Documente din arhiva Parohiei Reformate din Timişoara

(tălmăcire: Eva Labadi)

 

 

            Proces Verbal

            încheiat azi 29 decembrie 1988 cu ocazia adunării comunităţii bisericeşti reformate din Timişoara, a presbiteriului

            Preşedinte: Tőkés László preot

            Secretar: Bencsik Józsefne [adică soţia lui Bencsik József] - presbiter

            Sînt prezenţi: Unterweger Tibor, primcurator, Szalay Gusztav, curator, Lehocz Karoly, Sutka Erszebet, Korneth József, Bencsik Józsefne, Szalay Mihaly, Muţiu Livia, Gasza Juliana, Sepsi Belane [adică soţia lui Sepsi Bela = Sepssy Ildiko], Bancsov Janos, Kabai József, Vintilă Janosne [soţia lui Vintilă Janos], Dosai Molnar Ilona prebiteri.

            După rugăciune şi cîntec se face prezenţa, apoi preşedintele deschide şedinţa şi constată că a fost legal convocată şi are dreptul să ia hotărîri. Pentru autentificarea procesului verbal sînt rugaţi să semneze Korneth József şi Sutka Erszebet presbiteri.

            (...) [angajarea cu jumătate de normă a lui Molnar Ilona ca îngrijitoare; adresarea unei cereri organelor abilitate ca postul de îngrijitoare cu jumătate de normă să fie de normă întreagă; terminarea inventarului şi aprobarea de casare a unor bunuri provenite din moştenirea lui Plank Pal etc]

            68. [problemele discutate în şedinţe sînt numerotate de la începutul anului] Episcopatul, cu o sinceritate remarcabilă, a adus la cunoştiinţa biroului parohial o scrisoare anonimă care este îndreptată împotriva preotului. Preotul dă citire acestei scrisori, care conţine calomnii de ordin material şi încearcă să discrediteze şi moral pe preot.

            Preotul crede că în condiţiile de formare a actualei adunări, scrisoarea aduce prejudicii şi majorităţii adunării, nu numai lui personal. Presbiterii, în luările de cuvînt, găsesc că unele puncte din conţinutul scrisorii sînt uluitoare. Unii propun ca această scrisoare să fie citită în timpul slujbei, adică dezminţirea ei. Ceilalţi spun că nu se cade ca scrisoarea să fie citită în biserică, ci doar să fie amintită la slujbă. Preotul îşi exprimă recunoştiinţa faţă de episcopat, care a făcut un gest nobil prin trimiterea scrisorii.

            Presbiteriul condamnă scrisorile anonime şi conţinutul calomnios care are o influenţă negativă asupra comunităţii şi împreună cu preotul îşi exprimă hotărîrea să meargă mai departe pe drumul cel constructiv pentru biserică. Deasemeni susţine că scrisoarea doar să fie amintită la slujba de duminică, răspunzînd astfel uneltirilor.

            Cîntec, rugăciune, apoi preotul încheie şedinţa.

 

            Preot                            Autentificare                 Primcurator

            Tőkés László                Sutkane                        Unterweger T.

            (semnătură)                  (semnătură)                  (semnătură)

 

            Proces Verbal

            încheiat azi 26 ianuarie 1989 cu ocazia adunării presbiteriului comunităţii bisericeşti a bisericii reformate din Timişoara.

            Preşedinte: Tőkés László preot

            Secretar: Bencsik Józsefne [soţia lui Bencsik József]

            Prezenţi sînt: Unterweger Tibor, primcurator, Lehocz Karoly, Pataki Karoly, Ardelean Viktoria, Tajti Illes, Szep Gyorgy, Sutka Erszebet, Zrinyi Árpád, Huszak Bela, Kiss Ilona, Bencsik Józsefne, Bancsov Janos, Kiss József, Kabai József, Sukosd Antal, Kun Karoly, Teleki László, Olah Endre, Hajas Rozalia, Vintilă Janosne şi Dosai Molnar Ilona presbiteri. Se face prezenţa.

            Preşedintele constată că şedinţa a fost convocată legal şi are dreptul să ia hotărîri. Pentru autentificare, roagă să semneze Ardelean Victoria şi Kiss Ilona. Salută pe cei prezenţi în prima adunare a anului, dorindu-le un an în credinţa lui Dumnezeu, fericit, şi deschide şedinţa.

            (...) [raport asupra evenimentelor anului trecut; problema enoriaşilor din Chişoda Nouă care frecventează biserica din Timişoara, nu cea din Chişoda; necesitatea angajării unui preot secundar pentru localităţile lipsite de preoţi; slujbe ecumenice]

            6. Preşedintele îşi cere scuze pentru că aduce vorba despre o problemă aparent personală, şi anume scrisorile anonime. Aminteşte că în preajma Crăciunului, nu numai episcopia ci şi familia soţiei a primit o scrisoare anonimă de la Timişoara în care se fac referiri la viaţa lui particulară. Aminteşte că în timpul şederii la Dej şi din perioada îndepărtării lui din această localitate, are o întreagă colecţie de scrisori anonime.

            Scrisorile din acea perioadă de prigonire au avut ca scop discreditarea mea morală şi îndepărtarea de la comunitatea din Dej, toate acestea avînd acceptul şi contribuţia episcopiei din Cluj şi a autorităţilor. Arată că prin aceste două scrisori doresc să-i dezechilibreze stabilitatea în biserică şi în familie. Este convins că nu o persoană binevoitoare a scris scrisorile ci "de undeva bate vîntul". Compunerea acestor scrisori este îndreptată şi împotriva adunării la urma urmei.

            Presbiterii în luările de cuvînt îşi exprimă nedumerirea asupra cazului şi asigură sprijinul lor pentru preot. Recunosc că aceste scrisori au un anumit scop, dar cred că nu trebuie acordată prea multă atenţie cazului. Propun discutarea problemei cu ocazia slujbelor. Presbiteriul din nou condamnă scrisorile anonime. Preotul este atenţionat asupra posibilelor pericole faţă de acestea. Hotărăsc ca în duminica următoare din nou să fie citite în timpul slujbei.

            7. Membrii comunităţii bisericeşti propun ca preotul Tőkés László să fie angajat definitiv. Enoriaşii şi presbiterii sînt neliniştiţi din cauza situaţiei provizorii. Ar vrea să-l vadă pe preot angajat definitiv.

            Delegaţia care a fost primită la episcopie, personal de dl. episcop, a fost asigurată că Tőkés László va fi numit în funcţia de preot la parohia din Timişoara, dacă comunitatea renunţă la dreptul la alegere, în favoarea lui. Cei care au luat cuvîntul au urgentat realizarea promisiunilor.

            Presbiteriul, în unanimitate ia hotărîrea să-l roage pe dl. episcop ca preotul Tőkés László să fie numit de urgenţă în postul de preot reformat al comunităţii bisericeşti. Această dorinţă va fi susţinută de dorinţa comună a comunităţii, ce în caz de nevoie ar garanta şi alegerea lui în funcţia de preot.

            8. Presbiterii laudă munca neobosită a administratorului principal Unterweger Tibor, munca depusă în serviciul comunităţii. Deoarece nu are dreptul de a fi recompensat cu salariu, şi avînd o pensie foarte mică, se propune să primească o anumită sumă de bani. Această propunere este valabilă şi pentru Nagygyorgy Ida, îngrijitoare la casa de rugăciuni din Fabric.

            Presbiteriul hotărăşte în unanimitate ca Unterweger Tibor şi Nagygyorgy Ida să primească fiecare cîte 2000 lei.

            9. Presbiterul Pataki Karoly propune ajutorarea preotului Tőkés László, deoarece depune o muncă care îi depăşeşte atribuţiunile, soţia lui, nefiind angajată, singurul salariu în familie nu acoperă necesarul de cheltuieli.

            Prin hotărîrea presbiteriului se vor acoperi cheltuielile familiei preotului pentru anul curent.

            Cîntec, rugăciuni, apoi preotul încheie şedinţa.

 

            Preot                Secretar                       Primcurator

            Tőkés László    Bencsik J.                     Unterweger T.

            (semnătură)      (semnătură)                  (semnătură)

 

            Pentru conformitate

            Ardelean (semnătură)

            Kun (semnătură)

 

            Proces verbal

            încheiat azi 16 martie 1989 cu ocazia adunării presbiterilor reformaţi din Timişoara.

