SPERANŢE, SPERANŢE...

"Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia tui Dumnezeu."

MARCU 10.14.

A fost o zi în care fiica fostei deportate politic, Mana Pascal, profesoară la Şcoala Generală nr. 2 din Roman, a aflat că se va ridica un monument la Aiud spre cinstirea martirilor căzuţi sub teroarea comunistă.

Şi a fost o altă zi în care doamna profesoară a prezentat la sediul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Roman, un săculeţ cu bănuţi reprezentând obolul elevilor săi, din mai multe clase, contribuţia lor pură şi sublimă, jertfită din banii lor de buzunar.

Şi a fost ziua aceea pentru noi, supravieţuitori ai Golgotei româneşti, o zi plină de emoţie şi de speranţă.

Faţă de costul mausoleului ce s-a plănuit a fi înălţat la Aiud, sub jocul aberant al preţurilor actuale, contribuţia copiilor de ia Şcoala Generală nr. 2 din Roman ar părea fără prea mare însemnătate. Gestul lor este însă enorm şi este încărcat de semnificaţii de o valoare incomensurabilă.

Copiii aceştia sunt turma cea mică, curajoasă prin inocenţă, soli ai iubirii absolute.

Dragi copii, obolul vostru valorează cât cei doi bănuţi ai văduvei din Sfântele Scripturi, valorează cât eternitatea unui om sau a unui popor.

Noi desluşim în gestul vostru un mesaj şi o făgăduinţă adresată celor ce nu mai sunt, celor ce au pus la temelia învierii neamului nostru românesc propria lor cenuşă.

Mesaj şi făgăduinţă ce ar putea fi tălmăcite astfel:

- Fiţi liniştiţi şi donuiţi în pace, nu sunteţi singuri, noi suntem sarea acestui pământ românesc pe care voi l-aţi iubit şi pentru care aţi murit.

- Fiţi liniştiţi şi dormiţi în pace, noi suntem steluţe ce s-au aprins pe cerul vostru întunecat de gratii şi de moarte.
Noi vom umple din nou toate izvoarele vieţii, căci noi suntem viitorul.

- Fiţi liniştiţi şi dormiţi în pace, noi suntem florile vii, înflorite la căpătâiul vostru şi vom îmbălsăma cu parfum de bună mireasmă duhovnicească toate cărările vieţii, pe care voi le-aţi deschis prin jertfă şi prin moarte.

- Fiţi liniştiţi şi dormiţi în pace, noi suntem cei ce, printr-o divină revelaţie, am rostit teribilul vostru colind: "Vom murişi vom fi liberi!"

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România vă mulţumeşte, copii. Unora ca voi li se potrivesc cuvintele poetului Nichifor Crainic, pe care le citez din memorie:

"Pictez icoane noi de sfinţi ce vor să fie,

Izbesc în stâncile fierbinţi şi-aştept o nouă apă vie."

Publicată cu lista pe clase în "Puncte cardinale". Articol reluat în revista românilor din Australia.