Ion Iliescu. Revoluţie şi reformă. Ed. Enciclopedica Bucuresti, 1994

[Comentată de Ioan Roşca - IR - 9 decembrie 2007]

 

[IR:Despre trecutul şi disidenţa sa]

" Membri activi ai partidului comunist încă din anii ilegalităţii, părinţii mei au avut de suferit atât din partea regimului autoritar al României de dinainte de război, cât şi, mai surprinzător, chiar din partea tovarăşilor de luptă cu care erau solidari.[] Arestat în 1939 pentru activitatea să politica, a fost internat în 1940 în lagărul unde l-a întâlnit pe Gheorghiu-Dej [] şi-a permis să exprime puncte de vedere diferite. Încă din 1931, de la Congresul al V-lea, el reproşase de altfel, conducerii de atunci a partidului, faptul că acorda insuficientă atenţie revendicărilor concrete ale muncitorilor şi exprimase dezacordul faţă de rezoluţia privind problema naţională, rezoluţie care i se părea profund greşită şi dăunătoare faţă de interesele naţionale ale României [IR:Faptul că tatăl său a participat la congresul de la Moscova- care a dat rezoluţia respectivă profund anti-româneasca - este dovedit documentar, deci Iliescu nu avea cum să-l ascundă. Rămîne să ne dovedească ce afirmă aici, ca să îl disculpe] Această atitudine i-a creat multe ostilităţi. Încă din închisoare tatăl meu a fost exclus din partid. A murit la 44 de ani, puţin după eliberarea sa, în 1945. Şi mamei mele i s-a aplicat un tratament similar, fiind îndepărtată din partid în toamna lui 1944, pentru că a refuzat să se despartă de tatăl meu, abia eliberat din lagăr.[] în ciuda acestor "accidente" trăite de părinţii mei, în copilărie şi tinereţe am fost hrănit cu ideea că societatea comunistă va aduce fericirea pentru cei umili [IR:Aici se încearcă justificarea ciudatei înrolări şi promovări a copilului unor comunişti daţi afară şi hăituţi de partid. Astfel de situaţii sînt posibile: vezi şi traseul unor fii de deţinuti politici][]în primii ani de după război, generaţia noastră, care cunoscuse ororile acestuia şi ale fascismului, era animată de ideea reînnoirii sociale, pe baze democratice, de speranţa edificării unei societăţi noi, mai echitabile şi mai deschise tuturor, chiar şi oamenilor simpli din rândul cărora proveneam. Cine ne poate face o vină din a fi crezut că îndeplinirea acestor idealuri este posibilă?[IR:Victimele experienţei.] [] Nu ştiam de înţelegerile de la Ialta. [] Fireşte, noi nu ştiam nimic despre represiunile organizate de regimul stalinist din fosta Uniune Sovietică [] Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte actele de represiune din anii '50 din România. [IR:Desi încă din interbelic , ştia toata lumea, afirmă dezinvolt că nu numai el nu ştia, ci toţi cei pe care-i desemnează cu "noi"] Îndepărtarea din viaţa politică a unor partide tradiţionale ("burghezo-moşiereşti") că şi eliminarea unor "clase parazitare" prin desfiinţarea marii proprietăţi private în agricultura şi naţionalizarea industriei, le priveam ca pe un proces firesc [] Şi-apoi, n-aveam decât 16-17 ani când m-am angajat în mişcarea democratică a elevilor şi mai târziu a studenţilor, 19 când intram la Institutul politehnic, 20 când, în 1950, plecam să-mi continui studiile în hidroenergetica la Institutul energetic Moscova [IR:Asta în ciuda oprimării familiei sale, şi cu orbire prelungită faţă de ce se întîmpla în jurul său][] De-abia acolo, în contact cu realităţile sovietice [] am început să am unele îndoieli, nu cu privire la sistem în general, ci strict legate de felul în care acesta era aplicat în URSS. [IR:De parca în România acelor ani fusese aplicat altfel [] Revenit în România ca să lucrez ca inginer [IR Din pacate pentru el- şi pentru noi- nu a mai apucat să facă vreo meserie. A fost activist, de la un capăt la altul al vieţii. ][] am fost desemnat, puţin după aceea, ca reprezentant al României la Uniunea Internaţională a Studenţilor şi apoi, în 1957, însărcinat să organizez mişcarea studenţească naţională. [IR:Într-o perioadă de mari operaţii politice purificatoare, cum a fost aceea a reprimării studenţilor simpatizanţi ai revoluţiei din Ungaria][]Mă număram printre delegaţii la congresul UNEF (Uniunea Naţională a Studenţilor Francezi) de la Strasbourg, când [] Marco Panella [] mi-a adus ziarul Le Monde unde erau publicate extrase din raportul lui Hrusciov [] cu privire la crimele lui Stalin. Şocul acestor dezvăluiri [] venea la momentul potrivit [] aveam curajul de a înfrunta adevăruri care puteau să-mi zdrunciune opiniile.[] în 1965 partidul comunist prezenta suficiente semne de deschidere politică şi intelectuală, pentru ca un mare număr de intelectuali de prestigiu să considere demn -sau cel puţin acceptabil- să se înscrie în rândurile sale. [IR:Un subterfugiu. Dl Iliescu nu se află printre intelectualii, unii eliberaţi din puşcării, care au făcut aceasta concesie, doar pentru a putea participa la viaţa profesională şi socială] [] în 1967 o importantă Conferinţă naţională a partidului a acceptat, în general, principiul economiei de piaţă [] am fost unul dintre oratorii care au condamnat invazia din Cehoslovacia în cadrul lucrărilor MAN, din 22 august 1968. [IR:Insă despre tona de luări de cuvînt "pe linie" , în cadrul unei cariere tipice de activist-propagandist- nu aminteşte ][]Cunoşteam bine mecanismele sistemului şi slăbiciunile sale. [IR:Cu atît mai grav, pentru mdul în care a gestionat "schimbarea"] [] indiferent de locul unde am lucrat, m-am condus după principiile justiţiei sociale şi ale legalităţii, m-am străduit să apreciez oamenii după valoarea lor profesională, după conduita lor morală şi civică. [IR:Dar locurile unde a "lucrat"… nu erau de loc dedicate unui astfel de ţel..][] Experienţa de viaţă şi cunoaşterea din interior a lucrurilor m-au facut să ajung la concluzia că un regim politic fără un cadru liber de exprimare şi confruntare a ideilor, opiniilor, obţiunilor, în plan social şi politic, este incapabil să-şi corecteze erorile, să asigure un metabolism firesc al societăţii. [] Incetul cu încetul am început să înţeleg că răul venea de la sistemul politic, de la partidul unic [] în 1971, cu ocazia unei vizite oficiale în Asia, nu m-am putut abţine de a-i spune unui Nicolae Ceusescu, entuziasmat de ce văzuse în Coreea de Nord, că acest regim totalitar şi dezumanizant transformase oamenii în roboţi [IR:Cum această ieşire a făcut, propagată şi de Europa Liberă, înconjorul lumii, şi a constituit capitalul său de disident, ar fi cazul să apară şi o dovadă materială, care să ne arate exact pînă unde a mers atunci critica sa] [] La întoarcere mi-am permis, iarăşi, într-o "şedinţă de lucru" privind activitatea ideologică să nu fiu de acord cu el, vorbind despre răspunderile colective pentru orientările de politică generală şi că mai degrabă decât de a căuta responsabili individuali pentru cutare sau cutare erori , era poate mai util să punem în cauză modul de funcţionare a partidului şi instituţiilor sale. [IR:Ei şi? ] [] Am fost acuzat de "deviaţionism intelectualist". O discuţie ar fi trebuit să-mi clarifice aceste reproşuri. Ea nu a avut niciodată loc şi, personal, n-am căutat s-o provoc, ştiind că este inutil. [IR:Şi atunci? Despre ce înfruntare vorbim? ] [] Am fost "sancţionat" (trimis "pentru reeducare" la Timişoara) [IR:Ca responsabil cu propaganda, el trebuia să reeduce pe altii], apoi supus unei tentative de recuperare [IR:Ce eufemism!] în 1974 (prim-secretar al judeţului Iaşi), în fine "păstrat în atenţie" din 1979 (preşedinte al Consiliului Naţional al Apelor) şi, în cele din urmă eliminat politic - din 1984 (director al Editurii Tehnice) [IR: Cîţi oameni de ştiinta de valoare, dar incomozi, nu au fost eliminaţi de loc în acest mod… A ajunge acolo unde a fost "pedepsit" Iliescu- ar fi însemnat pentru tehnicienii cinstiţi- o pomovare. ]. Ceea ce nu m-a împiedicat să spun, în continuare, foarte deschis, ceea ce gândeam [IR: Unde, cui, cînd, cu ce dovezi?], profitând, este adevarat, de o anumită popularitate şi simpatie acumulate, care nu-i permiteau lui Ceauşescu să mă elimine fără a stârni valuri.[IR: De ce? Unde? La Bucureşti, Washington sau Moscova?] [] Trebuie adăugat şi serviciul făcut de posturile de radio [] în primul rând Europa Liberă, care au comentat diferitele mele luări de poziţie. ([] Cuvântarea pe care am ţinut-o la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste din 1976 [] în care m-am referit la nocivitatea manifestărilor de "triumfalism, apologetică, festivism şi idilism abstract", la manifestările de birocratism, tendinţele de parazitism [IR: ??] []; suita de articole şi studii publicate în anii 1980-1984 [] cu privire la problemele resurselor de apă şi ale gospodăririi lor raţionale [IR: ??] [ ]; controversele directe cu N. Ceauşescu asupra aberaţiilor tehnice pe care le-a impus prin indicaţiile lui personale în realizarea unor proiecte hidrotehnice [IR: ??] [] pretext pentru a fi îndepărtat şi de la Consiliul Naţional al Apelor.[] Studiul publicat în 1985 la Editura Politică intitulat "Dezvoltarea economică şi factori de putere" [] în care dezavuam "[] lipsa de răbdare şi de toleranţă faţă de opiniile diverse şi interesele, deseori divergente, ale diferitelor colectivităţi umane" [IR: ??] [] Articolul publicat în revista "România literară" în 1988, cu titlul "Creaţie şi informaţie" [] subliniam semnificaţia nouă pe care o capătă în zilele noastre celebra fraza a lui Francis Bacon: "ştiinţa înseamnă putere", ceea ce - adăugam eu în paranteză - "nu înseamna că şi reciproca ar fi valabilă".)[IR: ?? În acest inventar chinuit al "disdidenţei", nu găseste o singură frază curajoasă, anti-sistem: doar consideraţii benigne, idei reformiste cuminţi, aluzii vagi] [] Eram izolat, e drept şi, din 1971, sub o supraveghere continuă. [] telefonul meu era ascultat [] două sau trei maşini de filaj se ţineau după mine [] îmi era greu să mă văd cu cei apropiaţi ca mod de gândire [] puţini erau acei cu care [] discutând despre situaţia politică, despre degringolada sistemului şi fundătura în care ne găseam, imaginam soluţii politice şi conjuncturi care să permită ieşirea ţării din cercul tot mai strâns al sistemului dictatorial. [] Am contactat separat unele persoane [] Din păcate, demersurile nu au putut depăşi limita unor contacte, discuţii, analize, fără a le putea concretiza într-o acţiune eficace.[] La începutul lui 1989 am ajuns la convingerea că nu dispunem de forţe dispuse să izoleze cuplul Ceuaşescu pentru a înlesni o "revoluţie de catifea". [] România nu putea conta decât pe o mişcare populară. [] Revoluţia din decembrie 1989 m-a adus în mijlocul evenimentelor. [] în 20 decembrie manifestanţii de la Timişoara scandau numele meu. Aş fi fost mândru să fi putut provoca evenimentele de la Timişoara sau pe cele de la Bucuresti, dar, se subînţelege, nu este cazul. [IR: Am redat toate argumentele pe care le aduce dl(tov) Iliescu în favoarea tezei dizidenţei sale, care i-ar fi conferit legitimitatea, în decembrie 1989 (şi după). Oricît scotocim însă printre paranteze, nu găsim nici o urmă de activitate de opozţie, doar răsucirile unui activist comunist inteligent şi activ, care dorea probabil salvarea idealurilor comuniste, întinate de Ceauşescu. Ne putem întreba ce a urmărit Europa Liberă alimentînd acest mit? Depăşind penibil rezumatul -necinstit- al biografiei sale, dl. Iliescu face aici portretul ideologic pe care strada contestatara îl denunţa ca intolerabil - pentru cineva creditat de publicul (prostit de media aservită)- drept conducător al unei revoluţii anticomuniste.]