            Preşedinte: Tőkés László, preot. Secretar: Mester Ferenc

            Sînt prezenţi: Unterweger Tibor, primcurator, Szalai Gusztav, curator, Lehocz Karoly, Pataki Karoly, Ardelean Viktoria, Kalamar Istvan, Tajti Illes, Szep Gyorgy, Sutka Erszebet, Kiss Ilona, Ordog Imrene [soţia lui Ordog Imre], Iszlai Istvan, Muţiu Livia, Gasza Juliana, Sepsi Belane [soţia lui Sepsi Bela], Bancsov Janos, Kiss József, Nagy Erszebet, Kabai József, Sukosd Antal, Kun Karoly, Teleki László, Olah Endre, Hajas Rozalia, Vintilă Janosne, Dosai Molnar Ilona presbiteri şi Molnar Ferenc, Sepsi Bela membri ai comunităţii.

            Preotul se roagă, urmează cîntec, apoi se citeşte 21-1-13.

            După ce se face prezenţa preotul declară că şedinţa a fost legal convocată şi are dreptul de a lua hotărîri. Pentru autentificarea procesului verbal este rugat să semneze Szalay Gusztav şi Kabai József presbiteri, şi deschide şedinţa.

            Presbiteriul îl roagă pe Mester Ferenc angajatul comunităţii să scrie procesul verbal, deoarece doamna Bencsik Józsefne este bolnavă.

            (...) [angajarea doamnei Tarjani Valeria cu 1/4 normă; lucrările de întreţinere şi reparaţii; ajutorarea parohiei din Zerind cu 2000 lei]

            13. Preotul aduce la cunoştiinţa presbiteriului că în cursul lunii februarie dl. Eszenyei Gyula consilier şi dl. Kovács József protopop, apoi personal dl. episcop dr. Papp László, au luat legătura cu el prin telefon şi verbal şi au propus angajarea lui Reti Istvan, ca preot adjunct la parohia reformată din Timişoara, deoarece peste puţin timp acesta se va pensiona de la comunitatea din Bodo. Episcopul a telefonat în 13 februarie şi a dorit un răspuns urgent la problema angajării preotului pensionar de la Bodo, a spus că Reti Istvan personal doreşte să fie angajat la parohia reformată din Timişoara. În schimb Reti Istvan susţine că doreşte să rămînă mai departe angajat al comunităţii din Bodo.

            Preotul a refuzat numirea lui Reti Istvan prin scrisoarea din 14 februarie cu nr. 21/1989 motivînd aceasta prin opinia presbiterilor şi a adunării generale.

            Dl. episcop a transmis prin telefon în 17 februarie că în sfîrşit nu o să-l numească pe Reti Istvan preot adjunct, ci va fi un simplu salariat al comunităţii din Timişoara, din toamnă. Deoarece angajarea unui salariat este problema presbiteriului, preşedintele vine cu această problemă în faţa adunării.

            Intenţia episcopatului de a-l numi pe Reti Istvan şi a-l angaja crează antipatie colectivă în rîndul presbiterilor. Mai mulţi vorbitori au refuzat aceasta. Szalay Gusztav spune că Reti Istvan mai bine să rămînă la Bodo. Pataki Karoly povesteşte că Reti Istvan deja a avut patru locuri de muncă şi niciunde nu s-a achitat de sarcinile de serviciu.

            Presbiteriul în unanimitate refuză angajarea ca preot adjunct a lui Reti Istvan cît şi angajarea acestuia ca simplu salariat la comunitatea bisericească din Timişoara.

            14. Preotul preşedinte aduce la cunoştiinţă o problemă ieşită din comun. Deoarece problema este de ordin personal, doreşte ca să fie prezentată obiectiv. Spune că, în acest an, în data de 9 martie a trebuit să se prezinte în faţa Scaunului Episcopal de la Oradea. În faţa protopopului Kovács József din Arad, consilierul conferenţiar Eszenyei Gyula, pe baza unor notiţe dinainte pregătite i-a adresat o cuvîntare de acuzare şi chemare la ordine. Consilierul l-a acuzat pe preot cu următoarele: 1. "tratează cu prioritate plăcerile personale, nu se ocupă de problemele comunităţii", - călătoreşte inadmisibil de mult, munca lui o exercită cu ajutorul altora, "nu are spirit de echipă, responsabilitate şi corectitudine la locul de muncă". 2. comportarea faţă de sărbătorile bisericeşti este incorectă, "tinerii participanţi la sărbătorile bisericii au fost expuşi pericolelor", "chiar de aceea" ţine sărbători "copilu-dat naibii", nu discută problemele cu dl. inspector pe probleme de cult Ţeperdel. 3. nu doreşte să aibe legături cu inspectorul de stat, deşi ar trebui să cunoască zicala românească "mielul blînd suge de la două oi". 4. "a dovedit că nu este în stare să lucreze în anumite condiţii". După aceea consilierul Eszenyei a spus "a fost cîntărit şi s-a găsit lipsă" şi că "Episcopul a hotărît să fie mutat în alt oraş. Dacă după acest transfer se vor mai auzi voci pînă aici (la Episcopie) o să fie transferat în continuare într-o localitate mică de tot".

            Preotul spune că a avut parte de un tratament sub demnitate şi deoarece acuzaţiile sînt nedemne de el, nu a dat nici un răspuns. Face acest lucru acum în faţa presbiteriului, deoarece membrii comunităţii, ai adunării, ştiu care este adevărul din cele spuse mai sus, şi numai ei ştiu obiectiv din propriile experienţe să cîntărească lucrurile.

            Preotul în următoarele rînduri răspunde acuzaţiilor aduse de consilierul Eszenyei: 1.) În anul trecut (1988) preotul a absentat din comunitate de 8 ori - acest lucru este controlabil şi din arhivă, în general a lipsit 1-3 zile (1988 11 ianuarie, 16 aprilie, 2 şi 17 mai, 17 august, 24 octombrie, 26 noiembrie, 20 decembrie). Motivele plecării (călătoriilor) sînt de exemplu următoarele: suferinţa mamei care îi pune viaţa în pericol; întîlnire cu colegii de clasă; prezenţă la tribunal, înscrierea maşinii etc. Nu are nici o vină că a ajuns atît de departe de plaiurile natale, de familie, şi călătoria în sine durează cîte o zi - dus-întors. Dealtfel fiecare plecare a fost anunţată în scris şi anunţată protopopiei, deşi paragraful I.36b din Statut nu prevede acest lucru; chiar le asigură preoţilor o mult mai mare libertate de mişcare; despre înlocuire totdeauna s-a îngrijit în prealabil. Este vădită reacredinţa acuzaţiilor şi intenţia de a-i îngrădi libertatea de mişcare.

            La acuzaţiile de "iresponsabil" şi "necorespunzător" preotul nu dă nici un răspuns. În această problemă să hotărască presbiteriul, conform experienţei lor.

            2.) Preotul mai aduce la cunoştiinţă cele întîmplate cu ocazia sărbătorilor bisericeşti de advent, şi sărbătoarea reformaţiei. Găseşte că este dureros faptul că pentru munca lui plină de dăruire şi sacrificii nu a primit din partea superiorilor ierarhici decît acuzaţii, neînţelegere şi pedepse. În apărarea lui mai spune că Statutul scrie: "preotul are obligaţia de a organiza serate religioase, ore de biblie, invitaţii pentru serate religioase (I. 34b). Legile statului şi ale bisericii nu se opun acestor sărbătoriri (orar, persoane invitate etc.). Arată că membri organizaţiei studenţeşti "Thalia" au participat liber, cu un program de recital, la comunitatea evreească din Timişoara, fiind contradictoriu faptul că elevii au fost hărţuiţi atunci cînd au prezentat un program la biserica noastră, deasemeni tinerii şi copiii neoprotestanţi sînt liberi să recite şi să cînte în bisericile lor, pentru ai noştri acest lucru este interzis, pe de altă parte în comunităţile bisericeşti din Cluj nu este interzisă organizarea sărbătorilor bisericeşti şi participarea la aceste sărbători.

            3.) Statutul p. I.36.a arată că "preotul, în probleme de religie şi biserică depinde numai de autoritatea bisericească". În conformitate cu aceasta preotul declară nefondată cerinţa de a ţine o relaţie continuă cu inspectorii, pe care de altfel îi apreciază. Nu-i stă în obicei să-i deranjeze pe domnii inspectori cu fel de fel de probleme, cum fac unii pentru obţinerea unor avantaje. Totdeauna i-a acordat respectul cuvenit d-lui inspector Ţeperdel.

