care vă va putea da un ajutor
preţios.>
<În ceea ce priveşte colaborarea dintre
organele componente ale Comandamentului Unic, aceasta trebuie să
fie cât mai strânsă, o înţelegere cât mai deplină ,
pentru ca nu cumva să se execute operaţiuni grăbite, care
să dea greş sau să producă în sânul populaţiei
agitaţii contra organelor ce execută aceste operaţiuni
,datorită acestor lipsuri.>[.....]
< Pentru aceasta trebuie să
aveţi grijă de a ţine legătura permanentă cât
mai strânsă cu secretarul judeţean PMR ,în aceste
probleme şi mai ales în problema de evacuare ,amintită mai
sus.Partidul vă poate ajuta deopotrivă atât pe voi
cât şi pe celelalte organe.>
<De felul cum vă
veţi îndeplini sarcinile trasate depinde rezultatul operaţiunilor
,iar reuşita lor nu va avea decât să ridice prestigiul
Securităţii ,bastionul înaintat ,apărătorul
libertăţilor clasei muncitoare din RPR, care luptă
pentru făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii
socialiste.> General Locotenent
de securitate, Pintilie Gh.>
[LD: Pe baza acestei
Hotărâri de Guvern, , Ministerul de Interne a
emis Decretul şi mai multe Ordonanţe ( cu o procedură copiată după un "model" NKVD ) pe baza
cărora urmau să fie
arestaţi cei ce <primejduiesc sau încearcă
să primejduiască regimul de democraţie populară
şi construirea socialismului sau care defăimează
puterea de stat şi organele sale, dacă
faptele lor nu constituie infracţiuni >
Cei presupuşi
<duşman> " ce nu intrau sub incidenţa
infracţiunilor prevăzute
în Codul Penal şi nu puteau fi judecaţi şi
condamnaţi ,din lipsă de
probe, să fie arestaţi pe baza
acestui HCM.:Extrăgându-şi legitimitatea din HCM-ul din 3 ianuarie, Decretul
şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor
de mii de "reţineri administrative
" ,oameni închişi fără
mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre
" întocmite de organele puterii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin din aprilie 1952
.
- Pentru rearestarea celor închişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
, a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma să
facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă
).
Soarta a zeci de
mii de oameni s-a hotărât pe linie administrativ-
birocratică .
Direcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră cerea Direcţiei de Anchete
a Securităţii, un anumit
număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40-
60.000 de salahori ).
Direcţia de Anchete o defalca numeric şi o dirija organelor
regionale ca pe o "normă
de arestaţi " Subordonaţii întocmeau şi transmiteau liste cu "contrarevoluţionari
" [ CR ], reacţionari",
"paraziţi " , "duşmanii poporului "
.
O Comisie de 7 generali şi colonei aproba
lista, fixând durata pedepsei ( între 12- 60 de luni ) .Apoi se proceda la arestări. Dacă acţiunea depăşea
necesarul la Canal, arestaţii
erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a
HCM-ul ,Decretul şi Ordinele
următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " ,oameni închişi fără mandat şi fără
proces,pe baza "listelor negre " întocmite de
organele Securităţii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin în aprilie 1952 .
- Pentru rearestarea celor închişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
,
a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma
să facă a doua condamnare , ca pedeapsă
administrativă.
/ 15 iun.'51.MAI, Decizia
200 :deportări din zona de frontieră româno-iugoslavă.
[ LD: Până în
dec.'89, şi mulţi ani după aceea, în Istoria României în date , pentru anii '50, nu există trecută nici o lege "represivă",
nici una din aceste decizii .
Caută
şi alte Decizii, Ordine. ş.a pe baza
cărora s-au făcut marile strămutări (dislocări ) :
a) a colonizaţilor din Cadrilater
şi Dobrogea - turci, albanezi, bulgari, greci, machedoni aromâni
-în Bărăgan, Brăila ş.a.
b ) a
sârbilor din Banat -în diverse sate din Ialomiţa, Brăila,
Galţi, Bărăgan
c) a
saşilor şi şvabilor rămaşi nedeportaţi de
NKVD( ian.'45 ) ]
Pe zona de frontieră din Banat şi
Mehedinţi , români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, basarabeni
şi bucovineni refugiaţi, au
fost deportaţi ,pentru 5 ani, în Bărăgan , pe
motiv că
< nu prezentau garanţii pentru
siguranţa naţională .>
Pentru strămutarea lor, s-au folosit 2698
vagoane (garnituri de tren ) şi 6 211 camioane.
[Vezi tablourile Minorităţi
-victime ]
( rămaşi
nedeportaţi în URSS ) ,cu domiciliu
forţat în Bărăgan ş.a.
Cu prilejul vizitei cancelarului german la
Bucureşti, se discută pentru
prima dată despre posibilitatea etnicilor germani de a emigra în RFG
[LD: Se constituie în aceeaşi zi, cu argumente, scop
şi forme de organizare similare. De altfel, în
toată perioada de după 23 august '44 - maghiarii activi ,germanii timoraţi - s-au încadrat mersului epocii, având exponenţi pe ambele
baricade. Din păcate , sursele istoriografice accesibile ne sunt limitate ]
[LD:: Unii consideră că atunci Ceauşescu ar fi
lansat ideea asimilării minorităţilor naţionale
[ Cf.
Romulus Rusan, România în timpul războiului rece ... ]
[LD: Aş avea de comentat
pe marginea acestor "târg
uri " ( perfectate şi privind
populaţia evreiască ) , dar mărturisesc o reţinere privind
reversul acestui mod de "rezolvare ",
raportat nu la stăpânirile trecătoare , ci la
poporul român cu care au
convieţuit ]
- Acordul - stabilit cu ocazia
vizitei cancelarului Helmut Schmidt
la Bucureşti - stabilea "preţul " repatrierii : de la 500 mărci
în sus taxa individuală şi acordarea unui credit de 700
milioane mărci . Condiţia a fost eliberarea a cel puţin 11.000 vize
anual .
Departamentul
Securităţii Statului ( condus de Postelnicu ) a
elaborat acest plan de măsuri
indicând explicit obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul
informativ complet asupra tuturor foştilor
condamnaţi pentru infracţiuni contra securităţii
statului, aflaţi în ţară şi străinătate. >
( Cf. Romuluus Rusan, op.
cit )
[ LD: Planul acesta de măsuri dezvăluie câteva realităţi opresive din timpul regimului ceauşist pe
vremea căruia căruia -
afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid" :
a)
Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64
şi "eliberările " supravieţuitorilor ;
b ) Hărţuirea
celor care, după anii grei de puşcărie - cu
proprietăţile confiscate, cu familiile persecutate, cu carierele
distruse , stigmatizaţi şi bolnavi-au continuat să fie
urmăriţi, interceptaţi, interogaţi, plimbaţi pe la
Securitate .
c) Justificarea organigramei umflate de
"lucrători" de la DSS ,
inclusiv a celor de la DIE ;
d)Pescuirea de "informatori" ,de "turnători " ( din rândul familiei, colegilor, vecinilor şi al
foştilor "colegi" de închisoare) care să+-i
urmărească .
e) Dovada unei degradări morale de proporţii ,reprodusă în
Rapoartele făcute
( transformată în tona de documente predate de SRI, la CNSAS )
:[ LD: În conjuncturi geo-politice
schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a apelat la aceste împrumuturi exorbitante,pentru
realizarea ambiţiilor sale "faraonice" .
Voluntarist şi
dictatorial a hotărât să grăbească achitarea
lor .