 

[IR: (Non)-participarea la revoluţie]

" Apărătorii lui Nicolae Ceauşescu nu puteau fi numeroşi şi eram convins că nu se vor bate. [IR: Atunci de ce fusese imposibil de lansat o rezistenţă? ] [] Primejdia era însă alta: dând frâu liber unor tendinţe viscerale, în condiţiile unei exaltări pătimaşe, o explozie prea violentă şi total necontrolată putea transforma nemulţumirea populară într-o mişcare sângeroasă [] exasperarea generală intorcându-se împotriva membrilor de partid şi a forţelor de ordine, care în acest caz, ar fi putut avea un reflex firesc de apărare, riscul unui eventual război civil, cu consecinţe incalculabile, trebuia evitat cu orice preţ. [IR: Din care rezultă clar motivaţia lui Iliescu în decembrie: să împiedice răzbunarea populaţiei pe PCR, să evite ciocnirea, să crute ţara… de suferinţele unei revoluţii. Contrarevolutia a incercat intii o stingere de incendiu. Ceea ce nu i-a împiedicat mai tîrziu, când anticomuniştii nu se cuminţeau, să instige populaţia la un alt război civil, unul fratricid, între cetăţenii înşelaţi şi cei dumiriţi] Am aflat ce se întâmplă la Timişoara încă de pe 17 decembrie , mulţumită unuia dintre funcţionarii editurii pe care o conduceam. []Era, fără nici o îndoială momentul aşteptat. [] Toate elementele unei revoluţii păreau reunite şi numai o acţiune politică ar mai fi putut să cruţe ţara de suferinţele unei asemenea convulsii extreme [IR: Poate fi formulat mai clar programul Contrarevoluţiei? ] [] prea departe de centrele de decizie pentru a putea construi o mişcare coerentă de înlăturare a lui Ceauşescu [] nu-mi rămânea decât să aştept. " în acea zi de 21 decembrie am plecat de la Editura Tehnică la sfârşitul programului de lucru, urmărit, ca întotdeauna, de maşinile securităţii. În cursul serii am aflat de acţiunile de masă din centrul oraşului. [] Toate acestea întăreau concluziile mele. A doua zi, pe 22 decembrie, am plecat spre birou, urmat, încă, de maşinile de filaj ale securităţii. [] Pe fereastră am văzut coloanele de manifestanţi care veneau dinspre platformele industriale [] Am coborât într-un alt birou unde lumea se uita la televizor. Din câte se spunea, mase imense de oameni revoltaţi ocupaseră centrul capitalei şi încercau să pătrundă în Comitetul Central. M-am întors la biroul meu, mi-am strins lucrurile şi am coborât în stradă. Maşinile securităţii dispăruseră, în sfârşit. [] m-am îndreptat spre sediul televiziunii. [IR: Aşadar domnul Iliescu declară acum candid, ca să excludă complotul, că a urmărit totul la televizor, neparticipînd în nici un fel, nici un minut, la Revoluţie. Atunci de ce a întreţinut iluzia că el ar fi condus-o? Am plătit cu prea multe vieţi alimentarea acestui mit, prin confruntările de după 22, botezate de ei tot "revoluţie" deşi nici pînă azi nu a fost capturat un singur "terorist". Cine să demaşte acesti ipotetici contrarevoluţionari, dacă puterea a fost înşfăcată chiar de tovarasii lor, camuflati în revoluţionari? Domnul Iliescu a evitat pierderile comuniste, cu preţul vieţilor pierdute în această farsă.] "

 

[IR: Confiscarea revoltei]

