Preot romano-catolic, episcop în clandestinitate, născut în 1911. A fost arestat în 1950 şi a murit la Aiud pe 1 octombrie 1953.
Tânăr ţăran din judeţul Timiş, născut pe 11 februarie 1933. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Şeful Centrului Studenţesc Legionar Iaşi, născut în 1922. A fost arestat pe 15 mai 1948, condamnat la muncă silnică pe viaţă şi închis la Suceava, unde a înfiinţat Organizaţia Deţinuţilor cu Convingeri Comuniste. A colaborat la început cu Eugen Ţurcanu, însă în închisoarea din Piteşti rivalitatea dintre ei s-a manifestat tot mai intens. Torturat îngrozitor de Ţurcanu şi echipa lui, a murit strangulat de Vasile Puşcaş pe 15 aprilie 1950.
Ţăran din Pojejena, judeţul Caraş-Severin. A fost deportat pe 18 iunie 1951 la Bumbăcari în Bărăgan.
Funcţionar din Timişoara. A fost condamnat în 1949 în lotul titoiştilor.
Preot din Satu Mare. A murit în 1953 în închisoarea din Aiud, la vârsta de 42 de ani.
Inginer din Bucureşti. A fost arestat în 1950, împreună cu părinţii, care aderaseră la ideile lui Titel Petrescu, şi a trecut pe la Jilava.
A fost arestată, împreună cu fiul şi soţul, deoarece aderase la ideile lui Titel Petrescu. A trecut prin penitenciarele din Jilava şi Mislea.
Student la Medicină în Cluj. A fost arestat în mai 1948 şi închis la Piteşti, unde a trecut de partea torţionarilor. Ajuns la Peninsula, a colaborat cu Dumitrache şi politrucul Chirion la schingiuirea până la moarte a deţinuţilor politici, transformând dormitorul barăcii nr. 13 în loc de supliciu, unde strigătele şi gemetele de durere erau acoperite de muzică de acordeon. În 1955 a fost eliberat şi s-a stabilit la Ploieşti, iar în perioada 1956–1957 a instigat la discuţii duşmănoase mai multe persoane pe care le-a predat Securităţii şi au fost condamnate. Ulterior, ca medic, a desfăşurat în continuare o activitate în serviciul Securităţii.
Tatăl lui Claudiu Bogdănescu. A fost arestat în 1947 ca adept al P.S.D.-ului (condus de Titel Petrescu).
Profesor şi deputat, născut în 1888. A murit pe 19 martie 1951 la Iaşi, în timpul anchetei.
Din Tătăruşi. A fost condamnat.
Monah la Mănăstirea Neamţ, născut pe 20 noiembrie 1900 la Dorohoi. A fost condamnat şi întemniţat după 1948, până în august 1949.
Inginer din Bucureşti (Str. Caragea Vodă). A fost împuşcat mortal în seara zilei de 24 februarie 1945, când, dintr-o maşină (cu nr. B-17094), care s-a apropiat cu farurile stinse, s-au tras două rafale de armă automată într-un grup de circa 500 de tineri ce ascultau discursul primului-ministru, gen. Nicolae Rădescu. Acţiunea s-a soldat cu doi morţi şi circa 29 de răniţi.
Studentă. A fost condamnată la 10 ani de închisoare şi închisă la Mislea.
Din Timişoara, născută pe 2 februarie 1925. A fost deportată în Bărăgan în 1951.
Student la Politehnica din Timişoara, unul dintre conducătorii manifestaţiei studenţeşti din 1956. A fost condamnat, chinuit de Securitate şi închis la Gherla şi alte penitenciare, remarcându-se printr-o atitudine demnă.
Arhimandrit şi pictor bisericesc, născut pe 7 octombrie 1912 în Basarabia. A fost arestat în 1958 cu lotul „Rugul aprins“şi condamnat de Tribunalul Militar, în urma unui proces înscenat, la 16 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 125/1958). A stat închis la Jilava şi Bălţile Dunării, fiind eliberat în 1964, de la Ostrov, pe baza Decretului de graţiere nr. 411.
Preot catolic din parohia Nisiporeşti, judeţul Neamţ. A fost torturat de Securitate şi condamnat în 1950.
Născut pe 25 octombrie 1903. A fost deportat timp de 1 an şi 7 luni.
Născut pe 1 iunie 1912 în comuna Bănia, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în 1950, condamnat la 12 ani de muncă silnică şi închis la Timişoara, Jilava, Aiud, Gherla şi Peninsula.
Asistent la Catedra de Istoria Literaturii Slave de la Facultatea de Litere din Bucureşti. A fost arestat şi închis la Jilava.
Funcţionar la Legaţia Turciei din Bucureşti. A fost condamnat în 1950, în urma unui proces înscenat de Securitate.
A fost arestat în mai 1948, împreună cu membrii Centrului Studenţesc Legionar Iaşi, condamnat în acelaşi an la 5 ani de închisoare şi închis la Suceava, Piteşti şi Gherla unde a aderat şi participat la acţiunea de reeducare a deţinuţilor politici, desfăşurată sub conducerea lui Ţurcanu.
Elev, participant la mişcarea de rezistenţă din Orhei, care acţiona împotriva trupelor de ocupaţie sovietice. A fost condamnat în 1941 la 25 de ani de muncă silnică şi închis în lagărele din Siberia.
Elevă din Basarabia, care a făcut parte din mişcarea de rezistenţă îndreptată împotriva ocupaţiei sovietice. A fost condamnată şi trimisă în lagărele din Siberia.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Inginer. A fost condamnat şi închis la închisoarea din Aiud, unde, în 1960, lucra la Biroul Tehnic. A murit în 1961 în penitenciarul din Aiud.
Preot ortodox din Roman, născut în 1913. A fost condamnat şi închis la Aiud, unde a murit pe 23 septembrie 1962.
Ţăran din comuna Groşi, judeţul Maramureş. A fost arestat ca participant la răscoala din Lăpuş, izbucnită în semn de solidaritate cu preotul Alexandru Oniga. A fost eliberat pe 12 februarie 1950 de la Dej.
Din Reşiţa. A fost condamnat, între anii 1951 şi 1955, în urma unui proces înscenat de Securitatea din Timişoara şi a trecut pe la Jilava şi Aiud.
