Prima pagină
  Semnale
    Colecţia Revistei Memoria
      Nr. 18

Accesare site Memoria

Contact
contributii@procesulcomunismului.com
propuneri pentru îmbogăţirea spaţiului, neafişate
mesaje@procesulcomunismului.com
saluturi ce pot fi afişate în cartea de oaspeţi
  

Nicoleta Fank
Autoarea, o prestigioasa ziarista, traind azi in Elvetia, arata in articolul sau ca un om caruia i se sterge memoria, inceteaza sa mai fie om. Ea arata ca memoria trebuie sa ne serveasca indreptar, spre a evita crimele
Fundatia Culturala Memoria adreseaza o scrisoare primariei orasului Sighetul Marmatiei, oerindu-se sa se amenajeze cimitirul saracilor din acel oras, loc unde se afla osemintele celor mai valorosi oameni politici ai tarii noastre, victime ale regimului comunist, aruncati intr-o groapa comuna. Se urmareste cu acest lucru ca acel spatiu sa devina loc de inchinaciune si pelerinaj pentru toti romanii.
George Cioranescu
Continuam publicarea acestui eseu in care autorul, prestigioasa personalitate de cultura romaneasca, abordeaza modalitatile prin care rusii - taristi sau sovietici - au urmarit distrugerea etniei romanesti din Basarabia.
Constantin Trifan
Autorul, medic chirurg, e pus in situatia ca la colonia Salcia, aflata in Balta Brailei, sa intalneasca un caz disperat, care avea nevoie de o interventie chirurgicala de urgenta, fara de care ar fi murit. Autorul este nevoit sa intervina cu un cutit de cizmarie.
Marin Nitescu
Autorul, un viguros eseiet, face o lucida analiza culturii romanesti, subminata de regimul comunist. Prezentul text este continuarea din nr. 17 al revistei.
Deportarile sasilor din Romania Din Romania, unde traia o compacta minoritate germana, cea a sasilor, a fost deportata in URSS toata aceasta populatie dupa instituirea regimului comunist in 1945. Dintre acesti sasi, foarte putini au mai ramas azi in tara. Articolul insumeaza o serie de marturii directe ale celor cateva sute de sasi din comuna Saschiz, comuna tipic saseasca, care la data deportarii avea in jur de 3500 de locuitori.
Sunt consemnate o serie de actiuni ale Fundatiei Culturale Memoria, care s-au desfasurat in spatiul de timp dintre aparitia nr. 17 si cel prezent.
Se arata ca securitatea romana n-a fost altceva decat un instrument de teroare, dirijat de Kremlin. Ea nu s-a aflat in serviciul patriei noastre, ci a servit scopurilor Moscovei pentru extinderea comunismului in lume.
Sunt aduse in discutie mai multe cazuri de disparitii puse la cale de securitatea ceausista, care, ferindu-se sa mai aiba detinuti politici care ar fi compromis regimul comunist in fata lumii inregi, isi suprima adversarii in mod perfid, pe ascuns de ochii lumii.Alaturi de acesti doi tineri, au mai disarut cativa colegi ai lor si tot in mod misterios. Toti cei disparuti erau prieteni si faceau parte dintr-o organizatie anticomunista studenteasca, fireste clandestina. Revista cere in mod imperios justitiei actuale sa faca lumina in privinta acestor cazuri.
Ligia Bochisiu
Autoarea, tot medic, arata cum fiul sau, Alexandru Viniciu, prieten cu Marius Neagoe, a disparut tot asa, printr-un "accident de masina".
Valer Neagoe
Autorul, chirurg de meserie, ne arata cum a fost ucis fiul sau, Marius, caruia securitatea i-a inscenat o "sinicidere".
Victor Isac
Autorul articolului arata cum a fost implicat intr-o organizatie inventata de securitate, cu numele de Garda alba, de care el era absolut strain. Au fost executati cativa oameni presupusi a fi membri ai acestei organizatii, printre care si un bolnav psihic.
La aceasta rubrica continuam sa publicam fotografii ale victimelor comunismului. In numarul de fata publicam fotografia unei troite ridicate in orasul Radauti - Bucovina, pe locul unei gropi comune, unde au fost impuscati 9 oameni.
Irena Talaban
Autoarea articolului, psiholog, tanara cercetatoare, abordeaza fenomenul criminal Pitesti din punct de vedere al psihologului. Textul de fata este un fragment din teza de doctorat, in pregatire acum la Lille - Franta.
Radu Preda
Autorul, tanar arheolog, arata ca uitarea sau silinta unora de a asterne uitarea peste unele crime, nu este numai un pacat oarecare, ci unul fata de divinitate.
V. Volkogonov
Este consemnat un episod din viata familiei lui Lenin. S-a apelat la acest autor, intrucat el este un istoric rus de prestigiu, a facut parte si din organele conducatoare KGB si cunoaste foarte bine realitatile sovietice. Fragmentul face parte din cartea sa "Lenin - utopie si teroare".
Se insereaza in aceasta rubrica toate erorile comise in mod nevoit de redactie (datorita unor informatii eronate) si se corecteaza acestea cu date exacte.
Se continua "catalogul" cu numele celor ce au pierit in inchisorile comuniste.
In aceasta rubrica continuam sa redactam solicitarile celor ce doresc sa afle date despre rude sau prieteni disparuti in lagarele sau inchisorile comuniste.
 


< Pagina precedentă