29. ALTE MINORITĂŢI : ALBANEZI , ARMENI, BULGARI, CEHI, GRECI, LIPOVENI, SLOVACI, TURCI , TĂTARI, UCRAINENI, TIGANI

[sinteză Livia Dandara]

 

¤Cronologie - Context - Legislaţie

1944

/ 23 august.'44:Ieşirea României din alianţa cu Axa

Întoarcerea armelor, războiul alături de coaliţia antihitleristă.

[[ ¤12 sept.'44, Moscova CONVENŢIA DE ARMISTIŢIU 

/ 25 oct.'44 : Lagărul de la Tg.Jiu

M.O.din 25 oct .'44 publică Decizia MAI (semnată de ministr.de Interne ,g-ral Aldea ):

<Având în vedere dispoziţiile art.2 ,14 şi 15 din Convenţia de Armistiţiu , închieată la 12 sept.1944, care impune Guvernului şi Înaltului Comandament român internarea cetăţenilor germani şi unguri ,desfiinţarea organizaţiilor prohitleriste de tip fascist şi judecarea persoanelor acuzate de crime de război ,Decidem :

Se înfiinţează în oraşul Tg.Jiu un lagăr de concentrare în care vor putea fi internate persoanele vizate în mod expres de art.2,14,şi 15 ale Convenţiei de Armistiţiu >

Iniţial, au fost încarceraţi cca 5000 bărbaţi şi femei , inclusiv copii.

- În ceea ce s-a numit <defascizare> ,mii de cetăţeni - români, maghiari, germani şi austrieci - au fost internaţi în lagărele de la Tg.Jiu, Caracal, Slobozia.

/ Oct.'44."Defascizarea " : primele deportări  în URSS 

-Au fost deportaţi 28 de intelectuali şi oameni de afaceri armeni , care au fost anchetaţi la Moscova şi deportaţi în Siberia .

Toate aceste operaţiuni au fost îndeplinite de Brigada Mobilă  (SMERŞ-ul românesc  ) condusă de Gheorghe Pintilie ( alias Pantiuşa  Bondarenko )  şi Alexandru Nicolski ( alias Boris Grunberg ), înfiinţată  de consilierii NKVD pentru România , Aleksandr Saharovski şi  Dmitri Fedicikin .

( Vezi Levon Harutunian,Siberia -dus întors . Bucureşti, Editura Ararat , 2001.

Cuvânt înainte de Bedros Horasangian.

¤ GUVERN g-ral N.Rădescu : 5 dec.'44- 5 mart.'45

1945

¤ GUVERN Groza ( I ) : 6 mart-'45- 30 nov.'46 .

/ 20 mart'45 : Legea nr.187 -reforma agrară

La 20 martie 1945 , guvernul a adoptat în unanimitate Legea cu privire la reforma agrară , care a  fost publicată la 22 martie , sub formă de decret -lege . .(M.O. nr 68 , 23 mart.'45 )

Reforma agrară prevede exproprierea pământurilor cu tot inventarul viu şi mort care a aparţinut : cetăţenilor germani şi cetăţenilor români , persoane fizice sau juridice , de origine germană care au colaborat cu Germania hitleristă ;criminalilor de război şi celor vinovaţi de dezastrul ţării ;celor care s-au refugiat în ţările cu care România este în stare de război ori s-au refugiat în străinătate după data de 23 august 1944;bunurile agricole ale cetăţenilor români care s-au înscris voluntari pentru a lupta împotriva Naţiunilor Unite ;toate moşiile care depăşeau 50 ha de pământ .

1946   

 / 7 sept.'46: Decret-lege nr.715 : despăgubirea populaţiei din Cadrilater

Despăgubirile cuvenite populaţiei evacuate din Dobrogea de Sud ( Cadrilater ) ,în urma tratatului româno-bulgar din 7 sept.'40 ( M.O. nr.207 , 7 sept.46 )

/ 15 nov.'46:Decret-lege nr.881 : definitivarea colonizării evacuaţilor din Cadrilater şi ale coloniştilor vechi .  ( M.O. 226, 15 nov.'46 )

1947

-14 iul.'47 :Legea nr.247: Populaţie transferată şi împroprietărită în Banat

[LD: Una din legile de acest gen, pentru Transilvania .Procedeu copiat de la sovietici ,pentru a "sparge" şi "omogeniza" compoziţia etno-demografică."Îndreptăţiţii" erau, şi ei, dezrădăcinaţi : basarabeni , bucovineni şi dobrogeni din teritoriile pierdute de România.]     Cu această lege se finanţează şi reglementează aşezarea definitivă a îndreptăţiţilor la împroprietărire în Banat , a populaţiei transferate din alte regiuni ale ţării

( M.O. I, nr.158, 14 iul.1947 )

 1948

-12 dec.'48 :Rezoluţie a CC al PCR  în problema naţională

BP al CC al PCR a adoptat

 1949

/  21 ian.'49.Ordinul nr.11.816 al DGSP: <Comandamentul Unic >

 [LD Ordin confidenţial transmis de Gh.Pintilie (g-ral lct la Direcţia Generală a Securităţii  Poporului   )către lct.col.K.Ambruş (şeful Securităţii Timişoara )şi mr.Aurel Moiş (şeful Securităţii la Caransebeş ).Conţinutul Planului Operativ urma  a fi prelucrat ulterior de  g-ral Ion Bejenaru (comandantul zonei IV-Timişoara  )

Ordinul a fost transmis  către toate unităţile teritoriale ale Securităţii .

Pe baza lui  s-au alcătuit  "Comandamentele Unice"

Documentul este o dovadă explicită şi argumentată  a legăturilor întreţesute între structurile de putere ale regimului : Partid -Securitate - Justiţie -Armată. 

 [ Vezi la tabloul Genocidul comunist- cronologie, context, etape ]

< Direcţiunea generală a securităţii poporului.

Cabinet.Nr.11.816/21 ian.1949.[...]

< Vă facem cunoscut că începând cu ziua de 22 ian.1949, se formează în oraşul Caransebeş un Comandament Unic.În faţa acestui Comandament Unic ,se pun o serie de sarcini ,pe care D-ta Tov.Ambruş le cunoşti de când s-a discutat la Bucureşti, sarcini ce revin atât trupelor Jandarmeriei MAI cât şi organelor de securitate.>[...]

Tovarăşul General Bejenaru ,Comandantul zonei, va aduce un plan de acţiune ,pe care va trebui să-l prelucraţi împreună.>[.....]

    <Comandamentul Unic este organul care conduce întreaga operaţiune de pe teritoriul fixat

Nici o operaţiune nu va putea fi luată , atât de organele de securitate cât şi de celelalte organe, fără să ştie una de cealaltă, atât în ce priveşte operaţiunile pentru prinderea bandelor teroriste, cât şi celor de evacuare a chiaburilor , a deblocaţilor ,a elementelor suspecte etc.>

    < În ceea ce priveşte evacuarea elementelor amintite mai sus, se vor întocmi dinainte liste de cei propuşi pentru evacuare ,pe care o veţi consulta de comun acord, mai ales în această problemă, cu secretariatul judeţenei PMR, care vă va putea da un ajutor preţios.>

   <În ceea ce priveşte colaborarea dintre organele componente ale Comandamentului Unic, aceasta trebuie să fie cât mai strânsă, o înţelegere cât mai deplină , pentru ca nu cumva să se execute operaţiuni grăbite, care să dea greş sau să producă în sânul populaţiei agitaţii contra organelor ce execută aceste operaţiuni ,datorită acestor lipsuri.>[.....]

     < Pentru aceasta trebuie să aveţi grijă de a ţine legătura permanentă cât mai strânsă cu secretarul judeţean PMR ,în aceste probleme şi mai ales în problema de evacuare ,amintită mai sus. Partidul vă poate ajuta deopotrivă atât pe voi cât şi pe celelalte organe.>

<De felul cum vă veţi îndeplini sarcinile trasate depinde rezultatul operaţiunilor ,iar reuşita lor nu va avea decât să ridice prestigiul Securităţii ,bastionul înaintat ,apărătorul libertăţilor clasei muncitoare din RPR, care luptă pentru făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii socialiste.>   General Locotenent de securitate, Pintilie Gh.>

1950

/Ian.50 .HCM / MAI - Decret342 / Ordine / Ordonanţe  : pedepsele administrative 

[LD: Pe baza acestei Hotărâri de Guvern, , Ministerul de Interne a emis Decretul şi mai multe Ordonanţe  ( cu o procedură  copiată după  un "model" NKVD ) pe baza cărora urmau să fie  arestaţi cei ce <primejduiesc sau încearcă să primejduiască regimul de democraţie populară şi construirea socialismului sau care defăimează puterea de stat şi organele sale, dacă faptele lor nu constituie infracţiuni >

Cei presupuşi <duşman> " ce nu intrau sub incidenţa infracţiunilor  prevăzute în Codul Penal şi nu puteau fi judecaţi şi condamnaţi  ,din lipsă de probe, să fie arestaţi  pe baza acestui HCM. :Extrăgându-şi legitimitatea  din HCM-ul din 3 ianuarie, Decretul şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri administrative " ,oameni închişi  fără mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre " întocmite de organele puterii .

- Pentru arestarea rudelor  demnitarilor a urmat  un Ordin din aprilie 1952 .

- Pentru rearestarea celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare" , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel eliberat  urma să facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă )

[Vezi tablourile ,pe categorii de victime ]

 Soarta a zeci de mii de oameni s-a hotărât pe linie administrativ- birocratică .

Direcţia Canalului  Dunăre-Marea Neagră  cerea Direcţiei de Anchete a Securităţii,  un anumit număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40- 60.000 de salahori ).

Direcţia  de Anchete o defalca numeric  şi o dirija organelor regionale  ca pe o "normă de arestaţi " Subordonaţii  întocmeau  şi transmiteau liste  cu "contrarevoluţionari " [ CR ],  reacţionari", "paraziţi " , "duşmanii poporului " .

O Comisie de  7 generali şi colonei aproba lista, fixând durata pedepsei ( între 12- 60 de luni  ) .Apoi se proceda la arestări.  Dacă acţiunea depăşea necesarul la Canal, arestaţii  erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a

HCM-ul ,Decretul şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri administrative " ,oameni închişi  fără mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre " întocmite de organele Securităţii .

- Pentru arestarea rudelor  demnitarilor a urmat  un Ordin în  aprilie 1952 .

- Pentru rearestarea celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare" , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel eliberat  urma să facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă.

 1951

/ 15 iun.'51.MAI, Decizia 200 :deportări din zona de frontieră româno-iugoslavă.

[ LD: Până  în dec.'89, şi mulţi ani după aceea,  în Istoria României în date  , pentru anii '50, nu există trecută  nici o lege "represivă", nici una din aceste decizii ) :

 a) a colonizaţilor din Cadrilater şi Dobrogea - turci, albanezi, bulgari, greci, machedoni aromâni -în Bărăgan, Brăila ş.a.Pe zona de frontieră din Banat şi Mehedinţi , români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, basarabeni şi  bucovineni refugiaţi, au fost deportaţi ,pentru 5 ani, în Bărăgan , pe motiv că

< nu prezentau garanţii pentru siguranţa naţională .>

Pentru strămutarea lor, s-au folosit 2698 vagoane (garnituri de tren ) şi 6 211 camioane.

1956

/ 14 apr.'56.HCM  623 :strămutaţii în Bărăgan  -dreptul revenirii acasă

În condiţiile  îmbunătăţirii relaţiilor româno-iugoslave, în întâmpinarea proiectate vizite a lui Tito la Bucureşti, strămutaţii de la frontiera cu Iugoslavia au primit dreptul de a se întoarce acasă .

1972

/  19 iul.'72.Conferinţa Naţională a PCR : "omogenizarea populaţiei "

[LD:: Unii consideră că atunci Ceauşescu ar fi lansat ideea asimilării minorităţilor naţionale

 [ Cf. Romulus Rusan, România în timpul războiului rece ... ]

1982

/ Apr.'82.Nicolae Ceauşescu : regim de austeritate , pentru plata datoriei externe

:[ LD: În conjuncturi geo-politice schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a  apelat la aceste împrumuturi exorbitante,pentru realizarea  ambiţiilor  sale "faraonice" .

Voluntarist şi  dictatorial a hotărât  să grăbească achitarea lor .

Pentru a reuşi acest lucru, a impus  românilor un regim de strictă austeritate , pe care l-a denumit  <raţionalizare >  dar care , în realitate, a  luat aspecte de insecuritate , deseori genocidare. Statistici pentru a dovedi această realitate , nu avem.

Avem în schimb amintirea acelor cazne şi coşmaruri, produse de "raţionalizare" :    

reducerea produselor alimentare din comerţ  - pâinea, laptele, carnea , ouăle, ş.a. - până la stadiul de înfometare , atât în oraşe ,    cât şi în mediul rural  ( c.a.p-iştii  , sărăciţi şi siliţi să fure ) ; reducerea  agentului termic ,până la îngheţarea caloriferelor ( acasă , la servici , în spitale, în creşe, în şcoli,în căminele studenţeşti , în instituţiile publice, în sălile de spectacol  ) ;

reducerea energiei electrice , până la oprirea sursei  ( cf. unor programe speciale ) ;

 reducerea  mijloacelor de transport în comun - trenuri, autobuze, tramvaie- deplasarea  între localităţi , dar şi în oraşe , devenind o mare problemă  ;

 reducerea programelor TV - până la ridicolul celor 2 ore de transmisiune  ; ş.a., ş.a.

Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea nemulţumirii populare .  ]

[ Vezi la Bibliografie :  Memorii şi Jurnale  ]

¤Guvern  Constantin  Dăscălescu  ( -I -)  ( 21 mai.'82- 28 mart.'85  )

- Eugen Proca- ministrul Sănătăţii -George Homoştean - Interne  ; Gheorghe Chivulescu - Justiţie ;

Tudor Postelnicu - şeful Departamentului Securităţii Statului  Maxim Bergheanu - Muncă ;  

/ 14 iul.'82.< Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei  >

[LD: o altă mostră de ipocrizie şi  manipulare  grosolană  .Cu o pretinsă grijă pentru  sănătatea  populaţiei - susţinută  cu "argumente ştiinţifice medicale " , o drastică raţionalizare a alimentelor de bază (  trimise masiv la export ,  pentru "plata datoriei externe" ). 

1985

/ 13 ian.'85.CPEx: Programul energetic : România în frig şi întuneric 

[ LD: fără exagerare : este iarna când în case, şcoli, birouri ,spitale ,maternităţi , la teatru sau în biserici oamenii au fost siliţi să stea îmbrăcaţi în paltoane, cu căciuli în cap, cu mănuşi  şi pâslari   , iar, la respiraţie, le ieşeau aburii din gură.Iar la citit, au fost la mare căutare  lămpile cu gaz şi lumânările .Cum au supravieţuit bătrânii, copiii şi bolnavii ?Statisticile sunt mute.  ] 

Programul pretins de <asigurarea producţiei de energie şi folosirea ei raţională >, a prevăzut măsuri drastice şi obligatorii pentru economisirea energiei electrice .

Printre altele , programul a pretins:  reducerea iluminatului public cu 50 % ( străzi şi oraşe în întuneric ) ; interzicerea aparaturii electrice pentru încălzire sau gătit  ( în birouri şi apartamente fără căldură şi fără gaz )  ;  eşalonarea consumului pe 3 schimburi ; dumineca  lucrătoare ; închiderea localurilor publice la ora 21 ( cu modificarea orelor de spectacol şi la restaurant ) ; interzicerea firmelor luminoase ( pentru că reclame nu prea existau )  

¤ Guvern Constantin Dăscălescu (-II -)  ,  29 mart.1985-22 dec.'89 .  

[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae Ceauşescu , format din peste 60 de miniştri ,viceminiştri,  subsecretari de stat ,preşedinţi de comisii şi comitete . Deasupra acestor " executanţi " - pe care Nicolae Ceauşescu îi rotea când şi cum vrea - trebuie avută în vedere piramida nomenclaturii  PCR  : centrală, judeţeană , municipală,  comunală .Cei ce-am trăit atunci , nu putem uita "secretarul  BOB " omnipotent în instituţii, întreprinderi economice ,CAP, şcoli , academii, universităţi  ş.a ş.a .

Pe la vreun minister, şi vreun reprezentant al "minorităţilor naţionale" , ca să se vadă cât de democratic e regimul. Subordonând discreţionar  celorlalte "puteri  - legislativă şi   juridică - şi instituţiile publice

 - administrative ,economice,  financiare,militare, culturale  ş.a . ş.a. se poate evalua  imensul mecanism birocratic pe care s-a sprijinit regimul totalitar  comunist.

[ Vezi tabloul Cronologiagenocidului -context, legislaţie, etape ]

- 7 vice miniştri :printre ei,  Ludovic Fazekaş

- La Agricultură şi Industrie Alimentară :Ferdinand Nagy , 

- Richard Winter - ministru  Industrializarea Lemnului şi Materialelor de Construcţii ;

¤LD: jurnal: problematizare ,informaţii, meditaţie

[ Memorialul holocaustului - 1942-'44 ]     

TVR.1, 6 oct.'09 .Participă preşed. Traian Băsescu şi ministrul Toader Paleologu.Prezintă Maia Morghenstein.În prezidiu , Dtru Beriş ( Comit.evreesc ) şi Dtru Tranca Com.romilor ) .Primarul Oprescu şi ministrul Blaga.