Ţăran din comuna Năeni, Buzău. A fost condamnat în perioada 1952–1964.
Preot ortodox, paroh în Copăceni, judeţul Cluj. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis în lagărele de la Canal.
Avocat din Roman. A fost arestat pe 15 mai 1948, condamnat la 2 ani de închisoare de Tribunalul Militar Iaşi, pentru „nedenunţare“, torturat în închisoarea din Suceava şi trimis apoi la Midia, unde i s-a prelungit pedeapsa cu 1 an. A fost eliberat în 1951, bolnav de T.B.C. şi cancer la stomac.
Student. A trecut pe la Jilava şi Piteşti, în perioada în care se practica reeducarea.
A fost condamnată în 1952 şi închisă la Satu Mare.
A fost arestat în 1950, fiind învinuit de legături cu partizanii din Făgăraş.
Invalid din primul război mondial, originar din Satu Mare. A fost arestat de două ori în perioada 1951–1953 şi chinuit în timpul anchetelor.
Plutonier de jandarmi din Timişoara. A fost condamnat.
Născut pe 7 octombrie 1919 la Broscăuţii Vechi, Storojineţ, cu domiciliul în Iaşi. A fost arestat (administrativ) şi închis în perioada 24.08.1951–24.08.1953 la Midia.
A trecut condamnată, după 1950, şi închisă pe la Jilava, Mislea şi Miercurea-Ciuc.
Născut în 1922. A fost prins, după ce fusese paraşutat în România, şi executat la Jilava, pe 26 decembrie 1951.
A fost condamnat în 1952 de Tribunalul Militar Craiova la 5 ani de închisoare, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Mehedinţi (condusă de învăţătorul D. Totir) şi a trecut prin temniţele comuniste.
Student la Facultatea de Drept, originar din Maramureş, şeful Centrului Legionar Cluj. A fost arestat de Securitate împreună cu un grup foarte numeros de persoane şi condamnat de Tribunalul din Cluj la 15 ani de muncă silnică (sentinţa din 23 aprilie 1949). A stat închis la Piteşti până pe 6 iunie 1950, când a fost trimis la Gherla, fiind ulterior mutat la Aiud.
Din judeţul Constanţa, născut pe 9 februarie 1922. A stat 7 ani şi 4 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din judeţul Constanţa, născut pe 20 martie 1907. A stat 9 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
Avocat din Roşiori de Vede. A fost condamnat prin Decizia M.A.I. nr. 349 la 2 ani de muncă în lagăr, începând cu 6 ianuarie 1950, şi trimis la Ocnele Mari, unde, în perioada martie-august 1951, a fost schingiuit de torţionarii veniţi din Piteşti: Gheorghe (Gore) Ştefănescu, Ion Samson, Constantin Gemeniuc (arestat din 1942), Liviu Vlădoianu (din Constanţa) şi Dumitru Zoican (unii deţinuţi, precum preotul Andrei Adam sau Ştefan Verescu din Piatra-Neamţ au înnebunit în urma bătăilor primite). A murit imediat după eliberare din cauza torturilor la care a fost supus.
Ţăran din judeţul Alba. A fost arestat în martie 1949, chinuit la Securitatea din Sibiu şi judecat, pe 30 septembrie 1949, ca participant la mişcarea de rezistenţă organizată de maiorul Nicolae Dabija în Munţii Bistra.
Moşier din Sălişte, născut în 1880. A murit în 1961 în domiciliu obligatoriu.
Avocat din Bucureşti, născut la Tâmna, judeţul Mehedinţi. A fost condamnat în aprilie 1950 la muncă silnică pe viaţă pentru „înaltă trădare“, în urma procesului înscenat în legătură cu Legaţia Angliei din Bucureşti, şi închis la Jilava, Aiud şi Piteşti.
A fost paraşutat după 1945, fiind instruit în centrul de la Kaufholtz. A fost arestat, condamnat şi a trecut pe la Jilava şi Aiud.
Sergent de stradă, care, datorită unei puteri de muncă deosebite, a reuşit să absolve Academia Comercială din Braşov. A fost arestat şi torturat de Securitate, după 15 mai 1948, fiind apoi condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Cetăţuia, Codlea, Jilava, Aiud şi Peninsula. S-a dovedit a fi un om de caracter şi de acţiune. În 1958 a fost arestat din nou pentru activitate anticomunistă, condamnat la muncă silnică pe viaţă, fiind însă eliberat în 1964, pe baza Decretului de graţiere nr. 411.
Preot ortodox, născut pe 17 ianuarie 1903 la Miroslăveşti, judeţul Iaşi. A fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 12 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 707/21.11.1958) şi închis la Iaşi, Suceava, Jilava şi lagărele din Bălţile Dunării.
Din Iaşi. A fost condamnat.
A fost condamnat pentru credinţă.
Preot ortodox din comuna Brâncoveni, judeţul Olt. A fost anchetat şi închis la Canal.
Din Reşiţa. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis la Timişoara, Ghencea, Galeş şi Poarta Albă, fiind eliberat în 1954.
Preot ortodox, paroh la Sălătrucel, judeţul Vâlcea, născut pe 4 iulie 1906 la Căzăneşti. A stat închis în perioada 1953–1957 în penitenciarul din Piteşti.
Medic, născut pe 7 noiembrie 1941 la Gângiova, judeţul Dolj. A fost arestat, condamnat pentru atitudine anticomunistă şi închis la Craiova, Jilava şi Bălţile Dunării.
Absolvent al Şcolii Normale din Craiova. A fost arestat de două ori, ultima oară pe 15 mai 1948, anchetat la Securitatea din Craiova, condamnat şi închis la Aiud.
Subinginer silvic (tatăl medicului Cornel Boiangiu), născut pe 12 octombrie 1916. A fost condamnat în 1959 şi trimis în lagărele de muncă forţată din Bălţile Dunării.
Din Bucureşti. A participat la mişcarea de rezistenţă (în grupul condus de Gheorghiu Gheorghe-Mărăşeşti, care urma să acţioneze în regiunea Huedin) şi avea la un moment dat misiunea, ca în 1949, să arunce în aer statuia soldatului sovietic din Piaţa Victoriei. A fost arestat şi condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Cluj.
