În iunie, la fel ca în ianuarie

Să mă ierte cititorul dacă voi începe aceste rînduri cu amintiri din 18 ianuarie 1990. Atunci T.V.R., care avea la siglă şi „L", anunţa că sediul guvernului este asediat de către cîteva mii de cetăţeni care doresc să dea... o lovitură de stat. Ea apela, din cinci în cinci minute, ajutoarele „muncitoreşti" pentru „salvarea democraţiei F.S.N.".

Ajutoarele au venit în camioane, îmbrăcate ca de „lucru", cu bite, răngi, cuţite şi alte asemenea obiecte din panoplia modului de convingere comunist.

Cetăţenii, care manifestau paşnic, cerînd dialogul real cu opoziţia şi formarea unei coaliţii au fost împrăştiaţi, loviţi, arestaţi, ca la începuturile domniei unui preşedinte provizoriu, autonumit şi automulţumit de existenţa unui partid unic.

Aceasta a fost acum aproape şase luni. Ieri, 11 iunie, la postul de televiziune al F.S.N., unicul în ţară, s-a dat citire unui comunicat al guvernului, în care, în, afara unei înţelegeri cu greviştii foamei din „Piaţa Golanilor", la dialogul cerut de sute de mii de oameni nu s-a ajuns la nici un rezultat. Reprezentanţii organizaţiilor protestatare au părăsit sala deoarece presa nu a fost admisă, iar cei ce reprezentau guvernul nu aveau puteri de decizie. Afară erau mii de cetăţeni, aşteptînd firesc să „vadă" modul de lucru al noii echipe a preşedintelui ales în Duminica Orbului.

Amintindu-şi de apelul din 28 ianuarie, „bravii'' lucrători ai televiziunii au anunţat că sediul guvernului este, din nou, asediat, că numeroşi poliţişti au fost molestaţi (ca cei pe care i-au şi filmat ca fiind loviţi de manifestanţii din Piaţa Universităţii cu cîteva zile în urmă ! Ştiţi, la fel de bine ca şi noi, că acest „spectacol" a fost regizat destul de prost, de securitate-poliţie !).

Drept urmare, se atrăgea atenţia că în cazul în care lucrurile se vor precipita, poliţia va interveni cu toate forţele pentru... salvarea democraţiei. Deci, din nou se ameninţa cu forţa, ştiindu-se perfect că milioanele de oameni din ţară n-au de unde afla urgent adevărul.

Care era însă realitatea în Piaţa Victoriei : nici nu ajunsese coloana de manifestanţi cînd erau deja în poziţie de luptă zeci de TAB-uri, sute de poliţişti, ostaşi ai Armatei (da, armata a ieşit din cazărmi !), autocamioane, autobuze, microbuze TV, ARO-uri, zeci de autoturisme cu numere speciale şi cu staţii de radio emisie-recepţie, toate aparţinînd "simpaticului" general Chiţac. Ostaşi, cu căşti de luptă avînd înscrise literele P.M. închideau bulevardul Ilie Pintilie (nimenea nu-i schimbă numele ?) pentru a nu se mai intra şi ieşi din piaţă.

Deci, la numai 22 de zile de la alegeri, democraţia originală a domnului Iliescu se face din nou simţită. Sprijinită de TAB-uri, armată şi poliţie, împotriva unor oameni „înarmaţi" cu două porta-voce, dar cu multă răbdare.

Din filmele pe care cei doi operatori ai politiei le-au făcut pe ascuns, televiziunea va prelua cadrele „cele mai adecvate" pentru o nouă demascare a acestor luptători anticomunişti.

Filmul adevăratei demonstraţii va rămîne însă o enigmă pentru tară, dar nu şi pentru străinătate. Operatorii presei străine si-au făcut, din nou, datoria.

Poporul nostru, minţit de 43 de ani, va simţi cît de curînd că a fost încă o dată înşelat. Magazinele goale, inflaţia, sînt semne ale „bunăstării promise de activiştii Frontului. Credibilitatea celor aleşi la 20 mai scade de la o zi la alta.

Petalele trandafirului au căzut. Au rămas doar spinii.