Paleologu, prezintă Memorialul  ; marele rabin Menahem Kahonen rosteşte rugăciunea Kadiş.

Băsescu, Beriş şi Trancă  dezvelesc monumentul. Înăuntru s-au depus urne cu cenuşă de la Podul Iloaie şi Tg.Frumos ( "trenul morţii " ). Maia Morghestein recită  poezie.

O gardă militară prezintă onorul. 

-Dtru Tranca ( cuvântare ) : este unul din supravieţuitori ; a fost deportat în '42, în Transnistria ; pe drum au murit mulţi ; ne-au băgat în nişte clădiri din colhozuri. Din '42 în '44 "am îndurat un chin amar" s-a murit de tifos şi mizerie; în '44, ne-au trimis acasă :am mers 6 săptămâni , pe jos.10 %, poate, ne-am întors.Au fost ţigani şi în armată, au făcut războiul.

Este o tragedie , pentru noi.Acum , suntem şi noi trecuţi la "holocaust" .

 

¤VICTIME -pe naţionalităţi

 

[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strângere de inimă pentru cei nepomeniţi] cazurile care  să îngăduie percepţia  corectă a substratului ideologic şi politic al genocidului  comunist, a mecanismelor terorii  , a metodelor experimentate , ş.a. ]

Dicţionarele lui Cicerone Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris " ; format electronic la www.procesulcomunismului.com ) ; Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ;

 Documente , Memorialistică , Istoriografie ,Biografii , Procese, Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare, Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV ; Presă , s-au aşezat pe rafturile unei veritabile  BIBLIOTECi dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul român.Ca orice bibliotecă, ea va fi îmbogăţită pe măsură ce arhivele - încă ferecate - se vor deschide.]

¤ ALBANEZI [din România ],ROMÂNI  [din Albania ]

-Bunea [de Wied ],Eleonora

Principesă albaneză ( fiica regelui Albaniei, rudă cu fam .regală română ) , căsătorită în România .Arestată în 1950, condamnată la 15 ani muncă silnică ,într-un proces înscenat de spionaj ( împreună cu Vintilă Petală, Victor Raţiu, col State Ionescu ş.a ).

A fost închisă la Jilava, Mislea şi Miercurea Ciuc ,unde a murit pe29 sept.1957.

-Geambazi ,Alexandru T.

N.în 1924, în Albania.Stabilit în Constanţa.I s-a fixat domiciliu obligatoriu , pentru 4 ani şi o lună (18 iun.'51 )

-Ghiţă, Dionisie H./ Ghiţă , Florica S. / Ghiţă ,Haralambie Gh./

Născuţi în Albania, colonizaţi  în Dobrogea.Pe 18 iun.'51 ,li s-a  fixat domiciliu obligatoriu în Bărăgan, pentru 4 ani şi o lună.

-Lezu ,Victoria S.

N.în Albania , colonizată în Dobrogea.La 18 iunie 1951 i s-a fixat domiciliu obligatoriu în Bărăgan, pentru  4 ani şi o lună.

-Liti ,D. / Olimpia S.- soţie  / Dumitru , Doina -copii /

N.în Albania ; colonizaţi  în Constanţa, stabiliţi la Sacalâz (Timiş )  .

Strămutaţi  pe 18 iunie 1951 cu domiciliu obligator în Bărăgan, pentru 4 ani şi o lună.

- Mila ,Filomela

N.în 1913, în Albania; stabilită în Dobrogea.Din 18 iunie 1951, domiciliu obligatoriu de 4 ani şi o lună , în Bărăgan.

-Mociu :Nicolae A. / Olga T. / Sofia S. / Vasile S. / 

N.în Albania ;colonizaţi în Cadrilater ; stabiliţi în Ovidiu -Constanţa (1940). Strămutaţi  pe 15 iun.1951 cu domiciliu obligatoriu pe 4 -3 ani, în satul Măzăreni , com.Traian ( Brăila )

- Nastu,Florica / Nastu ,Spiru V. /

/Florica- n.în 1912 , în Albania ; stabilită în Dobrogea .Strămutată în iun.'51 pentru 4 ani şi o lună, cu domiciliu obligatoriu , în satul Zagna , com Vădeni ( Brăila )

/Spiru - n.în 1918, în Albania, stabilit în Dobrogea . Strămutat în iun.'51 pentru 4 ani şi o lună, cu domiciliu obligatoriu , în satul Zagna , com Vădeni ( Brăila ).După eliberare , s-a stabilit în Ovidiu ( Constanţa ) .

-Nicolae,Domnica H.

N.în 1912, în Albania, stabilită în Constanţa. Strămutată pe 18  iun.'51 ,pentru 4 ani şi o lună, cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan .

- Pacea* ,Aristide N., Pacea Corneliu

N.în Albania.Domiciliaţi în Poiana -Ovidiu ( Constanţa ).Arestaţi în aug- sept.'48, anchetaţi de torţionarii conduşi de N.Doicaru ( Securitatea din Constamnţa ) , pentru "uneltire" , în lotul dr.Zeană ( 25 persoane ) .Condamnaţi la închisoare între 1- 7 ani  de un Complet format din col.Constantin Pavelescu ( preşed. ) şi  Eugen Ilie (căpitan -magistrat ) .

Detenţia la închisorile din Constanţa,Aiud şi lagărul de muncă forţată Peninsula.  

---------------------------

* Pacea - câţiva cu acest nume (după locul naşterii , albanezi , bulgari  sau greci ,dar foarte posibil să fi fost aromâni ) colonizaţi în Cadrilater.După cedarea Cadrilaterului ( 1940 ) s-au stabilit în comunele din jurul Constanţei , alţii în Timiş.

Au fost "culeşi" de Securitate  şi strămutaţi pentru 4 ani şi 1 lună , în Bărăgan , în  Frumuşiţa-Galaţi, în Zagna-Brăila .

- Panu ,Frusina Gh.

N.în 1917 în Albania ; stabilită ,prin colonizare, în Ovidiu-Constanţa. Strămutată pe 18 iunie 1951,pentru 4 ani şi o lună , cu domiciliu obligatoriu , în Bărăgan. 

¤ ARMENI

-Boccelli ,

Condamnat pentru păstrarea arhivei Masoneriei -intrate în adormire - închis la Piteşti.

-Hangian ,Crikor S.

Muzician, n.în 1886 .Arestat la 7 apr.1952.A murit în 1953, în timpul detenţiei.

-Haratunian,Artin G .

N.în 1912,în Siria.Stabilit în oraşul Constanţa. I s-a impus domiciliu obligator 1 an şi 7 luni .

-Haratunian,Cricor G .

N.în 1926, în Turcia .Stabilit în Constanţa. I s-a impus domiciliu obligator 1 an şi 7 luni .

-Haratunian,Maria M.

N.în 1934, în Bagdad .Stabilită în Constanţa.I s-a impus domiciliu obligator 1 an şi 7 luni .

-Harutunian,Levon

[Autorul cărţii " Siberia dus-întors"]

N.în 1913, la Tbilisi -Gruzia .A absolvit colegiul din Veneţia şi Facultatea de ştiinţe din Bucureşti .

Secretar al Asociaţiei Studenţilor Armeni .

Arestat la 24 aprile 1945 de sovietici ,a fost deportat  în Siberia, cu un lot de armeni .

S-a întors în România la 16 aprilie 1956, apoi a reuşit să plece , stabilindu-se  în SUA .

-Kalustian ,Leon

Ziarist, n.în 1908, la Focşani .A publicat la Adevărul, Cuvântul, Curentul, Dimineaţa, Facla şi Zorile .Arestat în 1949 .Închis la Malmaison , Jilava şi Aiud.

-Kantarian ,Manuk

N.în 1892, în Asia Mică , stabilit în România.Arestat în 1951; a murit pe 26 dec.1952 , în lagărele de la Canal.

-Kenianian ,Grigore

Din Constanţa,n. în 1932.Pedepsit cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 10 luni .

 

¤ BULGARI [din România ], ROMÂNI [din Bulgaria şi Cadrilater  ] 

-Beca , Iancu Gh.

Ţăran din Beidaud ( Tulcea ) , n în 1905 , în Bulgaria.Condamnat 5 ani , pentru activitate legionară. Rearestat în 1949 , în "lotul Gogu Puiu " , a fost condamnat la 15 ani muncă silnică pentru participare la mişcarea de rezistenţă din pădurile Babadagului .

Executat pe 16 dec.1949, pe malul lacului Siutghiol ,din Mamaia .

-Gană ,Mihai M.

Ţăran n.în 1914 , în Bulgaria.Stabilit în Dobrogea.Implicat în mişcarea de rezistenţă .Arestat , judecat în "lotul Hapa-Haşoti ".Condamnat la închisoare în 1949, eliberat în 1959.

-Garofil ,Dimciu M.

Ţăran n.în 1917 , în Bulgaria , stabilit în jud.Tulcea.Arestat la 23 dec.1948.Condamnat la 7 ani închisoare de Tribunalul Militar -Constanţa ( sentinţa nr.66 / 1949 ) . Omorât în timpul acţiunii de "reeducare" din penitenciarul Gherla , la 12 dec.1950.

-Garofil ,Stere

Ţăran n.în 1906, în Bulgaria, stabilit  în Beidaud -Tulcea.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat , judecat în "lotul Tache Gheorghe ",condamnat la 5 ani închisoare de Tribunalul Militar -Constanţa (sentinţa nr.66 / 12 febr.1949, semnată de col.magistrat Constantin Pavelescu ) Pedeapsa ispăşită  în lagărul de la Peninsula.

- Gălan ,Mihai M.

Ţăran n.în 1908 în Bulgaria, stabilit în Râmnicu de Jos -Constanţa .Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 25 august 1953 ; judecat în "lotul Hristu  Caciauna " ; condamnat la 15 ani muncă silnică cu confiscarea averii , de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti ( sentinţa nr.95 / 6 febr.1954, semnată ca preşedinte de lct.mj. de justiţie, Nagy Alexandru ) , pentru "uneltire contra ordinii sociale".

-Geambazu , Hristu /Geambazu Tudor P. /

Ţărani n.în Bulgaria, stabiliţi în Constanţa .Li s-a fixat domiciliu obligatoriu pentru 1 an şi 3 luni .

-Ghindici ,Gheorghe N.

N.în 1922, în Bulgaria; colonizat în Dobrogea.Arestat şi condamnat la 5 ani închisoare de Tribunalul Militar -Constanţa.

-Gima ,Enache / Stere / Vasile /

Ţărani născuţi în Bulgaria, colonizaţi în Ceamurlia de Sus, com.Baia -Tulcea.Implicaţi în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestaţi în 1949, condamnaţi .

-Gramoşteanu ,Fănică Gh./ Gramoşteanu ,Ion I./ Gramoşteanu ,Manole /

Ţărani cu acest nume , n.în Bulgaria , colonizaţi în Palazu Mare (Constanţa ),  în Cerna (Tulcea ) , în Ovidiu ( Constanţa ).În 1951,domiciliu obligatoriu în Bărăgan ( 4 ani şi o lună ).

-Guriţă Gheorghe D. / Gheorghe S. / Ionel L. / Mihai I. /Nicolae D. /Petre C. /

Născuţi în Bulgaria, stabiliţi în localitatea Ovidiu -Constanţa.În 1951, li s-a stabilit domiciliu obligatoriu , pentru 4 ani şi 7 luni .

-Guşiţă ,Gheorghe N.

N.în 1903, în Bulgaria, stabilit la Casimcea-Tulcea.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 9 august 1949 ;judecat în "lotul Topan" ;condamnat la 15 ani temniţă grea ( sentinţa nr.557 /21 oct.1949 , preşed.Pavelescu Constantin ) , pentru "uneltire contra securităţii statului " Executat  pe 10 martie 1950, din ordinul lui Nicolski ,în "trenul morţii" care transporta deţinuţii de la Aiud ,la Timişoara . Pe certificatul de deces a fost trecut < insuficienţă  circulatorie >.

-Hapa, Stere ,Gh.

N.în 1919 în Bulgaria, stabilit în Gottlob, com.Lovrin -Timiş.Unul din conducătorii mişcării de rezistenţă din codrii Babadagului , cu grupuri în peste 30 de comune.

    Pe 21 iunie1949 ,în satul Băltăgeşti, com.Crucea ( Constanţa ), a avut loc o confruntare cu Securitatea,în care Iancu Cuşa a fost împuşcat , Iar Hapa Stere şi Haşoti Nicolae au fost arestaţi.Torturat în anchetă la Securitatea din Constanţa ( echipa lui Nicolae Doicaru );

judecat în "lotul Gogu Puiu "; condamnat la moarte ( sentinţa nr.544/ 7 oct.1949 )de Tribunalul Militar -Constanţa ( preşed.col.magistrat Pavelescu Constantin ) .

Executat pe 16 dec.1949 (împreună cu Haşoti ) , pe malul lacului Sutghiol.

-Jaca,Gheorghe

N.în 1917, în Bulgaria , stabilit în Râmnicu de Jos, com.Cogealac -Constanţa.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 4 sept.1050 ; judecat  cu "lotul Ion Muşat" ; condamnat la 10 ani închisoare corecţională ( sentinţa nr.422/27 oct.1950, semnată de mr.Sandrea Gheorghe )de Tribunalul Militar -Constanţa  pentru "crima de uneltire contra securităţii statului " Trecut prin penitenciarele Constanţa, Jilava, Peninsula ,Gherla.

-Juguleanu ,Maria Gh.

N.în 1936 în Bulgaria, stabilită în Constanţa.I s-a fixat domiciliu obligatoriu de 1 an şi 6 luni , în Bărăgan .

-Lisac, Ventislav Fr.

Maior pensionar,n.în 1914, în Durostor,stabilit în Constanţa după cedarea Cadrilaterului ( 1940 ).Arestat la 9 apr.1949 ; condamnat la 15 ani închisoare (15 aug.'49 ); închis la Jilava şi Aiud.

A murit în detenţie , pe 16 ian.1960.

-Manafu ,Iancu M.

N.în 1916, în Bulgaria ;stabilit în satul Panduru, com.Baia -Tulcea.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea ; arestat pe 15 ian.1951;condamnat la muncă silnică pe viaţă  de Tribunalul Militar-Constanţa. A murit pe 3 apr.1959 , în penitenciarul Gherla.

-Manea, Mihai

Ţăran, n.în 1926, în Bulgaria.Colonizat în com.Râmnicu de Jos-Constanţa.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat pe 17 oct.1950 ; torturat la Securitatea-Constanţa ; condamnat la 7 ani închisoare ( sentinţa nr.4449 /dec.1950 , semnată de mr.magistrat Sandrea Gheorghe ) de Tribunalul Militar-Constanţa .Detenţia la Gherla şi lagărul Peninsula.

-Mila :Maria C /Sofica V. / Steluţa P. / Verginia N /.

Născute în Bulgaria ;colonizate ( cu familiile ) în Dobrogea.În 1951, li s-a fixat domiciliu obligatoriu în Bărăgan, pentru 3 sau 4 ani .

-Mişa ,Stere Gh(Caragheorghe )

N.în 1915 ,în Bulgaria ;colonizat în Cadrilater , apoi ( 1940 ) la Ceamurlia -Tulcea.

Arestat pe 22 iul.1948 ; dus la Securitatea din Tulcea, într-un grup de cca 33 persoane adunate din toate satele ; transferaţi la Securitatea din Constanţa ( bătuţi şi batjocoriţi tot drumul ) ; eliberat pe 16 mart.1949.Căutat de Securitate, a fugit şi s-a ascuns în păduri şi bălţile Dunării.Prins şi rearestat pe 22 sept.1950 de o echipă de securişti condusă de Ion Sarchizian.

Torturat la Securitatea din Constanţa de Doicaru şi Mihăilă .Condamnat la 15 ani muncă silnică ( Sentinţa nr. 449 / 1 dec.1950 ) de Tribunalul Militar-Constanţa.  Dus în 8 locuri de detenţie: Jilava, Gherla ( unde a fost supus "reeducării " );Cavnic,Gherla ,Aiud ;  lagărele Strâmba , Grădina şi Salcia.Eliberat în 1964, cu Decretul

-Mociu : Maria N. / Mihai P. / Profira V. / Victoria V. / Zaha T. /

N.în Bulgaria ;colonizaţi în Cadrilater ; stabiliţi în Ovidiu -Constanţa ( 1940 ).Strămutaţi  pe 15 iun.1951 cu domiciliu obligatoriu pe 4 ani şi o lună , în satul Măzăreni , com.Traian ( Brăila )

- Nastu : Dumitru A. / Toma A. / Vanghele V. /

N. în Bulgaria, stabiliţi în Dobrogea şi Timişoara . Strămutaţi cu domiciliu obligatoriu de 4 ani şi o lună , pe 15 iun.'51 în satul Zagna , com.Vădeni ( Brăila  ).

-Nati :Antalita T. / Constantin Gh. / Ion Gh. /

N.în Bulgaria ; stabiliţi în Dobrogea.Strămutaţi cu domiciliu obligatoriu de 4 ani şi o lună , pe 15 iun.'51 în satul Zagna , com.Vădeni ( Brăila  ).

-Nedelcu ,Ion Gh.

