MULŢUMIRI

sutelor de persoane ce mi-au trimis date despre deţinuţii din temniţele şi lagărele de exterminare comuniste. Fotografiile primite le-am inclus în lucrările editate şi apoi le-am oferit spre folosinţă Muzeului Memorial Sighet.

Dintre acestea menţionez câteva surse de execepţie:

Ioan Ovidiu Borcea, cel mai tânăr deţinut trecut prin Aiud, minele de plumb Baia Sprie, Oradea, Botoşani şi închisoarea de exterminare de la Râmnicu Sărat. Ajuns în S.U.A. mi-a relatat multe episoade dramatice despre cei martirizaţi.

Grigore Caraza, intrat în temniţă la 18 ani, a executat peste 20 de ani prin temniţele de exterminare (din care 17 numai la Aiud) în cele două condamnări şi domiciliul obligatoriu. Cu o memorie de excepţie a reţinut nu numai nume de martiri şi fapte, dar şi poeziile emoţionante compuse de cei supuşi exterminării.

Corneliu Cornea mi-a oferit Jurnalul detenţiei politice din judeţul Arad, cu circa 1500 de luptători anticomunişti, în majoritate ţărani, care şi-au jertfit viaţa pentru ţara lor greu încercată.

Grigore Dumitrescu, tânărul care, după ce a trecut prin ghearele lui Eugen Ţurcanu, torţionarul strateg al „demascării” de la Piteşti şi apoi de la alte închisori, a reuşit, după incredibile peripeţii, să ajungă în Germania şi să publice cartea Demascarea, în care a lăsat mărturie despre monstruozităţile văzute şi simţite pe propriul trup.

Doctorul Victor Gordan după ce a trecut, împreună cu alţi colegi, printr-un proces înscenat şi a cunoscut lagărele de exterminare din bălţile Dunării şi închisoarea Gherla a reuşit să ajungă în S.U.A. de unde mi-a dat informaţii preţioase despre locuri şi martiri din iadul comunist.

Constantin Ionaşcu, prezent în lupta anticomunistă încă din 1945, a militat în Mişcarea de Rezistenţă Naţională. Condamnat, a reuşit să aducă la cunoştinţa lumii libere drama condamnaţilor din Peninsula, lagăr unde se împuşcau deţinuţii între ei la ordinele ofiţerului politic şi cu acordul administraţiei. Eliberat, a publicat volumul de excepţie Rezistenţa naţională din Dobrogea.

Vadim Pirogan, tânăr basarabean, deportat în 1940, a îndurat şi adunat în el durerea unui neam prigonit de barbaria comunistă, în Siberia. Mi-a pus la dispoziţie Cartea memoriei editată în cadrul Muzeului Naţional de Istorie al Moldovei, de grupul coordonat de dr. Vera Postică. O carte care este un adevărat monument ridicat pentru neuitarea trecutului.

Remus Radina, primul ofiţer român care şi-a dat demisia din cauza arestării ilegale din ziua de 19 noiembrie 1946 şi a tentativelor reuşite de a împiedica participarea la vot. Aşa cum a explicat „nu pot accepta principiile de care este călăuzit guvernul de largă concentrare democratică P.Groza”. Pornit pe drumul demnităţii naţionale a fost de trei ori condamnat şi este cunoscut ca deţinutul care a făcut cele mai multe greve ale foamei şi ale setei pentru apărarea demnităţii şi contra muncii forţate, exterminatoare. În anchete a fost torturat cu sălbăticie şi chiar iradiat, iar în Franţa i s-au depistat 20 de boli datorate torturilor şi regimurilor de detenţie de exterminare prin care a trecut. A depus mărturie despre fapte şi nume de oameni martirizaţi.

George Valentin Sarry, tânăr din Constanţa, condamnat în urma unei înscenări, a trecut prin anchete crunte. A fost implicat şi în procesul evadaţilor de la minele de plumb. A rămas printre stâlpii rezistenţei anticomuniste. A fost scos din ţară cu sprijinul guvernului Marii Britanii şi s-a stabilit în Canada de unde a continuat să militeze pentru libertate şi instaurarea unui regim democratic în România. Mi-a oferit date şi fotografii nenumărate care au fost expuse la Muzeul Memorial Sighet.

Franz Scuttack, redactor originar din Banat, mişcat de drama cetăţenilor români de origine germană, trimişi forţat în bazinul Doneţ, la muncă forţată, mi-a trimis liste cu mii de nume de locuitori din care foarte mulţi au fost exterminaţi. Nu este sat din Caraş-Severin sau din timiş-Torontal care să nu-şi aibă martirii lui.

Liviu Tudoraş, supravieţuitor al închisorilor de exterminare, prin care a trecut cu tatăl, fraţii şi rudele, mi-a trimis date şi fotografii despre mulţi martirizaţi din zona Sucevei şi despre închisorile unde a fost deţinut, în urma înscenărilor judiciare regizate de Securitate.

Am mai avut la la dispoziţie:

Revistele din colecţia Fundaţiei Culturale Memoria şi Experimentul Piteşti.

Analele Sighet editate de Muzeul Memorial Sighet, sub coordonarea Anei Blandiana şi a lui Romulus Rusan.

Volumul Martiri şi mărturisitori din Nordul Bucovinei de Vasile Ilica.

Revistele din colecţia Arhivele totalitarismului.

Anuarul de istorie orală al universităţii „Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca.

De asemenea, lucrarea de faţă, ca şi volumele anterioare din seria Victimele terorii comuniste se întemeiază pe multe alte surse scrise şi orale tezaurizate de-a lungul mai multor decenii.

Mulţumesc autorilor sutelor de scrisori prin care mi se comunicau date despre victimele terorii comuniste.

Cicerone Ioniţoiu