            4.) Preotul spune că total nefondată este exprimarea d-lui Eszenyei că "nu este în stare să lucreze în anumite condiţii". Pentru el "anumite condiţii" înseamnă condiţiile stabilite de Constituţie şi Statut.

            După ce şi-a prezentat apărarea, preotul roagă presbiteriul să ia o poziţie faţă de acuzaţiile aduse, care acuzaţii au aceleaşi urmări, atît pentru comunitate cît şi pentru "acuzat". Motivînd p. I.9 din Statut, care se referă la interese personale, predînd funcţia de preşedinte al adunării d-lui Unterweger Tibor, pleacă de la şedinţă.

            Presbiteriul a luat cunoştiinţă cu mare surprindere atît despre acuzaţii cît şi despre ştirea privind transferul preotului şi în unanimitate condamnă cele spuse la episcopat, spunînd că referirile la iresponsabilitate şi necorespunzător sînt simple acuzaţii. Pataki Karoly spune că acuzele d-lui consilier Eszenyei sînt contrazise şi de presbiteriu şi de către enoriaşi. Plecările preotului nu au adus prejudicii serviciului bisericesc. Propune ca să plece o delegaţie la episcopat ca să-l apere pe preot. Sepsi Belane [soţia lui Sepssy Bela] spune că viaţa comunităţii a luat avînt chiar de cînd slujeşte Tőkés László.

            Presbiteriul în unanimitate hotărăşte apărarea faţă de ponegriri a preotului Tőkés László. Unterweger Tibor, primcurator, propune ca nominal, fiecare personal şi împreună toţi să facă următoarea declaraţie.

            1.) Fără reţinere acceptă referirile sincere ale preotului despre absenţele lui motivate şi care sînt în concordanţă cu cele scrise în Statut. Preotul de fiecare dată a avut un înlocuitor şi viaţa comunităţii nu a avut de suferit.

            2.) Ei consideră că sînt acuzaţii cele spuse despre iresponsabilitate în serviciu, şi dovedesc prin experienţa lor că preotul Tőkés László îşi desfăşoară activitatea corespunzător şi cu simţ de răspundere, spre satisfacţia tuturor. În apărarea lui sînt şi faptele:

            - numărul celor care vin în biserică s-a triplat.

            - slujbele s-au înmulţit: 1987 - 450; 1988 - 517

            - au fost introduse săptămînile patimilor

            - s-a pornit şi este în curs de desfăşurare acţiunea de catehizare

            - în decurs de doi ani s-au înscris 300 de familii noi în adunarea noastră

            - în doi ani banii de la cutia milei s-au dublat

            - venitul anual a crescut mult: 1986 - 270000 lei; 1987 - 393000 lei; 1988 - 634000 lei

            Datele vorbesc de la sine.

            3.) organizarea sărbătorilor bisericeşti şi participarea la acestea este în concordanţă cu libertatea religiei, libertatea conştiinţei regăsite, formulate în legile de bază ale Statului, în Constituţie. Presbiteriul are numai cuvinte de laudă în legătură cu organizarea şi desfăşurarea sărbătorilor în biserică şi cere sprijinul autorităţilor superioare bisericeşti pentru participanţi (Stat I.6.).

            4.) Părerea presbiteriului este că preotul Tőkés László activează în cadru legal, după părerea lor respectă autorităţile statului şi ale bisericii şi nu a avut nici un fel de dispută cu dl. inspector Mihai Ţeperdel. În concluzie, nu este motivat transferul preotului, şi această declaraţie va fi înaintată autorităţii episcopale.

            15. În absenţa preotului, Unterweger Tibor primcurator prezidează şedinţa. Cei prezenţi în şedinţă consideră că transferul preotului Tőkés László - propus de către episcopul dr. Papp László - este absolut nemotivat şi nu are nici un temei; cei prezenţi în unanimitate doresc ca preotul să rămînă în comunitate.

            Pataki Karoly ne reaminteşte antecedentele: În 1987 la începutul anului, cu Unterweger Tibor primcurator ca reprezentanţi ai presbiteriului au făcut o vizită la episcopul Papp László, care le-a adus la cunoştiinţă că locul rămas liber prin decesul lui Peuker Leo la parohia reformată din Timişoara, postul de preot nu se va ocupa prin concurs sau invitaţie, statutar. Dacă totuşi ei ţin la acest lucru, trebuie să ia în considerare faptul că poate să dureze ani de zile pînă cînd comunitatea din Timişoara va primi un preot. Cei în cauză au adus la cunoştiinţa domnului episcop că presbiteriul şi adunarea doresc să-l aleagă pe Tőkés László pentru funcţia de preot. Episcopul a spus că acest lucru se va întîmpla numai dacă comunitatea bisericească renunţă la dreptul la alegere şi dînsul îl numeşte pe Tőkés László pe postul de preot. Această făgăduială a mai fost repetată în public la Arad, deasemeni şi cu prilejul vizitei domnului consilier Eszenyei Gyula la Timişoara, spunînd că numirea va fi în primăvară.

            Unterweger Tibor primcurator şi Pataki Karoly, presbiter, văzînd că şi-au atins scopul, n-au dorit să se contrazică cu bunăvoinţa episcopului, apoi, întregul presbiteriu şi întreaga comunitate a crezut în cuvîntul dat de episcop de faţă cu martori şi au renunţat la dreptul de alegere. Dl. episcop pînă astăzi nu şi-a onorat cuvîntul dat, şi astfel s-a ajuns într-o situaţie atît de delicată din punct de vedere al legislaţiei bisericeşti.

            În cuvîntul lor cei prezenţi amintesc că presbiteriul în ultimii doi ani în nenumărate rînduri au urgentat hotărîrea d-lui episcop de a-şi onora făgăduiala, de fiecare dată fără rezultat, fără măcar să primească răspuns din partea episcopiei.

            Olah Endre doreşte ca episcopia să transmită în scris hotărîrile şi ceea ce are de spus, nu prin vorbe sau telefon, deoarece cuvîntul zboară. Deoarece pînă în prezent nimic din făgăduieli nu s-a realizat, nici presbiteriul să nu cedeze în această problemă.

            Teleki László propune ca, deoarece episcopul nu s-a ţinut de cuvînt, presbiteriul să-şi retragă renunţarea la dreptul de alegere. Sepsi Belane propune ca presbiteriul să-l aleagă definitiv pe Tőkés László în postul de la Timişoara.

            Sukosd Antal propune retragerea renunţării dreptului la alegere şi invitarea oficială a lui Tőkés László pe post de preot.

            Mai multe persoane spun că presbiteriul trebuie să arate că este foarte hotărît în această problemă, să nu aibă dubii, şi urgent să acţioneze susţinînd punctul de vedere pînă-n pînzele albe.

            Pataki Karoly propune să fie formată o comisie pentru clarificarea situaţiei. Primcuratorul - preşedintele şedinţei propune votarea nominală, pentru a acentua această hotărîre.

            Persoanele prezente - presbiteri cu vot individual iau următoarele hotărîri:

            Cei prezenţi: Unterweger Tibor, primcurator, Szalay Gusztav, curator, Lehocz Karoly, Pataki Karoly, Ardelean Viktoria, Kalamar Istvan, Tajti Illes, Szep Gyorgy, Sutka Erszebet, Kiss Ilona, Ordog Imrene, Iszlay Istvan, Muţiu Livia, Gasza Juliana, Sepsi Belane, Bancsov Janos, Kiss József, Nagy Erszebet, Kabai József, Sukosd Antal, Kun Karoly, Teleki László, Olah Endre, Hajas Rozalia, Vintilă Janosne şi Dosai Molnar Ilona.

            1.) Nu recunosc dreptul episcopului de a numi o persoană pe postul de preot la parohia din Timişoara, drept care a fost transferat de comunitatea reformată din Timişoara către episcopul dr. Papp László cu ordonanţa nr. 6/1987 şi cu ocazia şedinţei din 8 martie 1987, cînd acest drept a fost transferat de membrii cu drept de vot ai comunităţii bisericeşti. Dreptul episcopului la numirea unei persoane a luat sfîrşit, deoarece în contradicţie cu Statutul II. fr. 44 par. 7, mai bine de doi ani nu s-a folosit de acest drept.