N.în 1899,în Bulgaria.Stabilit în com.Corbu -Constanţa.Arestat pe 30 nov.'49 ,penru sprijinirea partizanilor; torturat la Securitatea din Consttanţa ( de N.Doicaru ) ;condamnat la 10 ani închisoare ( Sentinţa nr.128 / 10 mart 1950 ) de Tribunalul Militar -Constanţa , pentru "uneltire contra ordinii de stat" ( art.209 C.P. ) A murit în penitenciarul Gherla, pe 9 sept.1954.

- Pacea ( sau Pocea ) Gheorghe H. /  Doxia T. -frate  /

 N.în 1934,respectiv în 1935, în Bulgaria.Părinţii  s-au stabilit prin colonizare în Ovidiu -Constanţa. Strămutaţi  în 1951, pentru 4 ani şi o lună , cu domiciliu obligatoriu  în com.Frumuşiţa -Galaţi .

-Palas, Iancu / Stere -fiu /

/Iancu- ţăran "chiabur" ,n.în 1897, în com.Pestera ( Bulgaria ) ; stabilit prin colonizare , în com.Râmnic-Constanţa.Aretstat pe 25 august 1953, printr-o înscenare a Securităţii ; anchetat la Securitatea din Constanţa ; implicat în procesul "lotului Caciauna Hristu " ;  condamnaţi  la 15 ani închisoare ( Sentinţa nr. 95 / 6 febr.1954  )de Tribunalul Militar -Constanţa ( preşed. lct. mj de justiţie, magistrat la Tribunalul MilitarTeritorial -Bucureşti,Nagy Alexandru )  pentru " uneltire contra ordinii sociale" ( art. 209 C.P. ).Detenţia la Constanţa, Canal, Gherla.

/ Stere - n.în 1924 . Arestat în aceeaşi zi ; anchetat la Securitatea din Constanţa ; judecat în acelaşi proces ; condamnat la 15 ani închisoare .

-Palavra , Stere Gh

Ţăran n.în 1923, în Bulgaria , stabilit prin colonizare la Ceamurlia de Sus -Tulcea.

Arestat pe 8 sept. 1950 ; anchetat la Securitatea din Constanţa ; implicat într-un proces de 21 persoane ( "lotul Ploscaru Stere " ) - înscenat la ordinul Moscovei , în timpul războiului din Coreea - acuzate de legături cu partizanii din Dobrogea  ,pregătiţi de "sprijinirea  anglo -americanilor" . Condamnat la 4 ani închisoare ( Sentinţa nr. 449 / 1 dec.1950 ) de Tribunalul Militar-Constanţa ( preşed. mr. Gh.Sandrea . )

-Pandele,Manole G. / Polixenia-soţie /

N.în 1928, respectiv 1930, în Bulgaria ; stabiliţi prin colonizare în Dobrogea -Constanţa.

Strămutaţi-deportaţi în 1951,  pentru 4 ani şi 1 lună în Bărăgan .

-Papazică ,Vasile A.

Ţăran, n.în 1907 ,în Bulgaria.Stabilit în Ceamurlia de Sus -Tulcea , prin colonizare.

Arestat pe 8 iul.1949 ; torturat la Securitatea din Constanţa ( de Nicolae Doicaru ) ;

condamnat la 12 ani închisoare de Tribunalul Militar-Constanţa.

A murit pe 9 ian.1955, din cauza condiţiilor de exterminare .

-Parizianu ,Gheorghe (Gioga )

Român n.în com.Gorna -Bulgaria , cu studii liceale la Sofia , colonizat în Cadrilater.

După cedarea Cadrilaterului ( 1940 ),s-a stabilit la Moineşti-Bacău ,devenind student la Facultatea de Medicină din Iaşi ,membru org.legionare din Bacău ,activ în organizarea rezistenţei anticomuniste din zona Tazlăului .Arestat la 15 mai 1948 ; bătut cu bestialitate la Securitatea din Iaşi  ( de Blehan Octavian şi Danielevici ), silit să dezvăluie informaţii despre celula de rezistenţă din pădurea Solonţ -Bacău. Plasat în faţa trupelor securiste au înaintat spre  bordeiul partizanilor care, de teamă să nu-l omoare pe camarad, s-au predat ( Eugen Berza , Ion Buliman , Mihai Iorgovan ).

A urmat o anchetă sălbatecă în care Buliman a fost ucis, iar Gioga desfigurat.

Judecat  într-un lot de 23 de tineri ( 1949 ) , de Tribunalul Militar-Iaşi  - în deplasare la Suceava- de preşed. col.Ion Gheorghe , care a pronunţat o sentinţă cu mii de ani închisoare .

După un stagiu la închisoarea din Suceava , Gioga a fost transferat succesiv la Jilava, Piteşti şi Gherla , fiind supus unor torturi  bestiale de echipele  "reeducării"  conduse de Eugen Ţurcanu ( unii din ei, foşti colegi în lotul în care a fost condamnat : Prisăcaru, Bordeianu, Sobolevschi ş.a. ) .În febr.1950, Adrian Prisăcaru l-a denunţat pe Gioga că participase la asasinarea unui soldat sovietic . A fost transferat în Camera 3 biserică , unde a fost torturat chiar de Comitetul de reeducare .

-Perceleanu [Perceliev,Perceli ,Cutina ]:Stere-Teja V. /Dumitru V., Nicolae(Coli ) V.-fii /

/Mihai-văr /  Elena-mamă /

Români originari din Bulgaria,stabiliţi în '44  în România, prin colonizare(la Moineşti-Bacău ),

/Stere Teja -n.în Dorcovo , în 1923.Pantofar ,s-a mutat în România ,împreună cu părinţii .

Arestat pe 15 mai 1948 ; torturat şi condamnat la 6 ani închisoare pentru "uneltire contra ordinii sociale"( art.209 C.P. );detenţia la penitenciarele din Bacău, Suceava,Gherla şi Peninsula.

/Dumitru -n.în Velingrad, în 1927, fiul Elenei ;absolvent al Liceului Românesc din Sofia (unde i s-a schimbat numele în Perceli ) ; absolvent al Facultăţii de Medicină -Iaşi, stabilit în Bucureşti

(căminul Venus ) ; căutat de Siguranţă ( apoi de Securitate ), a trăit 4 ani în clandestinătate ( sub numele de Naum Cutina ).Arestat pe 16 iunie 1952 în Bucureşti ; condamnat la 10 ani închisoare de Tribunalul Militar-Iaşi ;detenţia la Piteşti, Gherla, Aiud, Jilava, Periprava. Eliberat în 1962- după 2 ani de domiciliu forţat - a părăsit România ,stabilindu-se în SUA.

/Nicolae (Coli )-fiul Elenei, frate cu Dumitru ; absolvent al Liceului Petru Rareş din Roman şi al Facultăţii de Medicină -Iaşi , stabilit la Bucureşti ( cu fratele, apoi la părinţi )

Pe 19 iun.1952, a fost arestat (la trei zile după arestarea fratelui ) de un comando de 50 de miliţieni care au năpădit în casa lor.Condamnat la 10 ani închisoare de Tribunalul Militar-Iaşi , executaţi la Iaşi, Piteşti, Gherla, Aiud şi Jilava .Eliberat în 1962.

/Mihai -văr .16 ani a trăit în clandestinitate. S-a predat în 1964, fiind eliberat imediat ( graţierile ) .

/ Elena- mama.Arestată în 1951 ; condamnată la 1 an muncă forţată de Tribunalul Militar-Iaşi ( pedeapsă  executată în grădina lagărului de la Ghencea-Bucureşti ), pentru că a sărit să-şi apere fiul de securişti.

-Peride ,Anastase -Erfalia

N.în 1914, în Bulgaria, domiciliat în Constanţa.Strămutat cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.             

CEHI

-Geigle ,Adolf  I .

N.în Cehoslovacia,stabilit în Constanţa .I s-a fixat domiciliu obligatoriu pe 4 ani şi 2 luni.

¤ GRECI [din România ], AROMÂNI , colonizaţi ]

-Aramis, Vanghele

Grec din Constanţa.Arestat în 1958 , cu un grup de greci , fiind condamnat de Tribunalul Militar din Constanţa , pentru "activitate contra regimului " .

-Bazuca, Iancu

Negustor grec,stabilit în Constanţa.Condamnat şi închis în urma unei înscenări puse la cale de Securitate .

-Bileca ,Vanghele N./Olimpia / Stela /Steluţa /

Funcţionar din Constanţa , n.în 1922, în Grecia.Arestat pe 1 iul.1949 , anchetat cu duritate la Securitatea din Constanţa, condamnat la 20 ani muncă silnică ( sentinţa nr.553/13.10.1949 ) pentru " uneltire contra ordinii sociale" , încarcerat la Constanţa, Jilava şi Aiud.

Femeile din familie, condamnate la domiciliu obligatoriu , 4 ani şi 1 lună .

-Geambazu ,Hristu

Ţăran n.în 1922,în Grecia, stabilit în Constanţa .Arestat , condamnat la 7 ani închisoare 

-Glafkos , (?)

Cetăţean grec, venit în România,(cu aprobarea regimului statului comunist) cu grupul comuniştilor lui Marcos.Arestat şi închis la penitenciarul din Mărgineni .

-Hagi, Constantin

N.în Grecia  , în 1921.Stabilit în com.Baia -Constanţa.Medic în comună .

Arestat pe 1 iulie 1949,pentru că acordase îngrijire medicală partizanilor din zona Babadag. Torturat la anchetele de la Securitatea -Constanţa.Judecat în "lotul Gogu Puiu " ,condamnat la 5 ani închisoare ( sentinţa nr.544/7 oct.1949 )de Tribunalul Militar -Constanţa.

Închis la Aiud, eliberat pe 1 iulie 1954, a reuşit să se repatrieze în Grecia.

-Juguleanu ,Enache Gh.

N.în 1928 ,în Grecia; stabilit în Constanţa.

La 18 iun.1951 ,i s-a fixat domiciliu obligatoriu 2 ani în Bărăgan.

-Juguleanu ,Maria P.

N.în 1925, în Grecia ; stabilită cu familia la Techirgol ( Constanţa ) . La 18 iun.1951 ,i s-a fixat domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună  în Bărăgan.

-

-Mociu : Anton P. / Aspasia T./ Mena D. / Hristu H. / Vasilica N / 

N.în Grecia  ;colonizaţi în Cadrilater ; stabiliţi în Ovidiu -Constanţa. Strămutaţi  pe 15 iun.1951 cu domiciliu obligatoriu pe 4 -3 ani, în satul Măzăreni , com.Traian ( Brăila )

-Nicolaidis ,Petros H.

N.în 1903 ,în Grecia. Stabilit prin colonizare ,în Constanţa. Arestat pentru propagandă împotriva regimului comunist. A murit în detenţie, pe 12 dec.1952 .

¤ LIPOVENI  

-Mihailov ,Ivan C

Din Delta Dunării .Arestat în 1949 ,pentru adăpostirea unor partizani.

Condamnat la 10 ani închisoare.Prin 1951, la 80 de ani, aproape orb ,era târât la muncă forţată , în lagărul Peninsula.

¤ SLOVACI

[ LD:nu am  material despre această minoritate ]

-Slovacii din Făgeţel ( Sălaj )

[ Cf.ProTV., reportaj ,28 iun.2009  ]

Preotul satului spune, printre altele:În 1959/ '60, slovacilor li s-au luat pădurile , fără acte .

După '89,nu li s-au retrocedat , deoarece li s-a cerut să dovedească că pădurile au fost ale lor. Satul este depopulat. Merg la lucru în Slovacia. Au şcoală , au un cămin de caritate pentru bătrâni, cu sprijinul unor măicuţe venitedin Elveţia.

[ Cf.ProTV., reportaj ,28 iun.2009  ]

- Peloc ,Iosif

Slovac din Pecica-Timiş. Electrician.Arestat, condamnat la 2 ani închisoare de Tribunalul Militar din Timişoara. Prin 1952 se afla la lagărul de la Oneşti.

 

¤ TURCI,TĂTARI

[LD: vezi tragedia celor cca 10.000 de tătari refugiaţi din Crimeea în România.]

-Abdulhamid Muhedin

Tătar din jud.Constanţa , condamnat pentru înaltă trădare pentru că i-a ascuns şi ajutat pe tătarii din Cimeea , fugiţi de persecuţiile ruseşti .Trecut prin închisorile Constanţa şi Aiud.

-Agdohan ,Keazim

Turc, proprietar de vase. A fost condamnat în 1950 şi închis la Jilava şi Mărgineni

-Camburu , Stere D.

Negustor turc, din Constanţa.N.în 1927, în Turcia.Arestat la 1 iul.1949, condamnat la 12 ani muncă silnică , de Tribunalul Militar- Constanţa ( sentinţa 553/ 13 oct.1949, preşed. col.magistrat , Constantin Pavelescu  ), "pentru uneltire împotriva securităţii statului "

A ispăşit pedeapsa la Constanţa, Jilava, Gherla , lagărele de muncă de la Canal.

-Curtmula ,Enan C.

Hoge tătar.Învăţător. Membru PNŢ.N.în 1896, la Abrud (Constanţa ).Arestat la 20 apr.1952, condamnat la 10 ani muncă silnică , de Tribunalul Militar -Bucureşti (sentinţa 179 / 11 martie 1953 ), pentru "crimă de uneltire contra ordinii sociale" .

A murit în penitenciarul Botoşani , la 25 mai 1961 .

-Curtmula ,Etem Mufti

Tătar din Medjidia.Arestat .Condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru " uneltire contra ordinii sociale" .Detenţia în lagărul Periprava.

-Edip ,Bechir

Turc din Dobrogea.Arestat în 1952.Condamnat pentru "acţiuni duşmănoase contra

regimului "

-Edip ,Mehmed Ali

Hoge la geamia din parcul Carol-Bucureşti. N.în 1908 la Tropaisar -Constanţa .

Condamnat la muncă silnică pe viaţă.A murit la penitenciarul Văcăreşti , la 29 martie 1960.Geamia a fost dărâmată.

-Emin ,Mihat -Omer

N.în 1928, în Bulgaria.Arestat la 21 nov.1951 , judecat pentru legături cu Consulatul

Turciei. Condamnat la 12 ani muncă silnică de Tribunalul Militar Constanţa.

A murit la închisoare , la 17 nov.1961.

-Emin Mustfa -Ali

Hoge la geamia Coiciu din Constanţa .Arestat în 1950 , torturat la Securitatea din Constanţa.

Condamnat la muncă silnică pe viaţă ,pentru "uneltire contra regimului comunist" de Tribunalul Militar Constanţa

- Enuş ,Mail / Enuş Iuliu M.-fiu /

Cetăţeni români de origine turcă. Ridicaţi de la domiciliu de NKVD , fără ca autorităţile române să ştie motivul arestării şi ce s-a întâmplat cu ei .

-Fazal ,Negip/Sultana-soţie /

N.în 1906 , în satul Tătaru -Comana ( Constanţa ) .Arestat la 14 oct.1948 , de Securitatea Constanţa ,pentru că a ascuns şi ajutat tătari fugiţi din Crimeea  să treacă în Turcia .

Omorât în timpul anchetei , după 6 zile , la 21 oct.1948.Corpul a fost predat familiei.

/Sultana -arestată în 1952, torturată în anchetă , condamnată la 8 ani muncă silnică, pentru ascunderea tătarilor fugiţi din Crimeea. A fost închisă la Constanţa, Jilava, Miercurea Ciuc şi Mislea.Eliberată în 1960.

-Geafer,Iusuf

Hoge .N.în 1908,în sat Nuntaşi , com.Istria -Constanţa.Tată a 8 copii.

Arestat la 20 apr.1952, judecat cu "lotul tătarilor din Crimeea " ascunşi în Dobrogea. Condamnat la 8 ani închisoare , pentru "uneltire contra ordinii sociale" .

 

-Geafer, Selim

Hoge , n.în com.Valea Seacă -Constanţa.Arestat la 18 martie 1952,condamnat la 8 ani închisoare, pentru "uneltire contra ordinii sociale".

-Geambazu ,Cornelia P.

N.în 1912, în Turcia, stabilită în Dobrogea.I s-a fixat domiciliu obligatoriu, pentru 2 ani şi 2 luni

-Geanachi ,Nazif

Hoge .N.în 1913 , în com.Istria -Constanţa.Arestat la 17 apr.1952 .Condamnat la 4 ani închisoare, pentru "uneltire contra ordinii în stat" 

-Gelal ,Gevdet

Funcţionar în Medgidia( Constanţa ) .Arestat în 1953, condamnat la 8 ani închisoare .

În 1955, era la Târgu Ogna  ,grav bolnav.

-Ibraim ,Rafet

Salariat la Direcţia Magazinelor -Constanţa.Anchetat cu duritate la Securitatea din Constanţa pentru că, în perioada 1952-'53 ,a ajutat cu alimente şi bani deţinuţii politici eliberaţi din lagărul Peninsula.

 

-Ibraim ,Tasim

Învăţător în Constanţa.Arestat ; condamnat la 8 ani închisoare de Tribunalul Militar-Constanţa, pentru "uneltire contra ordinii sociale".Închis la Gherla şi lagărul peninsula.

-Iosuf, Geafar  

Preot musulman şi învăţător în com.Istria-Constanţa ( tată a 8 copii )

Arestat în apr.1952 , pentru găzduirea unor tătari refugiaţi din Crimeea .Eliberat apoi  rearestat în 1956 , a fost închis până în nov.'61.        

