Din satul Pelinia, Basarabia. A fost deportată pe 6 iulie 1949 în Siberia, unde a murit la vârsta de 16 ani.
Din judeţul Constanţa, născut pe 6 aprilie 1913. A stat, începând din 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 2 luni.
Boieroaică din Drobeta-Turnu Severin. A fost deportată pe 18 iunie 1951, împreună cu sora ei, la Dropia. A stat timp de 6 luni în închisoare.
Moşiereasă, soră cu Lili Băbeanu, din Turnu Severin. A fost deportată pe 18 iunie 1951 la Dropia. A stat timp de 6 luni în închisoare.
Născută pe 23 octombrie 1911 la Tormac, judeţul Timiş. A fost deportată în Bărăgan în iulie 1951.
Ţăran din părţile Sibiului. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Arhimandrit din Bucureşti. A fost arestat în 1958, anchetat de Securitatea din Uranus şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 20 de ani de muncă silnică, în urma unei înscenări („Rugul aprins“). A trecut pe la Jilava şi lagărele din Bălţile Dunării, până în 1964.
Funcţionar din Bucureşti. A fost condamnat în 1949, pentru „uneltire contra ordinii sociale“, şi închis la Aiud în 1950.
Născut pe 21 noiembrie 1900 în comuna Luncaviţa, judeţul Tulcea. A fost arestat pe 18 ianuarie 1958, deoarece s-a manifestat împotriva colectivizării şi a cerut restituirea cererilor de intrare în colectivă, care au fost făcute cu forţa. După ce a fost chinuit de Securitatea din Galaţi, Tribunalul Militar Constanţa l-a condamnat, în urma unui proces înscenat, la 10 ani de temniţă grea şi confiscarea averii (sentinţa nr. 112/1958).
Muncitor naţional-ţărănist din Arad. A fost arestat în aprilie 1945 şi judecat de Tribunalul Militar Timişoara.
Ofiţer, originar din Segarcea, judeţul Dolj. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis în lagărul de la Galeş.
Agricultor, din Ioneşti, judeţul Vâlcea, născut în 1904. A murit pe 15 februarie 1952 în colonia nr. 1 de la Poarta Albă.
Ţăran din comuna Însurăţei, judeţul Brăila. A fost arestat şi condamnat pentru că în 1951 a participat la mişcarea de împotrivire la colectivizare.
Născut pe 11 decembrie 1941 la Homorâciu, judeţul Prahova. Absolvent al Facultăţii de Litere. A lucrat în ziaristică şi a format ulterior un nucleu de rezistenţă anticomunistă – „Alianţa R“, înfiinţând chiar o tipografie clandestină în casa economistei Elena Gheorghe, unde s-a editat ziarul „România“. A fost arestat în ianuarie 1989 cu o parte din grupul de acţiune, din care mai făceau parte Mihai Creangă, Anton Uncu şi Ştefan Niculescu-Maier. Judecat şi condamnat la 6 ani de închisoare în 1989. A fost eliberat pe 22 decembrie 1989, când a fost răsturnat regimul comunist. După eliberare a pus bazele ziarului independent, „România liberă“.
Funcţionar din Haţeg. A fost condamnat şi a trecut în 1952 pe la închisoarea din Jilava.
Născută pe 10 ianuarie 1934 în comuna Blandiana, judeţul Alba. A fost arestată pe 28 decembrie 1952 şi a stat 5 ani şi 6 luni în închisoare pentru „favorizare la uneltire contra ordinii sociale“.
Preot catolic din Iaşi. A fost închis în penitenciarul din Galaţi.
A murit în penitenciarul din Piteşti în 1949.
Din Drăganu, judeţul Argeş. A fost condamnat (în perioada 24.05.1951-28.01.1963) pentru răspândire de manifeste şi închis la Piteşti, Jilava Cavnic, Baia Sprie (unde a participat la o grevă de protest) şi Periprava.
Originar din Piteşti. A fost condamnat.
Sergent major din Regimentul Gardă „Mihai Viteazu“. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în Piaţa Palatului Regal.
A fost condamnată în lotul partizanilor „Haiducii Muscelului“.
A fost arestat, condamnat la temniţă grea în 1948 şi închis în penitenciarele din Piteşti şi Aiud. A trecut, în decembrie 1950, prin chinurile reeducării practicate la închisoarea din Piteşti.