            2.) Presbiteriul exprimă faptul că în concluzie dreptul de a alege un preot este de competenţa comunităţii bisericeşti. Cu amărăciune se constată că, din cauza făgăduielilor false ale episcopului dr. Papp László comunitatea bisericească din Timişoara a fost împiedicată să-şi exercite dreptul legal la alegerea preotului. Sînt foarte hotărîţi ca de acum înainte să profite de acest drept legal şi anume dreptul la alegere. Condamnă faptul că despre soarta unei comunităţi atît de numeroase cum este comunitatea bisericească şi adunarea din Timişoara se iau hotărîri fără a lua în seamă părerea presbiteriului şi a adunării.

            3.) Pentru a asigura liniştea comunităţii, şi ca o rezolvare definitivă a situaţiei actuale:

            Presbiteriul hotărăşte invitarea lui Tőkés László pe postul de preot la comunitatea bisericească reformată din Timişoara.

            16. Preotul se întoarce, preia lucrările de preşedinte al adunării şi comunică programul de Paşti (...)

            Neexistînd mai multe probleme, şedinţa a fost încheiată.

 

            Preşedinte                    Secretar                       Primcurator

            Tőkés László                Molnar F.                     Unterweger T.

            (semnătură)                  (semnătură)                  (semnătură)

 

            Autentificare

            Kabai J. (semnătură)

            Szalay G. (semnătură)

 

            Proces verbal

            încheiat în 3 aprilie 1989 cu prilejul şedinţei comunităţii bisericeşti reformate, a presbiteriului din Timişoara.

            Preşedinte: Tőkés László preot. Secretar: Mester Ferenc

            Sînt prezenţi: Unterweger Tibor, primcurator, Lehocz Karoly, Pataki Karoly, Ardelean Viktoria, Kalamar Istvan, Tajti Illes, Szep Gyorgy, Sutka Erszebet, Zrinyi Árpád, Huszak Bela, Kiss Ilona, Bencsik Josefne, Iszlai Istvan, Szalay Mihaly, Muţiu Livia, Gasza Juliana, Sepsi Belane, Suli Istvan, Bancsov Janos, Kiss József, Nagy Erszebet, Kabai József, Sukosd Antal, Kun Karoly, Teleki László, Olah Endre, Hajas Rozalia, Dosai Molnar Ilona presbiteri, precum şi Sepsi Bela şi Balaton Zoltan membri ai bisericii.

            Preotul după rugăciune şi cîntec citeşte despre faptele apostolilor partea 20, 22-32:

            Şi acum eu acţionînd prin forţa sufletului, mă duc la Ierusalim, fără ca să ştiu ce urmări va avea acest lucru. Numai Sfîntul Duh mă înştiinţează din cetate în cetate, că mă aşteaptă numai robie şi necazuri. Dar eu nu ţin numaidecît la viaţa mea, ca şi cum mi-ar fi scumpă, ci vreau doar să-mi pot îndeplini cu bucurie calea şi slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus, ca să vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu.

            Şi acum ştiu că voi nu-mi veţi mai vedea chipul, voi toţi aceia printre care am umblat propăvăduind Împărăţia lui Dumnezeu. De aceea vă mărturisesc azi că sînt curat de sîngele tuturor. Căci nu m-am ferit să vă vestesc voinţa lui Dumnezeu. Aveţi grijă de voi şi de turma pe care Sfîntul Duh v-a pus s-o vegheaţi, ca să păstoriţi Biserica Domnului, pe care a cîştigat-o prin propriul sînge.

            Eu ştiu că după plecarea mea vor veni lupi înrăiţi între voi, care nu vor cruţa turma. Chiar dintre voi se vor ivi bărbaţi care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să atragă ucenicii. De aceea vegheaţi, aduceţi-vă aminte că timp de trei ani, zi şi noapte cu lacrimi v-am avertizat. Şi acum, fraţilor, vă las în voia lui Dumnezeu şi în mila lui, cel care vă poate da veşnicie printre cei sfinţiţi.

            După ce face prezenţa, constată că şedinţa a fost convocată legal şi are putere de decizie. Îi roagă pe Kun Karoly şi Kiss József, presbiteri, să semneze pentru autentificare. Presbiteriul îl roagă pe Mester Ferenc să facă munca de secretariat, în locul doamnei Bencsik Józsefne, care este prezentă dar bolnavă.

            (...) [S-a aprobat de către forurile din Oradea angajarea lui Molnar Ilona cu 1/2 normă, începînd cu 1 februarie]

            18. Preotul aduce aminte presbiteriului problema suspendării lui din funcţie. Aminteşte de cazul din 9 martie, cînd consilierul Eszenyei i-a pus în vedere transferul, pe baza unor acuzaţii neîntemeiate. "Transferul" s-a transformat în suspendare, ceea ce din nou adevereşte nerespectarea cuvîntului dat de cei din conducere, ca şi acum doi ani, cînd i s-a făgăduit numirea, cu condiţia renunţării la dreptul la alegere. Preotul anunţă că primcuratorul l-a rugat prin telefon pe consilierul Eszenyei să primească delegaţia presbiteriului, dar consilierul a refuzat acest lucru.

            Trecînd direct la subiect, preotul spune următoarele:

            La ordinul dat prin telefon de protopopul Kun József apoi la indicaţia repetată a vicarului Zsigmond József, pe lîngă trecerea sub tăcere a scopului drumului la 1 aprilie a.c. a trebuit să se prezinte la biroul protopopiei din Arad, unde protopopul i-a înmînat scrisoarea cu nr. 85/1989, din care rezultă că preşedinţia judeţeană, începînd cu 1 aprilie îl suspendă din funcţie şi va începe procedura de sancţionare disciplinară împotriva lui. După citirea scrisorii, arată că acuzaţia e fără temei, fără o cercetare prealabilă a primit cea mai gravă sentinţă, fără ca să se poată dovedi ceva împotriva lui. La sentinţa, nelegală după părerea lui, se mai adăugă faptul că duminică în 2 aprilie, protopopul Kovács József însoţit de Borsi Zsigmond, protopop, au asaltat biserica, spunînd că au vrut să se convingă despre suspendare şi conform dreptului din Statut 1-5, el a ţinut slujba. Preotul, cu acest prilej i-a adus la cunoştiinţă d-lui protopop, în scris, că deoarece suspendarea este nelegală, el nu se supune ordinului de suspendare şi va servi mai departe comunitatea. Această hotărîre a fost adusă la cunoştiinţa comunităţii ieri; din pricina comportamentului de respingere al comunităţii, protopopul Kovács a fost nevoit să părăsească biserica, fără a-şi aduce la bun sfîrşit misiunea.

            Azi dimineaţă, preotul de la Chişoda Nouă, Halasz Sandor a spus că episcopul Papp László l-a numit pe el să se ocupe de atribuţiile bisericii, prin detaşare, începînd cu 1 aprilie. Totodată îşi exprimă îngrijorarea faţă de intrarea lui în slujbă şi faţă de anumite neplăceri ce ar putea apărea şi anume, neîncrederea dintre noi şi supărarea comunităţii timişorene.

            Preotul a mai primit informaţia că în această săptămînă va urma predarea-preluarea comunităţii din Timişoara programată de autorităţile bisericeşti. Cum să procedez? pune întrebarea.

            Unterweger Tibor - primcurator, părăseşte adunarea spunînd că problema este şi a comunităţii şi a lui personală, a presbiteriului, şi că principiul intereselor îi cere acest lucru (Statutul I.9). [Probabil greşeală în procesul verbal, iar cel care a părăsit adunarea e Tőkés László]

            Unterweger Tibor propune ca presbiteriul să conteste ordinul de suspendare.

            După părerea lui Pataki Karoly presbiteriul are nu numai sarcina, dar şi obligaţia de a-i lua partea preotului. Propune ca suspendarea să fie contestată, deoarece nu are temei legal şi motivaţie. Deasemeni şi predarea trebuie împiedicată, deoarece nu au fost cercetări.

            Szalay Gusztav, curator, spune că nu vor renunţa la preot, deoarece încă nu au fost făcute cercetările. Dacă există atîtea acuzaţii împotriva lui, să vină cineva din partea Episcopiei şi să-i controleze activitatea. Mai multe persoane propun ca zilnic cîteva persoane să fie prezente din membrii presbiteriului şi împreună cu preotul să refuze predarea.