-Irsmambet , Iusuf

Hoge în Constanţa, n.în 1903, în satul Izvorul Mare , com.Peştera -Constanţa.

A adăpostit tătari (refugiaţi din Crimeea, luptători ptr .independenţă ), le-a facilitat legăturile cu tătarii din ţară şi din Turcia.Arestat şi  condamnat la muncă silnică pe viaţă , 10 ani degradare civică şi confiscarea averii , ( sentinţa nr.179 / 11 febr.1953 , procuror cpt.de justiţie, Mohor Rudolf )  de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti , într-o şedinţă secretă .

-Iusmambert ,Normambet

Hoge în oraşul Constanţa ( cartierul Anandelchioi ) .Arestat în 1952 ; condamnat de Tribunalul Militar -Constanţa.

-Iusuf ,Dugai

Hoge în com.Moşneni-Constanţa.Arestat în 1953 ; condamnat la 14 ani muncă silnică pentru " uneltire contra ordinii sociale" de Tribunalul Militar-Constanţa.

 

-Iusuf,Geafar 

Hoge şi învăţător însatul Nuntaşi, com.Istria-Constanţa.Arestat în aprilie 1952, pentru că a găzduit refugiaţi tătari din Crimeea.Condamnat şi închis până în 1956.

Rearestat la scurt timp (atmosfera evenimentelor din Ungaria ) ,eliberat în 1961.

- Kemal, Zaid

Din Medgidia -Constanţa.Arestat în 1948; anchetat de Securitatea din Bucureşti ( Rahova ), timp de 4 luni.

 

-Mehmed, Ahmed

Din Dobrogea.Student.Arestat şi condamnat la închisoare în 1949 .Detenţia la Jilava şi Piteşti ,unde a fost supus "reeducării "

-Mehmed, Edip Ali  

Hoge în Megidia -Constanţa.Arestat şi condamnat în 1953 .Detenţia la Jilava şi Piteşti, unde a murit în 1957.

 

-Memet , Iacob / Memet, Zore Ustianov /

Tătari din Crimeea ( Baidâr-Simferopol ) , refugiaţi ,ţinuţi  ascunşi  de tătarii din Dobrogea.

Prinşi, arestaţi şi  anchetaţi în 1952 de Securitatea -Constanţa; judecaţi şi condamnaţi (Sentinţa nr.1 769 /11 mart.1953 ) , de Tribunalul Militar-Constanţa .

-Memet ,Laim Vani / Memet ,Mendu /

Tătari din Dobrogea , care au protejat tătari refugiaţi din Crimeea.

/Laim Vani - învăţător în satul Dulceşti , com.Unirea -Constanţa .Arestat pe 20 apr.1952 ;judecat cu "lotul tătarilor refugiaţi din Crimeea" ; condamnat la 15 ani muncă silnică (Sentinţa nr. 1 769 /11 mart.1953 ), de Tribunalul Militar-Constanţa, pentru ajutorarea refugiaţilor.

/ Mendu -din com.Comana-Constanţa ;arestat la 30 aug.1952 ; judecat şi condamnat în acelaşi proces ( 11 mart.'53 ).

- Musin ,Ali

Inginer din Constanţa.Arestat şi condamnat la 2 ani muncă silnică  ( 15 aug.'52 ) . Trimis la muncă silnică în lagărul de la Bicaz ; eliberat în 1954.

 

- Musin ,Suliman

Din satul Sibioara , com.Lumina -Costanţa.Arestat la 16 mai 1953 ; condamnat la 3 ani închisoare (Sentinţa nr.829 / 11 sept.1953 )de Tribunalul Militar-Constanţa .

- Mustafa, Amet

Muftiu în oraşul Constanţa.Arestat în 1953 ; condamnat la 10 ani închisoare .

Detenţia la Constanţa, Jilava, Gherla.

 

- Mustafa, Fichiret O./ Mustafa Ibraim /

Din Constanţa şi Sibiu. Condamnaţi la 3 ani închisoare pentru tentativa de trecere a frontierei .

 

-Mustafa :Sefchet M. / Uzgun M. /

Din Techirghiol -Constanţa.Strămutaţi pe 18 iun.1951 , cu domiciliu obligator de 5 ani .

 

-Mustafa , Zeiadin

Funcţionar în Constanţa. Condamnat la 5 ani închisoare  pentru "uneltire contra ordinii sociale "

- Mustagep, Husein  

Hoge în Constanţa , n.în 1910, în Negreşti -Constanţa.Arestat în 1953 ;condamnat la închisoare  pe viaţă de Tribunalul Militar-Constanţa, pentru sprijinirea tătarilor refugiaţi din Crimeea.

 

- Mustagep, Samedin

Hoge în Constanţa , n.în 1910, în Negreşti -Constanţa.Arestat în 1953 ;condamnat la închisoare  pe viaţă de Tribunalul Militar-Constanţa, pentru sprijinirea tătarilor refugiaţi din Crimeea.

-Mutalip , Sagit Ali A.

[LD: scenariu stereotip  după care s-au produs numeroasele arestările făcute cu scopul de a compromite reprezentanţele "statelor capitaliste" ,la Bucureşti .Este un "capitol de "istorie a spionajului"  pentru care nu ne asumăm competenţa, având în vedere secretomania de care este înconjurat şi după decembrie'89 .Semnalăm doar cazurile - nu puţine - pentru care sute de cetăţeni români şi-au pierdut libertatea sau viaţa. ] 

Hoge în oraşul Constanţa , n.în 1907, în com.Cogealac -Constanţa.Arestat la 11 aug.1952, în urma unei înscenări a Securităţii ; condamnat la 15 ani muncă silnică de Tribunalul militar- Bucureşti ,  pentru "înaltă trădare şi spionaj" în favoarea Turciei .

A murit la penitenciarul Gherla , în 1963.

-Naim , ?

Tânăr din Constanţa, absolvent al liceului "Mircea cel Bătrân " .Arestat  în 1948 ( ? ) ; acuzat de spionaj în favoarea Consulatului Turciei din Constanţa ,  condamnat la 20 de ani muncă silnică de Tribunalul Militar-Bucureşti, în baza unui dosar cu probe  false, întocmit de Securitate.

A murit în 1953, în penitenciarul Aiud.

-Neazif,Geanacai

Învăţător, hoge, în satul Nuntaşi, com.Istria -Constanţa.Arestat pe 17 apr.1952, pentru ajutorarea tătarilor fugiţi din Crimeea .Condmnat la 5 ani închisoare , pentru " uneltire contra ordinii sociale şi înaltă trădare " ( art. 209 C.P. ) de Tribunalul Militar-Constanţa

Detenţia la penitenciarele Aiud şi Piteşti.

-Negip-Fazal,Hagi / Sultana-soţia  /

[ LD: După 1948, împreună cu soţia şi alţi tătari ,ar fi organizat adăpostirea a 10.000 de tătari refugiaţi în România, despre care nu se ştie mai nimic. Când au venit ? De ce ? ] 

Funcţionar la Banca Populară din Constanţa ;animator al vieţii social-culturale a tătarilor din Constanţa - a creat poezii şi piese de teatru despre tradiţia istorică a tătarilor .

Arestat  de pe stradă ,pe 15 oct.'48 ; Omorât după 5 zile , în timpul anchetei, de Nicolae Doicaru. La 22 oct.,trupul mutilat a fost dat familiei cu specificaţia "sinucis" .

Soţia -arestată , anchetată şi condamnată la închisoare în 1952.

- Omar, Ali ( Madras )

N.în 1922, în Turcia ( fiul consulului român din Turcia Simpliceanu Eugen ) .

Arestat în 1948 pentru tentativa de trecere frauduloasă a graniţei ; rearestat în 1954 pentru că ... a participat la nunta unui legionar ;condamnat la 12 ani închisoare .

Eliberat în 1959, lăsat să plece în Turcia.

-Omer , Lufti I.

N.în 1892, din com.Corbu-Constanţa.Arestat în 1953, sub acuzaţia de spionaj , în urma unei înscenări a Securităţii. Omorât pe 8 nov.1953, în timpul anchetei.

UCRAINENI

[LD:21 ian.2008 .pentru ucraineni,situaţia este destul de complicată -confuză ( ca să nu spun altfel ) .Pe de o parte ,foarte mulţi ucraineni ,după anexarea ( 1940 ) şi reanexarea nordului Bucovinei de către URSS ( 1944 ) ,au devenit "cetăţeni sovietici ".

Pe de altă parte, mulţi din cei rămaşi în hotarele Bucovinei româneşti ,au fost folosiţi de noua stăpânire -ca înrudiţi etnic şi lingvistic cu ruşii  - ca unelte de represiune anti-românească.

Cu evoluţiile geo-politice ce au marcat destinul acestei ţări (şi naţii ) vecine ( 1944-1989 ), devenite şi mai complicată după destrămarea URSS" şi reconfigurarea hotarelor Ucrainei pe seama Basarabiei , deci a României ( ca fruct a Pactului Hitler -Stalin ! )subiectul pare

 "suspendat ", "îngheţat ","paralizat"  dacă nu cumva definitiv închis.

Rămâne , însă, ca o rană nevindecată , drama fiecărui om - fie el român sau ucrainean, moldovean sau basarabean  -zdrobit  în cleştele genocidar comunist .

-Caba, Olga

Scriitoare , n.în 1913, la Volovoje-Podkarpatţko (Ucraina ) .Arestată, condamnată. A executat pedeapsa la Mislea, Ghencea, Văcăreşti

-Fasticofschi ,Valeriu

Fost luptător în trupele ucrainene ( "Bandera" ),stabilit în România.Arestat .Condamnat . A executat o parte din detenţie în penitenciarul Mărgineni.

-Odoviciuc, Ivan 

[LD: este şi acesta un "caz" despre care istoriografia comunistă a păstrat o totală tăcere.

Din motive conjuncturale (cu episoade tulburi şi complicate , ca în zonele de graniţă din nordul Bucovinei ), eroismul maramureşenilor români  a fost contracarat de acţiuni secesioniste ucrainene ( instigate şi susţinute de armata sovietică şi comunişti  ), despre care, ulterior, a fost interzis să se vorbească .]

Prefect comunist în Maramureş, numit de autorităţile sovietice.

În febr.1945, a cerut lui Stalin alipirea Maramureşului la Ucraina Sovietică. Ca reacţie, românii au constituit Comitetul Naţional Român al Maramureşului , care au chemat românii la rezistenţă .Mihali Gavrilă Strifundă - ţăran din Borşa -Maramureş ( primar liberal între 1935-1940 ,până la ocuparea Ardealului de Nord ;revenit la conducerea primăriei  după eliberare

 a ridicat satele din Valea Izei şi Valea Vişeului. Pe 5 mart.'45, s-a produs o confruntare pe podul Izei , sovieticii deschizând foc asupra mulţimii ,făcând mai multe victime.

Mihali Gavrilă s-a dus la Cluj, şi a înaintat  un Memoriu lui Petru Groza , după care s-a refugiat în munţi.Prefectul Odoviciuc a fost destituit ( 7 apr.'45 ) dar Mihali a fost hărţuit, dat în urmărire , prins şi arestat ('48 ) , eliberat , iar arestat( '49 ) ; eliberat ,iar arestat ( '50 )

Rerestat în nov.1958 ; condamnat la 8 ani închisoare de Tribunalul Militar-Cluj, pentru "uneltire contra ordinii sociale " , a murit pe 21 febr.1961, în penitenciarul Botoşani . 

-"Miliţia"  ucraineană.

L-a arestat pe prefectul de Maramureş, Mihali Petre ,în primăvara 1945,în perioada tranziţiei administrative , după părăsirea autorităţilor horthyste .L-a arestat  împreună cu mai mulţi români , pe 5 martie 1945  în încercarea de trecere a  Maramureşului sub administraţie ucraineană sovietică. Românii au fost torturaţi şi eliberaţi.  

 ŢIGANI

-Dianu, Constantin

Căldărar.N în 1923, la Colţeşti.Arestat , a murit în 1954, la Aiud

- Gheorghe, Simion

N.în 1884 , în satul Vârciorova, com.Bolvaşniţa-Caraş Severin . A făcut parte din organizaţia lui Aurel Vernichescu , contribuind cu bani şi alimente. Arestat în 1949, a fost condamnat la 2 ani închisoare.

[LD:23 febr.2009 :problema ţigănească în actualitate ]

De câteva luni, avem cu Italia un conflict acut pentru ţiganii -rromii/cetăţeni români , care au invadat peninsula.Redivivus în diverse variante "cazul Mailat" : viol-tâlhărie-asasinat .

Prilej de dat cu părerea privind "problema" ; ediţii speciale în presă şi televiziuni ; demersuri diplomatice , culminând cu vizita ministrului de Externe la Roma , cu conf. de presă Fratini-Diaconescu ...etc etc...

Văd -aud : pe mereu "reprezentantul" Păun şi Mădălin Voicu ; un tânăr ţigan Costel Bercuş - preşed. fundaţiei "fonduri ptr.rromi" ; o tânără cântăreaţă de muzică ţigănească (superbă, şcolită , care vorbeşte normal despre ţigani , reabilitând numele: ţ-gange  ;

Nota

Ar trebui explicata cu atenţie puţinătatea referirilor la ţigani în dicţionarele victimelor şi numărul mare de ţigani torţionari semnalaţi în mărturii. In acest sens este interesantă analiza.

Angus Frazer, ŢIGANII , Originile, migraţia şi prezenţa lor în Europa ,

[ THE GIPSIES,1995  ] Trad. Dan Şerban Sava , Editura "Humanitas", 1998

,Colecţia Naţiuni, Mentalităţi

[ LD:22 mai.2011 : Lucrare  captivantă, interesantă, despre o  populaţie şi o cultură  prezentă în Europa de veacuri , cărora  nu li se pot  atribui conceptele  de " popor", " naţiune" , "patrie" , datorită stilului lor de viaţă şi vicisitudinile la care a fost supusă . Din cartea lui Frazer,, ne-au stârnit un deosebit interes concluziile sale privind situaţia ţiganilor  din ţările " blocului comunist " ( Capit. 9 -Epoca modernă , pag.270  ) ,temă ocolită de  istoriografia  comunstă, inclusiv cea din România ]

[ LD:Rezumat - simple note - informaţii ( neprelucrate , necomentate )

În anii de după război, transferul de teritorii şi de populaţii între diferite ţări , va căpăta o nouă dimensiune ca în cazul celor 15 milioane de germani transferaţi din răsăritul Europei . [ Vezi la tabloul Ţigani - victime ]

 [Războiul al II-lea mondial ]

     Sfârşitul războiului al II-lea mondial a marcat o masivă redistribuire a ţiganilor care au supravieţuit holocaustului din Europa. În principal acest lucru se datorează deportărilor pe scară largă ,dar parţial

şi fugii dintr-o ţară în alta . De ex., din Slovenia şi Croaţia către Italia în căutarea unui mediu mai puţin distrugător.

     Revenirea la starea de pace , va conduce la o nouă circulaţie a ţiganilor. Cei eliberaţi din lagărele morţii vor fi abandonaţi ca deportaţi sau apatrizi şi supuşi la tot felul de restricţii birocratice sau speciale.

În anii de după război, transferul de teritorii şi de populaţii între diferite ţări , va căpăta o nouă d dimensiune ca în cazul celor 15 milioane de germani transferaţi din răsăritul Europei . Destul de des , familii prinse în această strămutare de populaţii, s-au confruntat cu o opoziţie puternică în încercarea lor de a fi acceptaţi în Germania , iar aceia care au reuşit să-şi încheie călătoria, erau departe de obţinerea cetăţeniei .

Într-o formă mai puţin directă , expulzarea a peste 2 milioane de germani de origine sudetă [ Cehia ] , va conduce la migraţii în masă în perimetrul frontierelor Cehoslovaciei .

   Mii de ţigani îşi vor părăsi aşezările izolate din zona rurală a Slovaciei . Unii se vor stabili în zonele de la frontiera de Vest, de unde fuseseră evacuaţi germanii. Şi mai mulţi însă, se vor muta în cartierele din zona industrială a oraşelor , angajându-se ca muncitori necalificaţi în fabrici şi pe şantierele de construcţii

   Un alt tip de transfer , se va produce după 1950, din URSS către Polonia, când un adevărat val de expatriaţi va părăsi fostele teritorii poloneze , alipite acum de către URSS. Printre cei transferaţi s-a aflat şi un grup de romi , în principal căldărari şi geambaşi, care la începutul războiului ( 1939 ) fuseseră deportaţi din acea regiune, dincolo de Urali . Aceştia au avut mari dificultăţi de integrare  în rândul romilor din Polonia, datorită faptului că în timpul internării codul de puritate a fost respectat cu stricteţe, pe când în Polonia, supravieţuirea impusese o oarecare destindere a acestuia

      Pe urmă ,agitaţia politică va genera , la rândul ei , alte dislocări

.Printre cei 150.000 de refugiaţi care au fugit în Occident după revoluţia maghiară din 1956, s-au aflat şu ţigani ; Apoi evenimentele din Portugalia , din anii '70, au produs un exod l ţiganilor înspre Spania .   În cea mai mare parte , însă , migraţiile au avut la bază raţiuni de ordin economic.

