Eroul anticomunist Sorin Ovidiu Vîntu

 

 

            Colonelul (r) Alex Stoenescu a publicat la sfîrşitul anului 2004, la editura Rao, cartea "Interviuri despre revoluţie". Fragmente din carte au apărut şi în Jurnalul Naţional.

            Primul interviu din carte ne dezvăluie un erou necunoscut pînă acum al luptei anticomuniste din România: Sorin Ovidiu Vîntu, om care, aflăm de la Stoenescu, încă din 1981 a răspîndit manifeste anticomuniste. Modest, omul de afaceri explică că "nu am nevoie de legitimaţie de erou".

            Ce legătură are Vîntu cu revoluţia, nu aflăm din interviu. Totuşi, părintele FNI are opinii ferme despre acest subiect: "La Timişoara au acţionat două grupuri. A fost grupul intern, timişorenii, şi grupul extern, foarte bine înarmat, pregătit pentru astfel de acţiuni, grupul care trebuia să ducă totul pînă la capăt, să-i ambaleze pe timişoreni, să sară în faţa tancului ca să le sporească curajul, să devasteze (...) Nu am date concrete, însă nici dubii asupra intervenţiei străine acolo".

            Sorin Ovidiu Vîntu este aproximativ a 1000-a persoană care n-a fost prezentă la Timişoara în decembrie 1989 dar îşi dă cu părerea în mass-media despre revoluţia din Timişoara. N-are date concrete, o spune chiar el, dar asta n-are importanţă: interviul cu S.O.V. (ca de altfel întreaga carte a lui Stoenescu) are valoare propagandistică, nicidecum istorică.

            Comuniştii cei răi îl băgaseră pe marele om de afaceri în puşcărie pentru "o infracţiune minoră de drept comun". Acolo l-a cunoscut pe generalul Kostyal, care "era un stalinist convins, devotat URSS cu trup şi suflet (...) Mai mult nu vă spun pentru că nu sînt sigur că în România a dispărut asasinatul politic. N-am chef să mă trezesc cu un glonţ în cap pentru o problemă care nu mă interesează. O mînă de ucrainean costă 3000 de dolari. Aşa că fiţi şi dv. [Alex Stoenescu - nota mea] atent".

            În 15 ani nu a ieşit la iveală nici o faptă concretă săvîrşită de generalul Kostyal în decembrie 1989, aşa că analiza opiniilor acestui general în discuţiile despre istoria revoluţiei are o relevanţă mai mult propagandistică decît ştiinţifică. Dar e interesant să aflăm că Sorin Ovidiu Vîntu nu se teme de mînia păgubiţilor FNI ci de răzbunarea care i-ar aduce-o dezvăluirile sale despre tainele revoluţiei din 1989. Revoluţie la care, nu rezultă din interviu să fi participat în vreun fel.