Din Caransebeş (Str. Trandafirilor, bloc 2). A fost arestat de Securitate, condamnat de Tribunalul Militar Timişoara, în urma unui proces înscenat, şi a trecut pe la închisorile din Caransebeş, Timişoara şi Poarta Albă, fiind eliberat în 1954.
Asistent universitar din Cluja. A fost arestat pe 15 mai 1948 şi a murit în închisoarea din Aiud pe 17 mai 1950.
Din comuna Bozovici, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în 1949, chinuit de Securitatea din Timişoara şi închis la Jilava şi Târgşor. În 1954 a fost trimis, cu domiciliu obligatoriu, în Nehoiu, judeţul Buzău.
Notar din Globurău, judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat în 1950 la 5 ani de închisoare, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Banat condusă de colonelul Ion Uţă. A trecut pe la penitenciarele din Timişoara şi Jilava, ajungând apoi în lagărele de la Canal.
Preot greco-catolic din parohia Băiţa, judeţul Maramureş. A fost arestat în 1949, închis la Sighet şi trimis, la vârsta de 70 de ani, la Aiud, unde a murit în 1956, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
Preot ortodox la Biserica Icoanei din Bucureşti, născut pe 5 iulie 1909 în comuna Dragoslavele. A fost închis în perioada 20.07.1952-30.05.1954.
Din Horodnic de Jos, judeţul Suceava, născut în 1922, membru în grupul de partizani condus de Vladimir Macoveiciuc. A fost arestat de N.K.V.D. în octombrie 1944, deportat în U.R.S.S. (Siberia) şi repatriat pe 1 decembrie 1955.
Inginer geolog, profesor la Institutul de Geologie. A fost arestat în 1952.
Inginer geolog din Iaşi, cu domiciliul în Bucureşti (Str. Oslo nr. 4). A fost arestat în 1948, condamnat în legătură cu mişcarea de rezistenţă naţională condusă de Pop - Bujoi, fiind închis apoi la Jilava şi Aiud.
Născut în 1924 la Bârlad. A murit în închisoare.
A fost arestat în aprilie 1948, implicat în procesul mişcării de rezistenţă Pop -Bujoi, întâi ca martor, pe 30 octombrie 1948, fiind ulterior condamnat.
Din Ruseni, Basarabia, născut în 1881. A fost deportat în 1949 de N.K.V.D., în Siberia, la Habarovsk, de unde nu s-a mai întors.
Comisar la Siguranţa din Deva. A fost arestat pe 20 iulie 1948 şi a trecut, în detenţie, pe la Jilava şi Făgăraş.
Din Olteni. A fost condamnat în 1970 cu lotul „Martorii lui Iehova“şi închis la Aiud.
Medic. Se afla în lagărul de la Midia în 1953.
Avocat din Bucureşti, publicist la „Dacia nouă“(1937-1939), născut în 1911. A făcut parte din disidenţa liberală tătăresciană şi a fost deputat, colaborând cu regimul până la căderea în dizgraţie a lui Tătărescu. A fost arestat în 1949, condamnat şi închis în penitenciarele din Jilava, Aiud şi Botoşani.
Contabil, originar din comuna Brădeşti. A fost condamnat în 1949 şi a stat închis la Jilava.
A fost arestată pe 30 octombrie 1989 pentru răspândire de manifeste împotriva dictaturii comuniste.
Artist la Opera Română. A fost arestat prin 1951, împreună cu mai mulţi colegi, fiind trădaţi de colega lor, Dora Masini.
Din comuna Luncaviţa (nr. 228), judeţul Caraş-Severin. A fost arestat şi chinuit în 1950 de Securitatea din Timişoara şi condamnat la 6 ani de închisoare.
Din Luncaviţa, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în perioada 1952-1954.
Ţăran din Oltenia. A fost condamnat şi a stat închis în penitenciarul din Aiud în perioada 1970-1976.
Inginer silvic din Bucureşti. A fost arestat pe 15 mai 1948, condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Jilava, Aiud şi Peninsula, unde a avut un comportament exemplar.
Născut în 1907 la Fâlfani, judeţul Argeş. A fost arestat în 1949 şi a murit pe 30 noiembrie 1953 la Gherla.
Student la Teologie, originar din Slatina. A fost arestat pe 15 iulie 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 1 an de închisoare.
