Un fapt firesc: pretenţiile de revoluţionari ale celor care au reprimat revoluţia

În 22 decembrie 1989, după căderea lui Ceauşescu, fostul prim-secretar PCR Timiş Radu Bălan s-a prezentat la comitetul revoluţionar constituit în clădirea Operei din Timişoara, declarîndu-se de partea revoluţiei. Cu acest prilej, dînsul a ţinut un discurs sutelor de mii de timişoreni adunaţi în piaţă, o bună parte din aceştia ovaţionîndu-l şi strigînd lozinca "îl vrem pe Bălan, că-i bănăţean!" (de fapt, Radu Bălan nu era bănăţean, dar mulţimea nu cunoştea acest amănunt).

Primul ziar apărut în Timişoara după căderea lui Ceauşescu, "Luptătorul bănăţean" din 22 decembrie 1989 (scos de lucrătorii fostului ziar comunist "Drapelul Roşu") îl prezenta pe Bălan drept lider al revoluţiei timişorene. Cităm din articolul "Radu Bălan, Lider al Frontului Democratic Român de la Timişoara, român prin fiinţă, bănăţean prin simţire" publicat de acest ziar: "Încă înainte de clarificarea situaţiei, înfruntînd gărzile de pază şi arma ascunsă a unor securişti, Radu Bălan a optat pentru Libertatea, Demnitatea şi Viitorul poporului român, ataşîndu-se mulţimii din Piaţa Operei Române şi a Teatrului Naţional, rostind în faţa a 200000 de timişoreni o proclamaţie de mare vibraţie şi descătuşare. Radu Bălan e liderul pe care Timişoara şi l-a dorit, e omul pe ale cărui excepţionale calităţi se bizuie de acum a noastră adevărată lumină".

Prin Sentinţa nr. 6 din 9 decembrie 1991, Curtea Supremă de Justiţie - secţia militară l-a osîndit pe Radu Bălan la 23 ani închisoare anume pentru rolul său jucat în decembrie 1989.

Este greşită impresia că persoanele credincioase lui Ceauşescu şi-au făcut în 22 decembrie 1989 planuri de a se retrage în munţi pentru a organiza rezistenţă. Era mult mai simplu pentru aceste persoane să se declare lideri ai revoluţiei.

Incontestabil, Stănculescu şi Chiţac au fost mai dibaci decît Bălan, ei prezentîndu-se ca lideri ai revoluţiei la televiziunea naţională, nu la ziarul local din Timişoara. Oare ce însemnătate va acorda acestei dibăcii Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde procesul generalilor Chiţac şi Stănculescu se va relua în 22 martie 2004[1]?

("Revoluţia din Timişoara şi minciunile lui Marius Tucă", 10 martie 2004)

---

[1] articolul e scris înaintea şedinţei de judecată. După cum se ştie, la 22 martie 2004 ÎCCJ a admis recursul în anulare şi a trimis cauza spre rejudecare la prima instanţă.