|
|
|
|
|
| Amintirea între resentiment si uitare - eseu
|
Ion Vianu |
| Autorul, prestigios medic psihiatru, a fost cel dintãi
care a luat atitudine împotriva spitalelor psihiatrice din România destinate de
Ceausescu sã-i interneze pe toti cei ce se împotriveau regimului comunist.
Nedorind ca lumea intreagã sã-i eticheteze pe acestia "dizidenti " si nici ca
lumea liberã sã mai acuze România cã are detinuti politici, Ceausescu a fãcut
din toti opozantii sãi nebuni, internându-i cu diagnosticele de rigoare, în
spitale psihiatrice. Dezvãluind mârsãvia regimului, dr. Ion Vianu a fost silit
sã se exileze. Trãieste actualmente în Elvetia, dar nu conteneste sã iubeascã
România, luptând pentru democratie si drepturile omului. Prezentul articol
dezbate o problemã etern umanã: ce ne este îngãduit sã uitãm si ce nu trebuie sã
uitãm niciodatã. Practic, sã nu uitãm crimele, ca ele sã nu se mai revinã
vreodatã. | |
| GEOGRAFIA DETENTIEI |
| Se repetã harta Românieie, hartã care marcheazã toate
închisorile si lagãrele în care au pierit sute de mii de oameni, detinuti
politici. |
| Preambul la dosarul Pitesti - partea a
doua |
Banu Rădulescu |
| Autorul articolului continuã sã jaloneze etapele
masacrului din închisoarea Pitesti, pus la cale de Securitate împotriva
tineretului român, opozantul cel mai viguros al comunismului, studentimea (vezi
si numãrul 1 al revistei). | |
| IN MEMORIAM |
| Rubricã dedicatã marilo personalitãti culturale românesti
care, desi au prins marea explozie luminoasã a revolutiei din decembrie 1989
(revolutia furatã) - cum se stie, n-au mai avut rãgazul sã-si aducã aportul la
redresarea tãrii, fiindcã, bãtrâni fiind, i-a secerat cutând moartea.
|
| Ultimul interviu |
Ernest Bernea |
| Ernest Bernea a fost unul dintre marile spirite ale
României. Filosof, scriitor, antropolog, etnolog, etc., elev al lui Heidegger,
fost acuzat de regimul comunist pentru ... crestinismul sãu. Fãrã sã i se fi
adus vreo culpã anume, el a îndurat în comunism circa 16 ani de închisoare,
lagãre, deportare etc. În acest articol este vorba de ultimul interviu pe care
Ernest Bernea l-a acordat cuiva, si el a fost dat mai tânãrului sãu prieten,
Banu Rãdulescu (din întâmplare redactor-sef al revistei MEMORIA ), cu care
gânditorul Ernest Bernea si-a împãrtit zile si nopti la canalul mortii, Canalul
Dunãre - Marea Neagrã, sortit de regimul comunist sã însemne "mormântul
burgheziei", în realitate "mormântul libertãtii si democratiei". "Cununa de
spini", "Între tãcere si mãrturisire", si "Tristetea" sunt trei eseuri ale lui
Ernest Bernea - publicate pentru prima datã, incitante prin forta argumentatiei,
un efectiv îndemn de a reflecta la propria noastra existentã, dusã în libertate
si credinta în Dumnezeu. | |
| AMINTIRI DIN LOCURILE MORTII |
| Aceastã rubricã este la dispozitia tuturor celor ce-au
suferit prin locuri de deportare, închisori, lagãre, domiciliu obligatoriu etc.