Publicist şi scriitor, membru activ al P.N.Ţ. între 1940 şi 1948. A fost arestat în 1948, din ordinul lui Iosif Chişinevschi şi a rămas nejudecat, 7 ani şi 7 luni, pe la Jilava, Aiud, Midia şi Poarta Albă.
Publicist şi scriitor, născut în 1918 la Galaţi. A fost arestat în mai 1948, condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 8 ani de închisoare şi închis la Jilava şi Aiud.
Preot din comuna Slătioara. A fost arestat şi trimis în lagărele din Bălţile Dunării. După unele informaţii, ar fi murit la Salcia sau imediat după eliberare.
Tânăr. A fost condamnat în 1949 şi închis mai întâi la Jilava şi apoi, în 1950, la Piteşti, unde a trecut prin chinurile demascării şi reeducării.
Născut pe 16 noiembrie 1923 la Bumbeşti-Piţic, judeţul Gorj. A fost arestat în noaptea de 1-2 martie 1949 de pe proprietatea sa, confiscându-i-se toată averea, şi trimis la Târgu Jiu, cu domiciliu obligatoriu, până pe 15 august 1963.
Student la Facultatea de Mecanică din Braşov, născut pe 13 martie 1932 la Călăraşi, judeţul Ialomiţa. A încercat să organizeze în 1956 o manifestaţie de solidaritate cu studenţimea din Timişoara, dar a fost trădat de colegul său, Aurel Gligor (răsplătit pentru că a venit ca martor al acuzării, prin trimiterea la studii în U.R.S.S.). A fost judecat de Tribunalul Militar Braşov şi condamnat la 15 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 694/12.10.1958). A stat închis la Gherla, Balta Brăilei, Salcia şi Grădina.
Ţăran din Sibioara, judeţul Constanţa. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
A fost condamnat în 1949, în legătură cu organizaţia „Legiunea albastră“, şi a trecut, închis, pe la Jilava, Gherla şi Minele de plumb.
Sublocotenent. A fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 242/24.12.1948) cu grupul „trotiliştilor“.
Mama lui Nicolae-Haralambie Bădescu, din Bumbeşti-Piţic, judeţul Gorj. A fost dusă la Târgu Jiu, cu domiciliu obligatoriu, unde a stat 14 ani şi 5 luni.
Preot, născut pe 12 octombrie 1911 în comuna Scurtu Mare, judeţul Teleorman. A fost arestat pe 18 iulie 1952 şi a trecut prin lagărele de muncă forţată de la Canal, până pe 25 aprilie 1955.
din Bucureşti. A fost condamnat.
Învăţător la Ciucea şi, din 1928, la Arefu, judeţul Argeş, născut pe 7 martie 1907. A activat pe plan social şi politic ca naţional-ţărănist. Pe data de 9 august 1946 a fost rănit în Tribunalul din Piteşti de bandele teroriste conduse de Costică Dorobanţu. A fost urmărit, dat afară din învăţământ, arestat pe 15 august 1952 şi trimis în lagărul de la Midia, de unde a fost eliberat într-o stare fizică jalnică.
Tânără din Bucureşti. A fost arestată pe 28 octombrie 1989, în lotul Radu Chesaru, în timp ce răspândea manifeste împotriva dictaturii comuniste.
Director al Şcolii Normale din Bacău. A fost arestat în 1951 şi trimis în lagărul de la Midia.
Din Petroşani. A fost arestată de Securitate pe 3 septembrie 1952 şi trimisă la muncă forţată la Tazlău, judeţul Neamţ, unde a stat 2 ani.
Ţăran, născut pe 26 aprilie 1934 la Vânătorii Mari, judeţul Giurgiu. A fost condamnat la 48 de luni de lagăr, deoarece în 1961 i-a îndemnat pe ţărani să se retragă din colectivă.
Din Constanţa. A fost condamnat în 1950 şi a trecut pe la Peninsula.
Militant, după 1945, în organizaţia de tineret a P.N.Ţ., născut pe 19 martie 1928 la Chiraleu, judeţul Bihor. A fost arestat pe 31 mai 1949, condamnat la 5 ani de închisoare şi a trecut pe la Oradea, Cluj, Aiud, Piteşti, Văcăreşti, Târgşor, Peninsula, Poarta Albă şi Constanţa. Arestat ulterior din nou, a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, pentru „uneltire contra ordinii sociale“, fiind închis în perioada 11.04.1958-29.07.1964 la Oradea, Jilava, Galaţi şi Stoieneşti.