Pentru a reuşi acest lucru, a impus românilor un regim de strictă
austeritate , pe care l-a denumit
<raţionalizare > dar care , în realitate, a luat aspecte de insecuritate , deseori
genocidare.Statistici pentru a dovedi această realitate , nu avem.
Avem în schimb amintirea acelor cazne şi coşmaruri, produse
de "raţionalizare" :
reducerea produselor alimentare din comerţ - pâinea,
laptele, carnea , ouăle, ş.a. - până la stadiul de
înfometare , atât în oraşe , cât
şi în mediul rural ( c.a.p-iştii , sărăciţi şi siliţi
să fure ) ; reducerea agentului
termic ,până la îngheţarea caloriferelor ( acasă , la
servici , în spitale, în creşe, în şcoli,în căminele studenţeşti
, în instituţiile publice, în sălile de spectacol ) ;
reducerea energiei electrice , până la oprirea sursei (
cf. unor programe speciale ) ;
reducerea mijloacelor de transport în comun -
trenuri, autobuze, tramvaie- deplasarea
între localităţi , dar şi în oraşe , devenind o mare
problemă ;
reducerea programelor TV -
până la ridicolul celor 2 ore de transmisiune ; ş.a., ş.a.
Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea nemulţumirii
populare . ]
[ Vezi la Bibliografie
: Memorii şi Jurnale ]
- Eugen Proca- ministrul Sănătăţii
-George Homoştean - Interne ; Gheorghe Chivulescu - Justiţie ;
Tudor Postelnicu - şeful Departamentului
Securităţii Statului
Maxim Bergheanu - Muncă ;
[LD: o altă mostră de ipocrizie şi manipulare grosolană .Cu o pretinsă grijă pentru sănătatea populaţiei -
susţinută cu "argumente
ştiinţifice medicale " , o drastică raţionalizare
a alimentelor de bază (
trimise masiv la export , pentru
"plata datoriei externe" ).
[ LD: fără exagerare : este
iarna când în case, şcoli, birouri ,spitale ,maternităţi , la
teatru sau în biserici oamenii au fost siliţi să stea
îmbrăcaţi în paltoane, cu căciuli în cap, cu
mănuşi şi pâslari , iar, la respiraţie, le ieşeau
aburii din gură. Iar la citit, au fost la mare căutare lămpile cu gaz şi
lumânările .Cum
au supravieţuit bătrânii, copiii şi bolnavii ?Statisticile
sunt mute. ]
Programul pretins de <asigurarea
producţiei de energie şi folosirea ei raţională
>, a prevăzut măsuri drastice şi obligatorii pentru economisirea
energiei electrice .
Printre altele , programul a pretins: reducerea iluminatului public cu 50 % (
străzi şi oraşe în întuneric ) ; interzicerea aparaturii
electrice pentru încălzire sau gătit ( în birouri şi apartamente
fără căldură şi fără gaz ) ; eşalonarea
consumului pe 3 schimburi ; dumineca
lucrătoare ; închiderea localurilor publice la ora 21 (
cu modificarea orelor de spectacol şi la restaurant ) ; interzicerea
firmelor luminoase ( pentru că reclame nu prea existau )
[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae
Ceauşescu , format din
peste 60 de miniştri ,vice-miniştri, subsecretari de stat ,preşedinţi de
comisii şi comitete .
Deasupra
acestor " executanţi " - pe care Nicolae
Ceauşescu îi rotea când şi cum vrea - trebuie avută în
vedere piramida nomenclaturii PCR : centrală, judeţeană ,
municipală, comunală .Cei
ce-am trăit atunci , nu putem uita "secretarul BOB " omnipotent în
instituţii, întreprinderi economice ,CAP, şcoli , academii,
universităţi ş.a ş.a
.
Pe la
vreun minister, şi vreun reprezentant al "minorităţilor
naţionale" , ca să se vadă cât de democratic e
regimul.
Subordonând
discreţionar celorlalte "puteri
- legislativă şi juridică - şi instituţiile
publice
- administrative ,economice, financiare,militare,
culturale ş.a . ş.a. se poate
evalua imensul mecanism birocratic
pe care s-a sprijinit regimul totalitar
comunist.
[ Vezi tabloul Cronologiagenocidului
-context, legislaţie, etape ]
Richard Winter - ministru Industrializarea Lemnului şi
Materialelor de Construcţii ;
[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strângere de inimă pentru
cei nepomeniţi] cazurile care să îngăduie percepţia corectă a substratului ideologic
şi politic al genocidului
comunist, a mecanismelor terorii , a metodelor experimentate , ş.a. ]
Dicţionarele lui Cicerone
Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris "
; format electronic la www.procesulcomunismului.com ) ;
Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ; Documente ,
Memorialistică , Istoriografie ,Biografii , Procese,
Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare,
Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV ; Presă
, s-au aşezat pe rafturile unei veritabile BIBLIOTECI
dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul
român.Ca orice bibliotecă, ea va fi îmbogăţită pe
măsură ce arhivele - încă ferecate - se vor deschide.]
Oameni de cultură . Wolf a fost
arestat şi condamnat pentru poezia "Minciuna Roşie" ( nepublicată ), a trecut prin mai multe
închisori şi în lagărul de la
Peninsula.
După eliberare , s-au stabilit în
Germania ( Freiburg )
Din com.Slimnic(Sibiu ) ,n.în 1920.Deportată
în 1945 de NKVD în Dombass ,de unde s-a înapoiat în 1947.
13 saşi , bărbaţi
şi femei , bătrâni şi copii, din Slimnic ( Sibiu ).În urma cererii
autorităţilor sovietice din 6 ian.1945 , ca cetăţenii de
origine germană să fie arestaţi, au fost deportaţi
în 15 ian.1945 , în URSS
Sas din Simlinic .Arestat pe 20 mai 1950,
a murit pe 2 ian 1952, la Jilava
Din Şura Mică (
Sibiu ) .Deportată în URSS , pe 15 ian.1945.
Dirijor la Biserica
Neagră din Braşov.Arestat în 1959, la Cluj, anchetat de
Securitatea din Sibiu , condamnat la 7 ani temniţă grea ,
de Tribunalul din Braşov.A ispăşit pedeapsa la
Jilava,Ostrov,Periprava şi Oradea.După eliberare,a părăsit
România şi , timp de 19 ani , a dirijat Orchestra Filamornică din
Viena.
Scriitor sas *de limbă
germană , n.în 1923 , la Braşov .Condamnat pentru activitate
anticomunistă , în 1957.După executarea pedepsei, a avut domiciliu
obligator în Bărăgan .
( cf.Ioniţoiu , Dicţionare
)
---------------------------
* LD: În apr.'09,la TVR-Cultural, văd un fragment dintr-un reportaj
-dialog cu el, şi aflu câte ceva despre viaţa şi opera sa . În
oct.'09, la TVR -1, Lucia Hossu Longin completează
informaţia privind procesul scriitorilor de l.germană, din oct.'59( Reconstituiri
)
Are acum 83 de ani şi scrie cu o
plăcere constantă ; eseist ( acum nu mai citeşte ziare
şi nu priveşte la TV , pentru că omenirea n-a învăţat
şi n-a înţeles nimic ; Occidentalii au cu totul alte percepţii despre război
şi comunismul răsăritean )
Era la a III-a arestare, în '59, fiind
condamnat la 15 ani închisoare , făcând doar 5 .
A ispăşit pedeapsa la Gherla
şi în Bălţile
Brăilei. După eliberare, a fost hamal, apoi violoncelist la Opera din
Braşov şi a scris 80 de Memorii să fie lăsat să
părăsească ţara. La intervenţia lui Vili Brandt,în
1968, a fost lăsat să plece ( securiştii aducându-i
paşaportul şi a fost condus pe aeroportul Băneasa ).La 48 de
ani, a fost primit la Frankfurt pe Main, de Crucea Roşie şi
s-a stabilit la Munchen.S-a reîntors în ţară, după
revoluţia din dec.'89.