"institutii" create de regimul comunist. Fireste ea va rãmâne mereu
insuficientã, cãci numãrul celor ce au populat aceste locuri este de ordinul
sutelor de mii, poate chiar milioane. Fãcând loc cu precãdere marilor spirite
românesti, aceste locuri - multi murind pe acolo - rubrica rãmâne deschisã si
celor mai putini notorii (tãrani, muncitori etc.) urmând sã ilustreze nu atât
suferinta lui x sau y cât supliciul la care a fost supus un întreg popor, aflat
sub opresiunea regimului comunist. Aceasta spre stiinta generatiilor mai
tinere. |
| Zurgălăii Aiudului |
Bucur Stănescu |
| Prin Aiud - a altã închisoare de groazã a comunistilor
s-a perindat aproape toatã floarea intelectualitãtii românesti, formatã în
idealurile democratiei. Autorul, scriitor de profesie, descrie în acest fragment
un înãltãtor moment de solidaritate al detinutilor politici. |
| Cel mai bun dintre noi |
Gh. Calciu Dumitreasa |
| O succintã însemnare din temnitã. Autorul a îndurat ani
grei de închisoare, mai întâi ca student (a trecut prin calvarul de la Pitesti),
apoi ca preot. A fost unul dintre cei mai tenaci luptãtor anticomunist, de
notorietate europeanã. Nereusind sã-l învingã, Ceausescu a ordonat expulzarea
lui din tarã. Horia Stanca - Jilava 52 Autorul, scriitor consacrat, diplomat de
carierã, ne relateazã în acest fragment desprins dintr-un roman conceput,
documentar câteva aspecte surprinse de el în anii detentiei sale în una din cele
mai sumbre închisori, Jilava, prin anul 1952, când teroarea comunistã era la
apogeu. |
| Zile de lagăr - Caracal 1945 |
Onisifor Ghibu |
| Autorul a fost întemeietorul scolii românesti de
pedagogie si educatie nationalã. Când sovieticii au ocupat România (23 august
1944) l-au dat afarã din Universitate si Academie si l-au arestat. În textul de
fatã sunt câteva amintiri din prima sa detentie, consemnate chiar în lagãr. Era
în perioada de început a guvernãrii comuniste, când teroarea nu apucase sã se
întindã la dimensiunile tãrii. | |
| ISTORIA FURATÃ |
| Rubrica abordeazã problema teritoriilor românesti, care sub
presiunea lui Hitler si Stalin, au fost rãpite României. |
| Basarabia (partea a doua) |
Paul Cernovodeanu |
| Se continuã relatarea începutã în primul numãr al
revistei, despre ilegitimitatea rãpirii de cãtre rusi a acestui teritoriu
strãvechi românesc, dezvãluindu-se jocul de culise al marilor puteri europene de
la începutul secolului în care Basarabia era mâna acestor puteri doar o oarecare
mizã, marfã de târg. | |
| BIOGRAFII ÎNCARCERATE |
| Mari personalitãti culturale, artistice, stiintifice etc.,
oameni care au dus faima tãrii si în strãinãtate, au fost aruncate de comunisti
in inchisoare, spre a fi distruse. Biografia si operele lor trebuiau sã disparã
cu desãvârsire din tezaurul spiritual al tãrii si tinerele generatii sã nu mai
cunoascã nimic despre ei. Prin rubrica de fatã se încearca repunerea lor în
circuitul spiritual românesc |
| Litanii pentru trei stări |
Mircea Vulcănescu |
| Sunt trei poeme construite într-un triptic monumental,
de o mare fortã poeticã si originalitat. Au fost salvate ca prin minune de la
repetatele perchezitii ale Securitãtii si gãsite de fiica poetului într-o
servietã. Se publicã acum pentru prima datã. Starea I-a - Litanii pentru apã
Starea a II-a - Litanii pentru ghiatã Starea a III-a - Litanii pentru aburi
|
| Mircea Vulcănescu în poezie |
Stefan J. Fay |
| Personalitate marcantã a vietii culturale românesti,
dominond gândirea filosoficã, teologicã, economicã în deceniile III, IV si V,
parte din V, Mircea Vulcãnescu a fost aruncat în închisoare si ucis acolo.