[ Ţiganii în Occident ]

Unele dintre acestea nu au atras atenţia asupra lor : printre milioanele de " gaster beiter" [ muncitori străini ] ajunşi în Germania şi provenind din Turcia, Iugoslavia, Grecia şi Spania , se vor afla şi ţigani care preferând să-şi ascundă identitatea, vor căuta să dobândească slujbe curente şi să-şi trimită copii la şcoală .

    Mai degrabă , în ton cu trecutul şi din Balcani au plecat un val de ţigani,, cum de altfel s-a mai întâmplat în decursul istoriei acestora .Acest val va începe în anul '60, sursa reprezentând-o Iugoslavia, unde reglementările de frontieră au devenit mai blânde decât în restul Europei răsăritene. El s-a răspândit spre Vestul continentului, concentrându-se cu precădere în Italia, Austria, Germanaia Franţa şi Olanda .Unii dintre ei încearcă să emigreze în Statele Unite , dar foarte puţini vor reuşi .Mişcarea va fi cât se poate de heterogenă ,reuşind să cuprindă atât ţigani sedentari, cât şi nomazi, dintr-o mare varietate de grupări tribale şi lingvistice. Cei mai remarcaţi sunt ţiganii din sudul Iulgoslaviei , cunoscuţi sub numele de xoraixaneroma [ ţigani turci ] pentru a-i deosebi de alţii , în deosebi de ţiganii creştini .Denumirea colectivă , ascunde totuşi o semnificativă diversitate a stilului de viaţă şi a dialectului romani  [ neromânesc ] .

    Italia va fi una din primele destinaţii iar veştile favorabile primite de acolo, vor duce la sosirea rudelor primilor veniţi , cât şi la un număr tot mai mare de ţigani de pe o arie de răspândire mai largă.

     Acest lucru a făcut ca întregul climat să evolueze spre ostilitate , şi la scurt timp după aceasta , şi alte ţări au fost supuse unor acţiuni de recunoaştere .Aceia dintre ţiganii care , în ţările de origine, se sedentarizaseră ( precum xorane din Kosovo ) vor manifesta tendinţa de a redeveni nomazi , chiar şi aceia dintre ţigani care , în Iugoslavia se hotărâseră să renunţe , parţial , la  nomadism, urbanizându-se şi devenind semi-sedentari , vor continua , de regulă , să se deplaseze periodic de la un oraş la altul , de la o ţară la alta , în permanentă căutare de noi mijloace de trai .   La intervale regulate, mulţi dintre ei se vor întoarce în Iugoslavia, ducând înapoi banii strânşi şi tot felul de mărfuri cu căutare la ei acasă . În mare parte, analfabeţi şi lipsiţi fiind de orice fel de educaţie, fără o cunoaştere suficientă a limbii, cât şi datorită originii lor ţigăneşti , găsirea unei slujbe curente va fi pentru aceştia o mare dificultate .

   Negustoria ambulantă de mărunţişuri şi celelalte activităţi practicate de ei , dovedesc faptul că se obţinea un câştig mai substanţial atunci când ţiganii lucrau în grupuri mici , deplasându-se către sate şi oraşe situate la mare distanţă de sălaşele lor temporare , pentru ca apoi , să-şi poată permite perioade de inactivitate .Alţii , în schimb , au trecut la negoţul cu fier vechi . 

   În cazul ţiganilor turci ( xorane ) din Bosnia şi Muntrenegru , prelucrarea aramei va continua să rămână un mijloc de câştigare a existenţei , tendinţa manifestată acum fiind mai degrabă de producere a unor piese decorative , extrem de ornamentate.

.   Ajutoarele provenire de la ASIGURĂRILE SOCIALE, VOR DEVENI UN FACTOR   NOU ŞI SEMNIFICATIV ÎN ORGANIZAREA LOR ECONOMIOCĂ .

Aceste variate surse de venit , sunt rotunjite prin cerşetorie şi ghicit, activităţi care pentru unii dintre ţigani , vor reprezenta principala ocupaţie .  Cerşitul cade , de regulă , în sarcina femeilor ,însoţite adesea de către copii , sau chiar a copiilor , mai ales atunci când , împotriva cerşetorilor adulţi sunt aplicate sancţiuni legale.

      Alţii , însă , se vor axa pe săvârşirea delictelor mărunte , precum furtul din magazine, hoţia de buzunare , furtul de vehicule ; copiii mai mici , vor fi din nou atraşi  din cauza imposibilităţii urmăririi judiciare .

     Ţiganii sedentarizaţi cu mai mult timp în urmă , nu vor arăta nici un fel de simpatie faţă de noii veniţi şi faţă de fărădelegile produse de aceştia, deşi , de regulă , se străduiau să nu antagonizeze populaţia din localitatea în care aceşti vieţuiau .

         Tipul de locuinţe diferă de la o zonă la alta .În afară de rulotele trase de vehicule şi de cocioabele ordinare , corturile vor fi utilizate doar în cazuri de urgenţă şi atunci acestea vor fi de tipul celor fabricate pentru uz turistic.

    În Italia , majoritatea ţiganilor iugoslavi se vor lăsa atraşi de taberele mici improvizate la periferia unor oraşe.

  În Germania, mulţi dintre ţigani se vor stabili în barăcile asigurate de către stat .

În Franţa exista posibilitatea de a avea acces în spaţiile rezervate pentru ţigani , unde aceştia puteau vieţui alături de manouke şi gitanii francezi.

Se punea îndeobşte problema ocupări unei cocioabe într-un bidonville , atâta timp cât acestea aveau să supravieţuiască buldozerelor .

    Olanda va oferi în 1977 ,o soluţie asupra căreia s-a reflectat un timp mai îndelungat, şi anume cînd după câţiva ani de relaţii incomode cu ţiganii proveniţi din străinătate şi locuind acolo ilegal , guvernul a decis sub presiune din partea Parlamentului , să reglementeze situaţia cel puţin a unora , vreo 450 persoane , printre care mai mulţi ţigani  turci ( xorane ) .

Ţiganilor li s-au asigurat mai întîi locuinţe semi-permanente , apoi permanente , după care s-au înfiinţat şcoli pentru copii şi adulţi  ( aceştia nu prea cu chef ) .

Experimentul va rămâne totuşi unic , întrucât se va trece la înăsprirea măsurilor luate împotriva intruşilor veniţi din străinătate.

   Atari migraţii vor produce urmări considerabile la nivelul organizării sociale.

Dar cele mai frapante şi concentrate mişcări ale ţiganilor se vor petrece ca urmare a destrămării comunismului . Examinarea celui mai recent capitol din emigraţia ţiganilor europeni presupune însă mai întâi o trecere în revistă a politicilor naţionale postbelice în chestiunea ţiganilor.

[¤ Ţiganii în sistemul comunist ]

După cel de-al doilea război mondial, pentru grosul ţiganilor perspectivele vor fi îngrădite de frontierele unei singure ţări , unica lor chestiune de interes  reprezentând-o strategiile aplicate de autorităţi pe plan intern.

Linia de demarcaţie va separa Răsăritul de Occident, majoritatea ţiganilor din Europa rămânând în ţările cu regim comunist *

----------------------------------

[* The Gpsies of Eastern Europe , editată de D:Crowe şi J.Kolsti , New-York şi Londra , 1991. Se referă la sit. ţiganilor din România , Cehoslovacia şi Ungaria ]

---------------------------------------

Acest lucru ar fi trebuit să conducă -şi uneori a şi condus- la o oarecare ameliorare a situaţiei acestora , dat fiind faptul că noile autorităţi plecau de la premiza că era de datoria statului de a acorda asistenţă grupărilor sociale subdezvoltate .În plus, teoria marxist -leninistă asigura existenţa diferitelor naţionalităţi şi minorităţi  ( o categorie mult mai flexibilă ) în cadrul statului , recunoscând în acelaşi timp că se pot bucura de o serie de drepturi .

   Noile ţări comuniste , urmând strategii destinate mai degrabă promovării unor ţeluri ideologice , decât lichidării nedreptăţilor sociale , se vor deosebi între ele în ceea ce priveşte aplicarea unor atari principii în chestiunea ţiganilor.

   În practică însă, la un moment dat, în majoritatea ţărilor comuniste , s-a urmărit integrarea socială a ţiganilor întrucât orice persoană ajunsă la vârsta la care putea munci , avea atât dreptul cât şi obligaţia de a munci , în cadrul unei unităţi cooperatiste sau de stat , orice iniţiativă particulară fiind considerată ilegală .

Orice grup care nu respecta modelul, perturba conceptul fundamental al planificării centralizate .

[RSS ]

Uniunea Sovietică însăşi îi recunoscuse pe ţigani cu peste 20 de ani înainte , în 1920 , drept o minoritate naţională , aceştia putând fi înscrişi în actele de identitate şi în paşapoartele interne ca "tsigan"

[ În 1959 , numărul celor înregistraţi astfel, s-a ridicat la 134 000 ;mulţi însă au preferat ca copiii lor să fie înregistraţi drept ruşi , armeni , etc.

Cu ocazia recensământului din 1979, cifra oficială va fi de 209.999 ţigani ]

În 1926 , se formează Uniunea Ţiganilor din întreaga Rusie ,

Se deschid apoi o serie de şcoli primare în care procesul de învăţământ se va desfăşura în limba romani , cărţile şi periodicile vor fi tipărite tot în această limbă , după care se începe activitatea de creare a unei limbi literare .

Teatrul Ţigănesc de Stat înfiinţat în 1931, este singura instituţie a ţiganilor care nu va fi desfiinţată atunci când , în anii '30, autorităţile vor adopta o altă politică a ţiganilor.

   Nici în perioada postbelică nu se va ajunge la o reînnoire a politicii şi strategiei anterioare. Nomadismul va fi interzis  de către o lege adoptată în 1956.

Legea va fi aplicată însă cu superficialitate , pentru că o serie de grupări nomade îşi vor continua deplasarea de la un colhoz la altul , pentru a desfăşura diverse munci de sezon. Alţii îşi vor continua afacerile particulare ilicite ca negustori ambulanţi , ocupaţie adesea trecută cu vederea .

[ POLONIA ]

Polonia este primul stat comunist care de la începutul anilor '50 încearcă să asigure integrarea ţiganilor nomazi, oferindu-le adăpost şi locuri de muncă .

Mulţi dintre copiii ţiganilor au fost înscrişi în şcoli , în acelaşi timp încercându-se înfiinţarea de ateliere cooperatiste , având la bază meşteşugurile tradiţionale , precum căldărăria. În general însă, munca în aceste ateliere , nu-i prea atrăgea pe ţigani , fiind necalificată, prost remunerată şi necesitând efort fizic .

Nomazii vor continua să pribegească dintr-un loc în altul , dar în 1964, autorităţile vor adopta măsuri coercitive : li se interzice ţiganilor deplasarea în căruţe cu coviltir , are loc înregistrarea lor forţată şi se trece la aplicarea cu stricteţe a reglementărilor cu privire la întâlnirile şi adunările acestora .

După 2 ani de zile, numărul ţiganilor nomazi va scădea în mod drastic, şi curând după aceasta , peste 80 % din copiii de ţigani vor merge la şcoală chiar dacă numai cu intermitenţe. 

Sedentarizarea va aduce cu sine propriile probleme : în anii '80 , disputele dintre noii locuitori ai caselor şi vecinii lor vor fi frecvente ; Sute de ţigani vor fi apoi alungaţi din Polonia ,pierzându-şi cetăţenia .

[ Ungaria ]

Ungaria va întâmpina şi ea dificultăţi de ordin social, întru cât apariţia tot mai frecventă a ţiganilor în societate ( şi rata înaltă a natalităţii ) , va genera noi tensiuni şi antagonisme.

    Strategiile oficiale şi cele de partid, vor oscila în privinţa recunoaşterii ritmului rapid de creştere a numărului ţiganilor. Vreme de 7 ani , tarafurile de ţigani au fost suprimate ca "rămăşiţă a vremurilor decadente"  .

   În 1958, ia fiinţă un Comitet Consultativ al Ţiganilor , care va fi abandonat în 1960, odată cu declaraţia  că aceştia nu constituie o minoritate naţională şi cu o referire la adresa " falangei de prejudecăţi " împotriva ţiganilor , în deosebi în zonele rurale.

     În 1974, se reînfiinţează Comitetul Consultativ,  pentru a fi înlocuit în 1986 , de către un Consiliu al Ţiganilor , mai reprezentativ , urmat apoi de înfiinţarea Asociaţiei Naţionale a Ţiganilor care va avea ca scop stabilirea de legături între cele 200 de Cluburi Culturale locale .

    Se fac unele progrese în ceea ce priveşte asigurarea de locuinţe şi de locuri de muncă pentru ţigani .

     În ceea ce priveşte educaţia , autorităţile vor fi la început de acord cu menţinerea copiilor de ţigani în şcolile maghiare .Apoi, datorită problemelor de limbă ale copiilor ( care utilizau ca limbă maternă limba romani , sau un dialect românesc al acesteia ) , autorităţile vor începe să încurajeze, în mod experimental, predarea în limba maternă sau acesteia alături de limba maghiară .

[ Cehoslovacia ]

[Într-o formă mai puţin directă , expulzarea a peste 2 milioane de germani de origine sudetă [ Cehia ] , va conduce la migraţii în masă în perimetrul frontierelor Cehoslovaciei .   Mii de ţigani îşi vor părăsi aşezările izolate din zona rurală a Slovaciei . Unii se vor stabili în zonele de la frontiera de Vest, de unde fuseseră evacuaţi germanii. Şi mai mulţi însă, se vor muta în cartierele din zona industrială a oraşelor , angajându-se ca muncitori necalificaţi în fabrici şi pe şantierele de construcţii ] [......]  ]

Cel mai instructiv exemplu de tratament sinuos aplicat ţiganilor de către un regim comunist, îl vom găsi ,însă , în Cehoslovacia .

Strategia utilizata de cehi este în mod variat simbolizată de un amestec de condescendenţă şi nelinişte , de paternalism şi despotism, de inactivitate binevoitoare şi încercări epuizante de aplicare a unor soluţii radicale.

  În primul deceniu după preluarea puterii de către comunişti , în 1948, aparatul de partid şi de stat se va ocupa cu probleme mult mai presante. Din punct de vedere ideologic, se presupunea că întrucât "ţiganii erau victime ale capitalismului " , odată cu înfrângerea acestuia se va rezolva în mod automat şi problema lor .

      În ciuda ştirilor din mas media despre victoriile obţinute în ceea ce priveşte frecvenţa şcolară a copiilor de ţigani , încadrarea în muncă şi, în general , asimilarea ţiganilor, în 1958, se produce un moment de cotitură ,când autorităţile ajung la concluzia că identitatea de grup a ţiganilor trebuie nimicită , dacă se are în vedere progresul acestora.

Ca urmare , se decretează că ţiganii nu sunt un grup etnic , ci doar oameni care "păstrează o structură demografică vădit diferită " de restul populaţiei .

   În acelaşi an , se adoptă o lege stipulând şcolarizarea copiilor de ţigani şi sedentarizarea atât a nomazilor ( în mod practic, numai o minoritate în cadrul întregii populaţii ţigăneşti şi cu referire , în principal , la grupările de origine valahă ) , cât şi a semi-nomazilor , prin înregistrarea lor într-un anumit loc şi interzicerea desfăşurării activităţii într-altul .Legea va da rezultate foarte bune în ceea ce priveşte eradicarea nomadismului .

    Căruţele cu cai ale ţiganilor valahi fiind o ţintă cât se poate de vizibilă , poliţia putea să efectueze razii la locurile de tabără , să omoare caii şi să de a foc la căruţe . Legea se va dovedi însă ineficace , atunci când se va încerca controlarea seminomazilor, mulţi dintre aceştia deplasându-se continuu între domiciliul aflat în Slovacia şi locul de muncă din Cehia.

 În ciuda acestui fapt, planul de integrare a fost abordat cu acelaşi entuziasm de care s-a dat dovadă şi în cazul altor programe alimentare ale timpului , precum plantarea conopidei sau promovarea prieteniei eterne cu Mongolia .

   Autorităţile locale în ale căror sarcină cădea înregistrarea ţiganilor şi asigurarea locurilor de muncă şi a locuinţelor pentru aceştia, vor găsi , de regulă , că este mai comod să-i ignore.

    Se dă dispoziţie provinciilor să strângă date cu privire la ţigani şi să întocmească un plan pe termen lung, de asimilare a acestora .

Strategia pusă astfel la punct în 1985 , va urmări îndeplinirea a două obiective : încadrarea în muncă a ţiganilor apţi de muncă şi desfiinţarea cătunelor de ţigani şi a altor "concentrări indezirabile "  ( circa 1300 ).

    Mai trebuia de asemenea să se organizeze o campanie împotriva analfabetismului şi parazitismului , şi pentru acest scop , s-a solicitat Academiei de Ştiinţe să efectueze o cercetare cu privire la viaţa dusă de ţigani .

Integrarea a fost concepută ca o capitulare necondiţionată a ţiganilor , consideraţi un popor primitiv , înapoiat şi degenerat. .

     La recensământul efectuat în anul următor ( 1966 ) , se vor înregistra 221 526 de ţigani , stabiliţi în deosebi în estul ţării .

Pe arunci , tot al 11-lea copil născut în Cehoslovacia , era ţigan  [ 9, 9 % ] .

    Noua schemă de "dispersare şi transfer " , va avea la bază strămutarea regulată şi planificată a ţiganilor din aşezările din Slovacia , în Vestul Cehiei , în zone cu o densitate redusă de ţigani pentru a obţine o răspândire uniformă , dar cât se poate de redusă ca număr, pe întreg teritoriul republicii .