I s-a confiscat romanul Omul
fără patrie, pe care nu l-a mai văzut ( a încercat
după '90 să-l recupereze , dar ministrul Culturii, Pleşu , i-ar fi spus că Securitatea l-ar fi ars.
)
A scris peste 20 de cărţi ( Principele
şi bardul , Când vin
vulturii ş.a. )
Dansul în lanţuri - primul roman în
l.germană despre comunismul din România . :
Sas din Târnăveni .Condamnat în
1949, a murit în închisoare.
Familie de saşi din
Slimnic ( Sibiu ).Arestaţi şi deportaţi, pe 15 ian.1945,
în URSS.
Martin a murit în
Siberia.Soţia şi copiii s-au reîntors.
Familie de saşi din
Slimnic( Sibiu ).Pe 15 ian.'45,arestaţi şi deportaţi în URSS
Scriitor de l. germană
.În 1957, a fost condamnat la 25 ani de muncă silnică, pentru
o nuvelă nepublicată .
Din Cisnădie ( Sibiu ).Arestată la
vârsta de 53 de ani , omorâtă în timpul anchetei la Securitatea din
Sibuiu .
Profesor, n.în 1880, la Mediaş , cu
studii universitare de Filologie şi Teologie în Germania.
Din 1904,profesor în Sibiu,editor al
revistei "Deutsche Politische Hefte" (1920-'28 ).
Deputat în parlamentul de
la Budapesta ( din 1910 );iniţiator al Adunării Naţionale
a saşilor din Mediaş ,care a aderat la Hotărârea românilor de
la Alba Iulia ( 1 dec.1918 ) ;
deputat în Parlamentul
României Mari ( din 1919 );preşed.al Partidului German
din România (1920-'35 ); Subsecretar de Stat ptr.Minorităţi
în guvernul Iorga (1931-1932 );inspector general al Ministerului de
Interne (1934-'44 ).
Arestat în 1953, a murit în timpul
anchetei ,la Sibiu.
N.în 1911, în Germania ,stabilit la Anina (
Caraş Severin ).Ridicat de NKVD la 15 ianuarie 1945, deportat în
URSS.Mort în 1946, în Donbas, în
minele de cărbuni .
Ţărani din Slimnic şi
Şura Mică ( Sibiu ) "Ridicaţi" la 15 ian.1945 de NKVD,
deportaţi în URSS, ( Donbass), la muncă silnică.Decimaţi ,
s-au mai întors doar doi, grav bolnavi .
Din com.Sântana -Arad.Ridicată de
NKVD în 1945.Deportată în Siberia , în Donbass .
Din Arad.Arestat de NKVD.Deportat
în URSS la 15 ian.'45.
Inginer în Timişoara .În 1945, arestat
de NKVD şi deportat în URSS .La repatriere, a fost dus direct în
închisoarea din Aiud şi pus să lucreze în fabrică ,
deşi era într-o stare de slăbiciune impresionantă .
N.în 1912, la Sibiu .Arestat ca fost
membru al Grupului Etnic German , înrolat în Wafen SS .
Condamnat. Împuşcat în timpul unei tentative de evadare , la 18
nov.1950 .
Din com.Sântana-Arad.Ridicată de
NKVD , dusă la muncă silnică în URSS (bazinul carbonifer
Donbass ), în 1945.
Din com.Sântana-Arad.Ridicată de
NKVD , în 1945, dusă la muncă silnică în URSS (bazinul
carbonifer Donbass ).
Din com.Slimnic -Sibiu .Ridicaţi de
NKVD la 15 ian ,respectiv 15 sept.1945 .Deportaţi la muncă
silnică în bazinul carbonifer Donbass .Au murit din cauza
condiţiilor de exterminare .
Familie din
com.Comloşu Mic -Timiş,dusă cu domiciliu obligatoriu
în Bărăgan ,la 18 iunie 1951.
Familie din
Mănărade (sat aparţinător Blajului )-Alba.Ridicat de NKVD la 15
ian.1945 . Deportaţi în minele din Donbass -URSS .
Saşi din
jud.Timişoara - com.Lenauheim, Lovrin , Rudna (Giulvăz ) ,Sânmartin ( Macea
)- deportaţi cu domiciliu
obligatoriu în Bărăgan , în 1951.
Din com Mănărade -Alba. Ridicaţi de NKVD la 15 ian.1945,
deportaţi în URSS ( bazinul
carbonifer Donbass )
Din com. Slimnic -Sibiu .
Ridicaţi de NKVD la 15 ian.1945,
deportaţi în URSS ( bazinul
carbonifer Donbass )
Din com. Slimnic ( Sibiu ).Arestate de
NKVD , deportate pe 15 ian.1945, la muncă silnică în URSS (
minele din Donbass ).
Născut în Polonia, stabilit în
Constanţa .I s-a fixat domiciliu obligatoriu pentru 4 ani şi 2
luni .
Înrolat în armata
germană, s-a retras din România odată cu aceasta, căzând prizonier
în zona anglo -americană .După eliberare, s-a înrolat în Legiunea
Străină din Franţa , la o unitate din Algeria.Prizonier
în războiul din Vietnam , a fost trimis în China-URSS-România . Arestat
la Ungheni , în 1957, condamnat la 15 ani muncă silnică pentru
"trădare de patrie" , a fost închis la Jilava şi
Piteşti .
Familie de saşi din com.Slimnic -Sibiu
.Arestaţi de sovietici, deportaţi în 15 ian.1945 , în URSS (
bazinul carbonifer Donbass ).
Din satul Gottlob , com.Lovrin -Timiş.Strămutat
pe 18 iunie 1951 ,cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Din Slimnic-Sibiu .Arestaţi de NKVD
pe 15 ian.1945 ; deportaţi în Donbass ( URSS ) . Au murit în
timpul detenţiei .
Familii de saşi din Slimnic -Sibiu .Arestaţi
de NKVD pe 15 ian.1945, deportaţi la minele din Donbass ( URSS )
Învăţător în Jimbolia
-Timiş.În 1985, condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare de
Tribunalul Timişoara , pentru că , în febr.1985, a făcut
cerere de plecare în RFG. Soţia a fost condamnată la 8 luni
închisoare.
Familii diferite, purtând acelaşi nume ,din Şura Mică -Sibiu .Ridicaţi
de NKVD şi deportaţi pe 15 ian.1945, în URSS ( Donbass ) .Unii au
murit în deportare.
-Gunesch ,Anna / Gunesch
,Katherina /
Soţii ( văduve sau cu soţii dispăruţi
) din Mănărade-Alba .Ridicate pe 15 ian.1945 de NKVD,
deportate la muncă silnică în bazinul carbonifer Donbass ( URSS )
Familii diferite, purtând acest nume, din
Slimnic-Sibiu .Ridicate de NKVD pe 15 ian.1945 , deportate la
muncă silnică în bazinul carbonifer Donbass .
Familii diferite , purtând acest nume, din
Slimnic-Sibiu .Ridicate de NKVD pe 18 ian.1945 , deportate la
muncă silnică în bazinul carbonifer Donbass.
Scriitor de limba
germană.Arestat în 1958, condamnat, pentru conţinutul unor
sonete pe care nu le publicase.