Stefan J. Fay consemneazã în aceastã scurtã notã un aspect mai putin cunoscut
marelui public: faptul cã Mircea Vulcãnescu era si un mare
poet. | |
| BIOGRAFII CENZURATE |
| Regimul comunist n-a putut anihila chiar toatã pleiada de
mari personalitati românesti, cãci multi muriserã înainte de a lua comunistii
puterea, iar altii au fost surprinsi de eveniment pe când se aflau deja in
strãinãtate, de unde nici nu s-au mai întors. Regimul însã a gãsit solutia sã se
rãzboiascã si cu acestia: i-a cenzurat. Pe unii în mod radical, fãcând
abstractie în totalitate de existenta si de operã lor, iar pe altii, neputond
sã-i evite, sanctionându-le opera cu foarfeca cenzurii. Asa, decenii si decenii
de regim comunist, tineretul studios n-a putut nici mãcar sã cunoascã numele
unor mari oameni de culturã care, la un moment dat, au fãcut gloria culturii
românesti. Rubrica de fatã încearcã sã-i readucã în actualitate, marcând
valorile perene si nu conjuncturale ale operelor lor. |
| Prejudecăti (primul articol) |
Nae Ionescu |
| Filosof, logician, profesor, ziarist Nae Ionescu a fost
o strălucită personalitate a culturii române afirmatăîn deceniile dintre cele
două războaie mondiale. Fără a ne feri de adevărul că multe jaloane oferite de
opera sa n-au fost faste pentru cei ce l-au urmat neconditionat în curentul său
filosofic "trăirismul", revista noastră nu poate evita să-i consemneze, fie si
periodic, acele pagini din opera sa ce-si păstrează vloarea si azi. |
| Tot despre prejudecăti (al doilea
articol) |
Nae Ionescu |
| Filosof, logician, profesor, ziarist Nae Ionescu a fost
o strãlucitã personalitate a culturii române afirmatãîn deceniile dintre cele
douã rãzboaie mondiale. Fãrã a ne feri de adevãrul cã multe jaloane oferite de
opera sa n-au fost faste pentru cei ce l-au urmat neconditionat în curentul sãu
filosofic "trãirismul", revista noastrã nu poate evita sã-i consemneze, fie si
periodic, acele pagini din opera sa ce-si pãstreazã vloarea si azi. |
| Nae Ionescu si drama luciditătii |
Emil Cioran |
| Se stie, Emil Cioran, gânditor de notorietate, trăieste
azi la Paris si face gloria culturii franceze si universale. Prea putini stiu
însă că el este român si că la acapararea de comunisti a puterii din România, el
se afla în exil in Franta de unde nu s-a mai întors. Mai înainte însă de a opta
pentru exil, el si-a desfăsurat o intensă publicistă in tară - ca eseist, dar si
ca ziarist si aici în România, s-a consacrat... În articolul de fată (publicat
în 1937) el face elogiul unui mare gânditor si logician româm, Nae Ionescu,
căruia i-a fost elev. | |
| GÂNDIREA ÎN ACTUALITATE |
| În acastã rubricã sunt evidentiate ideile democratiei,
arãtându-se prin contrast, cât de grave prejudicii au adus omenirii regimurile
totalitatare, mai ales comunismul, frustând omul de toate drepturile
lui. |
| Dosare - esecul comunismului |
Aleksnder I. Soljenitin |
| Marele scriitor rus demonstreazã de ce comunismul ,
alimentat din utopii, nu putea reusi si aratã cã pentru omenire nu existã altã
cale decât democratia. | |
| ISTORIA SE REPETÃ? |
| Este întrebarea clasicã, actualã mereu. Carte româneascã de
învatãturã Sunt redate câteva articole dintr-un vechi document de arest penal
românesc (1646) pe care, parcurgându-le, afli pedepsele pentru crimele comise nu
numai în comunism, ci si de actuala conducere neo-comunistã, crime ce rãmân în
continuare nesanctionate (vezi "mineriadele"). |
|
|
| MEMORIA LUMII |
| Cunoscând faptul cã - asa cum se spune în articolul-program
al revistei: "memoria nici unui popor nu se fundamenteazã în gol, ci în deplinã
concordantã cu memoria altor popoare, vecine sau îndepãrtate", prezenta rubricã
spicuieste din ideile marilor gânditori ai lumii, scotându-le în evidentã pe
acelea care au servit si vor servi întotdeauna drept repere indispensabile unei
vieti democratice si drepturilor omului. |
| Despre patriotism |
Mahatma Gandhi |
| Încercând sã de o definitie patriotismului, Gandhi
spune: "Numai în armonie cu credinta în Dumnezeu actele politice au valoare".