Notar din Craiova. A fost condamnat.
Ţăran din Lespezi, judeţul Iaşi. A fost arestat, deoarece după 23 august 1944 bătuse şi dezarmase doi sovietici, care făcuseră fărădelegi prin sat.
Din judeţul Constanţa, născută pe 25 noiembrie 1911. A stat 14 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu, începând din 1950.
Din judeţul Constanţa, născut pe 25 noiembrie 1941. A stat 11 ani şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu, începând din 1950.
Din judeţul Constanţa, născută pe 18 februarie 1937. A stat 5 ani şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu, începând din 1950.
Ţăran din localitatea Horodnic de Sus, judeţul Suceava. A fost rănit de sovietici în primăvara lui 1941 şi dus în U.R.S.S., unde a stat până în 1945. După ce s-a înapoiat în ţară a trecut prin închisorile comuniste.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Locotenent, comandantul gărzii de la Mănăstirea Căldăruşani. A fost arestat şi condamnat în 1950 la muncă silnică pe viaţă, deoarece a divulgat prezenţa episcopilor greco-catolici aflaţi arestaţi în mănăstire.
Director al Filialei B.N.R. Sighişoara. A fost arestat şi închis în 1952 la Peninsula.
Părinte stavrofor. S-a născut pe 10 mai 1915 la Cobia, judeţul Dâmboviţa. A fost arestat pe 15 mai 1948 şi închis nejudecat. A trecut prin închisorile din Aiud şi Târgovişte şi a stat închis timp de 2 ani la Ocnele Mari, de unde, în 1952, a fost trimis la Midia. A fost eliberat pe 2 februarie 1953.
Din Tuzla, născută pe 6 ianuarie 1906. A stat 4 ani şi 4 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut la Izbeşti, Orhei, în Basarabia. A fost condamnat la 15 ani de muncă silnică.
Revizor contabil la Trustul de Construcţii din Bucureşti. A fost condamnat şi închis la Jilava şi Gherla.
Născută în 1892 la Craiova. A murit, în detenţie, în 1963.
General de divizie, fost şef de Stat Major. A trecut, condamnat, pe la Jilava şi Aiud.
Profesor de fizică şi cercetător la Institutul de Fizică Nucleară, născut pe 8 ianuarie 1922 la Călăraşi. A fost arestat pe 3 octombrie 1956 şi condamnat prin sentinţa nr. 64/11.02.1957 la 25 de ani de muncă silnică şi confiscarea averii, pentru „uneltire contra ordinii sociale“, deoarece, împreună cu un grup de intelectuali, a urmărit răsturnarea regimului. A fost eliberat pe 24 iulie 1964, pe baza Decretului nr. 411 de graţiere.
Născut în 1897 la Slobozia. A murit în închisoare, pe 24 martie 1960.
Preot. A fost arestat în 1959 şi trimis în lagărele din Bălţile Dunării.
Colonel din Braşov. A trecut în 1950, condamnat, pe la Jilava.
Din Gura Foii, judeţul Dâmboviţa. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr, începând cu 6 septembrie 1951, pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950.
Avocat şi profesor universitar la Facultatea de Drept din Bucureşti, membru al P.N.L., născut în 1892. A fost director al Băncii de Credit, trecând în 1935 la Secretariatul de Stat al Ministerului de Finanţe şi ocupând în anul următor funcţia de secretar de stat la Ministerul de Externe. Înlăturat de comunişti de la catedra universitară, a fost arestat pe 6 mai 1950 şi trimis în închisoarea din Sighet, unde a murit, în iarna anilor 1953-1954, în celula 74, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
Şofer, născut pe 29 mai 1925 în Răhău, judeţul Alba. A fost arestat pe 25 martie 1949 şi condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Din Constanţa. A fost condamnat.
A fost arestat pentru că a participat la manifestaţia de protest din 15 noiembrie 1987 de la Braşov, îndreptată împotriva dictatorului Nicolae Ceauşescu. Schingiuit de Securitate, a fost transferat forţat la o întreprindere din Huşi.
A murit în închisoare.