Din com.Lovrin -Timiş.Ridicaţi
de NKVD la începutul anului 1945( probabil în acel fatididic 18 ianuarie ),
împreună cu alţi 328 de consăteni ( Cf. rev. Memoria ,
nr.3-4 / 2002 ), deportaţi în lagărele din URSS ( probabil la
minele din Donbass ).
Din com.Lovrin -Timiş.Din grupul
celor 328 de etnici germani ridicaţi de NKVD în ian.'45,
deportaţi în URSS .
Familii de etnici germani din satul Tomnatic
,com.Lovrin -Timiş.Strămutaţi pe 18 iunie 1951 , cu domiciliu
obligatoriu în satul
Mărculeşti , com.Cosâmbeşti -Ialomiţa .
Familii de etnici germani din com.Beba Veche
şi Biled-Timiş. Strămutaţi pe 18 iunie 1951 , cu domiciliu
obligatoriu în Bărăgan .
Din Lovrin -Timiş . Din grupul celor
328 de etnici germani ridicaţi de NKVD în ian.'45,
deportaţi în URSS .
Din Şura Mică-Sibiu .Ridicate
de NKVD pe 15 ian.1945,deportate la
muncă silnică în bazinul carbonifer Donbass .
Din com.Sântana -Arad.Ridicate la 15
ian.1945 de NKVD, deportate în Donbass. S-au întors după 5 ani .
Etnici germani din com.Lovrin (
din cei 328 consăteni ), ridicaţi de NKVD în ian.1945, deportaţi
la muncă silnică în URSS ( la Donbass ).
N.în 1936, în Gura Humorului -Suceava.Arestat
la 6 dec.1956.Condamnat la 6 ani închisoare de Tribunalul Militar-Iaşi,
pentru "uneltire contra ordinii publice " . Închis în
penitenciarele Suceava, Jilava, Gherla şi lagărul Periprava ( 1960 ).
Eliberat pe 4 dec.1962, cu primele graţieri. A reuşit să
plece în RFG .
N.în 1904, în Polonia ,satabilit în
com.Lespezi-Iaşi.Cofetar.Arestat la 5 martie 1952,pentru "manifestare
duşmănoasă la adresa reformei monetare " ( din 28
ian.1952 ) . Trimis la muncă silnică în lagărul de la
Bicaz, a murit pe 7 apr.1953,din cauza condiţiilor de
exterminare la care a fost supus.
Etnici germani din com.Lovrin (
din cei 328 consăteni ), ridicaţi de NKVD în ian.1945, deportaţi
la muncă silnică în URSS ( în Donbass ).
Din Băile Herculane-Caraş Severin
.Arestat în 1949 , condamnat la 6 ani închisoare.
Din Peciu Nou-Timiş, n.în 1889.Arestat
la 10 ian.1952 .Condamnat la 20 ani muncă silnică. A
murit în 1953, în timpul detenţiei, la penitenciarul Timişoara.
Din Sighişoara -Mureş.Arestată
în 1952, a murit în timpul
detenţiei în penitenciarul din Sighişoara .
Etnici germani din
com.Lovrin -Timişoara ,din cei 328 de deportaţi, în ian.1945 ,la muncă silnică în
URSS .Morţi în deportare.
-Hunzinger ,Hans / Marianne
/
Etnici germani din com.Lovrin
-Timişoara,strămutaţi cu domiciliu obligatoriu în 1951, în satul Schei , com.Stăncuţa
-Brăila , alături de alţi 272 de consăteni .
Etnici germani din Lovrin-Timiş, strămutaţi
în 1951,cu alţi 270 consăteni, în
com.Borduşani-Ialomiţa .
Etnici germani din Lovrin-Timiş, strămutaţi
în 1951 în satul Zagna,
com.Vlădeni -Brăila. Soţia a murit în timpul deportării.
Din Lovrin -Timiş.Ridicată de NKVD
, în lotul de 328 de consăteni , deportată la Donbass .
Paraşutist voluntar în război,
n.în 1927, la Rădăuţi -Suceava .În ian.1945, comandantul
unităţii a primit
dispoziţie să-i aresteze pe militarii de origine
germană în subordine , pentru a fi deportaţi în URSS .(la
Rădăuţi, mama sa se ascunsese şi ea pentru a nu fi
deportată ) . A reuşit să fugă de sub escortă,
mutându-se din loc în loc.În august 1945, la anunţarea amnistiei pentru
dezertori , s-a prezentat la o unitate de aviaţie .După
lăsarea la vatră, s-a stabilit în Brăila ( la o soră ),
terminându-şi liceul.
Împreună cu mai mulţi colegi, a
confecţionat manifeste anticomuniste .Arestat la 13 iulie 1948; torturat
în timpul anchetei la Securitatea din Galaţi ; condamnat la
închisoare ( sentinţa nr.70 / 1949 ) de Tribunalul Militar Galaţi
."Trecut" prin penitenciarele din Brăila,
Galaţi, Aiud, lagărul Poarta Albă ,Jilava şi Galaţi.Eliberat
pe 9 iulie 1963 ( cu primele graţieri ). Căsătorit după
eliberare , a reuşit să părăsească România
,stabilindu-se în Germania.
Din com.Sântana-Arad.Ridicată de
NKVD la 15 ianuarie 1945 , dusă la muncă silnică în URSS (
bazinul carbonifer Donbass )
Din co.Lovrin -Timiş.Ridicaţi
de NKVD , duşi la muncă silnică în URSS ( Donbass )
Din com.Lovrin-Timişoara .Strămutaţi
cu domiciliu obligatoriu în
Lăteşti , com.Borduşani-Ialomiţa
Din Lovrin -Timiş.Strămutată
1951, împreună cu alţi 274 consăteni , cu domiciliu
obligatoriu în Bărăgan .A murit la 18 aug.1952 .
Din Lovrin -Timiş. Ridicaţi de
NKVD în 1945 , împreună cu
alţi 328 de consăteni , duşi la muncă silnică
în lagăre din URSS ( Ceasov Iar II ,Stalino.Ucraina ş.a ).
Din Lovrin -Timiş . Ridicat de NKVD
în 1945 , împreună cu
alţi 328 de consăteni , dus la muncă silnică în
lagăr din URSS .A murit în deportare , în 1946, în lagărul Ceasov Iar II.
Din com.Slimnic -Sibiu .Ridicaţi de
NKVD pe 15 ian.1945 şi deportaţi la muncă silnică în
URSS ( bazinul carbonifer Donbass ).
Din com.Mănărade -Alba.Ridicaţi
pe 15 ian.1945 de NKVD ,deportaţi la muncă silnică în bazinul
carbonifer Donbass. Din cei trei, a supravieţuit doar Katharina.
Conf.univ.la catedra de Electronică
a Politehnicii din Timişoara.Ridicat pe 15 ian.1945 de NKVD
, împreună cu membrii familiei ;deportat la muncă silnică în
URSS ( Donbass ). Repatriat după 7 ani.
Din Bucureşti.Ridicat de NKVD pe 22
ian.1945.Duşi la muncă silnică la minele de
cărbuni, în URSS.
Din Lovrin-Timiş.Strămutaţi
în 1951 cu domiciliu obligatoriu în satul Lăteşti,
com.Borduşani-Ialomiţa.
Din Lovrin şi Lenauheim -Timiş ; din Slimnic-Sibiu .Ridicaţi
pe 15 ian.1945 de NKVD ,deportaţi la muncă silnică în bazinul
carbonifer Donbass.
Croitor în Pojorâta -Suceava , rănit în
război. La sfârşitul războiului, a plecat cu trupele germane în
retragere. În 1955, dând crezare promisiunilor statului român pentru
repatriaţi ,a revenit în România. Şi-a găsit gospodăria
ocupată de sediul CAP. Deranjată de cererile sale la
autorităţi. Securitatea l-a arestat în 1958, sub acuzaţia de
spionaj.