| |
| INTERNATIONALA TERORISMULUI
COMUNIST |
| În acastã rubricã se aratã cã a existat o notã comunã tuturo
r serviciilor secrete, represive, din fostele tãri comuniste, asa fel cã se
poate servi de o international a terorismului comunist care a functionat pe
toate meridianele lumii, urmãrind sã striveascã orice opozitie si sã facã din
fiecare om un robot, aservit total ideologiei comuniste. |
| Nume conspirativ |
Reiner Kunze |
| Lirica Scriitor german de renume, Reiner Kunze a trãit
în fosta RDG si imediat dupã prabusirea regimului comunist de acolo, a reusit sã
intre în posesia dosarului sãu de urmãrire întocmit de STASI, organul represiv
al comunistilor din RDG, organ similar cu Securitatea din tara noastrã. Publicãm
frgmente din acest dosar întrucât, prin modalitãtile în care era vânat pas cu
pas acest scriitor, cazul are o mare putere de generalizare, cãci tot asa s-au
petrecut lucrurile si în România, exact dupã acelasi
tipic. | |
| FIGURI DE MARTIRI |
| Urmãrind distrugerea fizicã, biologicã, a detinutului
politic, comunistii au aplicat toatã gama de crime posibile, de la bãtãi,
schingiuiri, izolare totalã de familie, izolare între ei, înfometare, munci
silnice inumane, lipsa oricãrei asistente medicale, groaznice conditii higienice
etc. pânã la uciderea directã, prin glont sau mai reaua ucidere, cea lentã,
picãturã cu picãturã. Acest tratament a fost aplicat tuturor, fãrã exceptie si
dacã dintre sutele de mii de detinuti politici (unele statistici dau cifre de
câteva milioane) au reusit sã supravietuiascã, se poate spune în mod cert cã
nici o victimã n-a mai iesit din temnita comunistã cu sãnãtatea întreagã. Au
fost însã unii detinuti politici care, prin atitudinea lor dârzã, prin
inflexibilul lor caracter, de o moralitate exemplarã, au stârnit în mod special
ura comunistilor, fãcându-i sã-i ucidã dupã o suitã de chinuri. Moartea acestora
a fost cu adevãrat o moarte de martiri. |
| Moartea lui George Brătianu |
|
| George Brãtianu a fost un mare istoric român, de talie
universalã, afirmat între cele douã rãzboaie mondiale. Operele lui, opere de
referintã în multe probleme de ordin istoric, stau cu cinste în cele mai mari
biblioteci ale lumii. Aruncat în temnitã imediat dupã ce comunistii au luat
puterea, acestia i-au conditionat eliberarea de dezicerea de operele sale, mai
ales de acele scrieri, care demonstrau fãrã nici un dubiu cã teritoriile rãpite
de sovietici României au fost întotdeauna românesti si rusii nu au nici un drept
supra lor. Refuzând sã facã acest lucru, el a trebuit sã moarã în chinuri greu
de imaginat, în închisoarea Sighet (23 aprilie 1953). Moartea lui ne este
descrisã de episcopul greco-catolic Alexandru Todea, închis si el la ora aceea
în aceeasi temnitã. | |
| TIRANI SI CÃLÃI |
| Este necesar ca lumea sã-i cunoascã si pe cei care au
legiferat crimele, le-au organizat si le-au pus in practicã în numele
comunismului "cea mai umanã orânduire socialã", cum aclamau de la tribunã cei
mai odiosi asasini, cocotati în fruntea popoarelor prin violentã si fraudã, cu
misiunea desartã de a-i ferici pe toti, când ei nu urmareau altceva decot
îngusta si egoista lor fericire. |
| Beria |
|
| Unul dintre cei mai cumpliti cãlãi comunisti. Lucrând
în sistemul represiv sovietic încã din 1921, a fost numit de stalin sef al
NKVD-ului în 1938 unde a functionat pânã în 1953. Este responsabil cu uciderea a
milioane de oameni. Sub directivele lui s-au organizat serviciile represive în
toate tãrile din Estul Europei, cãzute imediat dupã cel de-al doilea rãzboi
mondial în aria de influentã sovieticã. | |
| UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT? - LITERA
B |
| Se continuã "catalogul celor ucisi în lupta comunismului",
catalog deschis în primul numãr al revistei. Este vorba despre cei ucisi direct
de Securitate, stiuti în mod cert si nu de cei dispãruti în mod misterios,
cunoscuti doar de cãlãi. |
|
|
| ÎN CÃUTAREA OMULUI PIERDUT |
| O rubricã de tragicã corespondentã, pusã la dispozitia
copiilor,fratilor, surorilor, prietenilor etc., doritori sã afle fie si cele mai
sumare amãnunte despre cei dragi, dispãruti fãrã urmã în temnitele comuniste sau
în deportare, domiciliu obilogatoriu, exil, etc. |
|
| |
| |
|
|
|
|
| |