"Vazând această uriaşă descătuşare de energii, mi-am spus că lucrul cel mai urgent era de a da coerenţă mişcării spontane a maselor, de a evita haosul şi anarhia, de a alcătui un nucleu în jurul caruia să se poată regrupa [] Recunoscut de foarte mulţi, am fost îndată condus în studioul 4. [] am lansat un apel pentru toţi cei dispuşi la închegarea noilor structuri de putere să vina la ora 5 după-amiază la sediul fostului Comitet Central [IR: În acest moment, prin pura preluare a unui microfon, un fost nomenclaturist, care nu participase la revoluţie, îşi arogă dreptul de a închega în jurul lui "noile structuri de putere". De unde derivă legitimitatea acestei pretentii? Din faptul că ea a reuşit să se impuna?] [] Incepea deja să se facă simţită [] primejdia haosului [] eu mi-am zis că trebuie să iau initiative în această privinţă[] prima mea grija a fost să propun un program [] încă din acele clipe am enunţat câteva principii [] lichidarea structurilor statului totalitar şi a principalului său instrument politic, partidul comunist, instaurarea democraţiei, a pluralismului într-un stat de drept, alegeri libere, respectul libertăţilor individuale şi ale drepturilor fundamentale, respectul drepturilor minorităţilor naţionale, deschiderea spre occident, trecerea la o economie de piaţă. [] la ora 5 după amiază clădirea CC era înconjurată de o mulţime imensă [] răspunderea care îmi revenea, nu numai în edificarea unui nou edificiu politic, ci, mai ales, de a împiedica conflicte civile care puteau fi extrem de crude.[IR: Morţii post- 22 ne obligă să-l întrebăm ce a făcut în sensul asta? Dacă totuşi îi datorăm "pacea" cu Securitatea (lămurită să stea cuminte de promisiunea că nu i se va întîmpla nimic)- e bine să o ştim. Din marturiile aluzive ale lui Stănculescu ca şi a unora dintre militarii implicati în "paza" lui Ceusescu la Tîrgovişte, intuim că, de fapt , cîteva zile s-au dus tratative dramatice în culise, pentru încetarea înfruntărilor din stradă . Doar cînd "noua putere" a dat garanţiile necesare că "va fi bine" (şi şi-a tinut cuvîntul pînă azi), s-a cazut la o pace secretă, care îi ţine legaţi şi azi pe toţi actorii. Atunci de-abia a fost executat Ceauşescu- ţinut pînă în acel moment în asteptare, pentru alternativa că noile autorităţi ar fi antisecuriste- caz în care ordinea ar fi fost restabilită, şi comandantul suprem reinstalat . ] [] A fost nevoie de câteva minute bune pentru a reuşi să patrund în clădire. În primul moment, actorul Ion Caramitru, împreună cu alţi câţiva, m-a luat aproape pe sus şi m-a dus în balcon. [IR: Ion Caramitru trebuie să ne spună tot ce-i datorăm][] Am profitat pentru a enunţa cele câteva principii ale programului [] Cu tot regretul celor mult prea numeroşi care ar fi vrut să participe la redactare textului, ne-am retras câţiva într-un birou [IR: Ce manieră de a prezenta confiscarea!] pentru a schiţa Apelul câtre ţară. [] De-abia începusem redactarea documentului când, pe la şase şi jumătate-şapte, au fost trase primele focuri de armă. " [IR: Despre contactul cu Stănculescu, care i-a pus armata la dispozitie (dialog mediat de Sergiu Nicolaescu)- multă discreţie]

 

[IR: Luptele cu teroriştii, care n-au existat, dar au legitimat]

" multe din înfruntările care au avut loc în acele ore, în acele zile, au fost cauzate pur şi simplu de graba unora de a apăsa pe trăgaci, fără să stie prea bine în cine trag şi de ce [] mai toată lumea vedea "terorişti" unde nici cu gândul nu gândeai şi, mai din elan revoluţionar, mai din tendinţa unui eroism nu întotdeauna necesar şi chibzuit, mai de frică să nu tragă celălalt primul, au fost împuşcaţi oameni nevinovaţi, victime inutile ale unei situaţii pe care nu puteam şi nu aveam cum s-o stăpânim. [] securitatea, care era calificată şi avea înzestrarea materială pentru a duce la bun sfârşit asemenea anchete specifice, dispăruse, fusese dizolvată ca instituţie, iar membrii ei erau primii care puteau fi suspectaţi. [IR: Ce ne-ar mai fi anchetat şi demascat ei, dacă nu le-ar fi reuşit "schimbarea". Ce-am mai fi privit la televizor odele ridicate eroicului secretar general care a înfrînt trădarea. Dar se părea că undeva , între 22 şi 24 decembrie a avut loc un mare tîrg, care a permis Securităţii… să se elibereze de comunism. Infruntările şi morţii acelor zile sînt probabil legate de ridicarea donei la aceste negocieri- dar evident că azi trebuie să apară ca accidentale.] Arestările şi interogatoriile presupuşilor "terorişti" au fost făcute într-un mod cu totul improvizat, de către persoane care se autoproclamau anchetatori, fără să aibă cea mai elemntară calificare [] aceştia nu au putut strânge dovezi şi constitui dosare pentru ca justiţia să poată, pe baza lor, pronunţa condamnări. [] tribunalele n-au putut stabili [] vinovăţia celor arestaţi pentru acte de "terorism" [] scrupulozitatea unor judecători [] a împiedicat condamnarea unor oameni nevinovaţi. [IR: Atîta timp cît ancheta se concentrează pe combatanţii din stradă şi nu caută adevărul privind negocierile din birouri- şi ordinele date din centrele de comanda, nu are cum înainta. Nici nu s-a dorit niciodată.][] Nu m-aş grăbi însă să conchid că nu a existat nici o rezistenţă sau nu a acţionat nici un "terorist" . Cei care ne (şi mă) acuză de a fi simulat un început de război civil, pentru a prelua puterea şi a o consolida o fac cu rea- credinţă [IR: Ca şi cum nu el ar fi silit să aducă dovezi că oamenii nu au murit degeaba, pentru că au existat forţe rezistente, sau, dacă totuşi nu au existat duşmani reali- să admită că insurecţia reală se încheiase la 22 decembrie].[] Pare verosimil faptul că, suspicios din fire, [] Nicolae Ceauşescu a luat un număr de măsuri [] un ordin secret al Ministerului de Interne (nr. 2600 din 1988) prevedea o serie de dispoziţii în acest sens: grupe de şoc şi intervenţie cu misiunea de a rezista până la restabilirea ordinii, depozite secrete de arme [] apartamente special amenajate. [] dacă, într-adevăr, s-a încercat o rezistenţă, plecându-se de la acest sistem de apărare împotriva unei eventuale mişcări populare, nu este de mirare că profesioniştii pregătiţi pentru a-l utiliza să fi ştiut şi să-l desfiinţeze, pentru a nu lăsa cea mai mică urmă [] Nu exclud iaraşi, o ipotezşă cu totul diferită, anume că nu a existat nici un fel de rezistenţă organizată [] securitatea ea însăşi declarându-se, din primele momente ale revoluţiei, loială puterii. În acest caz ar fi mai degraba vorba de acte izolate ale câtorva fanatici [IR: Tocmai pentru că nu vede şi posibilitatea unei înfruntări demonstrative, cu vechea garda- speriată de represalii, urmată de un tîrg (pentru evitarea războiului civil), care a dus la oprirea ostilităţilor, noi nu trebuie s-o excludem de loc. Ea explică mai bine continuarea , chiar decît teza că totul a fost o înscenare pentru legitimarea revoluţionară a FSN][] Cladirea Comitetului Central ni se părea nesigură şi am părăsit-o printr-o usă laterală. [] Autorităţile militare cu care avusesem contacte telefonice, în special cu generalul Stănculescu, ne asiguraseră de loialitatea armatei faţă de revoluţie.[IR: Aşadar enumeră tot felul de ipoteze, minus aceea că, după o înfruntare de cîteva zile, s-a căzut la pace între diversele garnituri ale partidului şi securităţii, cu promisiunea de a nu fi nimeni atins - jurămînt ţinut pînă azi. Oricum, din chiar discursul domnului Iliescu, chiar admiţînd că oamenii s-au împuşcat între ei din eroare şi că nu a fost nici înscenare… nu rămîne nici urmă de revoluţie, după 22. Şi cum, la insurectia de pînă atunci, dumnealui admite că nu a participat în nici un fel- se ridică impetuos întrebarea: din ce revoluţie au emanat ei??? Probabil că, de frica acestei observaţii simple, el "nu exclude" existenţa teroriştilor şi a rezistenţei, care , vorba lui Cargiale, au fost- chiar dacă au lipsit cu desăvîrşire. Frontul a înfrînt rezistenţa… chiar dacă n-a existat. Gruparea Iliescu , strecurată hoţeşte la putere, nu a reprezentat revolta victimelor împotriva regimului comunist şi nici insurectia din decembrie împotriva lui- ci a facut o intelegere cu seuritatea, confiscand şi deturnind revoluţia, dar pretinzand apoi autoritate şi voturi- în numele unui fals eroism. De unde, lipsa totală de legitimitate a regimului FSN- reclamată -cu preţ tragic- de cei din Piaţa Universităţii.]