Din cei 328 de locuitori din
Lovrin-Timiş ,deportaţi de NKVD în 1945 la muncă silnică
,în Donbass.
Din Saschiz -Mureş.Ridicat de NKVD
,împreună cu un grup de saşi ; deportaţi la muncă
silnică în URSS (Donbass )
Funcţionar la Biserica Neagră din
Braşov.Arestat în 1949; torturat în anchetă la
Securitatea din Braşov.Condamnat la închisoare (1950 ) ,
detenţia la Gherla.
Din cei 328 de locuitori din
Lovrin-Timiş ,deportaţi de NKVD în 1945 la muncă
silnică ,în Donbass.
Din Lovrin Timiş.Domiciliu
obligtoriu în satul Rubla, com.Traian-.Brăila, din 1951.
Şvab din Banat.În 1944, a plecat din
ţară cu armata germană în retragere. S-a angajat în Legiunea
Străină Franceză ,luptând în Vietnam . Căzând
prizonier , a fost dus în lagărele din China , apoi în Siberia. Repatriat
în 1956,a fost condamnat la închisoare pentru "înaltă
trădare", şi încarcerat la Jilava şi Piteşti
.După eliberare, i s-a dat voie să plece în RFG.
Din Lovrin-Timiş.Domiciliu
obligatoriu în satul Zagna ,
com.Vlădeni -Brăila , din 1951.
Din Lovrin-Timişoara.Din cei 328
consăteni ridicaţi de NKVD , duşi la muncă
silnică în URSS . Johan a murit în timpul deportării ,pe 25 mai 1946,
în lagărul Stalino. Peter a murit la 9 apr.1946 ,în lagărul
Varagova -Krivoi Rog -Ucraina.
Funcţionar la "Grupul Etnic
German" ,născut în Cehoslovacia ( Brno ) în 1893,stabilit în
com.Bruiu-Sibiu.Arestat în 1951; condamnat la închisoare
administrativă . A murit în detenţie, la 10 dec.1952, în
lagărul de muncă forţată de
la Capu Midia.
[Presupusă etnie germană ; nu
cunoaştem locul şi data naşterii ]
Arestat la 5 mai 1947, închis
în penitenciarul Piteşti,personaj providenţial în timpul unei revolte a
deţinuţilor din Piteşti (cu o forţă fizică
deosebită, a reuşit să îndoaie barele de fier de la celule,
îngăduind deţinuţilor să-şi unească forţele
;gardienii au fugit,iar directorul
,Alexandru Dumitrescu,a cerut intervenţia Regimentului 2 Motorizat
).A fost transferat , ca pedeapsă ; la Aiud.
Din Oraviţa-Caraş Severin.Arestaţi
în 1988;condamnaţi la închisoare de Tribunalul Militar-Timişoara,
pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei .
Din satul Birda , com
Gătaia-Timiş.Strămutaţi ,pe 18 iunie 1951,cu domiciliu
obligatoriu pe 4 ani şi 1 lună, în Bărăgan.
Din Lovrin-Timiş.Printre cei 328 de
etnici germani ridicaţi de NKVD , în 1951,duşi la muncă
silnică în URSS ( Donbass ş.a. )
Din Lovrin-Timiş.Strămutaţi
în 1951 cu domiciliu obligatoriu în satul Zagna,
com.Vlădeni-Brăila .
Din com.Şura Mică -Sibiu .Ridicată
de NKVD pe 15 ian.1945 , deportată la muncă silnică în URSS
( bazinul carbonifer -Donbass ) .A murit în timpul detenţiei .
Din Lovrin-Timiş.Strămutaţi
cu domiciliu obligatoriu , în 1951,
în satul Lăteşti, com.Borduşani ( Ialomiţa ), în
timp ce alţi 328 consăteni fuseseră deportaţi în URSS .
Din Slimnic -Sibiu .Ridicaţi de NKVD
pe 15 ian.1945, duşi în URSS , la muncă silnică.
Elev , n.în 1940, în
satul Răuţi ,com.Uivar-Timiş.Arestat şi executat la
Jilava pe 5 dec.1948.
Din Lovrin ( Timişoara
).Strămutaţi cu domiciliu obligatoriu, în 1951, în satul Lăteşti ,
com.Borduşani ( Ialomiţa ) .
.Femei al căror soţi fie că
plecaseră cu trupele germane , fie că fuseseră căzuţi
prizonieri la ruşi ]
Din Slimnic-Sibiu.Ridicate pe 15 ian.'45
de NKVD, duse la muncă silnică silnică în URSS .
Preot luteran ,din com.Ruja (
Sibiu ) , adversar cunoscut al Grupului etnic german (pro-hitlerist ) .
Împuşcat mortal de un ofiţer
sovietic , pe 29 iul.1945, pentru a-i putea jefui casa..
Din Slimnic şi Şura Mare ( Sibiu ).Ridicaţi de NKVD pe 15
ianuarie 1951 , duşi la muncă silnică în lagărele din
Siberia.
Din Slimnic ( Sibiu ). Ridicaţi de
NKVD pe 15 ianuarie 1951 , duşi la muncă silnică în
lagărele din Siberia.
Majores ,Adalbert /Majores,Heinrich /Malinak ,Anna /
Din comunele Satchinez , Sânnicolaul Mare,
Beşenova Veche, Darova, Lugoj , Lovrin - jud. Timiş Ridicaţi de NKVD pe 15 ian.'45 ;duşi la muncă silnică în URSS ( bazinul
carbonifer Donbass )
Morţi în deportare (lagărul
Stalino ) sau pe drumul de întoarcere acasă (1948 )
Din com.Şemlac-Arad
Ridicaţi de NKVD pe 15 ian.'45 ;duşi la muncă silnică în URSS ( bazinul
carbonifer Donbass )
Morţi în deportare (lagărul
Stalino ) sau pe drumul de întoarcere acasă (1948 )
Din Lovrin -Timiş şi
Anina-Caraş Severin
Ridicaţi de NKVD pe 15 ian.'45 ;duşi la muncă silnică în URSS (
bazinul carbonifer Donbass )
Morţi în deportare (lagărul
Stalino ) sau pe drumul de întoarcere acasă (1948 ).
Din satul Iecea Mare ,com Cărpiniş
şi Biled-Timiş .Ridicaţi pe 15 ian.1945 de NKVD ;
deportaţi în URSS ( bazinul Donbass ) ; morţi în deportare .
Din Biled -Timiş .Strămutaţi
pe 18 iunie 1951 cu domiciliu obligatoriu în
com.Frumuşiţa-Galaţi şi
în satul Roseţi -Ialomiţa ; morţi în timpul
deportării .
Din Timiş - Lenauheim, Teremia Mare ,
Cărpiniş .Ridicaţi de NKVD pe 15 ian.1945 ; duşi la muncă silnică în
URSS ( bazinul carbonifer Donbass ) .Decedaţi în deportare .
Din Jimbolia ,Variaş, Uivar
,Periam,Bencecu-Pişchia ( Timiş ).Ridicaţi de NKVD pe 15
ian.1945 ; deportaţi la muncă silnică în URSS (
bazinul carbonifer Donbass ).
Mulţi din ei au murit în deportare.
Din Uivar, Gaiu Mic-Moraviţa , Jimbolia,Saravale
-Sâmpetru Mare (Timiş ).În general,
oameni bătrâni sau femei .Strămutaţi pe 18 iun.1951 ,cu
domiciliu obligator , în Bărăgan .
