|
|
|
|
|
| GEOGRAFIA DETENTIEI |
| Este publicatã harta României cu lagãre si închisori unde au
pierit sute de mii de oameni, detinuti politici. |
|
|
| MUZICA DE DUPÃ SÂRMA GHIMPATÃ |
| Cu toate cã, în închisorile comuniste din România, detinutul
era lipsit pânã si de creion si de hârtie, acest handicap a fost depãsit nu
numai de poeti si scriitori, ci si de cei care au compus melodii si texte ,
memorându-le si transpunându-le pe note in muzicã, dupã iesirea din închisoare.
Asa s-a nãcut si poemul-cantatã "Mântuire" al lui Traian Popescu, compus în
detentie si care a putut fi executat în fata publicului abia dupã Revolutia din
1989. |
|
|
| AMINTIRI DIN LOCURILE MORTII |
|
| Sansa de a fi bolnav |
Mircea Eliade |
| Marele erudit, filosof si istoric al religiilor, care a
trãit la Paris si chicago (m. în 1986), evocã în acest fragment amintiri din
detentia sa (din 1938), detentie ce nu se poate compara cu regimul de
exterminare impus de comunisti in închisorile lor. Astfel, viitorul savant a
putut scrie îhn detentie romanul "Nuntã în
cer" | |
| COPII ÎN TEMNITELE COMUNISTE |
|
| Evadarea |
Valeriu C. Nestian |
| Arestat la vârsta de 18 ani, pe când era incã elev,
autorul a fost condamnat la 5 ani închisoare, pentru organizarea, împreunã cu
elevii din orasul natal, a unui grup anticomunist. El relateazã aici aventura
"evadãrii" cu câtiva colegi, esuatã la scurt timp, si care i-a readus in mâinile
Securitãtii. | |
| FEMEI ÎN TEMNITELE COMUNISTE |
|
| Am vrut să fiu la înăltime |
Ileana Macici |
| Vãduva generalului român Nicolae Macici redã
suferintele prin care a trecut ea si familia, în urma arestãrii si condamnãrii
sotului sãu, acuzat pe nedrept de "crime de rãzboi" si mort în închisoare. Desi
nu a fost închisã, a fost supusã permanent persecutiilor, alãturi de unicul ei
fiu, fiind nevoitã sã presteze cele mai grele si umilitoare munci, ca sotie a
unui "criminal de rãzboi", desi fusese un erou al
neamului. | |
| ISTORIA FURATÃ |
|
| Basarabia (partea a V-a) |
Paul Cernovodeanu |
| Autorul continuã seria articolelor dedicate istoriei
Basarabiei, modul în care a fost rãpitã României si stãpânitã de rusi, ca urmare
a unor nedrepte manevre diplomatice sau militare, pânã în momentul când a
revenit la trupul patriei, în cadrul României Mari
(1918) | |
| MEMORIA A DOUA EXISTENTÃ |
|
| Viata mea (partea a III-a) |
Mahatma Gandhi |
| Se publicã în continuare relatarea autobiograficã a
vietii marelui luptãtor pentru dreptate si libertate.
| |
| MEMORIA APROAPELUI NOSTRU |
|
| Un popor de solitari (partea a II-a) |
Emil Cioran |
| Continuarea esului despre poporul evreu, eseu publicat
în numãrul 5 al revistei si care se încheie in acest
numãr. | |
| MEMORIA MARILOR DEZAMÃGIRI |
|
| A fi sau a nu fi de stânga |
Geo Dumitrescu |
| Este bine cunoscut faptul cã initial, multe persoane
din numeroase tãri au fost atrase de ideile utopice puse în circulatie de
comunisti, cum au fost un Panait Istrati, Andre Gide, Andre Malraux s.a., naivi,
cãror onestitate si bunã credintã nu pot fi contestate. Dar dezamãgirea lor s-a
produs pe mãsurã ce au descoperit adevãratele teluri urmãrite de comunisti si de
metodele folosite de eie pentru atingerea scopurilor lor. Atunci ei s-au dezis
de comunism, unii devenind dizidenti sau opozanti ai regimului. În aceastã
situatie a fost si marele poet român Geo Dumitrescu, care, în acest articol
relateazã modul în care si-a pierdut iluziile din tinerete, încrederea în partid
si a devenit constient de marea eroare a vietii sale.