            Gasza Juliana vede puterea în rugăciuni şi propune să-l rugăm pe Dumnezeu să găsim rezolvarea în viaţa comunităţii.

            Presbiteriul, referindu-se la dreptul de autonomie al comunităţii (Stat. I.4.) şi punerea acestuia în aplicare (Stat. I. 42) deasemeni la obligaţia de a sprijini acţiunea de conducător al bisericii şi munca de construcţie pe toate liniile ale preotului (Stat. II.42.l), deasemeni comunitatea bisericească şi în general libertatea legală a bisericii să nu sufere (Stat. 70.f) în unanimitate hotărăşte următoarele:

            1. Consideră nelegală suspendarea, fără a fi făcute cercetări şi fără motiv (Ordin de disciplină 37) şi din această pricină nu simte obligativitatea executării nici în privinţa preotului, nici pentru ei înşişi, nu o vor lua în considerare. Nu contribuie la executarea suspendării deoarece Statutul prevede îndeplinirea dispoziţiilor legale ale superiorilor ierarhici ai bisericii (I.30). Dispune anunţarea în scris a protopopiatului şi a episcopiei. În scris se cere motivarea suspendării şi cercetarea, de organele bisericeşti abilitate.

            2. Nu se supune acţiunii de predare-primire a comunităţii către alt preot, şi îi dă sarcină primcuratorului Unterweger Tibor şi curatorului Szalay Gusztav ca toate acestea să le aducă la cunoştiinţa protopopiatului prin telegramă.

            3. Susţine cele fixate prin hotărîrea 15/1989, adică invitarea lui Tőkés László pe postul de preot la Timişoara şi hotărăşte pornirea acţiunii de alegeri.

            4. Însărcinează preşedinţia comunităţii bisericeşti să trimită superiorilor ierarhici un raport obiectiv asupra evenimentelor din 2 aprilie pentru a preîntîmpina eventualele relatări false.

            În faţa presbiteriului, secretarul dă citire procesului verbal şi autentificarea se face pe loc.

            Rugăciune, cîntec, sfiinţire, apoi preşedintele reîntors încheie şedinţa.

 

            Preşedinte preot           Secretar                       Primcurator

            Tőkés László                Molnar I.                      Unterweger T.

            (semnătură)                  (semnătură)                  (semnătură)

 

            Autentificare

            Kun Karol (semnătură)

            (semnătură indescifrabilă)

 

            Proces Verbal

            încheiat azi 27 aprilie cu prilejul şedinţei comunităţii bisericeşti reformate - adunarea presbiterilor din Timişoara

            Preşedinte: Tőkés László - preot. Secretar: Mester Ferenc

            Unterweger Tibor - primcurator.

            Sînt prezenţi: Unterweger Tibor - primcurator, Lehocz Karol, Pataki Karoly, Kalmar Istvan, Tajti Illes, Szep Gyorgy, Sutka Erszebet, Zrinyi Árpád, Huszak Bela, Kiss József, Nagy Erszebet, Kabai József, Sukosd Antal, Kiss Ilona, Iszlai Istvan, Szalay Mihaly, Gasza Juliana, Sepsi Belane [soţia lui Sepsi Bela], Teleki László, Olah Endre, Hajas Rozalia, Dosai Molnar Ilona presbiteri şi Sepsi Bela membru al adunării.

            Ev. I. 6, 11-15 - citirea textului, preotul deschide şedinţa. După prezenţă constată că şedinţa a fost convocată regulamentar şi are dreptul să ia hotărîri. Presbiteriul roagă pe Mester Ferenc să facă lucrările de secretariat în absenţa doamnei Bencsik Józsefne. Pentru autentificare sînt rugaţi să semneze Pataki Karoly şi Molnar Ilona.

            19. Preotul preşedinte aduce la cunoştiinţă că în acest an s-au prezentat pentru confirmare[1] 29 băieţi şi 34 fete. În decursul anului nu s-au mai prezentat 2 băieţi şi 4 fete, deci sînt 27 băieţi şi 30 fete cît de cît pregătiţi pentru confirmare. Sînt printre aceştia unii mai puţin pregătiţi, din pricina neseriozităţii părinţilor, poate nici biserica nu a fost la înălţimea misiunii, dar propune primirea celor pregătiţi pentru confirmare deoarece excluderea nu ar avea rost.

            Presbiteriul în unanimitate acceptă propunerea şi aprobă ca susnumiţii să fie prezenţi în faţa presbiteriului şi a credincioşilor în data de 6 şi 7 mai pentru a depune jurămîntul sfînt.

            20. Preşedintele, preotul, aminteşte că pînă în 15 mai a.c. să fie pregătită lista alegătorilor, care să fie expusă pentru a fi controlată şi apoi aprobată.

            Presbiteriul acceptă în unanimitate şi roagă ca lista nominală a alegătorilor să fie gata cît mai repede şi să ajungă la locul fixat.

            21. Mai departe preotul preşedinte anunţă că a luat legătura cu biserica ortodoxă pentru organizarea unei serbări comune ortodox-reformate. Este vorba de comunitatea bisericească ortodoxă din Iozefin, cei cu care împreună căutăm calea paşnică, într-o lume neliniştită, cu programul următor: Cuvîntare din partea preotului ortodox, corul bisericii ortodoxe va interpreta cîntece bisericeşti, din partea bisericii reformate, se vor recita poezii, la orgă, oaspeţi dragi.

            Presbiterii sînt de acord în unanimitate cu propunerea şi cere să se facă o întîlnire pentru discuţii.

            22. Preşedintele, amintind de cele întîmplate la 1 aprilie a.c. în legătură cu suspendarea lui din funcţie, apoi de şedinţa din 3 aprilie cu hotărîrea 18/1989 ne aduce la cunoştiinţă întîmplările care s-au scurs de la acea dată. Accentuează că pînă acum a izbutit să-şi impună voinţa în privinţa hotărîrii sus amintite a presbiterilor, deoarece suspendarea forţată nu a fost executată, preotul rămînînd la locul lui şi îndeplinindu-şi funcţia în continuare. În continuare însă comisia disciplinară bisericească a săvîrşit noi ilegalităţi. Anume, în 13 aprilie, din nou fără cercetări şi fără ca acuzatul să fie întrebat, a luat decizie de suspendare pecetluind persoana lui ca fiind vinovat. Preotul a făcut contestaţie în perioada legală, contestaţia fiind făcută împotriva unei hotărîri de fapt nelegale. În 24 aprilie Makay Botond, preşedintele comisiei disciplinare a emis o telegramă; şi, ca şi Zsigmond József vicar, l-au chemat prin telefon pe preot la Oradea pentru audienţă la episcop. În 25 aprilie s-a prezentat la dl. episcop care l-a anunţat că "suspendă" procedura disciplinară, totuşi o să-l mute într-o altă comunitate. Episcopul nu şi-a motivat hotărîrea în nici un fel. Preotul şi-a notat în scris această hotărîre verbală şi a depus-o la arhiva comunităţii sub nr. 53/1989. Preşedintele arată că toate aceste "suspendări" care se succed şi chiar se suprapun, au un singur scop: detaşarea lui cu orice preţ din slujba de la Timişoara. Pune întrebarea: dacă este "vinovat", de ce se suspendă procedura disciplinară, iar dacă, după cum procedează episcopul, reiese că nu este vinovat, atunci pentru ce au pornit acţiune disciplinară şi l-au suspendat de două ori pentru "abateri disciplinare grave". El personal, cu sufletul împăcat, respinge categoric toate aşa-zisele "acuzaţii" şi consideră că toate acţiunile disciplinare şi suspendările au fost pornite dintr-un motiv necunoscut şi cu un anumit scop. Vorbeşte cu recunoştiinţă despre domnul episcop, care în ultimă instanţă, văzînd lucrurile mai limpede, a oprit procedura disciplinară, pornită chiar de el. Preşedintele cere presbiteriului să dezbată şi să ia atitudine în această problemă, deoarece nu este numai problema lui ci în egală măsură şi problema comunităţii. După această informare, preotul părăseşte adunarea, spunînd că sînt probleme personale (Stat. I.9.). Unterweger Tibor - primcurator este rugat să conducă şedinţa ca preşedinte. Pe marginea cazului şi a celor mai proaspete evenimente, au luat cuvîntul: Pataki Karoly, Zrinyi Árpád, Sepsi Belane, Nagy Erszebet, Sukosd Antal, Teleki László, Olah Endre. Presbiteriul, cu uşurare a luat la cunoştiinţă şi salută înţelepciunea domnului episcop care a suspendat procedura disciplinară împotriva preotului şi aduce la cunoştiinţă punctul de vedere şi anume că toate învinuirile sînt neîntemeiate, adevărul este tocmai contrariul, deoarece activitatea plină de dăruire a preotului Tőkés László a dus la înflorirea materială şi spirituală a comunităţii bisericeşti din Timişoara, acest fapt fiind dovedit de rezultatele ultimilor ani. Mai multe persoane reamintesc că domnul episcop a făgăduit că-l va numi pe Tőkés László preot paroh, în clipa în care comunitatea bisericească renunţă la dreptul de alegere în favoarea lui. Unterweger Tibor şi Pataki Karoly dovedesc, spunînd că la începutul anului 1987, cînd au fost plecaţi ca reprezentanţi ai presbiteriului la Oradea, dl. episcop, în prezenţa domnului Kovács şi a lui Tőkés László, a făgăduit: Tőkés László va putea fi preot paroh dacă presbiteriul şi alegătorii îi transferă dreptul de alegere, el atunci îl va numi, pînă în luna aprilie, conform dorinţei lor. Acelaşi lucru a fost repetat de către consilierul Eszenyei Gyula la Timişoara, în faţa presbiterilor. Comunitatea din Timişoara numai în această situaţie, avînd la bază această făgăduială, a fost de acord ca să-şi transfere dreptul de alegere Episcopului, dar mai tîrziu au fost decepţionaţi de cuvîntul dat al episcopului. Cei care iau cuvîntul, îşi exprimă părerea de rău faţă de faptul că superiorii ierarhiei bisericeşti îi fac rău nu numai preotului, ci şi comunităţii şi presbiteriului, deoarece consecvent nu dau răspuns şi nu iau în considerare deciziile lor; nici acea hotărîre în care s-a cerut de nenumărate ori, ca Tőkés László să fie definitivat pe post. Ei atrag atenţia că presbiteriul are dreptul de a-l invita pe preot, iar comunitatea să-l aleagă legal, - deci să fie folosit acest drept şi să nu dea înapoi. Presbiteriul este categoric împotriva transferului lui Tőkés László; ei ţin foarte mult la preot, şi singura cale de urmat rămîne invitarea lui prin alegeri, prin care odată pentru totdeauna pot lua sfîrşit problemele neclare, tărăgănarea şi înrăutăţirea situaţiei.