Din Biled ,Bulgăruş-Lenauhem ( Timiş
) şi Reşiţa
(Caraş Severin ).Ridicaţi de NKVD pe 15 ian.'45 ; duşi la
muncă silnică în URSS ( Brest Litowsk , Donbass,ş.a ) Au
murit în deportare.
Din satul Horia , com Vladimirescu ( Arad )
, Lovrin ( Timiş). Ridicaţi de NKVD pe 15 ian.'45 ; duşi
la muncă silnică în URSS ( Krivoirog , Donbass ) Au murit
în deportare.
Din Teremia Mică ,com.Teremia Mare ( Timiş )
/Nicolaus - împuşcat de partizanii
sârbi , în oct.'44 , în timp ce încerca să fugă din calea
trupelor sovietice.
/Anton- strămutat pe 11 iun.1951
în com Jegălia -Călăraşi,a murit după câteva zile.
/Leontine / Nicolaus - ridicaţi de
NKVD pe 15 ian.'45, duşi la muncă silnică , murind în
lagărele Voroşilov ( Ucraina ) sau Siberia (Donbass )
Din Buziaş, Pişcheş
,Variaş ,Satchinez ( Timiş ) şi Saschiz ( Mureş ).Deportaţi
de sovietici pe 15 ian.1951 în Donbass .În majoritate, morţi în
deportare.
Zeci de cetăţeni
români de etnie germană ( saşi, şvabi ) din judeţele Timiş şi
Arad - din satul Dolaţ com Danloc ,din Darova , din Bencecu de Sus com Pişchia
, din satul Obad com.Ciacova , din satul Birda com. Gătaia, din satul
Carani com.Sânandrei, din Jamu Mare, Lovrin, Satchinez ,din satul Ianova
com.Remetea Mare , din sat Rovinţa Mică com.Denta ,din satul
Glogovăţ com.Vladimirescu ,din Zăbrani , Sântana ş.a.
ş.a - deportaţi de NKVD pe 15 ian.1945,în lagărele din
URSS ( în majoritate , în bazinul carbonifer Donbass ; alţii ,la Dniepropetrovs şi Ceasoviar-Ucraina )
Şvab,proprietarul unei fabrici de
ambalaje din Timişoara .Arestat în 1949, de Securitate , pentru
că şi-a ajutat fiul să fugă în Germania. În 1955, "descoperit"
că fusese ridicat de NKVD şi deportat în URSS în 1945 (de unde
familia l-a răscumpărat cu mită dată unui ofiţer
sovietic ) a fost rearestat şi condamnat la 5 ani închisoare,
pentru "tentativă de trecere a frontierei şi deţinere de
valută"]
Din
com.Măureni (Caraş Severin ) , din Moraviţa şi
Şag ( Timiş ).Ridicaţi de NKVD pe 15 ian.1945 , morţi
în lagărele din URSS ( Kadievka- Donbass , Irmino, Dnepropetrovsk
)
Saşi
şi şvabi cu aceste nume, din cei 328 consăteni,bărbaţi
şi femei, fără copii, ridicaţi de NKVD pe 15
ian.1945, duşi în lagărele din URSS (Donbass, Stalino,
Krasnodon-Ucraina ).
În cea mai mare parte, morţi în
deportare (foarte puţini întorşi ).
Din satul Carani , com.Sânandrei ;din satul
Iecea Mare ,com Cărpiniş ; din satul Hodoni, com Satchinez ; din
satul Comlăuş , com.Sântana ;din Sacalâz , din Şiria ,din
Gottlob-Lovrin , din Niţchidorf, din Biled, din Deta , din Banloc , din
Jimbolia (Timişoara ). Din com.Macea, din satul Comlăuş -Sântana
,din Glagovăţ -Vladimirescu ,din Lipova , din Zăbrani (Arad )
Câţiva
bătrâni,bărbaţi şi femei, pentru ca satele să
fie "golite"de şvabi sau saşi, au fost strămutaţi
pe Bărăgan , cu domiciliu forţat, pe 18 iunie 1951.
Din Măureni ( Caraş Severin ) .Ridicaţi
de NKVD pe 15 ian.1945 ; duşi la muncă silnică în
lagăre din URSS ; morţi în lagărele de la Kadyevka .
Din Măureni ( Caraş Severin )
şi Lenauheim ( Timiş ) .Împuşcaţi în oct.'44, pe
teritoriul Iugoslav,când încercau să fugă din calea sovieticilor,
în Occident .
Din com.Cărpiniş şi Jamu Mare
( Timiş ) .Omorâţi de partizanii sârbi , în toamna 1944, în
timp ce încercau să fugă în Occident, din calea trupelor sovietice.
Din Braşov.Arestat în 1946,
acuzat de ajutorarea soldaţilor nemţi ascunşi,după '44, în
Piatra Craiului ; preluat de sovietici, deportat în lagărele
din Siberia ;graţiat în 1955.
Revenit la Braşov, arestat în
sept.1959 ;condamnat la 15 ani închisoare de Tribunalul
Militar-Braşov ;închis la Aiud ; eliberat în 1964 , cu Decretul
411-graţieri.
Din Săcălaz, Lovrin şi Darova ( Timiş ) .Ridicaţi
de NKVD pe 15 ian.1945 ; deportaţi în URSS ( Donbass ).Dintre ei, doar
Peter s-a întors acasă .Ceilalţi au murit în deportare.
Din Remetea Mare , Biled , Săcălaz
(Timiş ); din Caransebeş ( Caraş Severin ) ; Ridicaţi de
NKVD pe 15 ian.1945 ;deportaţi în lagărele din Siberia (
în Donbass ,
-Mulcz : Elisabeta / Helmuth Iosif / Iacob /
Margareta Elis /
Din Periam , Sânnicolaul Mare, Beba Veche ,
Biled, Lenauheim(Timiş ) ş.a.
Strămutaţi pe 18
iun.1951 ,cu domiciliu obligatoriu , în Bărăgan ; în Valea Viilor
şi în Răchitoasa-Giurgeni (
Ialomiţa ).
Din Biled (Timiş ) .Ridicat pe 15
ian.'45 de NKVD ; deportat în Donbass ;"Eliberat" în 1948, a murit într-un lagăr din
Budapesta.
Din Biled ( Timiş ). Ridicat pe 15
ian.'45 de NKVD ; deportat în URSS ; a murit în lagărul
Jenakievo , pe 18 dec.1956
Din Arad.Ridicată de NKVD pe 15
ian.1945; deportată în Donbass ; eliberată în 1947 ; trimisă
în Germania de Est (cu un transport
de repatriaţi ); stabilită în Germania de vest ( rude ) .
În1949, s-a întors clandestin în România
să-şi revadă părinţii .
Prinsă de
autorităţile maghiare , a fost închisă la Tolonczhaz ;
Predată autorităţilor
române ( 3 nov.'49 ) , a ajuns în penitenciarul din Oradea.
Din Ciacova, Ghizela şi Lenauhem, ( Timiş ) Ridicaţi de
NKVD pe 15 ian.1945, deportaţi în Donbass .Au murit în timpul
deportării sau în lagărele din URSS ( Donbass Stalino,
Dniepropetrovsk - Ucraina )
-Muth :[Wirss] Mariana /Kaspar-copil // -Mu"hlbach :
Ana /Katharina / Margareta /
Bărbaţi şi femei mai în
vârstă, inapţi de muncă , rămaşi după
deportările din'45. Din Lovrin , din Lenauheim , din Biled , din Cenei,
din Uivar, Bulgăruş-com Lenauheim
( Timiş ) .