Medic pediatru din Ploieşti. A fost condamnat (administrativ) în 1952.
Sergent de jandarmi. A fost împuşcat de sovietici pe 23 septembrie 1949 la Baru, judeţul Hunedoara.
Ţăran. A fost omorât de sovietici pe data de 20 septembrie 1944 în primăria din localitatea Ţepeş Vodă, judeţul Constanţa.
Moşiereasă. A trecut, arestată, pe la Mislea.
Erou din cel de-al doilea război mondial, decorat cu mai multe ordine şi medalii. A fost arestat şi anchetat de Securitate.
Ţăran apicultor din Rusova Nouă, judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat la 12 ani de temniţă grea, în legătură cu mişcarea de rezistenţă condusă de comisarul Doran, închis în penitenciarele din Oraviţa, Timişoara şi Aiud, fiind trimis apoi, după executarea pedepsei, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Avocat din Focşani. A fost arestat pe 15 august 1952 pentru apartenenţa sa la P.N.Ţ. şi a trecut prin lagărele de la Galeş, Peninsula şi Bicaz.
Ţăran. A trecut prin lagărele comuniste.
A fost condamnat şi închis la Aiud, unde, în perioada 1962-1964, s-a declarat reeducat, lăudând regimul şi angajându-se să meargă mai departe pe acest drum la îndemnul comandantului col. Gheorghe Crăciun.
Actor. A fost arestat şi condamnat (sentinţa nr. 421/21.08.1958) la 22 de ani de muncă silnică pentru „uneltire împotriva orânduirii comuniste“.
Mecanic, născut pe 8 septembrie 1895 la Timişoara. A murit pe 9 ianuarie 1953 în colonia 5 Culme.
Născut în 1929 la Rucăr. A fost arestat în 1958 şi a murit în temniţă.
A murit în 1961 în închisoarea din Gherla.
A murit în 1948 în închisoarea din Aiud.
Născut la 24 iulie 1903. A murit la Gherla pe data de 26 iulie 1954.
Se afla, în perioada 1952-1954, condamnat, la Poarta Albă.
Ţăran, participant la răscoala ţărănească din Siliştea, declanşată pe 7 iulie 1950. A fost rănit de soldaţii care au tras în plin.
Fiul lui Vasile Băjenică, din comuna Siliştea, judeţul Constanţa. A fost condamnat (administrativ) în perioada 1952-1954 şi a trecut pe la Saligny.
Din comuna Siliştea, judeţul Constanţa. A fost condamnat la 10 ani de muncă silnică şi a trecut pe la Constanţa, Jilava, Aiud şi Gherla.
A murit în închisoarea din Târgu Ocna.
Din localitatea Damiş, judeţul Bihor. A fost împuşcat, împreună cu familia, de unguri, în 1944.
General de brigadă. A trecut pe la Jilava şi Aiud.
A trecut, condamnat, pe la închisoarea din Jilava.
Inginer electromecanic. A fost condamnat şi închis la Galaţi şi Peninsula.
Croitoreasă din Timişoara. A fost condamnată de Tribunalul Militar Timişoara între 1948 şi 1951.
Din judeţul Iaşi. A fost arestat de Securitate şi condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Iaşi.
Preot ortodox din Apateu, judeţul Satu Mare. A fost arestat pe 13 februarie 1952.
Muncitor în Bucureşti, născut pe 9 iulie 1907 la Ovidiu, Constanţa. A fost condamnat, închis mai întâi la Jilava şi apoi la Poarta Albă, unde a murit pe 7 septembrie 1952.
Economist şi scriitor. A trecut, condamnat, pe la Jilava.
Studentă în anul III la Filologie. A fost deportată în Bărăgan, unde s-a căsătorit cu Bolovedea, fost deţinut politic, cu domiciliu obligatoriu.
Preot greco-catolic, născut în 1916 la Someşeni, comuna Apa, judeţul Satu Mare, cu studii la Blaj şi Roma, doctor în teologie, preot şi profesor la Satu Mare. A stat ascuns după 1948, când a început persecuţia, însă a fost totuşi arestat în 1958 şi trimis la muncă forţată, timp de 2 ani, în Bălţile Dunării.
Student. A trecut în perioada 1949-1950 prin acţiunea de reeducare practicată în penitenciarul din Piteşti.
Din Poiana Mare. A fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova şi închis la Jilava şi Aiud (1952).
