O întrebare pentru ministrul educaţiei

 

 

            Sînt unul dintre abonaţii ziarului "Mesagerul". Prin intermediul ziarului aş dori să-i pun o întrebare domnului ministru al educaţiei Anatol Gremalschi[1], cu care aţi publicat un interviu în unul din numerele trecute.

            Din cîte ştiu, în învăţămîntul din Republica Moldova persistă o moştenire sovietică: caracterul obligatoriu al învăţării limbii ruse. Aş dori să ştiu părerea domnului ministru Gremalschi: este sau nu oportună păstrarea acestei obligativităţi?

 

            Răspunsul redacţiei:

            Cum nu am putut găsi, la moment, persoana solicitată de cititorul nostru din Timişoara, am apelat la bunăvoinţa domnului ministru-adjunct al educaţiei şi ştiinţei al R. Moldova, dl. Mircea Ciobanu. Mulţumim atît dlui Mioc pentru întrebare cît şi dlui ministru M. Ciobanu, pentru răspuns, pe care îl şi felicităm, dar în persoana sa şi pe colegii de breaslă, cu ocazia zilei cadrelor didactice. Rămînem cu ideea că subiectul nu e unul epuizat. Aşadar, aşteptăm revenirea la el.

            "Fără îndoială întrebarea dlui Marius Mioc e binevenită şi se bazează pe o realitate obiectivă. Răspundem cu plăcere, cu atît mai mult cu cît aparenţele (dar şi necunoaşterea legii învăţămîntului etc.), bănuiesc, o fi creat aceleaşi suspiciuni şi în inimile altor cetăţeni nu numai din România ci şi, sau mai cu seamă, din R. Moldova. Din păcate lucrurile, şi la acest capitol, îşi păstrează două faţete, de care vă veţi convinge imediat.

            Actualmente, potrivit programelor de învăţămînt, studierea limbii ruse se efectuează în clasele 5-9 gimnaziale, obligatoriu, pe lîngă o altă limbă străină, la alegere, şi în clasele 10-11, în şcolile de cultură generală. Pornind de la realitatea care nu întotdeauna ne este prielnică şi anume - de la lipsa de cadre didactice în domeniu, limba rusă se mai studiază în clasele primare din unele şcoli, preponderent, de la sate. În acest sens, elevii claselor primare, cărora limba rusă le-a fost predată din lipsă de specialişti în domeniu, adică de cunoscători ai altor limbi străine, decît cea rusă, vor continua să o facă pînă în clasa a patra, ca în continuare să-şi aleagă oricare altă limbă străină - germana, engleza, franceza, spaniola - în conformitate cu prevederile programei întocmite de ministerul de resort.

            Pe de altă parte constatăm că studierea limbii ruse la noi, se mai face dintr-o inerţie, nu tocmai benefică, fiind adăpostită şi fals justificată de Legea despre funcţionarea limbilor pe teritoriul R. Moldova, adoptată încă în 1989. Şi o altă faţetă a acestei probleme, fapt destul de îngrijorător, e că în Constituţia R. Moldova nu se aminteşte în nici un articol şi sub nici o formă despre un statut aparte al nici uneia din limbile străine cu atît mai mult pentru cea rusă, pe care, aparent, unii o promovează ca fiind "la ea acasă". Mai mult ca atît, în Legea învăţămîntului, art. 8 p. 3, se stipulează pe înţelesul tuturor, dar, cred, şi al cetăţenilor de altă obîrşie: "Studierea limbii de stat (a se citi româna - n.r.) este obligatorie în toate instituţiile de învăţămînt".

            O salvare în acest sens, mai degrabă, ar fi convocarea unor specialişti de marcă în domeniul limbilor străine în scopul elaborării unui concept de predare a acestora, printre care s-ar număra şi limba rusă, considerată încă, la noi, în stil sovietic, "a doua limbă maternă". Deocamdată situaţia este cea pe care o cunoaşteţi şi cea pe care v-am comunicat-o prin prisma Ministerului educaţiei şi ştiinţei.

            Mircea Ciobanu, ministru-adjunct al educaţiei şi ştiinţei al R. Moldova"

 

"Mesagerul" (Chişinău - publicaţie a Partidului Forţelor Democratice) din 2 octombrie 1998

 

            Notă: Se pare că ministrul Gremalschi nu împărtăşea părerile ministrului adjunct, căci statutul limbii ruse nu a fost schimbat în perioada ministeriatului său. Deşi Partidul Forţelor Democratice, al cărui membru era domnul Gremalschi, are reputaţia de partid naţionalist român, ideea de a elimina obligativitatea studierii limbii ruse părea în 1998 (7 ani de la independenţa Republicii Moldova) extremistă. Redacţia "Mesagerul" nu a dorit să critice un ministru al partidului care edita publicaţia, dar a susţinut indirect ideea dînd cuvîntul ministrului adjunct.

 


[1] la acea vreme, ministru al învăţămîntului din Republica Moldova, propus de Partidul Forţelor Democratice.