 

[IR: Preluarea puterii]

"Am înjghebat un fel de stat major al revoluţiei şi am stabilit cartierul nostru general la Ministerul Apărării. După aceea, am stabilit legătura cu cei care se găseau la Televiziune şi la sediul fostului CC şi am convenit să ne întâlnim, în aceeaşi seară la Televiziune, pentru a perfecta documentul care avea să fie programul politic al revoluţiei.[] Comunicatul către ţara a CFSN [] zece obiective: 1. Abandonarea rolului conducător al unui partid [] 2. Organizarea de alegeri libere 3. Separarea puterilor [] 4. Restructurarea economiei [] 10. Respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului [] A fost întocmită o listă de persoane susceptibile de a constitui nucleul [] prima formă a viitorului Consiliu al Frontului Salvării Naţionale (astfel numit după ideea unui universitar care, cu câteva luni înainte, adresase o scrisoare Europei libere)[] Această listă era cu totul şi cu totul improvizată. Ea includea, în primul rind persoanele de faţă . Petre Roman de pildă, pe care numai eu îl cunoşteam, întrucât avusesem relaţii de serviciu cu tatăl său, de pe vremea când era director al Editurii politice şi cu el însuşi, hidroenergetician ca şi mine [IR: Nici un cuvânt despre vremurile mai vechi, pre-tehnice, staliniste !!! De unde se trăgeau, de altfel, atîţia Tovarăşi grei, prezenţi pe listă]. Cunoscut mulţumită postului de radio Europa Liberă, [] Dumitru Mazilu fusese dat afara din funcţiile pe care le îndeplinea, din cauza poziţiilor pe care le luase pentru apărarea drepturilor omului [IR: Deci nu a aflat nimic nou despre el, după 12 ianuarie, cum a dat impresia, cînd a vrut să scape de el], Gelu Voican Voiculescu, geolog, necunoscut public, produsul ultimelor ore, era inclus, alături de alţii, de Ion Caramitru şi Sergiu Nicolaescu. [] Am mai adăugat pe această listă numele unor disidenţi cunoscuţi: Mircea Dinescu, Doina Cornea, Lazlo Tokes, Ana Blandiana. [IR: Fară să-i consulte. Doar pentru credibilitate.] Apoi, cele a câtorva foşti demnitari comunişti care avuseseră curajul de a semna o scrisoare deschisă, denunţând dictatura lui Nicolae Ceauşescu: Silviu Brucan, Alexandru Birlădeanu, Corneliu Mănescu; pe baza aceluiaşi criteriu Karoly Kiraly fost membru al CPEx al PCR, apoi reprezentanţii armatei, generalii Stănculescu, Guşa şi Voinea. [IR: toţi trei, căliţi în focul bătăliei împotriva huliganilor anti-ceauşişti] Am ajuns astfel la o lista de 35 de nume, primii membri ai CFSN [] în zilele urmatoare lista a fost completată [] Noua putere începea să existe [IR: Prima manifestaţie contra acestei confiscări groslane a fost dezamorsată pe 26 decembrie][]"

 

[IR: Incidente de parcurs]

" Ştiri îngrijorătoare [] Generalul Guşă, şef al marelui stat major şi - după dispariţia ministrului apărării, generalul Vasile Milea- principalul responsabil al forţelor armate, părea el însuşi depăşit de evenimente. Aşa de pildă , după părerea sa, ar fi trebuit să cerem populaţiei să evacueze străzile pentru ca armata să se poată deplasa nestânjenit. Ar fi fost o eroare monumentală: pe de o parte, lumea ar fi putut crede că armata preia puterea [] pe de alta, mulţimea care umplea străzile era, în acelaşi timp, legitimitatea noastră şi principalul nostru spijin în cazul unui război civil [IR: Iată deci cui datorăm apelurile care au făcut atîţia morţi, poate inutil. Şi mobilul. ] [] I-am cerut în 24 decembrie, generalului Militaru să preia conducerea MapN . [IR: Stănculescu zice că pe 23 după masă, după ce a aflat, pe 22 la miezul noptii, chiar de la el, că-l deţine undeva pe Ceauşescu ] [] El a reuşit să transmită subordonaţilor săi mai mult calm şi stăpânire de sine, fără însă a putea evita mai multe incidente grave [] crezând că au de a face cu un atac, unităţile care apărau aeroportul au deschis foc asupra camioanelor în care se afla subunitatea de la Câmpina. Un incident similar a avut loc la sediul Ministerului Apărării. [] depăşit de situaţia creată generalul Militaru [] a cerut ajutorul unei unităţi a securităţii , specializată în lupta antiteroristă [IR: Folosirea acestui termen, la ieşirea din comunism, nu poate decît acoperi un sens represiv, sinistru][] în momentul în care au ajuns în faţa clădirii [] soldaţii au deschis focul cu arme grele [] Se fabulează, cel mai adesea cu rea credinţă şi cu scopuri politice precise şi mai ales de oameni care n-au îndrăznit să-şi asume riscuri sau, chiar dacă ar fi vrut, nu au avut sau nu puteau să aiba vreo credibilitate în faţa populaţiei.[IR: Cine nu a umplut ecranul (rezervat Cîntării României) şi revistele subcomuniste- nu avea popularitatea necesară - unui lider de revoluţie anticomunistă] [] Este datoria instituţiilor abilitate prin lege să desăvârşească investigaţiile. [IR: pînă cînd se poate invoca prescripţia] [] o presupusă solicitare de ajutor militar "frăţesc" pe care chipurile aş fi adresat-o Moscovei. [] în după -amiaza zilei de 22 dec 1989 aş fi trecut pe la ambasada sovietică din Bucureşti de unde aş fi stabilit contacte cu autorităţile sovietice [] este atât de uşor de dovedit falsitatea acestor afirmaţii. [IR: Poate. Dar asta nu are nici o importanţă. Păcat că opoziţia s-a lansat obsesiv pe zvonuri şi piste de diversiune] [] Am aflat, în dimineaţa zilei de 23 decembrie [IR: Adică la ora 0… în noaptea de 22] că Nicolae Ceauşescu fusese arestat şi că se afla deţinut într-o mică unitate militară de lângă Târgovişte. [IR: Adevărul e mult mai complicat, aşa cum s-a putut înţelege din mărturia unor militari care l-au păzit. Chiar Stănculescu recunoaşte în cartea sa (probabil pentru a nu avea surpriza unor mărturii şocante) că a constatat stupefacţia lui Kemenici, comandantul unităţii de la Tîrgovişte (şi -se pare- un fost agent responsabil cu securitatea lui Ceauşescu, în 1968 !!)- care i-a "găzduit" pe Ceauşesti- cînd a vazut că vor fi judecati şi apoi, că au fost executaţi. El crezînd, pînă atunci, că vor fi salvaţi, că l-a apărat pe comandantul suprem! Dar cine l-a facut pe Kemenici să creada asta, cînd i l-a dat în grija? Ce negocieri au avut de fapt loc atunci? Iată ce ar trebui să lamureasca ancheta dedicată evenimentelor din decembrie, ca să stim de ce s-a murit dupa 22.] [] trebuia [] luată orice speranţă unităţilor sau indivizilor fanatici [IR: Aşadar, sentinţa era data dinainte. A fost executată rapid: ori pentru că înţelegerea făcuta nu a cuprins chiar toate compartimentele Securităţii - care trebuiau oprite din acţiune, ori pentru că tîrgul avea la baza această execuţie.] unitatea militară [] nu avea mijloacele de a rezista unui eventual atac al partizanilor acestora. [IR: A şi fost atacată suspect. Ca de altfel cei care au revenit de la proces. S-a dorit probabil ştergerea urmelor][] Membrii proaspătului Birou al CFSN care au putut să se reunească [] trebuiau să ia o hotărâre. [] Decizia privind organizarea procesului ne-am asumat-o deci cu toţii. [IR: Mai exact, cine? Aşa cum au ştiut să facă din execuţia lui un capital simbolic, să-şi asume acum şi răspunderile.] [] A fost însărcinat generalul Stănculescu să organizeze, în cel mai mare secret , procesul la faţa locului [] a luat legătura cu Procuratura şi cu Tribunalul Suprem [] Consiliul i-a delegat, de asemenea, pe Virgil Măgureanu şi Gelu Voian Voiculescu pentru a asista la proces. [] a fost un act de justiţie populară [IR: Sub nici o formă. Ar fi fost poate, dacă Stănculescu nu i-ar fi salvat din CC][] consider inacceptabil faptul de a lua viaţa cuiva. Şocul resimţit [] fost poate motivul pentru care una dintre primele măsuri luate de noua putere, după proces, a fost desfiinţarea pedepsei cu moartea [IR: Un motiv mai plauzibil: după ce au scăpat de Ceauşescu, care "compromisese" sistemul prin excese şi era perfect ca paratrăsnet, restul benzii parazite trebuia să se asigure că nu poate cade victimă aceleiaşi "justiţii populare"]. Caseta cu imaginile procesului şi execuţiei a fost adusă la MapN de generalul Stănculescu. S-a făcut o copie, eliminând câteva scene [] trimisă la Televiziune, fapt care a declanşat acolo reacţii inimaginabile: un jurnalist, Victor Ionescu, l-a ameninţat cu moartea pe Sergiu Nicolaescu, care-i adusese caseta, dacă nu-i va fi de îndată transmis originalul. [IR: De fapt tensiunea şi suspiciunea conjuratilor - resimţită pînă la telespectatori- era sporită nu numai de faptul că lipsea de pe caseta scena execuţiei- dar că dispăruseră şi cadavrele celor doi, uitate pe un stadion- unde fuseseră date jos din elicopterul revenit de la Tîrgovişte. Stănculescu vorbeşte de o bîlbîială- dar simţim că încă nu se terminnasera tîrgurile şi nu se stabilizaseră pactele]