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Sibiu. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Din Soveja, partizan în grupul Paragină - Timaru. În 1949, după ce a scăpat dintr-o încercuire, s-a refugiat în munţi şi a organizat o revoltă ţărănească, ce a izbucnit pe 20 iulie 1950 şi a cuprins satele din Munţii Vrancei. A fost arestat, închis în penitenciarele din Focşani şi Galaţi unde, fiind ulterior condamnat la moarte, a fost executat în 1962.
Din Comloşu Mare, judeţul Timiş. A fost arestat pe 12 septembrie 1959 şi condamnat pentru „uneltire contra ordinii de stat“. A fost eliberat pe baza Decretului nr. 411/1964.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Episcop greco-catolic, născut pe 11 februarie 1880 la Teiuş. A studiat la Blaj, Budapesta şi Viena, devenind preot în 1903, apoi protopop al Bucureştiului, canonic la Blaj şi rector al Academiei Teologice, iar în 1936, episcop al Diocezei Lugojului. A fost arestat pe 29 octombrie 1948 de maiorul Kling şi dus la Dragoslavele, împreună cu ierarhia greco-catolică. În martie 1949 a fost mutat la Căldăruşani, pe data de 24 mai 1950 la Sighet şi apoi la Curtea de Argeş şi Jilava, unde a murit pe 4 august 1959. A fost înmormântat la cimitirul Belu catolic şi mormântul său a devenit loc de pelerinaj.
Originar din Făgăraş, fost şef de grupă legionară la Politehnica din Bucureşti. A fost arestat pe 15 mai 1948, condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti şi a trecut prin reeducarea de la închisoarea din Piteşti.
Ţăran din comuna Lechinţa, judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost condamnat în 1959 la 4 ani de închisoare pentru că şi-a exprimat public părerile sale anticomuniste.
Ţăran. A fost condamnat în 1949.
Din Oroiu, judeţul Mureş. A fost arestat de Securitatea din Târgu Mureş şi chinuit în timpul anchetelor.
Născut pe 25 ianuarie 1900 în Davideni. A fost arestat pe 10 septembrie 1959 şi condamnat la 4 ani de închisoare pentru propaganda făcută împotriva colectivizării şi a regimului comunist.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Bârgău, judeţul Maramureş. A fost condamnat şi închis la Gherla.
Elev la Liceul Militar din Târgu Mureş şi Timişoara, care s-a alăturat frăţiilor de cruce. A fost arestat în 1942, după rebeliune, condamnat la 15 ani de muncă silnică şi închis la Aiud. În 1957, după executarea pedepsei, a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Arestat din nou în 1958, a stat în închisoare până în 1964.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Studentă la Facultatea de Medicină din Timişoara (soră cu Cecilia şi Misirca Bălan). A fost condamnată de Tribunalul Militar Timişoara între 1948 şi 1951.
Din Reşiţa (Str. Crişan nr. 26). A fost arestat în 1951, torturat de Securitatea din Timişoara şi banda condusă de Moiş şi Ambruş, fiind condamnat la 20 de ani de muncă silnică, sub acuzaţia că a fost membru într-o organizaţie care acţiona împotriva regimului. A trecut prin închisorile comuniste, fiind eliberat în 1964 de la închisoarea din Aiud.
Avocat din Oraviţa. A fost condamnat la 15 ani de muncă silnică şi în 1962 se afla la Aiud. Familia sa a fost deportată în Bărăgan, iar fiica sa a fost dată afară din facultate.
Elev. A fost condamnat în 1949 şi închis la Galaţi, Jilava, Târgşor şi Peninsula.
Studentă la Agronomie. A fost condamnată de Tribunalul Militar Timişoara între 1948 şi 1951.
Cu domiciliul în Cluj (Str. A. Mureşanu nr. 26). A fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj (sentinţa nr. 1116/29.03.1949), pentru găzduirea în 1948 a preotului profesor Augustin Prunduş.
Funcţionar, originar din comuna Brusturi-Drăgăneşti, judeţul Neamţ. A fost arestat şi i s-a impus domiciliu obligatoriu, unde a murit în 1956.
Poliţist, născut pe 9 iulie 1914. A fost arestat pe 18 iulie 1948 şi a murit la Poarta Albă, pe data de 7 iulie 1952.
