CINE NE APĂRĂ DE NICA LEON?

Deşi este la modă, nu am fi aşternut aceste rînduri pe hîrtie despre o persoană oficială ca Nica Leon, dacă vehementa ultimelor sale intervenţii parlamentare n-ar fi surprins pe foarte multă lume. Irevenţio-zitatea „ieşirii" sale ne-a reamintit de faptul că dl. Nica Leon este cel care, la procesul din 16 februarie a.c. al celor patru ofiţeri din corpul de gardă al fostului dictator, după ce şi-a împărţit cu generozitate cărţile de vizită familiilor celor inculpaţi, 1-a bătut încurajator — familiar pe umăr pe unul dintre ei, maiorul Aurel David : „Lasă, băiete, că scapi tu" (ceea ce s-a şi întîmplat). Şi tot domnia sa este (vă aduceţi aminte ?) cel care, depistat fiind în clădirea fostului Comitet Central al P.C.R., cu o staţie de emisie recepţie (ştim noi cine avea acces la asemenea aparatură), a fost arestat din dispoziţia d-lui Dumitru Mazilu de către colonelul Rădulescu. Ce fire văzut-nevăzute îl leagă pe Nica Leon de fosta Direcţie a 5-a din Ministerul de Interne ?

Întrebarea aceasta, pe care o punem doar din exces de retorism, are în vedere un context confuz, dar periculos, în care personajul nostru de astăzi pare implicat. Oricum, tribulaţiile evoluţiei sale de pînă acum nu-l scutesc de atari ataşamente anarhice, fie la un revoluţionarism demagogic, fie la o structură cu idealuri destabilizatoare, activînd din umbră. Biografia dată publicităţii este excesiv selectivă. Nica Leon, porelit adesea şi Mama Leone, s-a născut in 1955 şi a absolvit, probabil la seral, Facultatea de Utilaj Tehnologic de la Institutul de Construcţii Bucureşti. În nota de întreprinderi la care a lucrat, a omis întreprinderea de Cinescoape. Omisiunea ne-ar fi lăsat indiferenţi dacă nu ne-ar fi parvenit o scrisoare a unui mare grup de salariaţi ai acestei întreprinderi.

Foştii colegi ai lui Nica Leon 11 descriu pe fostul electronist ca un element anarhic, recalcitrant, veşnic pus pe harţă, superficial, cu relaţii suspecte fie în lumea interlopă, fie în aceea a organelor de supraveghere şi anchetă. Din răzbunare, a adus procuratura să cerceteze presupuse nereguli din fabrică.

Interesul nostru a crescut, aşa că am socotit necesar să cunoaştem şi opiniile colegilor de muncă de la I.A.C.E.R.D, unde figurează ca angajat, fiindcă n-am putea spune unde lucrează, sintagma respectivă nepotrivindu-se modului în care înţelege Nica Leon să-şi exercite meseria de inginer. Cei de Ia Antrepriza nr. 2. unde a fost încadrat, în unanimitate, ne-au descris acelaşi ins dubios şi lipsit de elementare concepţii morale, „stilul" lui fiind de a produce în permanentă scandal, de a se feri să muncească. Inginerul, ca atare, a fost inexistent, neimplicîndu-se în nici o activitate care să-i exprime capacitatea profesională. La fel a procedat şi pe aşa zisul Şantier al Tineretului, unde a fost transferat : nimeni nu contează pe el. Merceolog fiind, în toate relaţiile cu diverşi furnizori a stîrnit doar animozităţi, gafînd intenţionai, pentru ca, în acest fel, să fie lăsat de capul lui, ceea ce a şi obţinut.

Colegi care îl cunosc bine pe preşedintele Partidului Liber Democrat, par contrariaţi că acest partid poate avea un program care să exprime cumva, concepţiile politice şi sociale ale lui Nica Leon, fiindcă acesta este, evident, o inteligenţă mediocră, un om fără cultură, un temperament irascibil. Insul este complet lipsit de idei personale, singurul lui comandament fiind opoziţia cu orice preţ, fiecare expresie a puterii legale iritîndu-1. Culmea este că. la un moment dat, a devenit publică intenţia dumnealui de a candida la funcţia de preşedinte, expresia cea mal înaltă a puterii de stat. Noroc că lipsa celor o sută de mii de semnături 1-au refuzat şansei electorale.

Dacă încercările de aliere în partide de centru sînt normale, în plină campanie electorală, pretenţiile lui Nica Leon de a se distinge ca personalitate care să determine un curs nou sînt cel puţin ilare. Comicul de situaţii provoacă, în general, rîsul sănătos. Comicul situaţiilor în care parodicul personaj se pune cu insistentă, nouă nu ni se pare aşa, rîsul nostru fiind amar, trist. Sîntem convinşi că medicul psihiatru care i-a dat certificatul de sănătate psihică nu si-a făcut datoria, comportamentul parlamentarului Nica Leon fiind, la vederea ţării întregi, paranoic. Nica Leon, într-un eventual film, ar putea fi prototipul real al tînărului Ceauşescu din 1945-1946, de exemplu.

Trecerea cu uşurinţă peste activitatea turbulentă şi intenţionat împăciuitoristă cu organizaţiile care îşi exacerbează protestele în Piaţa Universităţii ar fi greşită, ba chiar condamnabilă. Datoria fată de cititorii noştri (care ne-au cerut în număr mare să luăm atitudine fermă) ne obligă să-i conturăm silueta (i) morală, puţinătatea convingerilor politice, dar e de văzut eu exactitate pericolul unui element decavat, setos de ieşire în fată, setos de putere, de afişarea numelui său peste tot, toate acestea exercitate fără scrupule. Nica Leon, personaj dubios şi fraudulos al Revoluţiei , continuă să deturneze spre sinele său maladiv-emfatic atenţia şi interesul unor inşi care-i seamănă, care nu înţeleg că democraţia este o eliberare a spiritului generos, nu al instinctului primitiv.

Cit se poate de firesc, ne întrebăm : Cine ne apără de Nica Leon ?

Adrian SERBAN

Dimineaţa, 27.04.90