 

[IR: Securiştii sprijină revoluţia]

"Pusă sub controlul armatei din primele ore ale revoluţiei, securitatea şi-a pierdut drepturile şi instrumentele care făceau din ea o instituţie aparte, atât de redutabilă. [IR: Crede şi nu cerceta…Numai că unele miracole sînt mai mult decît incredibile.] [] Acestui instrument specific de apărare a instituţiilor de stat aveam să-i simţim lipsa şi apoi, când am avut de înfruntat forţe politice violente, care puneau în pericol democraţia noastră fragilă. [IR: O frază stupefiantă şi înfiorătoare -pentru noi, dar perfect logică pentru fostul conducător de facto al Securităţii din judeţul Iaşi. O frază ipocrită şi dezinformantă- securitatea acţionînd continuu împreună cu FSN, de la 22 decembrie , pînă azi. Desigur ….pentru a apăra democraţia fragilă. (Pe 22 decembrie. pe la ora 19, şeful securităţii din Neamş jura credinţă revoluţiei în faţa nou constituitului FSN, oferindu-se să apere populaţia oraşului de ţiganii care trecuseră la prădat. E momentul în care, corelînd atitudinea celor prezenţi în sala cu ce văzusem la televizor, mi-am dat demisia din acel FSN- şi am plecat acasă. Este clipa de trezire care m-a condus.. pînă aici. ] O dată securitatea suprimată ca instituţie, au fost luate toate măsurile necesare pentru a înlătura din cadrul ei elementele indezirabile care făcusera parte din vechiul aparat de represiune. [IR: Se poate dovedi că aceasta "garantare" a fost ceea ce părea: o minciuna sfruntată. Şi impardonabilă- avînd în vedere scopul şi modul în care a fost folosită] Autorităţile militare, în subordinea cărora au fost trecute unităţile fostei securităţi, au fost însărcinate cu această epurare. [] Cei răspunzători de crime, comise mai ales în timpul revoluţiei şi responsabilii politici [IR: Restul, nu erau chiar indezirabili] au fost puşi la dispoziţia justiţiei [IR: După 18 ani, putem uşor observa efectul… [] Un mare număr de funcţionari ai securităţii [] au preferat să părăsească de bună voie cadrele armatei, demisionând sau cerându-şi pensionarea. [IR: Sau devenind parlamentari şi patroni…] O parte din cei rămaşi, cărora nu li se poate reproşa nici de a fi avut funcţii politice, nici de a fi participat activ la politica de represiune, au fost răspândiţi la diferite servicii ale armatei [IR: Te ia cu fiori!]; o altă parte, constituită din specialişti în culegerea informaţiilor, a fost pusă la dispoziţia Serviciului Român de informatii (SRI) organism nou creat în cursul lunii martie 1990 şi care nu are funcţii şi componente de tip represiv, fiind supus normelor care definesc acest tip de activitate în toate ţările democratice. [IR: Doar că… nu alcătuiesc, ca la noi, principalul grup criminal ce devastează ţara, alcătuit din agenţii nepedepsiţi ai unui regim criminal "răsturnat". Aliaţii nu s-au gîndit să revopsească serviciul SS- pentru a clădi noile "servicii secrete" din Germania. Şi nu le-au protejat, în numele "interesului naţional german" ] Elementele provenind din vechea securitate reprezentau şi reprezintă un procent mic din cadrele acestei noi instituţii .[IR: Fals grav, continuat îndelung. În 2004, la intrarea în NATO , securiştii erau încă foarte mulţi- a se vedea cărţile lui Marius Oprea sau Mihai Pelin.] []S-au purtat multe discuţii contradictorii în legatură cu publicarea sau nu a listelor de informatori ai securităţii. Unii dintre cei mai zeloşi "critici" ai securităţii şi care participau activ la întreţinerea suspiciunii asupra noului serviciu de informaţii au fost dovediţi ca fiind, ei înşişi, foşti informatori. [IR: Argument parşiv, pentru a justifica o murdărie: informatorii trebuie acoperiţi, pentru a putea fi folosiţi mai departe, la nevoie, prin şantaj] S-a discutat, de asemenea, despre accesul la dosarele întocmite de fosta securitate. După deliberări, parlamentul a decis că e mai înţelept ca aceste dosare să fie menţinute secrete, în arhive, pentru următorii 40 de ani. O comisie specială a paralamentului are însă latitudinea de a cerceta şi propune deschiderea unor dosare care ar prezenta un interes actual" [IR: Iată sinteza viziunii "revoluţionare" despre securitate, informatori, arhive a celui care a blocat orice încercare de deconspirare şi epurare reală. Pentru prima dată în istorie, forţele pretinzând a emana dintr-o revoluţie încuiau accesul publicului la dovezile privind crimele regimului "răsturnat". Sute de mii de victime nu şi-au putut face dreptate dupa 1990, şi au murit umilite, nefiind "de interes actual". În timp ce, grupul celor ce au acaparat puterea îşi rezerva monopolul acesului la informaţii, pe baza cărora se putea şantaja, pilota selecţia "securştilor buni" etc. Dl IIliescu a fost, în primăvara anului 1990, unicul supraveghetor şi garant al SRI- fapt de loc obişnuit ca norma democratică- ceea ce i-a permis să regizeze campania electorală şi zdrobirea contestaţiei. Asumîndu-şi răspunderi mari, el va trebui să ne demonstreze acum că epurarea securităţii s-a făcut aşa cum a pretins. Dacă nu poate, să plătească.]