Strămutaţi pe 18 iun.1951,cu domiciliu
obligatoriu de 4 ani , în satul Urleasca ,com.Traian şi
Vădeni ( Brăila ) ; în satul Răchitoasa ,com Giurgeni
şi Valea Viilor ( Ialomiţa ) ; în satul Olaru ,
com.Roseţi ( Ialomiţa ); în Rubla (Buzău ).Unii au
murit în deportare.Câţiva s-au întors.
În majoritate, tineri şi
bărbaţi în putere, din Lenauheim ,Lovrin, Jamu Mare , (Timiş
). Împuşcaţi de grănicerii (sau partizanii )
sârbi , în oct.'44, în timp ce încercau să fugă din calea
trupelor sovietice.
Franz ( 1,2,3 ) ,Hans
( 1, 2 ) /Iohann (1,2,3,4) / Jakob (1,2,3 ) Josef ( 1,2,3,4,5
), Katharina /
Koloman / Magdalena /
Marghareta (1,2 ,3 ) / Maria ( 1,2,3, ) ) Matei / Marhias ( 1,2, 3 ,4 )
/, Michael ( 1,2,3 ) / Nikolaus ( 1,2,3, ) /Terezia / Wilhelm
( 1,2, 3 )/
Peste 50 de persoane cu acest nume (
foarte răspândit printre saşi ) , bărbaţi şi femei
apţi de muncă din jud.Arad - din Şemlac ,Sântana
,Zădărlac com. Felnac , Glogovăţ com.Vladimirescu ,
Secusigiu, Felnic, Lipova Păuliş şi jud.Timiş -
Variaş ,satul Carani şi Covaci -com Sânandrei , satul
Gottlob-com.Lovrin ,satul Iohanisfeld -comuna Uivar ,satul Călacea com
Orţişoara , satul Bărăteaz com.Satchinez ,din satul
Bulgăruş com.Lenauheim, din
Beşenova Nouă com Becigerecu Mic ,Jimbolia,Ciacova ,Bethausen,
Maşloc, Ştiuca, Jamu Mare, Biled, Niţchidorf ,Cenei,Darova,
Tormac ,Teremia Mare.
Ridicaţi de NKVD între
1-15 ian.1945, deportaţi în lagărele din URSS ,în majoritate, în
bazinul carbonifer Donbass ; alţii ,în lagărele din Stalino şi
Ceasoviar (Ucraina) Rostov, Makeeva, Rudnik , Krivoirog, Irkutsk,
Voroşilov.
Puţini din ei s-au
întors .Printre ei, Mu"ller Koloman ( absolvent al Şcolii de
Belle Arte din Bucureşti; deportat în minele de cărbune din
Makeevka ; eliberat şi revenit în ţară în dec.'49, a
părăsit-o în 1987, stabilindu-se în Germania )
În ce mai mare parte, oamenii
aceştia au murit fie în timpul transportului, fie în lagărele de
muncă forţată, adevărate lagăre de exterminare .
N.în 1953, în com. Niţchidorf (
Timişoara )
[TVR-1,9 oct.'09 , la
emisiunea de la miezul nopţii , a
Marinei Constantinescu ]
Facultatea de Filologie - Timişoara ;
după terminarea facultăţii, repartizată într-un sat din
Moldova, nu s-a prezentat ; a lucrat la Fabrica de sârmă , apoi la
"Tehno-metal" (
traducător cărţi tehnice ) ,şomer şi traducător (
în birou cu alte două traducătoare - securiste ).
Acolo , un securist a "prelucrat-o"
să "colaboreze" .Apoi a fost mereu
hărţuită ( a venit un nou director, şi iar au prelucrat-o
). Ea nu scrisese nici o carte !
1987- emigrată în Germania ....
A scris peste 20 de cărţi .....
A 12-a femeie cu premiul " Nobel"
pentru literatură...
N.în 1903, în satul Grabaţ, com.
Lenauhem -Timiş.Ridicaţi de NKVD pe 15 ian.1951 ;
deportaţi la muncă silnică în lagărele de la
Dnjerprodserschinsk .Mort în deportare .
Din com.Sântana -Arad.Ridicată de
NKVD pe 15 ian.'51; dusă la muncă forţată în URSS.
N.în 1901, în Livezile -Timiş.Ridicat
de NKVD pe 15 ian.45 ; deportat la muncă silnică în URSS.A
murit în timpul deportării .
Surori din Slimnic-Sibiu.Ridicate de NKVD
pe 15 ian.1945 ; deportate în URSS
Tată şi fiu din Slimnic-Sibiu.Ridicaţi
de NKVD pe 15 ian.1945 ; deportaţi în URSS
Din com.Lovrin-Timiş. Ridica de
NKVD pe 15 ian.1945;deportat la
muncă silnică în URSS
A murit în lagărul Ceasov-Iar
II, pe 21 iul.1945.
Din satul Grabaţ , com.Lenauheim
-Timiş Ridicaţi pe 15
ian.1945 de NKVD ;duşi la muncă
silnică în bazinul carbonifer Donbass .Repatriaţi , a fost dus cu
domiciliu obligatoriu în satul Măzăreni , com.Traian( Brăila ) A
murit în deportare.
Zeci de persoane din satul Grabaţ ,
com.Lenauheim -Timiş .Rămaşi după deportările în URSS
(bătrâni sau inapţi de muncă ) .Strămutaţi pe 18
iun.1951,cu soţii şi copii,pentru 4 ani , în satul
Măzăreni, com.Traian ( Brăila ) şi în satul Salcâmi
,com.Perişoru ( Călăraşi ).
Unii nu s-au mai întors, murind în
deportare.
Din satul Tomnatic , com.Lovrin-Timiş.Ridicat
de NKVD în 1945 ,dus la muncă silnică în URSS . A murit în
lagărele din Siberia.
Din satul Dolaţ , com.Banloc
-Timiş, n.în 1934. Ridicată de NKVD în 1945 ,dusă la
muncă silnică în URSS .A murit în lagărele din Siberia.
Din satul Dolaţ, com.Banloc-Timiş,
n.în 1903. Ridicat de NKVD în 1945 ,dus la muncă silnică în
URSS .A murit în lagărele din Siberia.
Din Becicherecul Mic-Timiş. Ridicat
de NKVD în 1945 ,dus la muncă silnică în URSS , în lagărele
din bazinul carbonifer Donbass. A
murit în deportare.
Din com.Sânnicolaul Mare-Timiş, n.în
1899. Ridicat de NKVD în 1945 ,dus la muncă silnică în URSS ,
în lagărele din bazinul carbonifer
Donbass. A murit în deportare.
[LD: Rămaşi
după deportările în URSS (bătrâni sau inapţi de
muncă ), au fost deportaţi de autorităţile comuniste
.]
Din satul Dolaţ , com
Banloc-Timiş, n.în 1882 . Strămutată cu domiciliu obligatoriu
,pe 18 iun.1951, în com Borduşani-Ialomiţa .A murit în 1954, în
deportare.
Din com.Tomnatic -Timiş, n.în 1938,
respectiv 1931. Strămutaţi cu domiciliu obligatoriu , pe 18
iun.1951,în Bărăgan.
Din satul
Stamora Germană, com.Moraviţa-Timiş, n.în 1906.Ridicat
de NKVD
în 1945 , dus la muncă silnică în URSS .A murit în
1946, în deportare.
Din Anina-Caraş Severin.Ridicat de
NKVD în 1945, deportat la muncă silnică în minele de cărbuni
din Donbass.
Din Stamora Germană ,
com.Moraviţa-Timiş, n.în 1901. Ridicat de NKVD
în 1945 , dus la muncă silnică în URSS
Din Stamora Germană ,
com.Moraviţa-Timiş.A reuşit să treacă graniţa
în Iugoslavia , unde a fost omorât de comuniştii sârbi, în
oct.1944.
