PIAŢA UNIVERSITĂŢII , "km 0" al democraţiei  romÂneŞti

 

 

Piaţa Universităţii, „Km O" (zero) al României fără comunişti. Lupta pentru democratizarea ţării, pen­tru libertate, continuă. Re­voluţia continuă si ia am­ploare. Manifestaţia con­tinuă.

15 mai 1990 ora 18,00 so­seşte în „AGORA SPIRI­TULUI ROMANESC" co­loana studenţilor de la I.P.B., sub lozinca scan­dată : „I.P.B.-I.P.B. tot cu Timişoara e". In momentul intrării în spaţiul liber de neocomunism — se scan­dează : „Am ajuns acasă, am ajuns acasă".

Dl. Claudiu Constantinescu — student IV ne-a declarat: „de azi în­cepem o grevă prin boico­tarea cursurilor pînă în data de 21 mai, în scopul de a susţine punctul 8 din Proclamaţia de la Timi­şoara şi pentru dialog cu dl. Iliescu. Tot I.P.B. este in grevă, inclusiv studenţii de la seral".

Dl. Marian Munteami — lider al organizaţiei „Liga studenţilor" a declarat : „această demonstraţie este o continuare firească a Revoluţiei începute în de­cembrie 1989 la Timişoara. De patru luni de zile vor să ne dezbine, să creeze false adversităţi între grupările studenţeşti. Nu au reuşit. Alături de popor este Universitatea şi acum Politehnica. Am devenit foarte puternici". Vis-a-vis de manifestanţii din Piaţa Liberă se află corturile celor ce se află in greva foamei.

Dl. Eugen Popovici din Agnita în vîrstă de 43 ani, se află în greva foamei din 30.04.1990 si ne-a declarat: „anul trecut în septembrie am fugit clandestin din ţară. Aflind de evenimen­tele din 16—22 decembrie, pe data de 28 decembrie m-am reîntors în ţară. Am fost decepţionat cînd am constatat că acel comu­nism, acea hidră comunis­tă, are în continuare pu­terea, m-am decis să fac, acest act.  Fiind ameninţat  am rămas aici, iar soţia şi copilul i-am trimis, pentru a fi în siguranţă, peste  hotare. Eu am dreptul su-prem, asupra vieţii mele. Ştiu şi sînt hotărît să mor pentru ţară, dacă este ne­voie".

Dl. prof. Victor Dumitrescu din Bucureşti, este în greva foamei din 80.04. 90, declară: „în 30 aprilie m-am dus cu o cerere la Crucea Roşie din str. Bi­serica Amzei, prin care solicitam sprijin. Acolo am fost refuzat categoric. Dl. Constantin Tică Dumitrescu se ocupă de noi şi a fă­cut un apel la, ONTJ, ca cei de aici să fie trecuţi sub protecţia acestui orga­nism, deoarece sintem ameninţaţi".

Grupul sinucigaşilor la această oră se compune din Sion Dumitru— Bucu­reşti, Claudia Zaharia — Timişoara, Carmen Rădulescu — Bucureşti, Victor Dumitrescu — Bucureşti, Gheorghe Pană — Buciu-meni, Dîmboviţa, Dănuţ Lungu — Bucureşti, Adrian Savin — Bucureşit, Marius Borza — Bucureşti, Eugen Popovici — Agnita, Gradin Bogdan — Bucureşti, Nicolae Bucşescu — Bucu­reşti, Cornel Puiu — Focşani, Victor Ilinca — Costeşti-Argeş, Gherghina Mihai, Dana Diaconescu — Bucureşti, Nicuşoara Sîrbu — Bucureşti, Maria Mirea, Petruţa Cociornei,  Elena Cociornei,  Rodica Ajop, Ton Barboceanu — Bucu­reşti, George Dumitrache —Tîrgu Jiu, Sîrbu Pasmagjne — Bucureşti, Stelian Cenuşiu — Cluj, Marian Teodorescu — Bucureşti, Ovidiu Paclitaru — Ră­dăuţi, Vasile Simiuţ — Bucureşti, Gabriel Mantu

— Slobozia, Iulian Andronic — Bacău, Atila Czcka — Tîrgu Mureş, Alexan­drina Roşu — Bucureşti, Emil Urziceanu — Craiova, Andrei Beldiman — Iaşi,  Maricica Georgescu — Galaţi, Eugenia Negulete, Elena Dobrescki — Bucureşti, Marian Macovei — Cîmpina, Wilhelm Muhlbacler — Sibiu, Ion Stănulea — Slănic -Prahova.

 

T. DÂRLEA