            Presbiteriul mulţumeşte Episcopului pentru hotărîrea înţeleaptă de a suspenda procedura disciplinară neîntemeiată împotriva preotului Tőkés László, prin aceasta deschizînd calea spre o rezolvare dreaptă a acestei situaţii nefericite existente în sînul comunităţii bisericeşti din Timişoara. Prin hotărîre, îl roagă pe Preasfiinţia Sa Dl. Episcop să acţioneze prin dreptul şi sfera de acţiuni asigurate de Statut în problema timişoreană şi "să vegheze asupra respectării integrităţii Statutului bisericii" (I. 126. II i).

            Presbiteriul, invocînd dreptul comunităţii la autoguvernare (Stat I. 42) deasemeni obligativitatea pentru "sprijinirea preotului în apărarea bisericii" şi în activitatea constructivă în toate planurile (Stat. I. 42), deasemeni şi obligaţia ca "libertatea legală a comunităţii bisericeşti şi în general interesul bisericii să nu sufere" (Stat. 70. f) - prin vot nominal următorii: Unterweger Tibor, Lehocz Karoly, Pataki Karoly, Kalmar Istvan, Tajti Illes, Szep Gyorgy, Sutka Erszebet, Zrinyi Árpád, Huszak Bela, Kiss Ilona, Iszlay Istvan, Szalay Mihaly, Gasza Juliana, Sepsi Belane, Kiss József, Nagy Erszebet, Kabai József, Sukosd Antal, Teleki László, Olah Endre, Hajas Rozalia, Dosai Molnar Ilona - în totală unanimitate hotărăsc următoarele:

            1. Se respinge plănuita detaşare a preotului Tőkés László şi nu contribuie la executarea acesteia. Detaşarea este nemotivată, mai ales în actualul context se consideră că [Tőkés] trebuie să rămînă pe loc în interesul comunităţii bisericeşti şi din voinţa acesteia, să asigure dezvoltarea şi liniştea comunităţii.

            2. Susţine şi întăreşte hotărîrea nr. 15/1989, conform căreia:

            a) doreşte să se folosească de dreptul legal de alegere al comunităţii bisericeşti

            b) prin hotărîre invită pe Tőkés László la Comunitatea Bisericească din Timişoara pe postul de preot definitiv (Stat. II.21.a). Conform acesteia, prin hotărîre roagă pe Preasfiinţia Sa Episcopul să acţioneze conform celor stabilite în Statut prin ceea ce este în competenţa sa, cu atît mai mult cu cît în două rînduri a înaintat hotărîrea de invitare Biroului Episcopal, în această formă - număr registru 11/1989.

            23. Cei prezenţi, cu calm şi speranţă repetă invitarea lui Tőkés László pe postul de preot în comunitatea din Timişoara, conform Statutului II fr. 21 par. a/1; dar mai multe persoane propun ca presbiteriul să propună comunităţii impunerea paragrafului a/2, şi anume ca persoanele cu drept de vot din comunitate să-şi exprime părerea în legătură cu invitaţia. În discuţiile care au urmat, unii şi-au exprimat părerea că ar fi suficientă invitaţia conform cu punctul IIa/21, a/1, alţii spun că atitudinea presbiteriului este corectă dar trebuie susţinută cu semnăturile alegătorilor comunităţii.

            Presbiteriul, conform cu Statut II Fr. 21, par. a/2 prin luările de cuvînt de la amvon se adresează membrilor comunităţii cu drept de vot ca, după părerea lor, să exprime voinţa comună a comunităţii despre invitarea lui Tőkés László, printr-o adresă scrisă. Însărcinează biroul parohial să facă paşii necesari, strîngerea de semnături, cu convingerea că dorinţa alegătorilor este identică cu hotărîrea presbiteriului.

            După întoarcerea preotului, secretarul dă citire procesului verbal în faţa presbiteriului, şi pe loc acesta este semnat şi autentificat.

            Rugăciune, cîntec şi sfinţire, preotul închide şedinţa.

 

            Preşedinte preot                       Primcurator

            Tőkés L. (semnătură)                Unterweger T. (semnătură)

 

            Secretar (semnătură indescifrabilă)

            Autentificare:

            Dosai Molnar Ilona (semnătură)

            (semnătură indescifrabilă)

 

            Proces Verbal

            încheiat azi 22 mai, cu prilejul şedinţei comunităţii bisericeşti - a presbiteriului - reformat din Timişoara.

            Preşedinte:        Tőkés László preot.                  Secretar: Mester Ferenc

                                    Unterweger Tibor - primcurator

            Sînt prezenţi: Unterweger Tibor, primcurator, Szalay Gusztav, curator, Lehocz Karoly, Ardelean Viktoria, Sutka Erszebet, Zrinyi Árpád, Huszak Bela, Kiss Ilona, Szalay Mihaly, Gasza Juliana, Sepsi Belane, Kiss József, Nagy Erszebet, Kabai József, Hajas Rozalia, Dosai Molnar Ilona presbiteri, Sepsi Bela membru al comunităţii. A sosit mai tîrziu Teleki László şi Iszlai I. Lipsesc motivat: Korneth J., Bencsik J., Sule I., Bancsov J., Sukosd A., Kun K. şi Olah Endre.

            Rugăciune, psalm 31, Cartea faptelor partea 5 versul 25, după ascultare preotul preşedinte deschide şedinţa. După ce se face prezenţa constată că şedinţa a fost convocată corect şi are putere de decizie. Presbiteriul îl roagă pe Mester Ferenc să conducă lucrările de secretariat, în absenţa doamnei Bencsik Józsefne. Pentru autentificare sînt rugaţi să semneze Sepsi Belane şi Teleki László.