Acţiunea va fi de la început sabotată de finanţarea necorespunzătoare ,  restricţiile de ordin birocratic , ostilitatea autorităţilor locale şi , în cele din urmă ,de nerespectarea reglementărilor de către ţigani .

     Evenimentele vor lua o întorsătură alarmantă când din nou , îşi fac apariţia prejudecăţile rasiale , în deosebi în sfera locativă ( inclusiv o propunere venită din partea unui grup de muncitori de trimitere a ţiganilor înapoi în India , pe cheltuiala statului ) . Până la sfârşitul anului 1968 , se va ajunge la oprirea programului , astfel încât numărul de strămutări neplanificat va depăşi cu mult pe cel al transferurilor planificate . Strămutarea masivă a ţiganilor care a avut loc în Cehoslovacia postbelică reprezintă , în general, un caz tipic de migraţie de la sat la oraş , în căutarea unui loc mai sigur, într-un mediu mai extins.

     Apoi , vreme de câţiva ani , se încearcă în mod efectiv tratarea ţiganilor ca minoritate naţională , permiţându-li-se să organizeze cooperative şi să înfiinţeze propriile asociaţii socio-culturale. Ultimele dintre acestea , vor spori rapid , atrăgându-i nu doar pe ţiganii mai săraci , dar şi numărul mic şi influent consideraţi ca asimilaţi în totalitate .  

       . " Normalizarea " care a urmat Primăveriide la Praga arată caracterul efemer al experimentului , astfel că în 1973, toate organizaţiile de masă ale ţiganilor sunt dizolvate pe motiv că " nu au reuşit să-şi îndeplinească funcţia de integrare " , iar planul de introducere al limbii romani ca mijloc de instruire în şcoala primară , este abandonat .

    Autorităţile revin la asimilare ca unică soluţie . Unele strategii vor fi continuate în taină , precum presiunile exercitate asupra miilor de ţigănci , ca după naşterea câtorva copii să se supună sterilizării .

   Recensământul din 1980 , indică o explozie demografică , fiind înregistraţi 288.4440 de ţigani . Dar şi această subevaluare , reprezintă cca 2 % din întreaga populaţie ( 8 % în Slovacia de Est ) , aceste cifre putând creşte rapid datorită ratei înalte a natalităţii în rândul segmentului mult mai tânăr al populaţiei ţigăneşti .

    Din punctul de vedere al educaţiei , se observă un progres faţă de datele furnizate de recensământul din 1970 : de ex . doar 10 % dintre ţiganii cu vârstă mai mare de 15 ani , nu au primit nici un fel de educaţie , faţă de cei aproape 30 % înregistraţi cu zece ani înainte .

Pe de altă parte, numărul absolvenţilor de studii superioare, creşte

de la 45 .  la 345 .

[ ROMÂNIA  ] 

România şi Bulgaria, la rândul lor, vor dovedi aceeaşi rezistenţă în privinţa acordării statutului de grup etnic ţiganilor .

În problema şcolarizării şi a sprijinului cultural acordat ţiganilor, România nu va încerca să ia măsuri comparabile cu cele luate , chiar dacă numai pe hârtie, pentru minorităţile maghiară şi germană .

  Şi , întrucât rolul ţiganilor devine mai important în vechile şi adânc înrădăcinatele prejudecăţi faţă de aceştia , se vor intensifica *

-------------------

* cf. S.Beck, " Tsiganii - Gypsies  in socialist Romania " , apărut în Giessener Hefte  fur Tsiganologie , 1-4 / 1886, pp. 109- 127)

-----------------------------------

Guvernul a continuat politica de sedentarizare forţată,urmată apoi de dispersarea grupurilor mai numeroase, iar de la începutul anilor '70, va refuza chiar să recunoască existenţa ţiganilor.

  Ca parte componentă a acestui program de "sistematizare" , Ceauşescu , " conducătorul " , va încerca să le distrugă cultura şi să-i bage cu forţa în ghetourile sărăcăcioase din oraşe , sau în aşezările deprimante de la ţară .

   Obiectele lor de preţ - monezile mari de aur din perioada austro-ungară - forma preferată de păstrare a economiilor - vor fi confiscate de către Poliţie şi Securitate , iar posesorii lor  nu vor scăpa nici-o dată de hărţuire .

  [Bulgaria ]

Bulgaria va întreprinde o campanie de asimilare , vreme aproape 30 de ani .

Un Decret emis în 1858,  le interzice ţiganilor să pribegească şi impune Consiliilor să-i trimită la muncă în fabrici şi cooperativele agricole .

   Unele din vechile cartiere de ţigani , vor fi demolate , iar familiile adăpostite în apartamente de bloc .

        Începând cu anul 1969, se înfiinţează şcoli separate pentru a asigura miilor de copii de ţigani o educaţie elementară , cât şi pentru ai îndrepta spre ucenicie şi absolvirea de şcoli tehnice .

Era interzisă folosirea limbii romani în aceste şcoli .

 În acelaşi timp, prin închiderea şi exproprierea ziarelor şi a asociaţiilor  lor, autorităţile vor submina capacitatea ţiganilor de a-şi păstra individualitatea .

   Începând cu anii 1970, se va încerca desfiinţarea pe cale legală a acestei numeroase minorităţi  ( 5 %  pesemne din totalul populaţiei ) .

Se interzice folosirea termenului " ţigan " , în actele de identitate , şi ( ca parte a măsurilor cu caracter general  , luate împotriva musulmanilor  )  cei purtând nume musulmane sunt obligaţi să şi le schimbe cu altele noi , de origină slavă .

 Ziarele şi revistele vor bloca toate informaţiile în acest sens .

  În anii '80 , statul va merge şi mai departe cu aceste măsuri , încercând să reglementeze chiar şi folclorul , prin interzicerea oricăror influenţe turceşti sau străine .

  Singura încurcătură o reprezintă faptul că muzica ţigănească, deşi puternic influenţată de cea turcească, continuă să fie foarte solicitată la nunţile , botezurile şi celelalte sărbători bulgăreşti , neputând fi astfel desfiinţate .

  Deznodământul a fost că ţiganii s-au adaptat , în felul lor, la mediul oferit de societatea socialistă din Bulgaria .

Din p.d.v. economic, situaţia lor s-a îmbunătăţit , fiind şi mai mult atraşi în sistemul educaţional , chiar dacă la sfârşit se manifestă tendinţa de a-i angaja pe ţigani în slujbe mai slab remunerate .

Totuşi , ori de câte ori va fi posibil, în ciuda reglementărilor stabilite , ţiganii îşi vor rotunji salariile prin iniţiative particulare specifice pieţei libere , sau vor continua să-ţi găsească public pentru munca lor , în ciuda interdicţiilor.

[ Iugoslavia ]

[Sfârşitul războiului al II-lea mondial a marcat o masivă redistribuire a ţiganilor  care au supravieţuit holocaustului din Europa . În principal acest lucru se datorează deportărilor pe scară largă ,dar parţial

şi fugii dintr-o ţară în alta . De ex., din Slovenia şi Croaţia către Italia în căutarea unui mediu mai puţin distrugător.]

     În Iugoslavia, chestiunile legate de originea etnică aveau să joace un rol important , într-o federaţie înfiinţată după război , dată fiind complexitatea ei de ordin naţional , lingvistic şi cultural, care la rândul ei se va reflecta în diversitatea  propriei populaţii ţigăneşti - una din cele mai numeroase din lume. Şi tocmai aici , strategia multiculturală va progresa cel mai mult.

    În această fortăreaţă de partizani marxişti dar pluralişti ,li se va acorda în 1981 ţiganilor statutul de naţionalitate  ( Narodnost  ) , din p.d.v. constituţional , pe picior de egalitate  cu alte minorităţi , precum albanezii, maghiarii şi turcii .

Deşi noul statut nu avea să fie aplicat uniform de către diferitele republici iugoslave , le va aduce ţiganilor o limbă şi drepturi culturale.

   Mass media  va renunţa să mai folosească cuvântul " ţigani " , cu conotaţie peiorativă , şi îl va înlocui cu " rom " , după care o serie de posturi de radio şi de televiziune vor începe în mod regulat să difuzeze programe  în limba romani .

  În comunităţile mai mari , asociaţiile sociale şi culturale ale ţiganilor apar cu zecile, iar ţiganii vor începe să participe pe plan regional şi în politică .

În 1983, limba romani va fi introdusă într-o serie de şcoli primare , începând cu provincia Kosovo , locuită cu precădere de albanezi .

În ciuda absenteismului şi a ratei înalte a abandonului şcolar ,( doar 220 % dintre adulţi au absolvit şcoala primară ) , câteva sute de ţigani au reuşit profesional , devenind medici , avocaţi , ingineri etc.

    Majoritatea, totuşi , au continuat să ducă o viaţă mult sub medie , în deosebi în Croaţia şi Slovenia , republicile mai prospere din nord , spre care se vor îndrepta multe familii de ţigani , devenind locuitori ai mahalalelor de la marginea Zagrebului , şi oameni de serviciu şi muncitori sezonieri  prost plătiţi la Liubliana.

       Iugoslavia a fost singura ţară comunistă care nu a încercat sedentarizarea forţată a ţiganilor. Direcţia sedentarizării a venit mai degrabă din partea condiţiilor economice , decât din partea autorităţilor , iar tranziţia a fost ca o reluare a unor evenimente care cu un veac înainte generaseră vaste schimbări în partea de Vest a continentului .

/ Tranziţia

    Pe măsură ce condiţiile de viaţă ale clientelei şi ustensilele utilizate s-au adaptat la industrializare , şi ţiganii nomazi din Iugoslavia vor face acelaşi lucru .La început aceştia se instalau în apropierea satelor , sau la marginea târgurilor , locuiau mai tot timpul anului în corturi transportate în căruţe trase de cai şi îşi câştigau existenţa pe seama unei societăţi agrare , fiind uneori căldărari ( arămari ) , alte ori ghicind şi cerşind alimente .

Acum însă se stabilesc în oraşele şi târgurile mai mici , îşi cumpără maşini şi microbuze ca să-şi transporte cortul şi se îndeletnicesc cu comercializarea mărfurilor de--a gata , noi sau folosite , precum îmbrăcămintea purtată , produse industriale  de calitatea a II-a , sau orice alte articole , de larg consum  deficitare .

[OCCIDENT ]

Nomadismul în sine nu mai putea fi interzis în mod expres, dar sistemele legislative destinate societăţilor de tip sedentar , puteau avea acelaşi efect. Nomazii vor fi pur şi simplu evacuaţi , sau obligaţi să-şi vadă mai departe de drum, ori poate toleraţi ,în locuri precum gropile de gunoi , fără apă , sau grupuri sanitare .  ( exemple , exemple ).

[Anglia ]

  prima Circulară pentru locuri de campare speciale  ( febr.'62 ) ,

 de către Ministerul Lucr. Publice , ilustrează ce se poate obţine .

Se stipulează că ţiganii veritabili sau romii au dreptul de a-şi duce viaţa cf tradiţiei , având nevoie pentru aceasta de locuri de campare .

 Deşi sunt menţionaţi doar " ţiganii veritabili " , fără o definire a lor ,

circulara în mod practic îi are în vedere pe toţi nomazii.

În 1964, la recensământul nomazilor din Anglia şi Ţara Galilor din rulote , barăci sau corturi se ajunge la concluzia că numărul lor se cifrează la cel puţin 15.000 de suflete sau cca  34000 de familii , cifră considerată în prezent drept o serioasă subevaluare . 1968. Legea locurilor de campare , intră în vigoare în 1970.Obligă autorităţile locale să amenajeze locuri de campare pentru nomazi .

În iul.1990  , nr  7357 de rulote , în locuri autorizate  în timp ce alte 4610 ( 39 % ) de rulote sunt instalate în locuri neautorizate .

Până la această schimbare bruscă , evenimentele au avut o evoluţie similară în majoritatea ţările vest-europene, în măsura în care au existat strategii speciale , deosebite de substutzele lor de pe plan local.            

[Franţa ]

În 1949 , în Franţa se constituie o echipă de lucru oficială pentru analizarea cererilor cuvenite din partea ţiganilor nomazi " la o vreme când multe dintre comunităţile locale le interziceau acestora accesul "

    Echipa va recomanda abandonarea " politicii de represiune şi interdicţie " , iar ministerul de Interne îşi ca da binecuvântarea oficială faţă de această abordare cu caracter mai progresist .

     22 de ani mai târziu , carnetul antropimetric pentru nomazi va fi în cele din urmă abolit, înlocuit fiind de către un carnet de circulation ce va trebui verificat lunar , de către poliţie .

   Presiunea exercitată asupra autorităţilor locale , în scopul înfiinţării locurilor de campare s-a născut în mare parte , din îndemnuri lipsite de succes , pentru ca apoi prin intermediul subsidiilor venite de la centru , să sfârşească prin a se impune consiliilor locale obligaţia asigurării şederii pe termen scurt a nomazilor .  Odată această obligaţie îndeplinită , autorităţile locale erau libere să interzică camparea în alte locuri decât cele amenajate în acest scop .

     La sfârşitul anilor '80, se constată că pe cea mai mare parte a teritoriului Franţei cu precădere în nord-vest, locurile de campare sunt inegal răspândite , condiţiile asigurate variind de la foarte primitive , până la o dotare corespunzătoare a acestora , în plus fiind amenajate şi câteva spaţii de locuit .

    Pe plan educaţional , grupuri de voluntari vor organiza o mare varietate de experimente pilot, dar  nu se poate consemna existenţa unei strategii centrale coerente .

[Italia  ]

În Italia,  autorităţile locale şi cele centrale nu vor înfiinţa un număr de campinguri autorizate , şi dacă totuşi vor exista unele excepţii , atunci acestea vor fi rezultatul iniţiativei particulare , venite din partea unor categorii sociale speciale .

]Belgia ]

La rândul ei , va renunţa să mai facă deosebire de clasă , în vreme ce înfiinţarea de campinguri este lăsată , în general, în seama consiliilor locale, cu sprijin financiar de la centru .Majoritatea celor aprox. 2 duzini de campinguri sunt înfiinţate cu scopul de a se reglementa situaţia rulotelor ce nu mai fuseseră mişcate din loc  de câteva decenii .

]Spania ]

În Spania se pune mai puţin problema lichidării nomadismului , întrucât majoritatea ţiganilor locuiau în cartierele sărace ; trebuia , mai degrabă , întreprins ceva în legătură cu aceste barrios şi cu mahalalele de cocioabe .

        Mai puţin vizibilă este însă discriminarea  înşelătoare făcută în plata zilierilor în agricultură ; în 1989, pe ogoarele din Murcia , pentru o oră de muncă bărbaţii primeau  300 de pesetas , femeile 250 pesetas , iar ţiganii doar 200 de pesetas.

Pentru desfiinţarea acestor pete nefaste de pe hartă , unele autorităţi municipale vor da între-adevăr curs recomandărilor Guvernului , adoptând programe privind construcţia de locuinţe .

  Guvernul va acorda subsidii pentru înfiinţarea de clase pentru preşcolari .

   Spania ajunge însă la concluzia că acţiunea de mutare a familiilor de ţigani , în noile locuinţe, sau de şcolarizare a copiilor acestora, ar putea declanşa o reacţie adversă din partea restului populaţiei

[ Suedia, Olanda ]

   Şi nu doar în această ţară , întrucât reacţii de acest gen vor exista chiar şi în Olanda, Suedia , două ţări în anumite privinţe dintre cele mai receptive.

Suedia va accepta sute de ţigani expulzaţi din Polonia, pe care îi va trata ca refugiaţi, ajutându-i să găsească adăpost şi lucru .

Olanda, la rândul ei , va adăposti un număr considerabil de ţigani din străinătate.

 În privinţa nomazilor autohtoni , autorităţile optaseră în favoarea constituirii unor grupuri mai mari de woonwagenbewoners concentrate într-un număr relativ mic de centre .

   Legislaţia olandeză din 1968 , va conduce la înghesuirea nomazilor în parcuri regionale, odată cu înfiinţarea de şcoli speciale şi de clase pentru adulţi.

      La începutul anilor '70, va avea loc o schimbare a politicii în privinţa ţiganilor , când caracterul impropriu al marilor campinguri devine din ce în ce mai vizibil ; dar şi înlocuirea lor cu un număr de spaţii mai mici , se dovedeşte a fi un lucru extrem de dificil .

În chip similar , atunci când politica din domeniul educaţiei va opta pentru integrarea copiilor in clasele obişnuite,reacţiile pe plan local vor genera adesea probleme , în parte datorită faptului că nivelul educaţiei şcolare în rândul nomazilor era extrem de scăzut, dar şi ca urmare a frontului comun făcut de ceilalţi copii şi neîncrederea manifestată de părinţii acestora .

[ Foruri internaţionale ]

   Forumurile internaţionale nu vor duce lipsă de Declaraţii de bună intenţii şi instrucţiuni detaliate . Pe rând se va stabili câte un Program substanţial pentru statele membre , dar , contrar aşteptărilor, diferenţa dintre decizia luată şi rezultatul practic , rămâne neacoperită de iniţiativele izolate luate de către statele mai întreprinzătoare .