| |
| COMUNISMUL VÃZUT DIN INTERIOR |
|
| O bandă de tâlhari pune mâna pe Rusia |
Boris Kritchewsky |
| Autorul, ziarist comunist, fost corespondent in Rusia
al ziarului L'Humanite, relateazã felul în care Lenin si Trotki au dat lovitura
de stat, acaparând puterea în Rusia, prin înselarea
maselor. | |
| GÃNDIREA ÎN ACTUALITATE |
|
| O propunere pentru O.N.U. |
Banu Rădulescu |
| Pornind de la constatarea cã, de-a lungul istoriei,
unele popoare au avut parte de conducãtori bolnavi - cu tare psihice, autorul,
medic de profesie si scriitor, propune ca un drept inalienabil al omului,
dreptul de avea conducãtori sãnãtosi mintal. În acest sens, ONU ar trebui sã
initieze o examinare medicalã multilateralã a candidatilor la posturile de
conducãtori sãnãtosi mintal. | |
| MEMORIA ARMATEI ROMÂNE |
|
| Începutul ocupatiei |
Nicolae Rădescu |
| Autorul (1876 - 1953) a fost, într-un moment crucial al
istoriei României, ultimul prim ministru înainte de instaurea totalitarismului
de tip stalinist în tarã. Militar de carierã, general, el descrie manevrele
folosite de comunisti, sub "pavãza" armatei sovietice, pentru pune mâna pe
putere în tarã si a elimina opozitia antisovieticã si
anticomunistã. | |
| MEMORIA UNOR MARI EVENIMENTE
ISTORICE |
| 6 MARTIE 1945, ZIUA GANDIRII ARESTATE LA ROMANI. Fundatia
Culturalã Memoriaa decis sã comemoreze aceastã zi, ca "una din zilele cele mai
nefaste ale istoriei noastre", în care comunistii au preluat puterea în tarã.
Mircea Carp - Primul guvern comunist din istoria României Autorul, actualmente
comentator la postul de radio "Europa Liberã", redã pe scurt evenimentele
politice importante - interne si externe - care au permis si au dus la
instaurarea primului guvern comunist în România, în frunte cu Petru Groza,
primul presedinte al Consiliului de Ministri, a cãrui scurtã biografie este
prezentatã de asemenea la sfârstul articolului. |
|
|
| MEMORIA P.C.R |
|
| Grefa comunistă în România |
Magda Macici |
| Neexistând un manual cu istoria realã a PCR (totul
fiind de fapt pseudo-istorie), aceastã rubricã urmãreste sã prezinte adevãrul,
pânã de curând ascuns. Astfel, autoarea prezintã în acest prim articol de
început, perioada care a urmat dupã Marea Unire (1 Decembrie 1918) si crearea
României Mari, adicã anii 1918 - 1921, perioada agitatiilor comuniste, grevelor,
a manifestatiilor de stradã etc., organizate în scopul creãrii haosului si
destabilizarea puterii în cadrul noului stat. În încheierea articolului se
publicã o Fisã de nomenclaturist, si anume, a Anei Pauker, una din figurule cele
mai sinistre ale comunistilor din România, prin care Stalin si-a impus numeroase
actiuni. | |
| AL DOILEA CERC AL SUFERINTEI |
|
| Am vrut să fiu la înăltime |
Ileana Macici |
| Vãduva generalului român Nicolae Macici redã
suferintele prin care a trecut ea si familia, în urma arestãrii si condamnãrii
sotului sãu, acuzat pe nedrept de "crime de rãzboi" si mort în închisoare. Desi
nu a fost închisã, a fost supusã permanent persecutiilor, alãturi de unicul ei
fiu, fiind nevoitã sã presteze cele mai grele si umilitoare munci, ca sotie a
unui "criminal de rãzboi", desi fusese un erou al
neamului. | |
| LITERATURA GULAGULUI ROMÃNESC |
| În cadrul acestui capitol doi critici români, Al. Sãndulescu
si Ioan Grosan, prezintã scurte recenzii asupra unor volume despre universul
concentrationar românesc, cum sunt cãrtile: Nicolae Steinhardt - Jurnalul
fericirii si respectiv, Ion Ioanid - Închisoarea noastrã cea de toate
zilele. |
|
|
| UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT |
| Cuprinde catalogul celor morti în închisorile comuniste -
literele E -F |
|
|
| ÎN CÃUTAREA OMULUI PIERDUT |
| Aceastã rubricã rãmâne în permanentã deschisã celor care vor
sã afle date si fapte despre cei apropiati lor, dispãruti în închisorile si
lagãrele comuniste. |
|
| |
| |
|
|
|
|
| |