            24. Preotul aduce la cunoştiinţa adunării că în 2 mai a.c. avocatul pensionar dr. Ujvari Ferenc a adresat o scrisoare domnului episcop Dr. Papp László, copia acesteia fiind trimisă pentru luare la cunoştiinţă comunităţii noastre bisericeşti. Ujvari Ferenc în această scrisoare ia atitudine în legătură cu suspendarea preotului Tőkés László, exprimînd că "după părerea lui această problemă nu este o problemă personală, ci o problemă a comunităţii, o problemă complexă de principii, care prin transferare ar putea afecta interese vitale". Cel care scrie scrisoarea îşi exprimă speranţa că dl. Episcop nu o să-i ajute pe aceia care doresc să neglijeze interesele comunităţii, chiar să le calce în picioare, prin aceasta slăbind şi punînd în pericol chiar existenţa noastră". [ghilimelele de început a citatului lipsesc]

            Spre aducere la cunoştiinţă.

            25. Preşedintele preot aduce la cunoştiinţă în mod obiectiv evoluţia evenimentelor în legătură cu transferul său. În urma unor înştiinţări scurte, în data de 17 a lunii, ora 14 şi 10 minute au apărut la comunitatea bisericească contabilul Szabo Ferenc, protopopul Kovács József şi preotul din Chişoda Nouă, Halasz Sandor, ca să preia de la el comunitatea, pe baza ordinului episcopal nr. 512/1989, care atunci i-a fost înmînat. Transferul este pentru comunitatea din Mineu judeţul Sălaj, avînd data de 1 mai, retroactiv. Preotul, bizuindu-se pe hotărîrile presbiteriului în legătură cu acest caz şi pe dorinţa comună a comunităţii, a refuzat înştiinţarea transferului la Mineu. După părerea lui acţiunea este ilegală şi arbitrară şi în timp util a fost contestată la Consiliul Directorial. Totodată aduce la cunoştiinţă că în acea zi de 22 mai, luni dimineaţa, a discutat cu Mihai Ţeperdel, inspectorul şef pentru culte al judeţului Timiş, care i-a întărit transferul şi, referindu-se la aprobarea Secretariatului de Stat pentru Culte, l-a atenţionat în legătură cu îndeplinirea dispoziţiei. Preotul însă i-a adus la cunoştiinţă părerea sa şi a presbiteriului şi hotărîrea că nu este dispus să primească transferul. Preotul aduce la cunoştiinţă problema legată de transferul său, ca o problemă a presbiteriului şi a comunităţii. Predă preşedinţia lui Unterweger Tibor, primcurator şi pleacă de la şedinţă.

            Membrii presbiteriului discută amănunţit situaţia creată, ajungînd cu toţii la părerea că dispoziţia Episcopului este dăunătoare pentru comunitate şi nedemnă faţă de preot, şi nicidecum nu se vor opri aici.

            În unanimitate, presbiteriul hotărăşte următoarele:

            1) Din nou respinge transferul lui Tőkés László şi susţine hotărîrea nr. 22/1989.

            2) Înaintează o contestaţie Consiliului Director împotriva dispoziţiei Episcopului referitoare la transfer şi însărcinează preşedinţia comunităţii bisericeşti şi biroul parohial cu întocmirea acesteia.

            3) Va trimite o delegaţie la dl. Episcop, pentru lămurirea situaţiei, membrii delegaţiei fiind: Unterweger Tibor - primcurator, Szalai Gusztav - curator, Kiss József, Sepsi Belane, Sukosd Antal, Pataki Karoly, Ardelean Viktoria.

            4) Presbiteriul l-ar primi ca oaspete pe dl. episcop cu mare drag, ca să facă cunoştiinţă personal cu situaţia actuală a comunităţii şi să lămurească lucrurile la faţa locului, conform adevărului şi în favoarea comunităţii bisericeşti.

            5) Administratorul principal Unterweger Tibor şi presbiterul Pataki Karoly sînt însărcinaţi ca în ziua următoare, cînd trebuie să se prezinte la inspectoratul judeţean, la inspectorul Mihai Ţeperdel, să predea în scris punctul de vedere al presbiteriului în legătură cu transferul lui Tőkés László şi rugămintea de a fi sprijiniţi de Secretariatul de Stat pentru Culte.

            6) Presbiteriul respinge obiceiul conform căruia Consiliul Director nu demult a înregistrat o scrisoare anonimă şi ponegritoare, pe de altă parte scrisoarea oficială ştampilată şi timbrată a biroului parohial a fost trimisă îndărăt. În conformitate cu legislaţia ţării, cere ca actele să fie înregistrate corect şi să primească răspunsurile în scris.

            După întoarcerea preşedintelui, secretarul dă citire procesului verbal, care este autentificat pe loc.

            Rugăciune, cîntec, sfinţire, apoi preşedintele preot încheie şedinţa.

 

            Preşedinte preot                       Primcurator

            (lipseşte semnătura)                  Unterweger T. (semnătură)

 

            Secretar Mester Ferenc (semnătură)

            Autentificare Sepsi Belane (semnătură)

 

            Proces Verbal

            încheiat azi 26 iunie cu prilejul şedinţei presbiterilor comunităţii bisericeşti reformate din Timişoara.

            Preşedinte Tőkés László preot. Secretar Mester Ferenc

            Sînt prezenţi: Unterweger Tibor, primcurator, Szalay Gusztav, curator, Lehocz Karoly, Pataki Karoly, Ardelean Viktoria, Tajti Illes, Szep Gyorgy, Zrinyi Árpád, Bencsik Zsuzsanna, Ordog Imrene [soţia lui Ordog Imre], Szalay Mihaly, Muţiu Livia, Gasza Juliana, Sepsi Belane, Sula Istvan, Kiss József, Nagy Erszebet, Kabai József, Kun Karoly, Olah Endre, Hajas Rozalia, Vintilă Janosne, Dosai Molnar Ilona, Huszak Bela; Újvárossy Zoltan [Ernő?] membru al comunităţii invitat. Absenţi motivat: Korneth József răposat.

            Rugăciune, 100 laudatum, Evanghelia după Luca partea a 5-a, după ascultarea versurilor 36-38 preotul preşedinte deschide şedinţa. După ce face prezenţa anunţă că şedinţa a fost convocată legal şi are drept de a lua hotărîri. Presbiteriul îl roagă pe Mester Ferenc să facă lucrările de secretariat, din cauza bolii doamnei Bencsik Józsefne. Pentru autentificare sînt rugaţi să semneze Vintilă Janosne şi Kun Karoly.

            26. Preotul anunţă că la fiecare jumătate de an trebuie făcut bilanţul muncii bisericii, de exemplu: misionarismul, diaconia, catehizarea. Roagă presbiterii ca asemenea apostolilor, mai ales ca şi apostolul Pavel printre păgîni, să ducă o muncă de creştinare. Presbiterii să caute enoriaşii rătăciţi, deoarece aşa se poate face o muncă de misionar bună. Munca predicatorului prin corespondenţă are şi rezultate. S-au înmulţit enoriaşii. Dar sînt şi foarte mulţi în afara bisericii, ceea ce s-a dovedit cu prilejul confirmării, cînd la această sărbătoare a luat parte o adunare foarte mare, necunoscută.

            Diaconia, adică slujirea dragostei, este ceea ce lipseşte din activitatea comunităţii bisericeşti, în primul rînd din partea presbiterilor, care ar trebui să facă vizite la bătrîni şi bolnavi, să aducă pacea sufletească pentru cei părăsiţi.

            Catehizarea este o problemă mai grea. Se desfăşoară în condiţii mai grele. De pildă la orele de religie [în anul] 1987/1988 = 95, [în anul] 1988/89 = 75 copii au încheiat în ciuda scrisorilor şi a anunţurilor, cu toate că în Timişoara [anii] 1977-1981: 80+71+64+66+68 = 345; au mai venit 50 = 400 copii 1/5. În acest an au fost confirmaţi 60 copii dar trebuiau să fie peste 100. Faţă de ceilalţi ani s-a arătat o creştere.

            Preotul roagă presbiterii să-şi schimbe atitudinea, conform cuvîntului citit.