   Ministerele, Adunarea parlamentară , ca şi alte organisme  ale Consiliului Europei , reprezentând grosul ţărilor europene , din afara blocului comunist de atunci , deplângând situaţia deloc privilegiată a ţiganilor şi a altor nomazi din Europa , vor adopta , după 1969, o serie de Hotărâri şi Recomandări, îndemnând guvernele membre şi autorităţile locale să pună capăt discriminării , să ia măsuri în privinţa campingurilor şi a spaţiului locativ, să promoveze educaţia şi orientarea profesională ,  sănătatea şi asistenţa socială .

Comisia PNU pentru Depturile Omului

  Începând din 1977, Comisia ONU pentru Drepturile Omului îşi va îndrepta atenţia asupra discriminării la care sunt supuşi ţiganii.

Din 1984, instituţiile Comunităţii Europene vor fi preocupate în general de probleme legate de educaţie .

Consiliul Ministerial  îşi va dedica activitatea acestei probleme , elaborând în mai 1989, o Rezoluţie care reclamă "o abordare globală şi structurală pentru depăşirea obstacolelor majore ce îngrădesc accesul ţiganilor şi al copiilor de nomazi la educaţie " , bazată pe respectul pentru cultura lor, pe resurse suplimentare, şi pe pregătirea specială a cadrelor didactice .

 

Victime - Lista comuna

B.

-Babu Ahile/Constantin / Mihai/ Hristu/Mircea /Petre / Traian /Toader / Nicolae /ş.aş.a

Peste 30 de familii , originare din Albania sau Bulgaria,bărbaţi şi femei, bătrâni şi copii ,stabiliţi  în jud.Constanţa ( prin colonizare în interbelic, sau la pierderea Cadrilaterului , în 1940  ) au fost strămutaţi , cu domiciliul forţat , pe diverse perioade de timp ( de la 1 la 4 ani )

- Bacu, Dumitru

Macedonean, n.la Veria ( Grecia ) stabilit în România după război .Arestat în 1948, torturat în anchetat, condamnat pentru legăturile cu mişcarea de rezistenţă din pădurile Babadag, închis în temniţele din Constanţa,Jilava, Piteşti ,Cluj şi Gherla.

După eliberare ,a fost primul care a descris într-o carte sistemul "reeducării" practicat în la Piteşti şi Gherla:< A fost scrisă pentru îndeplinirea obligaţiei luate faţă de mai multe victime ale demascării ,care ,cunoscând că într-o zi voi putea trece cartea dincolo de "Cortina de Fier " , mi-au încredinţat , adeseori cu durere ,cu sfâşiere interioară, tot ce au crezut că este de  datoria oamenilor să nu uite .>

-Bagiuiani , Iancu

N.în 1919 , la Veria ( Macedonia grecească ) .Stabilit în România după 1926 , fiind împroprietărit .Arestat şi judecat ,în 1952, pentru "uneltire contra regimului comunist " ; condamnat la 18 ani muncă silnică şi închis la Constanţa, Jilava, Aiud şi Gherla.

-Batzaria , Nicolae [Moş Nae]

Ziarist şi scriitor.N.în 1874, la Craşova ( Macedonia ) .Înainte de primul război, ajunsese senator în Parlamentul otoman.Publicist pentru copii , cunoscut sub numele de "Moş Nae" , la Universul.A fost arestat  la 78 de ani  şi a murit pe 28 iunie 1952, în lagărul de la Ghencea.

-Botea , Alexandru A.

Macedonean, n în 1897, în Grecia, împroprietărit în Dobrogea.Arestat în 1949 , pentru legăturile cu partizanii din Babadag,condamnat la 5 ani închisoare, a murit pe 30 mai1953, la Canal.

C.

-Caciauna , Hristu  I.

N.în 1916, în Macedonia bulgărească ; colonizat  în Râmnicu de Jos ( Constanţa ).Arestat pe 25 aug.1953, pentru implicare în mişcarea de rezistenţă din zona Babadag,condamnat la 20 de ani muncă silnică , pentru apartenţă la "organizaţiuni de tip fascist , politice şi militare " ( sentinţa nr.95 / 6 .II.1954 ) de lct. mj.de justiţie Nagy Alexandru , ca preşed. al Completului  de judecată  al Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti ( în deplasare la Constanţa )

A executat doar 11 ani, fiind "graţiat" în 1964.

-Caciandone, Dumitru

Ţăran, n..în 1888, Macedonia.Stabilit la Războieni ( Tulcea ).Arestat în 1949, torturat de Securitatea din Constanţa , condamnat la 4 ani închisoare ( sentinţa 22 / 12 .I.1950 ) de Tribunalul Militar-Constanţa ( preşed. maior-magistrat Sandrea Gheorghe ), pentru "uneltire contra securităţii statului ".Pedeapsă executată la Canal.

-Caramihai , Dima N.

N.în sept.1920, în Bulgaria, stabilit la Baia ( Constanţa ) .Arestat pe 8 iulie 1949, condamnat la 8 ani închisoare, pentru " uneltire contra ordinii sociale" ,de Tribunalul Militar Constanţa ( sentinţa 553 /13 oct.1949, preşed.col.magistrat Pavelescu Constantin ).

-Caratană ,Niculai

N.în 1913, în Grecia, stabilit în Lăteşti ( Dâmboviţa ) .Condamnat la 24 ani închisoare , degradare civilă şi confiscarea averii ,de Tribunalul Militar -Constanţa (sentinţa 352/ 4 aug.'58 ) -preşed. Complet lt.Petrescu Teodor ).

-Carataş Vasile Gh./ Cornel /Vasile I./Dumitru /  Vasile T. / Zoiţa / Georgeta /

Familii de ţărani macedoneni (n.în Grecia, Bulgaria , Balcic-Caliacra ) stabiliţi (colonizaţi )în Cadrilater,refugiaţi în interiorul Dobrogei, în 1940.Arestaţi,anchetaţi,fie condamnaţi la închisoare, fie strămutaţi ,cu domiciliu obligatoriu ,cu motivaţii stereotipe ."uneltire contra ordinii sociale" ,"omisiune de denunţ ".

-Ceaturi ,Gheorghe M.

Ţăran ,n.în 1903,la Bosio( Macedonia grecească ).Colonizat în Viile Noi ( Constanţa ).

Arestat în 18 iul.1949, torturat de Securitatea din Constanţa , judecat într-un grup de 25 partizani , condamnat la 25 ani muncă silnică ( sentinţa nr 553/ 13 oct.1949, dată de preşed.col.magistrat Pavelescu Constantin; procuror Dinulescu Ion  ).

A fost internat la Jilava şi Gherla.Din ordinul lui Nicolschi -acel scelerat Ordin 10.001 - a fost ridicat de la Gherla , împreună cu 83 deţinuţi , şi duşi, în lanţuri la penitenciarul Timişoara (de M.Patriciu ) unde au fost toţi executaţi.Ceaturi a fost executat pe 23 martie 1950. Certificatele de deces, la cauzele morţii, ar fi fost  completate în fals, de dr.Vaşcanu , la clinica Medicală Timişoara ( Cf.C.Ioniţoiu ).

-Celera ,Dumitru S. /Petre I. /Anastasia / Anton / Aurica / ş.a.

Ţărani , n.în Grecia sau Bulgaria , colonizaţi în Dobrogea .Arestaţi, strămutaţi cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan ( 1-2 ani ). 

-Chiuveea ,Iancu

Ţăran.N.în 1918, în Macedonia.Colonizat în Beidaud ( Tulcea ).Partizan în pădurile Babadag. Judecat în lipsă, în "lotul Tache Gheorghe " .Condamnat ( în contumacie ) la 15 ani muncă silnică ( sentinţa nr.66 / 12 febr.1949 ) ,pentru "uneltire contra ordinii sociale " . Prins şi executat pe 16 dec.1949,pe malul lacului Sf.Gheorghe ( Mamaia ).

-Chizarie ,Niculai

Prof.univ.la Academia Comercială -Bucureşti , n.în 1912, la Veria (Macedonia grecească ) Condamnat la 7 ani închisoare corecţională şi confiscarea averii , de Tribunalul Militar -Bucureşti ( sentinţa 1/ 5 ian.1953, preşed.G-ral Alexandru Petrescu ),pentru "uneltire contra ordinii sociale " (art.209 C.P.) .

-Cucoli ,Gheorghe

Student .N.în 1917, la Veria ( Macedonia grecească ).Torturat la Securitatea din Constanţa , condamnat la 20 ani muncă silnică de Tribunalul Militar -Constanţa  ( sentinţa 65 /2 febr.1949 , pronunţată de col.C.Pavelescu , pentru "crimă de uneltire contra ordinii sociale " ) .A trecut prin penitenciarul Jilava , a fost "reeducat" cu bestialitate de echipa Ţurcanu la Piteşti , la Gherla, Aiud şi lagărele din Bălţile Brăila .Eliberat în 1963 ( cu primele "graţieri " ).

D.

-Delicote ,Alexandru Gh./ Maria / Gheorghe / Rodica /Steliana /

Familie de macedoneni colonizaţi la Poarta Albă ( Constanţa ) ,originari din Macedonia -Grecia . Strămutaţi ( domiciliu obligatoriu ) 1 an şi 10 luni .

-Duşu ,Gheorghe

Ţăran din Cogealac (Constanţa ).N.în 1919 (Macedonia grecească ) , colonizat , tată a 5 copii.

Arestat la 25 mai 1958.Condamnat la 23 ani muncă silnică şi confiscarea averii ,de Tribunalul Militar -Constanţa ( sentinţa nr.352/ 4 aug.1958, dată de preşed.lct. magistrat Teodor Petrescu )

pentru "uneltire contra ordinii sociale" .A murit la Aiud, pe 4 nov.1961, din cauza condiţiilor de exterminare .

F.

-Fotiu ,Foţiu /Niculina-soţie  /

Familie de macedoneni ( probabil ) , n.în Bulgaria .

Strămutaţi cu domiciliu obligatoriu în Ovidiu ( Constanţa )

-Fotu ,Alexandru / Anastase I. / Atanasie / Gheorghe S./ Ilie S. / Nicu /Vasile I./ ş.a.

Fotu Elena / Florica / Luiza / Olga / Tiusa / ş.a.

Familii de macedoneni ,n.în Grecia, Bulgaria ; stabiliţi ( colonizaţi ) în Constanţa, Ovidiu ,Cogealac, Palazu Mare , Mihail Kogălniceanu  ş.a din jud.Constanţa.

Bărbaţi arestaţi pe diverse perioade pentru participare la mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.

Familii strămutate , cu domiciliu obligatoriu ,pentru 4 ani şi câteva luni , în diverse localităţi ( ex. în sat Bumbăcari, com.Dudeşti, jud.Brăila ).

G.

-Galani, Ion

N.în 1928, în Macedonia grecească ;colonizat  în com.Mihai Viteazu -Constanţa. Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 1 dec.1957, judecat cu "lotul Fotu Anastase" .

Condamnat la 15 ani muncă silnică , 5 ani degradare civică şi confiscarea averii ( sentinţa nr. 57 / 12 febr.1958 ), de Tribunalul Militar -Constanţa ( preşed.cpt.magistrat Dima Nistor ) , pentru "crimă de uneltire contra securităţii statului ".

-Galiman, Stere

N.în 1906 (în Macedonia grecească ).Colonizat în com.Casimcea-Tulcea.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 23 mai 1953 , judecat în "lotul Baciu ", de Tribunalul Militar teritorial Bucureşti .Condamnat la 8 ani temniţă grea , 4 ani degradare civilă , confiscarea averii ( sentinţa nr 829 / 11 sept.1953 ) , pentru "acte de terorism ".

-Geacu, Hristu

Ţăran n..în 1897 , în Macedonia grecească , colonizat  în Constanţa .Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 11 sept.1959, judecat în " lotul Culeţu ". Condamnat la 3 ani închisoare,cu confiscarea averii ( sentinţa nr.185 /16 iul.1960 ), de Tribunalul Militar -Constanţa ( preşed. de Complet, cpt.magistrat Dima Nistor ), pentru "uneltire contra ordinii sociale" În dosarul anchetatorului se specifica : <au fost organizaţi în grup antirevoluţionar,au ţinut şedinţe ,discutând dizolvarea GAC şi schimbarea regimului socialist în România, uneltind contra ordinii sociale a poporului >

- Geani,Hristu

Tinichigiu, n.în 1920, înMacedonia grecească ) , stabilit în com.Mihai Viteazu-Constanţa.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 17 oct.1957, judecat cu "lotul Fotu Anastase ".Condamnat la 5 ani închisoare şi confiscarea averii ( sentinţa nr.57/12 febr.1958 ) ,de Tribunalul Militar-Constanţa ( preşed.de Complet, cpt.magistrat Dima Nistor ) , pentru "uneltire contra ordinii sociale şi falsificare de acte publice " .

-Gheorgache ,Mihai Gh.

N.în 1913, în Macedonia, stabilit în Ovidiu ( Constanţa ) I s-a fixat domiciliu obligatoriu pentru 1 an şi 1 lună.

-Ghivea ,Iancu Gh./ Ghivea ,Stere /

Ciobani n.în Macedonia, colonizaţi  în com.Beidaud-Tulcea.Partizani.

/Iancu - arestat la 20 iulie 1949,în timpul unei confruntări cu Securitatea .Judecat în "lotul Gogu Puiu " ,condamnat la moarte ( sentinţa nr.544 / 7 oct.1949 ) , executat pe 16 dec.1949, pe malul lacului Sutghiol ( împreună cu Stere Hopa, Nicolai Haşoti şi Iancu Beca )

/Stere -arestat la 14 mai 1949 , condamnat la 1 an închisoare ; rearestat în 1950, condamnat la 6 ani muncă silnică, deţinut în lagărul de la Salcia.

-Ghioca[ sau Ghioga ], Dumitru I.

Ţăran  n.în 1908 (  în Macedonia grecească ), colonizat  în Sinoe, com.Mihai Viteazu-Constanţa Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea ; arestat la 23 iul.1949 ;condamnat la 7 ani muncă silnică ( sentinţa nr.544 / 7 oct.1949 ) de Tribunalul Militar -Constanţa ( preşed.col.C.Pavelescu )

-Ghizari, Nicolae I.

Ţăran n.în 1912( în Macedonia grecească ) ,colonizat în Dobrogea.Arestat în 1950, a executat 11 ani de detenţie.

-Ginara ,Nicolae

Ţăran n.în 1920 în  Macedonia grecească , colonizat în com.Mihai Viteazu -Constanţa .Arestat la 23 oct.1957 , judecat în "lotul Fotu Anastase " . Condamnat la 18 ani muncă silnică şi confiscarea averii ( sentinţa nr.57 / 12 febr.1958 - semnată de cpt. magistrat Dima Nistor ) de Tribunalul Militar-Constanţa., pentru "uneltire contra ordinii sociale" .

-Grosu , Nicolae M.

Ţăran n.în 1900 , în Macedonia.Colonizat în Dobrogea.Partizan.

Prins şi arestat .Condamnat la muncă silnică pe viaţă ( 25 oct.1949 )

Executat la Timişoara , în martie 1950 ( probabil din ordinul scelerat al lui Nicolski ).

- Gulea ,Adam

Născut în Macedonia grecească , colonizat în com.Mihai Kogălniceanu -Constanţa.Partizan din zona Babadag , participant în ciocnirile cu Securitatea de la Ciucurova -Gaugagia.

Torturat în timpul anchetei de Doicaru .Condamnat de Tribunalul Militar-Constanţa ( sept.1949 ).

A murit în 1956,în timpul detenţiei, la Aiud.

-Gulea , Constantin

Născut în Macedonia grecească ,în 1924,funcţionar stabilit la Mihai Kogălniceanu -Constanţa.Implicat în mişcarea de partizani din Dobrogea.Arestat pe 19 iul.1952. Judecat cu "lotul Zima Gheorghe" . Condamnat la 15 ani muncă silnică, degradare civică şi confiscarea averii ( sentinţa nr.1 / 5 ian.1953 ) de Tribunalul Militar Teritorial -Bucureşti , pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale" .

-Gulea ,Gheorghe A./ Gulea ,Ion  A.-fraţi  /

Născuţi în Macedonia grecească ,colonizaţi în com.Mihai Kogălniceanu -Constanţa.Partizani, au luat parte la luptele din pădurea Babadag.Arestaţi în iunie 1948 .Condamnaţi la 15 ani muncă silnică ( sentinţa nr.65/ 2 febr.1949 ) de Tribunalul Militar-Constanţa (preşed.de Complet, col.magistrat Constantin Pavelescu ), pentru "uneltire contra ordinii sociale" . Au murit în 1956 ,în timpul detenţiei, la Aiud.

H.

-Hagi , Mihale

Din Constanţa, n.în 1921.Arestat în febr.1952 , pentru că a găzduit o rudă "partizan" .

Torturat şi condamnat la 6 ani închisoare ( sentinţa nr.256 / 1952 )de Tribunalul Militar-Constanţa.Deţinut în penitenciarele Constanţa, Gherla, Jilava şi lagărul de la Periprava.

La expirarea pedepsei , dus încă 5 ani cu domiciliu obligatoriu în satul Rubla ( Buzău ) .

-Hagichira ,Chimion

Din Constanţa, n.în 1916.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dorbrogea. Arestat la 5 august 1949 ; judecat cu "lotul Gogu Puiu" ;condamnat la 10 ani muncă silnică ( sentinţa nr.544/7 oct.1949 ) de Tribunalul Militar-Constanţa , pentru "crimă de uneltire contra ordinii sociale" .