Preot ortodox, născut pe 6 decembrie 1912 la Mărgheni, judeţul Olt. A fost arestat în 1958 de Securitatea din Craiova, anchetat cu duritate şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 23 de ani de muncă silnică (sentinţa nr. 2277/31.08.1959), în urma unui proces înscenat, pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A stat închis la Piteşti, Văcăreşti, Ocnele Mari, Jilava, Gherla şi Aiud, fiind eliberat în 1964.
Învăţător din comuna Dănciuleşti, judeţul Gorj. A fost arestat pe 8 ianuarie 1952 din clasă şi dus la Securitatea din Târgu Jiu. Pedepsit administrativ, a fost trimis în lagărul de muncă forţată de la Galeş, unde a stat în perioada 15 februarie 1952–iulie 1953, ajungând apoi la Oneşti-Borzeşti. În aprilie 1954 a fost din nou anchetat, de Securitatea din Craiova, fiind ulterior pus în libertate.
Ginerele lui Nicuşor Săveanu. S-a otrăvit cu puţin timp înainte de-a fi arestat şi a murit pe trotuar, înainte de-a fi urcat în maşină.
Învăţător. A fost arestat în 1949, anchetat de Securitatea din Craiova şi condamnat în 1950 la 3 ani de închisoare, în lotul inginerului Ion Nicola de la Rotunda, pentru pretinse legături cu mişcarea de rezistenţă de la Arnota.
Fost chelner la restaurantul „Pajura neagră“din Cernăuţi. A fost arestat în toamna lui 1948 şi torturat de Securitatea din Braşov.
Elev. A fost arestat şi torturat la Securitatea din Braşov în 1948.
Student la Academia Comercială din Braşov. A fost condamnat în 1948.
A murit în temniţă.
Primar în Târnăveni, născut în 1881 la Teremia (...). A murit în 1954 la Canal.
Fiica lui Zaharia Boilă, născută în 1924 la Cluj, absolventă a Facultăţii de Litere din Cluj. A fost arestată pentru semnarea unui protest împotriva desfiinţării bisericii greco-catolice şi deportată la Viişoara, în Bărăgan. În 1956 a fost arestată din nou şi condamnată pentru popularizarea cărţii Apariţia Maicii Domnului la Lasalette. A desfăşurat o intensă activitate spirituală în cadrul bisericii greco-catolice din clandestinitate.
Născut în 1927 la Cluj, fiul lui Zaharia Boilă. A fost arestat în 1956, în legătură cu memoriul trimis de sora sa (Nana) în străinătate, în care se protesta împotriva persecuţiei la care erau supuşi greco-catolicii.
Din Cluj, născut în 1916, fiul lui Romulus Boilă. A fost arestat pe 15 august 1949, fiind eliberat în 1953.
Născut pe 17 aprilie 1926 la Blaj, fiul lui Zaharia Boilă. După arestarea lui Iuliu Maniu, a fost urmărit de Securitate, arestat în 1952 şi condamnat (administrativ) la 10 ani de închisoare. În 1977 a fost hirotonisit în clandestinitate, ajungând după 1990 senator şi vicar al Clujului.
Născut în 1887, soţul Clarei Popa (fiica surorii lui Iuliu Maniu), cu doctoratul în drept luat la Budapesta, fost ziarist (directorul ziarului Patria din Cluj), deputat naţional- ţărănist şi prefect de Târnava Mică (1928) şi de Hunedoara. În timpul războiului a stat închis în lagărul de la Târgu Jiu. După arestarea lui Iuliu Maniu a fost reţinut şi folosit ca martor al acuzării în procesul Maniu, declarând printre altele că preşedintele P.N.Ţ. ar fi spus „Eu nu am încredere în Uniunea Sovietică şi dacă gândiţi că partidul trebuie să urmeze calea aceasta (spre U.R.S.S.),alegeţi-vă atunci un altul, eu nu pot să fiu util“. A fost condamnat (administrativ) şi închis pentru o lungă perioadă, până în 1964.
Maistru pavator din Dudeşti Cioplea. A fost arestat pe 15 august 1949, împreună cu un grup de naţional-ţărănişti din localitate, condus de profesorul Florea Gherda, fiind închis la Rahova, Jilava şi Canal.
Inginer electronist, aflat în România de 25 de ani. A fost arestat în 1954, condamnat şi a trecut pe la Mărgineni.
Născut în comuna Saraiu, judeţul Constanţa. A fost arestat pe 9 octombrie 1949 şi condamnat, pentru că a participat la mişcarea de rezistenţă condusă de Gogu Puiu.
Născut în 1911 în comuna Saraiu, judeţul Constanţa. A fost condamnat în 1949 ca participant la mişcarea de rezistenţă anticomunistă.
Ţăran din judeţul Alba. A fost arestat în martie 1949 şi condamnat pe 30 septembrie în acelaşi an ca participant la mişcarea de rezistenţă din Munţii Bistra.
Lăcătuş. A fost arestat în 1950 şi a murit pe 17 februarie 1954 la Canal.
Născută Pascaru. S-a sinucis împreună cu soţul (profesorul Olimpiu Boitos, care fusese dat afară de la catedră), în momentul în care venise Securitatea ca să-l aresteze.
Preot greco-catolic, cu cinci copii, hirotonisit pe 14 octombrie 1945. A funcţionat ca preot şi profesor la Dumbrăveni. A fost arestat de nenumărate ori şi anchetat cu brutalitate pentru a renunţa la religia greco-catolică. A avut o atitudine demnă, preferând să facă o muncă brută, decât să se umilească.
Profesor universitar la Academia Comercială din Braşov. S-a sinucis în 1959, în momentul în care venise Securitatea ca să-l aresteze.
Fiul generalului Ion Boiţeanu (ministrul Culturii şi Educaţiei Naţionale după 23 august 1944), născut pe 15 iulie 1922 la Piteşti, fruntaş al tineretului liberal. A fost arestat în 1952 la Ghencea şi închis timp de 2 ani.
Marinar. A fost condamnat în 1950.
Telefonist în comuna Arpăşel, judeţul Bihor. A fost anchetat în 1946 în cadrul procesului intentat „Sumanelor negre“.