A fost arestat în 1958, în lotul de la Mănăstirea Neamţ. În 1959 se afla la Gherla.
Inginer, implicat în acţiunile „Sumanelor negre“de către Dumitru Şteanţă, care a declarat că i-a oferit 5000 de lei şi i-a mijlocit întrevederea cu Iuliu Maniu.
Născut pe 22 octombrie 1907. A fost arestat pe 25 august 1949 şi a murit în 1957 în temniţă.
Preot ortodox din judeţul Caraş-Severin. A fost arestat pe 25 august 1949 la Lugoj, împreună cu episcopul Ploscaru, fiind închis la Timişoara, Ministerul de Interne, Jilava şi Sighet, până pe 25 septembrie 1955. Arestat din nou în 1957, a fost închis în lagărele din Bălţile Dunării, până în anul 1964.
Preot greco-catolic, consilier la Episcopia din Lugoj. A fost arestat în 1949, condamnat la 5 ani de închisoare şi a murit la Poarta Albă.
Student, născut pe 6 februarie 1932 la Teiuş. A fost arestat pe 24 ianuarie 1957, condamnat la 12 ani de temniţă grea şi închis la Gherla, Jilava, Canal şi Balta Brăilei.
Teolog din Teiuş. A murit în 1957 în închisoare.
A murit în 1961 în închisoarea din Gherla.
Din Arad. A fost arestat.
Născut pe 29 martie 1928 la Blaj, cu domiciliul în acelaşi oraş (Str. Simion Bărnuţiu nr. 51). A fost arestat în 20 iunie 1949 şi condamnat la 1 an de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Ţăran din Delureni. A fost arestat în 1949 şi anchetat de Securitatea din Târgu Mureş, care i-a înscenat un proces.
Preot ortodox şi cercetător istoric, născut la 1 august 1911 în comuna Guşoeni, judeţul Vâlcea. A fost arestat în 1938 şi condamnat la 3 luni de închisoare, fiind reabilitat în 1940. În 1944 a fost arestat din ordinul sovieticilor şi s-a stabilit, după 1945, în comuna Ţuţeşti. Arestat din nou în 1959, chinuit de Securitatea din Piteşti, care i-a înscenat un proces cu martori mincinoşi, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu confiscarea averii (sentinţa nr. 176/1960 a Tribunalului Militar Craiova). A trecut pe la Piteşti, Jilava, Aiud şi Salcia. A avut o bogată activitate publicistică. În 1983 Securitatea i-a confiscat toate cărţile.
Născut pe 18 august 1924 în comuna Cioroiaşi, judeţul Dolj. A fost arestat cu un grup de legionari în mai 1948, chinuit de Securitatea din Craiova şi închis la Jilava şi Aiud.
Preot ortodox la Dobriceni, judeţul Olt, născut pe 26 mai 1908 la Guşoeni. A fost arestat (administrativ) şi închis, fără condamnare, în perioada 1959-1964.
A fost condamnat în 1950, împreună cu alte persoane, pentru sprijinul acordat parizanilor din Munţii Vrancei.
Preot ortodox, hirotonisit pe 20 iulie 1932 pentru parohia Bărbuceni, judeţul Vâlcea. A fost arestat pe 16 septembrie 1959 de Securitatea din Drăgăşani, dus la Piteşti şi torturat, fiind apoi condamnat la 5 ani de închisoare, în urma unui proces înscenat, cu martori mincinoşi. A trecut pe la Piteşti, Jilava, Grădina, Salcia şi Stoieneşti.
Preot ortodox din judeţul Dolj. A murit, arestat, în 1959.
Cântăreţ bisericesc din Dragoslavele. A fost arestat şi torturat de Securitate. Bolnav, în urma chinurilor la care a fost supus, a murit la Târgu Ocna pe 19 iulie 1954.
Născut pe 4 octombrie 1908 la Crivina, judeţul Mehedinţi, cunoscut ca agent al Poliţiei infiltrat în P.N.Ţ. şi informator al lui Fotino, care era director al cabinetului lui Teohari Georgescu. În martie 1947 a participat la mai multe şedinţe de la Clubul P.N.Ţ., însoţit de comisarul Eugen Ciucur şi alţii. A dat note informative despre fruntaşi ai T.U.N.Ţ. Pe data de 17 august 1949 a fost arestat, ca fost membru al T.U.N.Ţ., fiind eliberat după 6 luni (când s-a dovedit că lucra pentru M.A.I.) cu obligaţia de a-i supraveghea în continuare pe membrii P.N.Ţ.