 

[IR: Disidentii şi zurbagii se apuca de contestat]

"Ce a urmat, a fost în buna parte, o recuperare a istoriei. [] O serie de intelectuali şi jurnalişti de marcă, probabil pentru a-şi răscumpăra obedienţa, şi complicitatea cu vechiul regim, pentru a-şi spăla biografiile, s-au simţit datori şi au crezut că este nimerit să practice, după revoluţie, un gen de opoziţie radicală şi totală faţă de noua putere.[] o opoziţie care se teme să spună DA pentru că nu l-a spus pe NU la timpul potrivit. [] tendinţa anumitor politicieni de a dispreţui ceea ce constituie fundamentul oricărei democraţii: algerile libere, respectul pentru verdictul urnelor şi pentru obţiunile alegătorilor. O noua "avangardă" mai mult sau mai puţin intelectuală, considera acest electorat ca fiind înapoiat politic, lipsit de discernamânt, prea abrutizat pentru a i se încredinţa un buletin de vot, incapabil să cunoască adevaratele sale interese pe care aceasta "elită" se simte calificată de a le defini şi apăra. [] românul simplu "s-a orientat greşit" [IR: Atac pertinent, care arată cît de mult rău ne-a făcut faptul că banda Tovarăşilor a avut de înfruntat "elitele" pe care îşi poate permite să le ridiculizeze mai sus, după ce le-a folosit netrebnicia. Să se fi ridicat intelectuali capabili să simtă suferinţele, temerile legitime şi deruta populaţiei, să organizeze o undă de emancipare, să demonteze înşelăciunea FSN, să apere economia natională, să coaguleze un program atractiv pentru cei jefuiţi de regimul şi statul comunist şi postcomunist- altul ar fi fost deznodământul] [] în chiar momentul în care aceste partide politice embrionare se constituiau, am văzut apărând, încă din primele zile a anului 1990, forţe politice care refuzau acest mod de funcţionare a statului. [] oameni politici amatori, seduşi de entuziasmul unei mulţimi de manifestanţi şi cărora le era greu să creadă că aceştia nu reprezintă chiar întreaga suflare a României, forţe alteori puse în mişcare de presiuni venite din străinătate au apelat la tot felul de mijloace pentru a întreţine o agitaţie care nu slujea interesul naţional. Profitând de libertatea redobândită, toţi aceştia au încercat să impună prin forţă soluţii politice pe care colectivitatea naţională nu le dorea [ IR : Măcar domnul Iliescu ne diferenţiază pe noi, manifestantii, de partidele "embrionare", care au jucat docil reprezentaţia "democratică" de care avea nevoie- pentru a păstra puterea şi jefui ţara. Ce uita el să spună este că "anarhiştii" ce luptau impotriva unui sistem ce uzurpase puterea în stat (denuntaţi şi de Ceauşescu) erau cei care făcuseră revoluţia din decembrie şi care o doreau învingătoare- în timp ce "colectivitatea naţională", domesticită, dorea şi credea exact ce i se programa prin televiziune, ziare, informatori. ]

 

[IR: 12 ianuarie]

"Prima încercare de acest fel a avut loc la 12 ianuarie [] Spre seară, o mulţime numeroasă s-a adunat în Piaţa Victoriei [] Unii au considerat potrivit să exploateze politic exaltarea mulţimii, sperând în destabilizarea noii puteri, lasând să se creadă că aceeaşi mulţime care înfăptuise revoluţia vroia acum demiterea celor pe care ea însăşi îi susţinuse. [IR: Cînd va recunoaşte acest individ că a zdrobit în 1990 exact pe cei care făcuseră revoluţia şi nu suportau să o confişte un activist ca el? ] Manifestaţia din 12 ianuarie contestă două din măsurile fundamental democratice decretate de CFSN: desfiinţarea pedepsei cu moartea şi garantarea libertăţii de opinie şi asociere.[IR: După 45 de ani de genocid comunist, mare grijă pentru libertatea comunistă.. rămînînd legitimă însă vigilenţa antifascistă. A cui agendă este aceasta?] Din păcate, dl Dumitru Mazilu, vicepreşedinte FSN, revenit de la Timişoara şi care s-a întreţinut cu manifestanţii, nu a reuşit decât să-i întărâte. [] am hotarât să mă duc eu însumi. [] am cerut să se constituie o delegaţie care să vie să discute cu reprezentanţii noii puteri care se aflau în sediul guvernului. În cursul acestei discuţii am înţeles două lucruri: mai întâi că nu este vorba de revendicări politice foarte precise ([] la ora aceea PCR era mort şi îngropat dar era vorba de fapt de exigenţe simbolice )[] o a doua constatare: aceşti oameni, într-o stare de exaltare care putea să-i împingă spre cele mai periculoase excese [IR: De exemplu, să-i răstoarne pe uzurpatori de la putere; se simte că le-a fost frică atunci, de aceea au făcut un pas înapoi, strategic, parşiv] îşi petrecuseră ziua, plângându-şi morţii: cele două cerinţe nu erau în mintea lor nici măcar ideologice, ci aproape religioase [] nu puteam să nu ţin seama de asemenea stări sufleteşti. Am înţeles că este vorba de cerinţe emoţionale, care nu riscau să reapară a doua zi. [] Ce trebuia făcut? Şi mai ales cum, de ce mijloace dispuneam pentru a restabili ordinea [IR: Atenţie, aici!] Trebuie reamintite două evidenţe Prima se referă la dificultatea de a reacţiona , într-o perioadă postrevoluţionară, la mişcările de stradă: ele pot părea o expresie a aceleiaşi voinţe populare care ne-a încredinţat puterea, răsturnând vechiul regim. Cea de a doua se referea la dificultatea acesteia de a se înzestra, în asemenea condiţii, cu o forţă de ordine unanim aceptată şi ale cărei misiuni să nu fie resimţite de populaţie drept o confiscare a puterii , sentiment care poate periclita pacea socială. [IR: Lecţie pentru data viitoare. Liderii care dirijează revolta spre platforme simbolice, rituale- nu duc mişcarea nicăieri, o conduc ca să o împotmolească. Frica de tulburări- o are puterea. Nu e normal să fie invocată de liderii contestaţiei, de teama "provocărilor". Una e să nu îndemni la violenţă şi alta să îndemni la dezertare, în clipa în care forţele puterii devin agresive. Iliescu a recunoscut mai sus că, dacă mulţimea ar fi mers pînă la capăt , nu ar fi putut să o reprime, fără a-şi pierde complet legitimitatea ] [] nu trebuia cu nici un preţ să dăm impresia că intenţionam să împedicăm această forţă populară, oricare ar fi fost ea, să se exprime, împingând către o solidaritatea nepotrivită pe toţi cei care ar fi sărit să apere dreptul mulţimii de a manifesta. [] Am exclus , din principiu represiunea, misiunea forţelor de ordine fiind doar de descurajare, cu interdicţie absolută de a recurge la arme, chiar în cazul în care ar fi fost atacate [IR: De unde necesitatea activării altor forţe: informatorii, propagandiştii, muncitorii, minerii] Practic, în toată această perioadă, puterea provizorie [] a fost lipsită de mijloacele de menţinere a ordinii publice şi de apărare a instituţiilor. Acest lucru îmi era evident în seara zilei de 12 ianuarie, când trebuia rezolvată o problemă care ţinea de cvadratura cercului [IR: Ei bine, au găsit soluţia să conserve puterea, fără a recurge la forţa oficială: manipularea maselor spre acţiuni represive. Dar, mărturisirea de mai sus demonstrează că nu ar fi reuşit, dacă opoziţia politică şi civică oportunist-colaboraţionistă nu ne-ar fi spus atunci: Nu e momentul! Fără violenţă! Aveţi răbdare! Revoluţia s-a terminat şi a început reforma. Cum consecinţa a fost un dezastru socio-economic, trebuie stabilite responsabilităţile celor care ne-au acuzat pe noi atunci de provocare, pentru că am semnalat că puterea- fragilă, criminală, nelegitimă- trebuie imediat rasturnată, din aceleaşi motive ca în decembrie] [] am hotărât să cedez, chiar dacă asta constituia un precedent periculos. Am semnat un decret restabilind pedeapsa cu moartea şi care punea în afara legii partidul comunist, decret pe care, desigur, a doua zi, consiliul FSN l-a declarat nul şi neavenit, fără ca aceasta să provoace vreo reacţie cât de mică. "