Ţăran din satul Stamora
Germană , com.Moraviţa-Timiş. Arestat şi condamnat
la închisoare , a murit în timpul detenţiei .
Din Stamora Germană ,
com.Moraviţa-Timiş.Ridicată de NKVD în 1945, dusă la
muncă silnică în bazinul carbonifer Donbass.
N.în 1922, din Reşiţa-Caraş
Severin Ridicat de NKVD la 15 ian.1945; deportat la muncă
silnică în bazinul carbonifer Donbass .
N.în 1920, în jud.Caraş Severin.Ridicată
de NKVD pe 15 iunie 1945, deportată în bazinul carbonifer Donbass .A
murit pe 15 iunie 1945, în deportare .
Din satele
Iecea Mică ,com. Cărpiniş şi Becicherecul
Mic-Timiş .Ridicaţi de NKVD pe 15 iunie 1945, deportaţi
în bazinul carbonifer Donbass. Morţi în deportare .
Din satul Iecea Mică, com.
Cărpiniş-Timiş.Omorâţi de grănicerii sârbi ,
în oct.1944, când încercau să fugă din calea armatei sovietice
Din satul Gottlob , com.Lovrin şi
oraşul Jimbolia- Timiş.Ridicaţi în 1945 de NKVD, deportaţi în Donbass.
Din com.Lovrin-Timiş. Scăpaţi
de deportarea în URSS din 1945 , au fost strămutaţi pe 18 iunie
1951, cu domiciliu obligator , în Feteşti
N.în 1903, în com.Biled-Timiş. Deportat pe 15 ian. 1945 în URSS.
A murit pe 12 iun.1948 , în minele de
cărbuni din Donbass ( Jenakievo )
Din Iecea Mică -Timiş.Deportaţi pe 15 ian.1945, în URSS.
Au
murit pe 26 martie 1946,respectiv 10 febr.1948, în minele Donbass , din
cauza condiţiilor de exterminare .
Din Reşiţa.Deportat pe 15 ian.1945, în URSS.A murit în
detenţie, la minele Donbass.
Ţărani din Becicherecul Mic
-Timiş.Deportaţi pe 15 ian. 1945 de sovietici . Au murit în
Donbas ( Ucraina ) , din cauza
condiţiilor inumane a muncii forţate din mină.
N.în 1925 în Ghiroda -Timiş. Deportată
în 1945 la muncă forţată în Donbas . S-a întors pe 25
dec.1949.
N.în 1919 , în Timişoara .Deportată
de sovietici în 1945 , la muncă forţată în minele de
cărbuni din Donbass ( Ucraina ) A revenit în ţară ,după 10
luni .
Soră socială catolică , n.în
1911, la Arad. Arestată pe 13 iulie 1951 ; implicată în înscenarea
făcută de Securitate menită să compromită
Vaticanul ; condamnată la 2 ani închisoare , de Tribunalul
Militar-Bucureşti ; eliberată la 23 sept.1953.
N.în 1901, din com. Beşenova Nouă
-Timiş. Deporat de sovietici pe 15 ian.1945.
A murit pe 4 oct.1946, datorită
condiţiilor de exterminare din minele din Donbass(Ucraina ).
N.în 1901, în com. Bencecul de Sus .
Deporat de sovietici pe 15 ian.1945. A murit pe 20 mai 1945, în
lagărul 1028 de la Stalino ( Donbas )
N.în 1903, în Măureni-Timiş. Deportat
de NKVD ,pe 15 ian.1945 .
A murit în 1947 , în minele din
Iamor ( Donbas ) , din cauza condiţiilor de exterminare .
Din Gărâna -Caraş-Severin.Ridicaţi
de NKVD pe 15 ian.1945 ; deportaţi la muncă
forţată în Donbas Au murit în deportare ( 1947 ) din cauza
condiţiilor de exterminare .
Şvabi din com.Lovrin ,Tomnatic şi
Dolat - Timiş.Deportaţi de sovietici pe 15 ian. 1945, la
muncă forţată în Donbas (minele Irminov ) .Au murit în deportare ( 1947 ) din
cauza condiţiilor de exterminare .
Şvab n.în 1910, în com. Jamul Mare.-
Timiş.Ridicat deNKVD-ul sovietic pe 15 ian.1945 ;deportat .A
murit în lagărele din bazinul minier Donbas, în condiţii de
exterminare .
Şvab din com.Govojdia -Caraş
Severin.Ridicat de sovietici în ian.'45,
deportat la muncă forţată , a murit la minele de
cărbuni din bazinul Doneţului .
N.în 1923, la Sânnicolaul Mic .Deportată
de sovietici în 1945.A murit în Donbas , în acelaşi an.
N.în 1916, în Timişoara. Ridicată
de NKVD pe 17 ian.1945 ; deportată în bazinul carbonifer Donbas ( la
Zaporojie ) .A revenit în ţară după 4 ani ( pe 14 dec.1949 ) ,
tot la Timişoara.
Din Deta şi din Jimbolia.
Ridicaţi de sovietici în ian.'45,
deportaţi la muncă
forţată , au murit la
minele de cărbuni din Donbas .
Din Neundorf, lângă Lipova.Nu
fuseseră ridicaţi de sovietici , în 1945. Pe 18 ian.1951,
au fost strămutaţi cu
domiciliu obligatoriu , pentru 4 ani şi o lună , în Bărăgan ( la Grindu )
,respectiv la Bărbăteşti (Ialomiţa ).
N.în 1920, la Gătaia. Deportată
de NKVD la 31 ian.1945 .A revenit în ţară în 1955 .
N.în 1927, în Fratelia. Deportat în 1945
în URSS , supus unui regim dur de muncă forţată . Transferat
în Germania ( ? ) , a murit pe 2 oct.1946, în lagărul de la
Frankfurt pe Oder.
Din Glagovăţ-Timiş.Deportat
de sovietici pe 15 ian.1945 .A murit în minele din Donbas, în condiţii
de exterminare .
N.în 1920, în Zădârlac -Timiş. Deportată
în 1945 , a murit la Dniepropetrovsk .
Din com.Lovrin-Timiş. Deportat în
1945, în Donbass.
Şvabi
din Ortişoara -Timiş. Deportaţi pe 15 ian.1945 , în
Donbass .Au murit în deportare.
Din com.Voiteni -Timiş. Strămutat pe 18 iunie 1951,cu domiciliu obligatoriu
, în Bărăgan. A murit pe Bărăgan.
N.în 1923, la Einbethal .Deportată
în ian.1945, în URSS. A revenit în ţară, grav bolnavă, pe 13
dec.'49.
N.în 1922, la Urziceni . Deportată
de sovietici , pe 14 ian.'45 ,la muncă forţată . A
revenit în ţară pe 1 dec.'49, stabilindu-se la Timişoara .
N.în 1925, la Voislova .Deportat pe 17
ian.1945 în URSS . A revenit în ţară pe 5 febr. 1946.
Din Teremia Mică -Timiş, n.în 1902
.Deportat pe 15 ian.1945 ;a murit pe 19 febr.1947, la Krivoirog ( Donbas
)
Din com.Tisa Nouă -Timiş. Deportaţi
în 15 ian.1945 , la muncă forţată în minele din Donbas .
Bărbaţi cu vârsta între 20-45 ani, au murit din cauza condiţiilor
de exterminare.
N.în 1899 , n Masloc. ( Timiş ).Deportat în 1945
de sovietici, în URSS , unde a murit .