Ţăran din judeţul Timiş, născut pe 6 februarie 1922. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Născut în 1924 la Beclean. A murit la Aiud în 1948.
A fost arestat în 1948 şi a trecut pe la Securitatea din Braşov şi Cetăţuia. A fost colaboratorul ofiţerului politic şi a întocmit un memoriu în care cerea reeducarea deţinuţilor.
Profesor doctor. A fost arestat în 1951 şi închis la M.A.I. şi Jilava.
Din judeţul Dolj. A fost condamnat.
Preot greco-catolic din Hunedoara. A fost arestat în 1958 şi condamnat la 25 de ani de închisoare. După eliberare a plecat în Germania, unde a slujit sub numele de Rafael Haag.
Negustor din Drobeta-Turnu Severin. A fost arestat în 1947 pentru deţinere de aur, condamnat la 3 ani de închisoare şi a trecut pe la Poarta Albă, Cernavodă şi colonia 5 Culme.
Din Arad. A fost condamnat prin Decizia M.A.I. nr. 377/30.08.1951 la 12 luni de muncă forţată în lagăr.
Medic. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Născut în Sebeş, judeţul Alba. A fost arestat în 1952 şi a murit în închisoare pe 3 iulie 1954.
Preot paroh în satul Var, comuna Obreja, judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Târgu Ocna, unde se afla în atenţia „reeducaţilor“veniţi de la Piteşti: Nuţi Pătrăşcanu şi Dumitru Formagiu.
Născut pe 26 septembrie 1907 la Sibiu. A fost arestat, condamnat şi a murit în lagărul 5 Culme pe 13 februarie 1953.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Născut pe 2 mai 1914 în Constanţa. A fost condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Născut pe 10 martie 1911. A stat 1 an şi 3 luni cu domiciliu obligatoriu.
Preot ortodox. A fost condamnat.
Contabil. A trecut în 1948 în Iugoslavia, însă a fost prins de sârbi şi trimis în ţară, unde, în 1949, a fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 5 ani de închisoare.
Din judeţul Constanţa, născut pe 11 august 1941. A stat 2 ani cu domiciliu obligatoriu.
Din judeţul Constanţa, născut pe 23 august 1939. A stat 1 an şi 9 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut în 1893 la Tătaru, judeţul Constanţa. A fost arestat în 1951 şi a murit la Bicaz în 1953.
A fost condamnat şi închis, fiind apoi trimis cu domiciliu obligatoriu la Răchitoasa, în Bărăgan.
Din judeţul Dolj. A stat, începând cu 1951, cu domiciliu obligatoriu.
Şef al circumscripţiei nr. 34 a P.N.Ţ. A fost arestat pe 15 august 1952, condamnat la 5 ani de închisoare în urma unui proces înscenat şi închis la Jilava şi Peninsula, unde s-a remarcat ca un bun meseriaş şi i-a ajutat şi pe alţii să supravieţuiască. A fost eliberat pe 15 martie 1955.
Ţăran zidar, născut pe 10 aprilie 1914 la Gârbova de Jos, judeţul Alba. A fost arestat pe 23 iunie 1952 şi condamnat la 5 ani de închisoare corecţională. A stat apoi, timp de 3 ani şi 6 luni, cu domiciliu obligatoriu.
Preot greco-catolic, paroh la Silvaşu de Sus. A fost arestat de unguri după 23 august 1944 la Satu Mare, împreună cu alţi intelectuali români, pentru a fi trimis la crematoriul din Debreţin. A scăpat datorită intervenţiei energice a guvernului Rădescu. A fost persecutat de autorităţile comuniste din România, fiind dat afară din parohie, pentru a trece la ortodoxism, însă a rămas fidel propriei credinţe.
Ţăran din Lăpuş. A fost arestat ca participant la revolta ţărănească de solidaritate cu preotul Atanase Oniga, pe 26 octombrie 1948, fiind condamnat la 8 luni de închisoare de Tribunalul Militar Cluj (sub preşedinţia col. Alexandru Barbu).
Ţăran. A fost deportat şi a murit în Bărăgan.
Plutonier de jandarmi din Bucureşti, originar din Oltenia. A fost arestat şi închis la Jilava.
Magistrat. A fost condamnat în 1951 şi a trecut pe la Jilava.
Tânără de 24 de ani. A fost deportată pe 18 iunie 1951 de la Turnu Severin în Bărăgan.
Student din Timişoara. A fost condamnat în 1956, ca participant la manifestaţia de solidaritate cu evenimentele din Ungaria, fiind închis la Timişoara şi Gherla.
Mama Nataliei Boldea. A fost deportată pe 18 iunie 1951 în Bărăgan.
Elevă din Focşani. A stat arestată şi închisă la Mislea în 1950.
Preot ortodox, născut pe 6 decembrie 1911 la Milcovul, judeţul Vrancea. A fost închis în 1949 la Galaţi, pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Din judeţul Brăila. A fost omorât în 1948, în timpul anchetei de la Securitatea din Focşani.
Inginer constructor. A fost condamnat.
Din Tecuci. A fost condamnat.
Student la Medicină. A fost omorât de sovietici pe 1 ianuarie 1950 la Sibiu.
Student la Academia Comercială din Bucureşti, născut pe 25 noiembrie 1925 în comuna Vâlcele, judeţul Olt. A fost chinuit de Securitate, condamnat la 4 ani de închisoare (sentinţa nr. 979/12.10.1950), ca membru al tineretului universitar al P.N.Ţ., care a desfăşurat acţiuni îndreptate împotriva regimului comunist, şi închis la Jilava, Galeş, Peninsula şi Poarta Albă.
Din, judeţul Maramureş. A fost anchetat în 1946 în legătură cu organizaţia „Sumanele negre“.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava şi Peninsula, iar în 1954, lucra la Centrul mecanic de la Ovidiu.
Din Arad. A fost condamnat.
Preot din Şiria, judeţul Arad. A fost arestat şi a trecut prin temniţele comuniste.