 

 

[IR: 28 ianuarie]

" Pe 28 ianuarie lucrurile s-au petrecut într-un alt context. [] existau deja circa 30 de partide [] mă întâlnisem deja, în mai multe rânduri cu conducătorii acestora [IR: Din declaraţia domnului Boroneanţ , FSN, prin Adrian Nastase lansase chiar, în decembrie, creerea lor!] [] Intrucât FSN în vederea alegerilor, hotărâse să se transforme el însuşi în partid, voiam de asemenea să găsesc modalitatea de a asocia noile formaţii politice la deciziile unei puteri care, în această perioadă de tranzitie, trebuia să fie emanaţia întregului popor, ale cărui obţiuni politice nimeni nu le cunoştea cu certitudine. Împreună am pus bazele CPUN [IR: Rolul de legitimare a puterii prin partidele "asociate" e evident. La fel şi faptul că ele nu reprezentau revoluţia - altfel i-ar fi apărat năzuinţele şi manifestările. Dar opţiunile pe care populaţia le-ar fi putut avea, dacă ar fi dispus de alte condiţii politice - nu vor mai fi cunoscute vreodată.] Pe 27 ianuarie liderii celor 3 formaţiuni politice citate (care împreună n-aveau să obţină, trei luni mai tirziu decât 12% din voturi) m-au anuntat că intenţionează să organizeze a doua zi, în capitală, două mari adunări populare care trebuiau după aceea să se îndrepte în marş către Piaţa Victoriei[] I-am sfatuit să renunţe la această ultimă parte a programului; multimea era încă sub tensiune şi elemente greu de stăpânit puteau profita de această manifestaţie politică pentru a provoca tulburări [IR: Aceştia eram noi, contestatarii FSN - care doream cu totul altceva decît să chibiţăm tîrguiala între diversele "partide"] au avut aerul că înţeleg argumentele mele[] au fost de acord să renunţe la marşul către sediul Guvernului [] am convenit să apărem împreună la televiziune [] pentru a face cunoscut că toate forţele politice ale ţării participă la efortul de a pune bazele unei democraţii parlamentare [] din păcate, pe platoul Televiziunii nu am fost însoţit decât de primul ministru dl. Petre Roman [IR: Din cîte se înţelege acum, liderii respectivi nu ar fi avut cum să vină, fără a se compromite în faţa membrilor şi simpatizanţilor lor, care protestau în stradă pentru confiscarea revoluţiei ] Absenţa liderilor celor trei formaţiuni ale opoziţiei era cu atât mai regretabilă [] cu cât, nevrând să rămână mai prejos, militanţii FSN din Bucureşti organizaseră, la rândul lor o manifestaţie- în aceiaşi zi şi la aceiaşi ora, lucru care putea genera o confruntare nedorită. În ciuda promisiunilor făcute, manifestanţii partidelor de opoziţie s-au îndreptat spre clădirea guvernului [] Depăşind poate intenţiile organizatorilor [] o parte a mulţimii a atacat sediul Guvernului . [] Am invitat de îndată conducătorii celor trei partide la un dialog în faţa camerelor de televiziune [IR: De la un capăt la altul - nici un cuvînt despre a treia manifestaţie, a protestatarilor care, de o săptămînă, reclamau confiscarea revoluţiei şi cereau eliminarea activiştilor din conducerea ţării. Această "neglijare" (a se vedea şi dialogul lui Brucan cu cei de la GDS) are (relevă) motive majore. Puterea şi-a ales (selectat) opoziţia convenabilă, marginalizînd-o pe aceea pe care nu o putea controla. Faptul că folosirea mediei permite astfel de inginerii politice, ar trebui să dea un semnal de alarmă mai larg, de principiu.] Sincer vorbind , dat fiind acordul total cu privire la programul politic care trebuia să conducă, în cel mai scurt timp ţara la alegeri şi la democraţie, am înteles că singura exigenţă a acestora era că aceia care exercitau provizoriu puterea să o lase în mâinile celor care nu aveau alt argument a o cere decât bunul plac [IR: Intuind exact acest argument, am rugat insistent liderii din Piaţa Universităţii- în mai 1990- să nu mai formuleze (anti-democratic) cereri de legi- unui guvern provizoriu, cu cîteva zile înaintea alegerilor. Ci să se concentreze (democratic) pe ilegitimitatea guvernului neocomunist şi inadmisibilitatea condiţiilor electorale, cerînd amînarea alegerilor şi organizarea lor în cu totul alte conditii, de către o administraţie credibilă- ca expresie a revoluţiei]. Deţinut timp de 17 ani pentru opiniile sale politice, dl Corneliu Coposu [] suferise fără îndoială şi acumulase o doză justificată de amărăciune şi înverşunare; aceasta îi conferea o statură, nu neapărat o legitimitate. [IR: Spre deosebire de el, care-i spuse lui Ceauşescu la întoarcerea din Coreea că… etc] [] am propus dlui Coposu [] să vina cu mine pentru a încerca să calmeze mulţimea [] mi-a răspuns că nu are nici o autoritate asupra manifestanţilor. Intr-adevar, atunci când în sfârşit am ieşit împreună pe balcon şi a început să se adreseze mulţimii, nimeni n-a vrut să-l asculte. [IR: În acele discuţii, punctul de vedere al protestatarilor- demiterea activiştilor- nu era de loc reprezentat de cei care negociau cu Iliescu. Nu văd deci cum ar fi putut domnul Coposu să linişteasca mulţimea, anunţînd-o că au facut acel tîrg] ne aflam într-o situatie greu de rezolvat cu mijloacele de care dispuneam. Alţii au făcut-o în locul nostru, deşi fără voia şi consimţământul nostru [] aflând că sediul Guvernului este atacat, partizanii FSN au venit, în mare grabă, pentru a apăra noua putere. [IR: Atentie! Pentru a scăpa de responsabilitate, e preferabilă convocarea adepţilor prin media decît prin instituţii. E ceea ce orice ancheta dedicată anului 1990- trebuie să înţeleagă. ] Au fost înfruntări care, din fericire fără gravitate, au pus capăt acelor tulburări [] Considerând că în discuţiile purtate în faţa camerelor de televiziune [] atitudinea liderilor opoziţiei fusese ambiguă şi neloială [] o serie de "frontişti" pe care nu aveam nici cum să-i cunoaştem, nici cum să-i ţinem în frâu au invadat a doua zi străzile Capitalei, animaţi de dorinţa unei revanşe. Ei au devastat sediul unor partide şi a trebuit să intrevenim în cea mai mare grabă, făcând uz de toată autoritatea noastră, pentru a împiedica pagube mai însemnate. [][IR: Atenţie şi la adîncimea şireteniei: întîi se concede că PNT nu controla mulţimea suţinătorilor- şi pentru a se ascunde că mulţi aparţineau altui protest- apoi se deduce că nici FSN nu-şi putea controla oamenii, deci nu exista răspundere. Fără însă a ofensa pe cei care i-au apărat violent, faţă de care se simte o discretă recunoştinţa. Şi escamotînd organizarea agresiunii FSNiste prin media, "oamenii de bine" din intreprinderi şi instituţiile uzurpate ale statului. ]

 

[IR: 18 februarie, telegrafic]