Căpitan din Dorohoi. A fost condamnat.
Din judeţul Constanţa, născut pe 28 aprilie 1935. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 7 luni, începând din 1951.
Născut în 1909 la Dorohoi. A fost arestat în 1945 şi a murit în temniţă.
Medic din Bucureşti, fiul lui C. Paraschivescu Bălăceanu (un foarte cunoscut avocat). A fost condamnat şi în temniţă s-a dezis de atitudinea colaboraţionistă a tatălui său.
Economist. A murit în închisoarea din Aiud.
A trecut, condamnat, prin temniţele comuniste.
Născut pe 9 noiembrie 1910. A fost condamnat în 1951 de Tribunalul Militar Constanţa, pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi a stat închis 10 ani şi 6 luni.
Din Râmnicu Vâlcea, născut în 1883. A murit în închisoarea din Aiud în 1947.
Scriitor. A fost condamnat.
Student la Facultatea de Medicină Umană din Bucureşti. A fost condamnat în 1949.
Născut în 1889 la Cruşeţ, judeţul Gorj. A murit pe 14 octombrie 1959, pe când avea domiciliu obligatoriu.
Născută pe 28 februarie 1887 în judeţul Dolj, licenţiată la Bucureşti şi Paris, profesoară de limba franceză, inspectoare generală în Ministerul Instrucţiunii Publice din 1943, scoasă din învăţământ în 1948, ca urmare a rămânerii fiicei sale, Monica Lovinescu, în Franţa. A fost arestată în 1958, judecată şi condamnată (prin sentinţa nr. 28/12.02.1959) la 18 ani de temniţă grea cu confiscarea tuturor bunurilor, pedeapsa fiind motivată astfel: „Bălăcioiu Ecaterina (fostă proprietară a circa 190 ha), începând din 1947 şi până la arestare a ascultat cu regularitate emisiunile instigatoare ale posturilor de radio imperialiste şi în special emisiunile postului Radio Paris, unde funcţiona în calitate de crainică pentru emisiunile în limba română fiica sa, Lovinescu Monica, soţia trădătorului de patrie Ierunca Virgil, iar ştirile transmise le comenta în mod ostil regimului democrat popular din R.P.R., împreună cu coinculpatul Diaconescu Stelian...“. În urma anchetelor brutale la care a fost supusă şi a condiţiilor inumane din locurile de detenţie (Malmaison, Uranus, Jilava şi Văcăreşti), s-a îmbolnăvit grav şi, fără drept la medicamente, a murit în Spitalul Văcăreşti, fiind apoi aruncată în groapa comună pe 6 iunie 1960.
Din Dioşti. A fost internat de Securitate în azilul din Poiana Mare, unde a murit în 1976.
Născut în 1926 în judeţul Arad. A murit în închisoarea din Târgu Ocna pe 19 iulie 1959.
Născut pe 19 aprilie 1908 la Cuceu. A fost arestat pe 4 august 1959, deoarece cu două zile înainte s-a aflat în fruntea sătenilor care şi-au ridicat sacii de grâu de pe arie, refuzând să mai lucreze în întovărăşire. După ce a fost chinuit în anchete la Securitate, i s-a înscenat un proces, fiind condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 7 ani de închisoare (sentinţa nr. 496/17.11.1959), pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A fost eliberat în 1963, prin reducere de pedeapsă, după casarea sentinţei.
Născut în 1896 la Slobozia Mare, Basarabia. În vara anului 1949 a fost arestat de N.K.V.D., condamnat, în urma unei înscenări, la 10 ani de închisoare şi trimis în lagărele sovietice, de unde nu s-a mai întors.
Ţărancă din Slobozia Mare, Basarabia, soţia lui Afanasie Bălănel, născută în 1904. A fost deportată în iulie 1949 în Siberia, de unde s-a întors în 1957.
Din Slobozia Mare, Basarabia, născută în 1894. A fost deportată în Siberia, unde a stat până în 1957.
Născut în 1888 la Slobozia Mare, Basarabia. A fost deportat de N.K.V.D. în Siberia, de unde nu s-a mai întors.