Învăţător, fratele preotului Silviu Prunduş (Augustin). A fost condamnat pe 1 aprilie 1949 de Tribunalul Militar Cluj pentru procurarea unui buletin fals fratelui său şi deţinerea de manifeste interzise. A trecut, în detenţie, pe la Cluj şi Gherla.
Preot ortodox, paroh la Totoi, Băcăinţi şi Tărtăria, născut pe 13 martie 1910 în Bozeş, judeţul Hunedoara. A fost arestat pe 15 mai 1948, condamnat la 14 ani de muncă silnică şi închis la Deva, Jilava, Aiud, Peninsula şi Gherla.
Fost aviator. A trecut, condamnat, pe la închisoarea din Jilava.
Născut pe 19 mai 1929 la Botoşani, absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir“. Aflat în anul al doilea la Politehnică, a fost arestat ca membru al unei organizaţii de rezistenţă, care acţiona în Munţii Căpăţânei, condamnat în 1949 de tribunalul Militar Bucureşti la 2 ani de închisoare şi închis la Jilava, Piteşti şi Valea Neagră (Peninsula). A fost supus la torturi în camera nr. 4-spital (despre care va povesti peste 40 de ani). A terminat facultatea în 1957 şi s-a remarcat pe plan internaţional în domeniul cercetării ştiinţifice.
A fost condamnat în 1949 şi a trecut, închis, în 1951, pe la Peninsula.
Din Lugoj, născut pe 22 ianuarie 1927. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Ţăran din Banat. A fost condamnat şi închis la Timişoara şi Aiud.
Student la Politehnica din Timişoara, fiul lui Dumitru Boldureanu. A fost condamnat în 1949 şi a trecut în 1951, pe la Peninsula.
Din Timişoara, născut în 1930. A fost arestat în 1952 pentru atitudinea sa anticomunistă.
Ţăran din comuna Întregalde, judeţul Alba, născut în 1899, membru al grupului de rezistenţă condus de maiorul Nicolae Dabija, care acţiona în Muntele Mare, Cricău şi Mesenţea sub numele de Frontul Apărării Patriei Române. A fost arestat în jurul datei de 9 martie 1949, chinuit îngrozitor de Gheorghe Crăciun, comandantul Securităţii din Sibiu şi condamnat la moarte. A fost unul dintre cei şapte eroi, care, în dimineaţa zilei de 28 octombrie 1949 (ora 5), după ce şi-au săpat singuri groapa la marginea cimitirului din Sibiu-Dumbravă, au fost împuşcaţi. A avut o atitudine demnă până la moarte.
Inginer. A fost arestat în 1948, condamnat şi închis mai întâi la Jilava şi apoi, pentru mai mult timp, la Aiud.
Preot paroh în comuna Gârbou, judeţul Sălaj. A fost condamnat în 1947 în legătură cu organizaţia „Sumanele negre“.
Comisar. A fost arestat pe 20 iulie 1948 şi a trecut pe la Jilava, Aiud şi Făgăraş.
Avocat şi senator naţional-ţărănist, născut în 1881. A fost arestat de Securitate şi a murit în domiciliu obligatoriu.
Colonel, născut în 1880. A murit la Văcăreşti pe 3 mai 1950.
Director la unei fabrici de pâine. A fost arestat în 1948 şi închis la Ocnele Mari, unde a lucrat sub teroare în ateliere, alături de condamnaţii de drept comun.
A trecut, condamnat, prin închisorile din Jilava, Galaţi şi Botoşani, până în 1964.
Născut în 1915 la Bucureşti. A fost condamnat la 15 ani de muncă silnică şi închis la Jilava şi Aiud.
Din comuna Lespezi, judeţul Iaşi. A fost arestată în 1962 pentru că s-a manifestat împotriva colectivizării.
Născut pe 2 decembrie 1921. A stat închis timp de 10 luni la Securitatea din Constanţa.
Preot ortodox din Tulcea. A fost arestat în 1951 şi condamnat, în urma unei înscenări, în legătură cu organizaţia „Pisica neagră“.
Preot. A fost arestat în perioada 1948–1949 şi trimis în 1950 în lagărul de muncă forţată de la Saligny.
Născut pe 23 februarie 1946 în comuna Câmpeni, judeţul Alba. A fost arestat pe 9 iunie 1952 şi a stat, cu domiciliu obligatoriu, 5 ani şi 1 lună în comuna Stăncuţa, judeţul Brăila.
A fost condamnat în 1954 la 7 ani şi 6 luni de închisoare.
Ţăran din Girişu Negru. A fost împuşcat în timpul răscoalei ţărăneşti din 3 august 1949 din comună.
Născut pe 1 octombrie 1954 în domiciliul obligatoriu stabilit la Însurăţei, judeţul Brăila, unde a stat 2 ani şi 9 luni.
Născută pe 7 ianuarie 1922 în Câmpeni, judeţul Alba. A fost arestată pe 9 iunie 1952 şi trimisă pentru 5 ani şi 1 lună, cu domiciliu obligatoriu, la Stăncuţa, judeţul Brăila.
Născută în domiciliu obligatoriu pe 29 iunie 1952 în comuna Stăncuţa, judeţul Brăila, unde a rămas până pe 5 iulie 1957.
Născut pe 5 septembrie 1913 în Valea Largă, judeţul Alba. A fost arestat pe 12 noiembrie 1952 şi condamnat la 5 ani de închisoare pentru deţinere de armament.
Din localitatea Răchiţele. A fost arestat în 1957 (după împuşcarea fraţilor Şuşman) şi condamnat la 7 ani de temniţă pentru sprijinul acordat mişcării de rezistenţă din Munţii Apuseni.
Învăţător. A fost arestat în 1948 şi torturat de Securitatea din Braşov.
Din judeţul Constanţa, născut pe 8 septembrie 1947. A stat 11 luni cu domiciliu obligatoriu.
Preot ortodox la Gighera şi Podu Grosului, născut pe 16 aprilie 1904 la Tâmna, judeţul Mehedinţi. A stat arestat în perioada decembrie 1952 – octombrie 1955.
Învăţător din Sibiu. A fost arestat în 1948 (la 70 de ani) la Braşov, împreună cu ginerele său, comandorul de aviaţie Romeo Anca.
A fost arestat pe 24 februarie 1945 (era elev) în Piaţa Palatului Regal, dus într-o casă conspirativă şi închis, după 6 martie 1945, la Caracal.