I.

-Iancu, Ghiuvea

Născut în 1919 (în Macedonia grecească )  ; colonizat la Beidaud -Tulcea. Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea ( pădurea Babadag ) .Arestat la 20 iulie 1949.Judecat în "lotul Gogu Puiu" .Condamnat la moarte ( sentinţa nr.544/ 5 oct.1949 , semnată la preşed.de col.magistrat C.Pavelescu ) de Tribunalul Militar-Constnţa , pentru "crimă de uneltire contra securităţii statului şi crima de constituire în bandă "

-Iancu, Dimcică

Ţăran n.în 1922 ( Macedonia grecească ) Stabilit în satul Sinoie , com.Mihai Viteazul -Constanţa. Implicat în mişcarea de rezistenţă Dobrogea.Arestat la 15 dec.1951 ; judecat în "lotul Ciolacu  Nicolae " ; condamnat la 12 ani temniţă grea  ( sentinţa nr 88 / 12 febr.1952 ; preşed.maior magistrat Glica Constantin ) , de Tribunalul Militar Constanţa , pentru "crimă de uneltire contra securităţii statului "

-Iancu, Gicu

Ţăran n.în 1924, în Macedonia grecească .Colonizat în satul Sinoe , com.Mihai Viteazul-Constanţa.

Arestat la 15 dec.1951; judecat în "lotul Ciolacu Nicolae" ; condamnat la 12 ani muncă silnică ( sentinţa nr.88 / 12 febr.1952, preşed.maior magistrat Glica Constantin ) de Tribunalul Militar Constanţa , pentru "crimă de uneltire contra securităţii statului "

-Ionescu, Hristu

Ţăran n.în 1927, în Macedonia grecească.Stabilit în com.Mihai Viteazu -Constanţa .

Arestat la 24 oct.1957 ; judecat în "lotul Fotu Anastasie" ;condamnat la 15 ani muncă silnică , degradare civică şi confiscarea averii ( sentinţa nr.57 / 12 febr.1958 )-preşed. cpt.magistrat Dima Nistor ) , de Tribunalul Militar-Constanţa , pentru "uneltire contra ordinii sociale".

 

J.

-Juguleanu, Stere G.

N.în 1916, în Macedonia ;colonizat  în Techirghiol-Constanţa.Arestat în 1949 ; condamnat la 10 ani muncă silnică ; închis în penitenciarele din Constanţa şi Gherla.

-Juguleanu ,Stere

N.în 1932 , în Macedonia, stabilit în Techirghiol-Constanţa.Pe 18 iunie 1951,i s-a fixat domiciliu obligatoriu de 4 ani şi 1 lună , în Bărăgan.

L.

-Lache, Constantin

 N.în 1913 în Macedonia grecească (com.Sahon ) , colonizat în satul Vasile Alecsandri ,com.Stejaru-Tulcea.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea .Arestat la 5 aug.1949, sub acuzaţia de "deţinere de armament" ;torturat la Securitatea Constanţa ( de Doicaru Nicolae );

judecat în unul din "loturile partizanilor de la Babadag" ; condamnat la 5 ani muncă silnică de Tribunalul Militar -Constanţa.

     În 1949, a fost transferat la Gherla ,iar la 10 martie 1950, prin Ordinul 10 007 dat de Nicolschi ,dus la Timişoara şi executat pe ascuns.

Decesul lui a fost înregistrat cu data de 22 mai 1952, în registrul Spitalului Orăşenesc Timişoara

Deoarece familiile celor 54 de dispăruţi cereau informaţii, la 22 mai 1956 ,s-a dispus să se facă cercetări .Pentru a se şterge urma crimelor,s-au făcut certificate medicale false , înscrise în registrul Spitalului Orăşenesc Timişoara , de o persoană cu identitate falsă -Nica Vasile.

M.

-Maimuca ,Constantin N.

Jurist, cu o carieră de cca 20 de ani la Siguranţa şi Poliţia română  ( 1919-1941 ).

N.în 1896, în Macedonia (Monastir ),stabilit în România , licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti şi Paris.Cunoscător a şase limbi străine, în timpul primului război mondial a fost înrolat translator în armata franceză. Revenit în România la sfârşitul războiului, din 1919 a fost angajat funcţionar la Siguranţă , fiind mutat în diverse localităţi şi servicii.

   Între 1930-1940 , a fost  şef al Inspectoratului Regional al Siguranţei din Basarabia, unde a reuşit să anihileze mai multe reţele comuniste infiltrate de sovietici .În acea perioadă, împreună cu lct.col.Aurel Panaitescu , a publicat lucrarea "Tehnica şi tactica comunistă " .

În aceeaşi perioadă, a intrat în conflict cu Ion Antonescu ( cmd.Corpul 3 Armată din Chişinău ), pe tema represiunilor contra legionarilor ordonate de Carol al II-lea.

     În iul.1940 (după anexarea  Basarabiei  de către URSS )  a fost numit la Direcţia Generală a Poliţiei , iar din nov.1940, în regimul antonesciano-legionar, a fost numit la conducerea Siguranţei  ( în subordinea lui Alexandru Ghica )

    În ianuarie 1941, a luat parte la rebeliunea legionară, baricadându-se cu Ghica în clădirea Siguranţei Generale.După înfrângerea rebeliunii de către Ion Antonescu, a fost judecat şi condamnat la 5 ani închisoare.  După 23 august'44, a lucrat ca avocat în baroul Ilfov.

   Arestat la 18 iul.1948  ; judecat cu un "lot de 37 foşti poliţişti " ; condamnat la muncă silnică pe viaţă (sentinţa nr.85 /30 martie 1957 ), de Tribunalul Militar-Bucureşti .

Închis la penitenciarele Jilava, Făgăraş, Târgşor, Aiud, Sibiu şi Gherla, unde a murit pe 1 dec.1962.

-Manciu ,Stere

Ţăran n.în1905, în Macedonia grecească ; stabilit în satul Sinoie , com.Mihai Vitteazu (Constanţa ). Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 15 dec.1951 ; judecat cu "lotul Ciolacu Nicolae" ;condamnat la 23 de ani muncă silnică ( Sentinţa nr.88 /12 febr.1952, preşed.mr. Ghica Constantin ) .

-Mihadaş, Teohar

[LD:Pentru valoarea documentară şi literară, recomandăm volumul său de memorii  "Pe muntele Ebal" , apărut în 1990. ]

Poet şi prozator, fiu de păstor aromân . N.în 1918, în com.Turia -Grecia ( Macedonia ) 

Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filozofie a Universităţii -Bucureşti ( 1943 ).

După 23 aug.'44, referent de presă la Departamentul Naţionalităţilor. În 1945, fiind dat afară pentru că a refuzat să devie membru PCR , a plecat profesor în oraşul Bistriţa Năsăud.

Arestat în 1949 ; torturat la Securitate ; judecat cu lotul "Garda Albă " ; condamnat la 7 ani închisoare .A trăit calvarul penitenciarelor şi lagărelor de exterminare de la Aiud, Mărgineni, Piteşti . În toate , a fost mereu pedepsit ,pentru că se opunea cu demnitate, măsurilor abuzive ale administraţiei ."Eliberat" în 1956 ,a supravieţuit ca salahor : culegător de zmeură, săpător de fântâni, confecţioner de lăzi, şef de coloană hipo, om de serviciu .ş.a.ş.a.

Abia după 1964, a redevenit poet şi prozator .A murit în 29 nov.1996, la Cluj.

Mitrenga, Enache

Ţăran n.în 1913, în Vodena (Macedonia grecească  ), stabilit în Cogelac -Constanţa.

Arestat la 18 ian.1958de Securitatea -Constanţa,pentru legături cu partizanii (grupul Gogu Puiu )

Condamnat la 10 ani închisoare ( Sentinţa nr 352 / 4 aug.1958 )

-Mitu ,Avram / Mitu, Alexe /

Macedoneni stabiliţi în Ceamurlia de Jos- Tulcea.Arestaţi de Securitatea -Constanţa ,în primăvara 1951,împreună cu alţi 200 macedoneni ,cu intenţia de a-i culpabiliza de mişcarea de rezistenţă din Babadag. Pentru că au refuzat colaborarea cu Securitatea, au fost condamnaţi. Avram - a murit la Aiud , în 1952 ;Alexe -a cunoscut calvarul penitenciarelor.

-Mociu ,Hristu P.

N.în Macedonia ;colonizat în Cadrilater ; stabilit în Ovidiu -Constanţa. Strămutat  pe 15 iun.1951 cu domiciliu obligatoriu pe 4 -3 ani, în satul Măzăreni , com.Traian ( Brăila )

N.

- Nacu ,Maria S. - mama / Nacu, Ionel şi George-fraţi  /

/Mama- pensionară în Bucureşti , n.în 1927 , în Veria ( Grecia ) .Arestată în 1959, pentru că nu şi-a denunţat fiul ( Ionel )

/Ionel - Militant pentru drepturile macedonenilor din Dobrogea ; licenţiat al Academiei Comerciale din Bucureşti. Arestat în 1949 ; condamnat la 5 ani închisoare ; detenţia la Jilava şi lagărul de muncă forţată Peninsula ( brigăzile cioplitorilor în piatră ) .

Rearestat în 1959 ; torturat la Securitatea din Bucureşti ( Uranus ) ; condamnat la închisoare

( Sentinţa nr 268 / 1960 ) de Tribunalul Militar-Bucureşti , pe baza unui dosar cu probe şi mărturii false.După executarea pedepsei, supravegheat în continuare de Securitate.

/ George - Avocat şi poet. Domiciliat în Bucureşti.Arestat pe 15 mai 1948 ;închis la Jilava şi Ocnele Mari.

O.

-Olariu ,Despina  

Medic în Bucureşti , n.în 1920 , în com.Doleani-Macedonia, colonizată în Constanţa.

Licenţiatăa Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale ( 1943 ) şi a Facultăţii de Medicină ( 1946 ).Arestată în 1958 ; condamnată la 25 ani muncă silnică ,pentru "crima de uneltire împotriva ordinii sociale" ( p.p. art.209 C. P. ) de Tribunalul Militar-Bucureşti.

Vina principală (corpul delict aflat la dosar ) : poezii de Radu Gyr şi Nichifor Crainic.

"Eliberată" în 1964, cu Decretul 411 -graţieri.

P.

-Pacea, Zorica A.

N.în 1928 , în com.Frăsari Grecia.Stabilită prin colonizare în com.Mihail Kogălniceanu -Constanţa.Strămutată pe 18 iunie 1951, cu domiciliu obligatoriu pentru 4 ani şi 3 luni, în Bărăgan.

-Paciurea,Demostene, I.

N.în 1921, în Veria-Macedonia grecească .Stabilit prin colonizare în Techirghiol-Constanţa.Strămutat în 1951, pentru 3 ani şi 7 luni , cu domiciliu forţat, în Bărăgan.

-Pană ,Zaharia [ Zahu ]

[LD: "cazuri" ca al lui Zahu Pană nu sunt rare.Biografii sinuoase marcate profund de circumstanţele politice  ( interne sau internaţionale) care şi-au pus pecetea pe "generaţia'20-30 " ,ele nu trebuie scoase din contextul în care s-au produs.

Ca destin individual, un tânăr aromân colonizat în "patria-mumă" ,  lipsit de libertate sau urmărit timp de peste16 ani ( 1938 -1964 ) , cu un comportament deviant în anumite împrejurări limită ( la rebeliunea din'41, în puşcăria din Aiud , în anii '62-'64 ) , viaţa lui apare sub un unghi de  dramatism bulversant. Doar studiile profunde ,interdisciplinare , vor putea oferi cel mai adecvat "diagnostic"pentru atari cazuri.Ceea ce considerăm , însă, necesar, este prezentarea unor astfel de cazuri obiectiv, fără prejudecăţi ,stigmatizări sau omisiuni generalizante .

Poate reuşim să înţelegem , astfel, realitatea care le-a produs.]  

Aromân , "machedon" , n.în 1921 în com.Beala de Sus (Macedonia iugoslavă ),stabilit în România , licenţiat al Academiei Comerciale-Bucureşti. În mişcarea legionară din 1938;

arestat în 1941 , condamnat la 8 ani închisoare , pentru participare la rebeliunea legionară.Trimis pe front pentru reabilitare (regimentul de Gardă "Mihai Viteazul " ) ,a luptat în războiul pentru eliberarea Basarabiei ( 1941-'42 ) , fiind luat prizonier de către sovietici .

A evadat şi s-a reîntors în ţară.

Arestat şi condamnat la 8 ani închisoare în 1948  - în loturile legionare - a fost închis la Jilava, Ocnale Mari şi Canal, până în 1956.

Rearestat la 19 febr.1958 ;condamnat la 10 ani muncă silnică ( Sentinţa nr. 494 /1958 )de Tribunalul MIlitar-Constanţa ; detenţia la Aiud . Între 1962-1964, s-a alăturat echipelor de reeducare şi şedinţelor de "autodemascare"  organizate de dir. închisorii- Gheorghe Crăciun la Aiud ( de tipul celor de la Piteşti )

Eliberat pe 1 aug. 1964, cu Decretul 411-graţieri .Reabilitat penal de Tribunalul Militar -Bucureşti ( Sentinţa nr. 728 / 1974 ) ; lăsat să emigreze în SUA.

Stabilit în New-York, a publicat un volum de poezii din închisoare  - în majoritate ale lui Radu Gyr, deţinut la Aiud , care refuzase "reeducarea "   - încredinţate lui de către Grigore Caraza..

Z.P. a organizat în Canada "Săptămâna Câmpului Românesc"  (Hamilton ) a cules folclor aromânesc şi a murit la 11 mart.2001.( Cf. Cicerone Ioaniţoiu, Dicţionare .... ] 

-Pariza : Dumitru-fiu / Hristu-fiu  /Stere-tată  /

Născuţi în Macedonia grecească, colonizaţi în Cogeleac-Constanţa.

/ Dumitru - N.în 1922, în Gramaticova Absolvent al Liceului Comecial. Condamnat în 1941 ( după rebeliune )  la 20 de ani pentru activitate legionară, a fost ulterior graţiat.

Pus sub urmărire în 1948 de autorităţile comuniste ( cf. Ordinului 5 / 1948  al MAI , pe  baza căruia s-au întocmit liste nominale  şi s-a  înfăptuit arestarea  legionarilor  din întreaga ţară )

a fost condamnat la 15 ani muncă silnică - în contumacie- în "lotul dr. Ion Zeană" de Tribunalul Militar-Constanţa. Prins  pe 18 oct.1957, condamnat la 23 ani muncă silnică  ( Sentinţa nr. 354 / 4 aug.1958 ) de acelaşi tribunal Militar. "Eliberat" în 1964, cu Decretul 411-graţieri.

/Hristu -n.în 1922.Arestat la 18 oct.1957 ; condamnat la 25 ani muncă silnică ( Sentinţa nr. 352 / 4 aug.1958 )de Tribunalul Militar-Constanţa ( preşed.- lct. Teodor Petrescu ; procuror-cpt.Vasile Prodan ) Graţiat în 1964 ( Decretul 411 )

/ Stere - ţăran ,n.în 1883, tată a 5 copii. Arestat pe 18 oct.1957; condamnat la 10 ani muncă silnică  de acelaşi Tribunal .

-Pataşa ,Dima

  N.în 1909, în Macedonoa grecească; stabilit prinm colonizare în Dobrogea. ( Palazu Mare- Constanţa ) .Partizan  în org. anticomunistă creată de fraţii D.şi N.Fudulea ,în 1948.

Arestat şi torturat la Securitatea din Costanţa ; condamnat la 15 ani muncă silnică de Tribunalul Militar-Constanţa ; detenţia la Gherla.

-Patchievici ,Achim C.

N.în 1906, în Macedonia grecească, stabilit prin colonizare în Dobrogea. Arestat în 1951; a murit în 1953, în lagărul de muncă forţată de la Canal ( "colonia 841 " )

-Pateli -doi fraţi / Ecaterina-soră /

 Fraţi de origine aromânească, simpatizanţi ai Legiunii, locuind pe str.13 Septembrie ,în Bucureşti.  Au adăpostit pe unii legionari între 1939-1940 , în timpul persecuţiilor carliste.

Tot în casa lor , în toamna anului 1946, s-ar fi întâlnit Nicolae Penescu ( PNŢ ) cu Nicolae Petraşcu ( legionar  )şi ar fi discutat despre poziţia legionarilor faţă de PCR ( într-un moment în care Petraşcu încheiase acel pact cu comuniştii , prin care s-a amânat cu 2 ani arestarea legionarilor. ) După arestarea lui Petraşcu, membrii familiei Pateli au fost arestaţi şi condamnaţi.

- Pavlicu : Cornelia  /Dumitru N. /Gheorghe V. / Ioan / Nicolae D. / Nicolae V. / Tinca A. / Tinca A. / Tinca N. / Traian N /

Macedoneni ( sau aromâni ) n.în Grecia sau Bulgaria, stabiliţi prin colonizare în Dobrogea în interbelic  - Constanţa, Techirghiol, Mangalia, Mihail Kogălniceanu . Strămutaţi în 1951 , cu domiciliu obligatoriu de 1an şi  2, 10, 11 luni , în Bărăgan. 

 

 [de continuat ]