"şi lucrurile nu s-au oprit aici, din păcate. Intr-o duminică de februarie, câteva sute de manifestanţi violenţi au invadat încă o dată sediul guvernului, ameninţându-i cu moartea pe miniştrii care se făleau acolo (dl. Voican a fost molestat şi ameninţat să fie aruncat din balcon). Odată mai mult am încercat să liniştim spiritele, fără să recurgem la forţă, ceea ce i-a făcut poate, pe unii să creadă că puterea este mai uşor de luat prin violenţă decât prin alegeri. [IR: Am redat integral textul care explica telegrafic confruntarea din 12-19 februarie. Nimic despre manifestaţiile militarilor. Despre cererile CADA: eliberarea armatei de sub minciună, clientelism, comunism şi securitate. Despre susţinerea acordată militarilor, de strada revoltată de FSN. Despre manifestaţiile împotriva protejării Securităţii. Despre frica de a pierde puterea, dacă armata adopta o atitudine revoluţionara, aşa cum păreau a cere ofiţerii patrioţi. Despre "mineriada" şi "muncitoriada" cu care au fost intimidate partidele marionetă (de fapt şi prima mineriadă-muncitoriada, cea din ianuarie, este complet ocultată, în "amintirile" celui ce le-a orchestrat). Şi mai ales, nimic despre faptul că manifestaţiile de stradă erau organizate chiar de cei care făcuseră Revoluţia- ceea ce îi anula FSN-ului (şi apoi CPUN-ului) orice legitimitate. ]

 

[IR: Prin CPUN, spre "alegeri"]

" aceste discuţii au dus în final la crearea, la 1 februarie, a Consiliului Provizoriu de Uniunea Naţională. Frontul Salvării Naţionale, care reprezenta deja tendinţele multiple afirmate în timpul revoluţiei, deţinea jumătate din numărul de locuri (90) iar cealaltă jumătate reprezenta formaţiile nou apărute, care reprezentau atunci opoziţia în germene. [IR: Un tîrg contrarevoluţionar, nejustificabil, cu efecte grave asupra evoluţiei României][] Acest consiliu era deja o formă provizorie sui-generis de parlament, a cărui principală misiune era de a redacta şi adopta decretul-lege privind organizarea alegerilor libere, respectând câteva principii constituţionale stabilite de comun acord: forma de stat (în acel moment nu s-a pus în discuţie ideea de republică, care părea tuturor evidentă şi naturală [] în acel moment nici o formaţie politică nu se arăta adeptă a monarhei; ba chiar din contră. cand s-a discutat în biroul CPUN o scrisoare a fostului monarh, în care-şi exprima dorinţa de a face o vizită în ţară, toţi membrii biroului, inclusiv reprezentanţii PNL (Radu Câmpeanu) şi PNT-CD (Ion Diaconescu) s-au pronuntat împotrivă), structura parlamentului, instituţia presidenţială şi modul de alegere a preşedintelui, modul de desfăşurare a scrutinului, etc. [IR: O cascada de improvizaţii, regizate de un grup de aventurieri, lipsiţi de orice legitimitate: nici formală, nici ca expresie a voinţei revoluţionare (care-şi manifesta profundul dezacord, în stradă). Am incercat să infiltram în CPUN şi reprezentanti ai acestor proteste- vezi initiativa partidului Alternativa '90. Nu am reuşit însă, pentru ca, pe de o parte tinerii protestatari "nu voiau să faca politica"- decît în formaţii conduse de elite gen GDS - şi pe de altă parte, respectivele personalităţi au refuzat implicarea.] [] Lucrările sesiunilor plenare ale CPUN au fost transmise integral de televiziune, deseori până la ore târziii din noapte, urmărite cu mare interes de întreaga ţară, constituind o veritabilă şcoală politică. [IR: Minciună. Transmisia a fost tendenţios-selectivă, producînd derută şi dezgust] [] Grupurile radicaliste din sânul unor partide de opoziţie, precum şi unele asociaţii virulent anticomuniste, au formulat propunerea de a se interzice prin lege foştilor demnitari ai regimului comunist dreptul de a candida la noile alegeri, şi în general de a li se interzice accesul la funcţii publice şi de conducere. [IR: În versiunea pentru posteritate, încearcă să ascundă modul cum au prezentat FSNistii populaţiei punctul 8: ca vizînd toţi membrii de partid. Scopul acelei manipulari- este prea evident] [] Cred că o asemenea măsura mă viza pe mine dar şi o seama de foşti lideri ai PC din care unii deveniseră în ultimul timp opozanţi deschişi ai dictaturii, aşa cum era cazul domnului Corneliu Mănescu. [] Ne putem întreba ce restricţii s-ar fi putut introduce pentru ceilalţi membri ai fostului partid [IR: Revine subtil la milioanele ameninţate. Un lapsus??], dacă nici contestaţia ce venea din interiorul acestuia nu mai era recunoscută. [] o asmenea prevedere ar fi fost flagrant anti-democratică [IR: Nu şi cînd vizeaza stafiile "fascismului"] în dezacord cu spiritul revoluţiei noastre [IR: Nu poate fi vorba aici, nici într-un caz, de revoluţia de eliberare anticomunistă] [] Adversarii mei politici încercau astfel să mă elimine din start [IR: Cei care în acea perioadă au negociat cu el exceptarea sa de la punctul 8, pot observa cum şi-a bătut joc de ei] carnetul de partid devenise o astfel de atestare a faptului că posesorul său cunoaşte regulile societăţii totalitare; practic orice individ, cât de cât competent, care vroia să reuşească profesional, trebuia să între în partid. [IR: Teză care, ne denunţă incompetenţa nouă- celor care nu am intrat. Dar oricit m-am străduit în acea perioada, în discuţiile cu susţinătorii isterici ai FSN, să aflu, de ce eram eu, de exemplu, mai putin competent decît tovarăşul Iliescu, nu am obtinut alt răspuns decît izbucniri de furie şi ură] PCR devenise ambalajul care învelea întrega noastră societate. [IR: O fi, dar "sfoara" era Securitatea] Dacă răspunderea individuală revine celor care au comis fapte blamabile înainte, nu este de loc normal şi înţelept de a institui o vinovăţie colectivă care, pe deasupra ar avea la origine un delict de opinie. [] unele voci radicaliste mergeau până acolo încât cereau că foştii activişti să fie trimişi la "munca de jos", să deschidem pentru ei un loc de muncă forţată cum a fost altă dată "Canalul". Altminteri o epurare de facto a avut loc îndată după revoluţie sub presiunea unui adevărat val popular. Au fost îndepărtaţi din aparatul de stat şi din conducerea întreprinderilor cei care erau compromişi prin atitudinea lor slugarnică sau care erau acuzaţi de acte de corupţie. Dar în această perioadă tulbure, au fost înlăturaţi şi foarte mulţi manageri competenţi, oameni cu experienţă [IR: Chintesenţa propagandei Iliesciene: falsificări, speculaţii, ipocrizii, omisuni, ambiguităţi- puse în slujba salvării structurilor şi nomenclaturii comuniste, deci a Restauraţiei. Deşi organizator de genocid şi lagăr totalitar, PCR a fost un partid acceptabil, chiar până la nivelul liderilor- cu excepţia celor corupţi. Asta ne-o spune un fost responsabil al Propagandei, corespondentul lui Goebbels! Contestatarii Contrarevoluţiei, care-i menţinea la putere pe Activiştii de profesie, negînd valoarea lor de manageri de neînlocuit ("vidul de competenţe")- îi doreau trimişi la muncă, ceea ce echivala - pentru ei - obişnuiţi - o viaţă- doar să ne conducă- cu un lagăr de exterminare! Cum puteau cei din Piaţă să asiste pasivi la recapturarea românilor de aceşti indivizi? ] Totodata CPUN [] a adoptat [] primele măsuri de privatizarea în comerţ, servicii precum şi în producţia industrială mică şi mijlocie [IR: Startul îmbogăţirii Tovarăşilor] măsuri de privatizare în agricultură [IR: Jefuirea ţăranilor şi atribuirea pămîntului agenţilor locali FSN] privind organizarea alegerilor, campania electorală [IR: Nimic despre tîrgul care a dus la "alegeri", făcute în totală necunoştinţă de cauză privind activitatea activiştilor, securiştilor, informatorilor şi infractorilor candidaţi.]"

 

[IR: Diversiunea de la Tirgu Mures]

"Urma să ne pregătim aşadar de alegeri. [] Din mijlocul ţării veneau îngrijorătoare semne de conflict [IR: O coincidenţă?]