Din Moreni. A fost arestat de Securitate pe 14 ianuarie 1950 şi condamnat la muncă forţată în lagăr.
A fost condamnat în 1949 şi închis în 1950 la Gherla, unde a fost torturat de Livinschi şi Voin.
Din Selemet, Basarabia. A fost deportat pe 6 iunie 1949, împreună cu soţia, în Siberia, unde a şi murit.
Din satul Selemet, raionul Cişmilia, Basarabia. A fost deportată, pe 6 iulie 1946, împreună cu soţul în Siberia, unde a stat timp de 7 ani.
Din Arad. A fost condamnat.
Născut pe 18 august 1894 la Fărcaşa, judeţul Maramureş. A fost arestat în 1950 şi a murit la Midia pe 27 octombrie 1952.
A avut de suferit din partea Securităţii, deoarece i-a găzduit pe partizanii din Sâmbăta de Jos.
Student. A fost condamnat şi închis. După executarea pedepsei a fost trimis, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Student la Medicină Veterinară. A fost arestat şi condamnat pe 1 decembrie 1952 de Tribunalul Militar Timişoara (preşedinte fiind Tiberiu Gaydo).
Zidar din Diosig, judeţul Bihor, născut în 1903. A murit la Aiud pe 20 decembrie 1948.
Partizan din Făgăraş, originar din localitatea Pârâu. A fost executat la Braşov pe 22 mai 1952.
Născut pe 28 iulie 1899 la Dumbrăveni. A fost condamnat şi a murit pe 13 noiembrie 1952 la Midia.
Din Târgu Mureş. A fost arestat (administrativ) şi trimis la Canal, unde a stat în perioada 1952–1954.
Ţăran din Teregova, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în 1949, chinuit de Securitatea din Timişoara, condamnat la 5 ani de temniţă grea pentru favorizarea partizanilor din Munţii Semenicului şi închis la Jilava, Gherla şi lagărele de la Canal, până în 1954.
A fost împuşcat de sovietici pe 5 martie 1945.
Preot franciscan. A trecut, arestat, după 1950, pe la închisoarea din Sighet.
Asistent universitar la Cluj. A fost arestat în mai 1948, anchetat de Securitate şi închis la Aiud.
Inginer agronom. A fost condamnat în 1949 şi trimis la Peninsula, în 1950, unde lucra ca topometrist.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Învăţător, născut în 1924. A fost condamnat în 1948 de Tribunalul Militar Iaşi şi închis la Suceava şi Aiud, unde a murit pe 18 august 1952.
Din Bucureşti. A fost condamnat pe 20 septembrie 1951 la 12 luni de muncă forţată în lagăr.
Student. A fost arestat în mai 1948, condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Jilava, Piteşti, Gherla şi Peninsula.
Născut în 1923. A fost condamnat. A murit după eliberare, în vârstă de 72 de ani, la Timişoara.
Inginer din Ploieşti. A fost condamnat.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla, unde a fost chinuit de studenţii reeducaţi veniţi de la Piteşti, printre care s-au numărat Mihai Livinschi, Păvăloaie ş.a.
Din Lugoj, născut pe 18 iulie 1922. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Doctor. Se afla, arestat, în 1952 la Midia.
Născută pe 25 august 1950. A stat (copil fiind) cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 4 luni.
Din judeţul Constanţa, născută pe 10 octombrie 1928. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 4 luni.
Inginer horticol la I.A.S. Medgidia, născut pe 15 februarie 1915 la Movila Verde, judeţul Constanţa. A fost condamnat în 1948 la 15 ani de muncă silnică şi închis la Constanţa, Jilava, Aiud, Baia Sprie şi Gherla, fiind trimis apoi cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Student. S-a sinucis în închisoarea din Piteşti din cauza torturilor la care a fost supus.
Din Ruşavăţ, judeţul Buzău, născut în 1922. A fost arestat în 1959 şi a murit în 1960 în închisoare.
Originar din Comrat, Cahul, Basarabia. A fost arestat în decembrie 1945 şi trimis în lagărele din U.R.S.S., deoarece a distrus tablourile echipei lui Stalin, care erau afişate în comună.
Normator la I.S.E.M. Bucureşti. A fost anchetat de Securitate, datorită unor scrisori pe care le trimisese la O.N.U. (unde n-au mai ajuns) şi în care reclama nedreptăţile săvârşite de comunişti. A fost condamnat în 1957 la 4 ani de închisoare, după ce fusese torturat în timpul anchetei.
Şofer din Cluj, membru al organizaţiei „Regele Mihai“. A fost arestat în 1949, condamnat la 7 ani de închisoare şi trimis în lagărele de la Peninsula şi Cernavodă, ajungând apoi, după oprirea lucrărilor la Canal, la închisoarea din Gherla.
Călugăriţă greco-catolică din Cluj. A fost arestată în 1956 şi închisă la Mislea. După eliberare s-a retras la Cicârlău, judeţul Maramureş, unde şi-a transformat casa în mănăstire.
Părinte ieromonah basilitan. A fost arestat pe 19 noiembrie 1948 şi închis la Gherla.
Maior de miliţie, şeful Serviciului Judiciar pe Capitală, fost anchetator în procesul Iuliu Maniu – Ion Mihalache. A fost arestat şi condamnat în 1950, învinuit de crime de război.
A fost arestat pe 2 decembrie 1947 (cu grupul „trotiliştilor“), condamnat la 20 de ani de muncă silnică şi închis la Văcăreşti şi Aiud.
Student. A fost arestat în 1949, condamnat cu un grup de membri ai T.U.N.Ţ. şi închis la Aiud, Jilava şi Peninsula.
A fost arestat pe 2 decembrie 1947 la Ministerul de Interne, condamnat în procesul „trotiliştilor“şi a stat închis la Văcăreşti, Uranus şi Aiud.
Din Sighişoara. A fost condamnat la 12 luni de muncă forţată în lagăr, începând cu 20 septembrie 1951.
Inginer constructor, originar din Constanţa. A fost condamnat în 1948 la 7 ani de închisoare, închis la Aiud şi Peninsula, unde a încercat să îmbunătăţească condiţiile de muncă ale deţinuţilor pe şantierele de construcţii pe care le-a condus.
Ţăran din Bratca, judeţul Bihor, născut în 1926. A fost arestat deoarece s-a împotrivit la colectivizare şi a murit pe 8 martie 1953 în colonia 5 Culme.
Din comuna Terebeşti, judeţul Satu Mare, născut pe 23 iunie 1922. A stat 11 ani şi 7 luni în închisoare.
Născut pe 7 septembrie 1935. A stat 2 ani şi 4 luni cu domiciliu obligatoriu.
Tânăr ţăran din Bacova, judeţul Timiş, născut pe 14 februarie 1931. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Din Broşteni, judeţul Caraş-Severin, născut în 1924. A murit în închisoarea din Aiud în 1947.
Din Cisnădie, judeţul Sibiu. A fost arestată la vârsta de 53 de ani şi omorâtă pe 30 aprilie 1945 în timpul anchetei la care era supusă la Siguranţa din Sibiu.
Din Bucureşti (Str. Matei Basarab nr. 24), preşedinte al unei circumscripţii a P.N.Ţ.–tineret, student la Politehnică. A fost arestat pe 15 august 1949 şi anchetat timp de 6 luni. Arestat din nou pe 15 august 1952, a fost închis la Ghencea, Galeş şi Peninsula, fiind eliberat pe 17 iunie 1954.
Călugăr din congregaţia Fraţii Şcolilor Creştine, superior al Juvenatului din Oradea, conducătorul spiritual al societăţii şcolare Falanga Sfintei Cruci, care organiza serbări religioase lunare cu elevii pentru public şi ajutorarea celor săraci. A fost arestat în 1948 şi închis, fiind eliberat de la închisoarea din Târgu Jiu complet surd. A murit la scurt timp de la eliberare.
A fost arestat în 1953 şi condamnat în lotul „paraşutiştilor“pentru sprijinul acordat la instalarea unui aparat de transmisie radio.
Din comuna Iernut, judeţul Mureş. A fost torturat de Securitatea din Târgu Mureş în 1949.
Născut în 1896. A murit în 1959 în închisoare.
A participat la strângerea de informaţii pentru paraşutiştii din grupul condus de Ion Golea şi a suferit din cauza implicării lui în această acţiune.
A fost condamnat ca membru într-o organizaţie considerată subversivă şi închis la M.A.I., Jilava şi Aiud, unde a făcut parte din comitetul de redactare a cărţii despre reeducare comandate de Gheorghe Crăciun.
A fost condamnat în 1948 împreună cu grupul legionar al Centrului Universitar Iaşi şi închis la Suceava.
Fost primar al Bârladului, născut în 1876. A murit în 1950 în domiciliu obligatoriu.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla, unde a ajuns informatorul echipei de torţionari venite de la Piteşti.
A încercat să fugă din ţară cu iahtul Taifun, plecând de la Constanţa, însă, în urma defectării motoarelor, a fost prins de autorităţile bulgare şi închis ulterior în România.
Fiul lui Nicolae Bontea, din comuna Budureasa, judeţul Bihor. A fost arestat, ca membru al unei organizaţii anticomuniste, fiind chinuit la Securitatea din Oradea în 1953.
Din comuna Budureasa, judeţul Bihor. A fost arestat, ca membru al unei organizaţii anticomuniste, fiind torturat la Securitatea din Oradea în 1953.
Preot ortodox din Istrău, judeţul Satu Mare. A fost arestat pe 15 august 1952, închis la Ghencea şi trimis la muncă forţată în lagărele de la Galeş, Peninsula şi Poarta Albă, fiind eliberat în 1954.
Născută pe 2 aprilie 1935. A stat 2 ani şi 4 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 1 noiembrie 1926 la Galaţi. A fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 1 an de închisoare (sentinţa nr. 242/24.02.1948).
Inginer constructor. A fost arestat în 1950, anchetat de Securitate, condamnat la 3 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi închis la Jilava, Poarta Albă, Peninsula şi Galeş, fiind eliberat în 1953.
Din Bucureşti. A fost arestat în decembrie 1947 (cu grupul „trotiliştilor“, care a aruncat manifeste de protest împotriva condamnării lui Iuliu Maniu).
Soţia profesorului universitar Gheorghe Bontilă. A fost arestată, anchetată la Ministerul de Interne şi închisă apoi la Jilava şi Mislea.
Inginer şi profesor universitar din Bucureşti (Str. Caraiman nr. 30), născut pe 16 aprilie 1904 la Ploieşti, membru în conducerea unei organizaţii anticomuniste (Pop - Bujoi). A sprijinit grupul condus de Diamandi Ionescu, care acţiona pe Valea Iarei. A fost arestat în martie 1948, condamnat la muncă silnică pe viaţă (sentinţa din 1.11.1948), fiind învinuit de activitate îndreptată împotriva ordinii de stat. A trecut pe la Malmaison, Ministerul de Interne, Jilava şi Aiud.
Din localitatea Remetea-Pogănici, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat de Securitatea din Timişoara în 1949, condamnat la 6 ani de închisoare şi închis la Timişoara, Jilava, Târgşor, Aiud şi Peninsula, până în 1955.
Învăţător din Banat. A fost condamnat în 1949 ca titoist şi închis la Jilava, Aiud şi Mărgineni.
Din Bucureşti. A fost condamnat şi închis la Jilava.
Născut pe 26 octombrie 1908 la Salina, judeţul Alba. A fost arestat pe 10 noiembrie 1948 şi a murit la Gherla în 1950.
Din judeţul Constanţa, născută pe 24 iulie 1927. A stat 6 ani şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia nr. 446/27.09.1951).
Din Tecuci. A fost condamnat.
Profesor la Baru Mare, judeţul Hunedoara. A fost condamnat în 1958, ca participant la manifestaţia prilejuită de comemorarea urcării pe tron a lui Ştefan cel Mare, fiind eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411.
Născut pe 11 februarie 1940 la Bistriţa. A stat 4 ani şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
Ţăran din Ip, judeţul Sălaj. A murit în închisoarea din Aiud pe 28 mai 1946.
A fost condamnat la 1 an de închisoare, în legătură cu răscoala din 1950 din Dragoeşti.
Ţăran din Ciceu, născut pe 31 octombrie 1907 la Voşlăbeni, în apropiere de Gheorgheni, judeţul Harghita. A murit în închisoare pe 1 martie 1953.
Profesor de istorie la Miercurea-Ciuc. A fost condamnat în 1957 la 7 ani de închisoare pentru deţinerea de publicaţii interzise.
Născută în 1908. A fost arestată în 1948 şi a murit în închisoarea din Miercurea-Ciuc în 1958.
Medic la Spitalul Colţea. A fost arestat în 1952 şi trimis la muncă forţată în lagărul de la Bicaz.
Preot greco-catolic din Sighişoara. A fost arestat.
Ţăran din judeţul Timiş, născut pe 19 iulie 1912. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Avocat din Sighet şi primar al acestui oraş după 23 august 1944. A fost arestat în timpul procesului Iuliu Maniu – Ion Mihalache, fiind închis până în 1949.
Ţăran din Caraşova (nr. 38), judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat şi închis în perioada 1955-1964, fiind eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411.
Tatăl lui Martin Borca. A fost arestat.
Ţăran din Comorâşte (nr. 44). A fost condamnat în 1959, închis şi eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411/1964.
Din Sighet (Str. Independenţei nr. 37). A fost condamnat şi închis în perioada 24.07.1953-1.08.1961.
Preot greco-catolic în Pişcolt, Satu Mare. A fost închis, începând din 1949, timp de 5 ani.
Din Hunedoara. A fost arestat în 1958 împreună cu organizaţia din care făcea parte (circa 80 de persoane) şi condamnat la 20 de ani de muncă silnică, fiind eliberat în 1964. (Din acelaşi lot, patru persoane au fost condamnate la moarte.)
Avocat. A fost arestat în 1948, anchetat la Securitate şi închis la Jilava şi Aiud.
Inginer silvic din Sălişte, judeţul Bihor, născut în 1913. A fost arestat de Securitatea din Oradea în primăvara anului 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 10 ani de muncă silnică.
Din Tecuci. A fost condamnat.
Născut pe 7 septembrie 1932 la Bucureşti, membru al P.N.Ţ. (secţia elevi). A fost arestat pentru prima oară pe 8 noiembrie 1945. După dizolvarea P.N.Ţ. a creat, împreună cu un grup de tineri, organizaţia anticomunistă „Muntenia“. A fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 20 de ani de muncă silnică (sentinţa nr. 79/2.10.1951). În închisori a luptat împotriva abuzurilor administraţiei şi a fost printre iniţiatorii grevei de la Baia Sprie şi Oradea (1954), unde comandantul Tilici instaurase un regim de teroare. La Aiud, împreună cu Vasilică Munteanu şi preotul Mihai Balica, a iniţiat greva din primăvara anului 1957, care a durat 23 de zile în ciuda măsurilor severe luate de Coller. Trimis la Râmnicu Sărat, a stat 6 ani izolat şi supus unui regim extrem de restrictiv de comandantul Vişinescu, fiind legat şi bătut de comandant şi ofiţerul politic. La Botoşani a refuzat reeducarea practicată în închisoare. După eliberare a militat pentru punerea în drepturi şi amnistierea deţinuţilor politici. Ajuns în S.U.A. a continuat activitatea anticomunistă şi a murit pe 28 octombrie 1984 în condiţii încă neelucidate.
Ţărancă din Banat. A fost arestată, împreună cu soţul, condamnată în unul din procesele înscenate partizanilor din Munţii Semenicului şi închisă la Timişoara, Jilava şi Mislea.
Tinichigiu din Grânari, născut în 1923. A murit în 1947 în închisoarea din Aiud.
Soţul Martei Borcea. A fost condamnat în unul din procesele înscenate partizanilor din Munţii Semenicului.
Ţăran din Viştea de Sus. A fost condamnat pentru sprijinul acordat partizanilor din Munţii Făgăraşului.
A murit în penitenciarul din Aiud în 1950.
Născut în 1910 la Slatina-Nera, judeţul Caraş-Severin. A murit în 1960 în penitenciarul din Gherla.
Fost şef al Serviciului de Informaţii din S.S.I. şi director de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, născut pe 22 noiembrie 1899 la Cireşanu. A fost arestat, dus la Moscova şi anchetat la Lubianka (în acelaşi timp cu lotul mareşalului Antonescu). Revenit în ţară, în 1952, este închis la Malmaison, anchetat de lt. col. Ioan Soltuţiu în legătură cu Lucreţiu Pătrăşcanu şi folosit ca martor al acuzării. A trecut apoi, pe la Făgăraş, Jilava şi Aiud, până în 1964.
Doi fraţi care se aflau închişi în penitenciarul din Gherla în 1958.
A trecut, condamnat, pe la închisoarea din Aiud.
Din Reşiţa. A fost arestat în perioada 1954-1955.
Din judeţul Constanţa, născut pe 20 octombrie 1942. A stat 5 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Arad. A fost condamnat în 1949.
Din Arad. A fost condamnat.
Din Dolj. A stat cu domiciliu obligatoriu.
A fost arestat şi chinuit în 1947 la Ministerul de Interne.
Preot greco-catolic, fost vicar la Timişoara. A fost arestat în 1948 şi eliberat în 1955.
Din Târgu Mureş. A fost arestat în 1957 ca membru al unei organizaţii considerate subversive şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj.
Preot la Biserica Sf. Silvestru, din Bucureşti, născut pe 22 mai 1924 la Săbolciu, judeţul Bihor. A fost arestat pe 18 iunie 1955 şi închis la Oradea, Timişoara, Jilava, Constanţa şi Aiud, de unde a fost eliberat în 1964 pe baza Decretului nr. 411.
Născut în 1927. A fost condamnat în 1950 şi a murit pe 5 ianuarie 1953 la Poarta Albă.
Din satul Iugani, comuna Mirceşti, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Muncitor. A fost arestat pe 15 noiembrie 1987 în timpul revoltei de la Braşov şi deportat la Paşcani, unde a stat cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 20 octombrie 1921. A stat timp de 10 luni cu domiciliu obligatoriu.