            Presbiterii arată că ora de religie şi pregătirea pentru confirmare depind de preot, ca şi proclamarea Cuvîntului, deoarece cu asta se pot atrage enoriaşii. Aici la noi asta se şi vede în rezultatele de la orele de religie şi în numărul celor care au fost pregătiţi pentru confirmare. La noi este uşor să fi presbiter, lîngă un asemenea preot. Cu toate aceste rezultate, presbiteriul se angajează ca în viitor să fie mai eficient astfel încît să vină cît mai multă lume la biserică, o să facă şi muncă de misionariat, vizitînd familiile nevoiaşe. Ei cer ca sala de rugăciuni să fie terminată cît mai repede, să fie un loc unde se poate oferi tinerilor ceva care să-i atragă, trebuie să li se dezvolte simţul misiunii. Toate acestea au fost aprobate în unanimitate de presbiteriu.

            27. În continuare preotul preşedinte aduce la cunoştiinţă rezultatele lucrărilor şi cheltuielile efectuate. Înainte de toate mulţumeşte administratorului principal Újvárossy I. [probabil greşeală, Újvárossy E.] şi lui Szep Gyorgy, precum şi tuturor celor care au adus contribuţia prin muncă fizică la executarea lucrărilor.

            Apoi raportează amănunţit situaţia lucrărilor, costul acestora, valoarea salariilor şi impozitelor.

[urmează o pagină cu date contabile, din care prezentăm doar totalurile]

 

            Total cheltuieli

            Materiale          89486

            Salarii               130284 din care impozit 27264

            Transport         10340 din care impozit 1400

            Penalizări            3000

                                    --------------------------------------

                                    233110 din care impozit 28664

 

            În continuare Újvárossy Ernő face cunoscute planurile viitoare pentru reparaţii. Preotul roagă ca lista cheltuielilor şi planul de reparaţii să fie aprobate.

            Presbiteriul în unanimitate aprobă cheltuielile şi planul de reparaţii viitoare, cu menţiunea de a fi terminate mai repede lucrările în sala de rugăciuni.

            28. Preşedintele preot raportează pe scurt starea lucrurilor în legătură cu transferul său. Încercările autorităţilor bisericeşti de a-l îndepărta din Timişoara durează deja de 3 luni şi nu au încetat. O rezolvare legală care să ţină seama şi de interesul comunităţii bisericeşti încă nu s-a născut. Deşi opinia presbiteriului, a preotului şi a comunităţii este foarte limpede şi nu dă loc interpretărilor, episcopia susţine în continuare mutarea disciplinară, nelegal, nevrînd să rezolve problema pe cale legală (contestaţii etc.), nu sînt respectate autonomia comunităţii, drepturile presbiteriului şi ale preotului.

            Totuşi preotul, bizuindu-se pe voinţa comună a comunităţii, pe hotărîrile presbiteriului şi pe legislaţie, nu renunţă la postul lui, rămîne pe post pînă cînd vrea Dumnezeu. Preotul mai spune că episcopia, prin protopopiat, în general returnează scrisorile oficiale fără să le înregistreze. Ultima întîmplare a fost faptul că pe adresa lui Unterweger Tibor a ajuns un pachet mare cu scrisori oficiale, astfel ocolindu-se corespondenţa cu biroul parohial.

            Pe de altă parte, în ciuda cererii noastre, protopopul nu ne-a dat chitanţier, astfel sîntem siliţi să folosim un chitanţier provizoriu pentru încasări.

            Presbiteriul consideră că este nedemn şi copilăros faptul de a trimite scrisorile înapoi şi de a nu elibera chitanţier. Comunitatea bisericească nu constă în persoana lui Unterweger Tibor sau a lui Tőkés László, ci este o persoană juridică cu autonomie, pe care nici conducerea bisericii nu are dreptul de a o desconsidera şi înjosi. În unanimitate condamnă comportamentul conducerii superioare a bisericii faţă de comunitatea din Timişoara. Trimite o delegaţie la Arad, la protopopiat, pentru rezolvarea acestor ofense şi urgentarea numirii definitive a lui Tőkés László la Timişoara.

            După citirea procesului verbal, aprobarea şi autentificarea lui, rugăciune, cîntec şi sfinţire, apoi preotul preşedinte încheie şedinţa.

 

            Preşedinte preot                       Primcurator

            Tőkés László (semnătură)         Unterweger T. (semnătură)

 

            Secretar Mester F. (semnătură)

            Autentificare

            Vintilă Janosne (semnătură)

            Kun Karoly (semnătură)

 

            Proces verbal

            încheiat azi 9 august a.c. cu prilejul şedinţei presbiterilor comunităţii bisericeşti reformate din Timişoara

            Preşedinte: Tőkés László preot Secretar: Mester Ferenc

            Sînt prezenţi: Unterweger Tibor, primcurator, Lehocz Karoly, Ardelean Viktoria, Szep Gyorgy, Sutka Erszebet, Zrinyi Árpád, Bencsik Zsuzsanna, Muţiu Livia, Sepsi Belane, Bancsov Janos, Kiss József, Kabai József, Sukosd Antal, Kun Karoly, Teleki László, Vintilă Janosne, Dosai Molnar Ilona.

            Lipsesc motivat: Pataki Karoly - bolnav, Tajti Illes bolnav, Huszak Bela, Szalai Gusztav curator, în concediu, Kiss Ilona în concediu, Ordog Imrene are bolnav în familie, Szalai Mihaly lucrează, Gasza Juliana - bolnavă, Sule Istvan în concediu, Nagy Erszebet bolnavă, Hajas Rozalia este în străinătate.

            Rugăciune, psalm 101, Scrisoarea apostolului Pavel către filipeni partea a II-a, versurile 20-21, comentariu pe această temă, apoi preotul preşedinte deschide şedinţa. După prezenţă constată că şedinţa a fost corect convocată şi are drept de a lua hotărîri. Mester Ferenc este rugat să conducă lucrările de secretariat, din cauza bolii doamnei Bencsik Józsefne. Pentru autentificare sînt rugaţi să semneze Teleki László şi Kiss József.

            29. Preşedintele preot Tőkés László aduce la cunoştiinţa presbiterilor că această convocare a şedinţei a fost necesară din cauza scrisorii de invitaţie cu nr. 198/1989 a protopopiatului, care a ajuns prin poştă la membrii presbiteriului, separat pentru fiecare persoană, cu ocolirea vădită a biroului parohial.

            Dumnealui arată că protopopiatul se amestecă în treburile interne ale comunităţii bisericeşti, aducînd ofensă dreptului de autoguvernare, vorbind despre situaţia actuală şi viitoare a comunităţii din Timişoara "din afara oraşului", fără să fie întrebaţi preşedinţia comunităţii bisericeşti, cei din biroul parohial, care sînt singurii îndreptăţiţi să convoace presbiteriul, deoarece Statutul printre altele stabileşte că comunitatea bisericească se "autoguvernează, după regulile stabilite în Statut" (I.21). Preotul mai spune că ulterior şi el a fost invitat verbal (telefonic) de vicarul Zsigmond József la Arad pentru "discuţii"; după cum s-a procedat şi cu invitaţiile scrise şi transmise prin poştă fiecărui presbiter. Presbiteriul şi preotul condamnă modul de acţiune al protopopiatului, ora nepotrivită a acestei adunări, deoarece se suprapune cu slujba de duminică, deci şi locul şi ora sînt nepotrivite şi nejustificate, şi modul de invitare al preotului. Nimic nu justifică faptul ca 30 de persoane să părăsească comunitatea în asemenea condiţii grele de circulaţie şi să plece la 50 km distanţă. Problemele comunităţii lor cel mai corect pot fi discutate în oraşul lor şi mult mai simplu ar fi ca reprezentanţii protopopiatului să călătorească încoace. Totodată, presbiteriul îşi exprimă bucuria că după luni de zile de tărăgăneală şi tăcere, conducătorii bisericii sînt în sfîrşit de acord să aibă comunicare cu reprezentanţii comunităţii bisericeşti. Presbiterii, în luările de cuvînt, arată nevoia de a exprima un punct de vedere comun în problema invitaţiei protopopiatului, pentru a evita tulburarea şi nesiguranţa şi să răspundă acestei invitaţii în corpore. Ei propun acceptarea invitaţiei în aşa fel ca locul de întîlnire să fie Timişoara şi ora să o stabilească comunitatea bisericească.

            Presbiteriul, la invitaţia protopopiatului nr. 198/1989 - care a ajuns la fiecare persoană separat, hotărăşte unanim în felul următor:

            Primim cu bucurie intenţia şi propunerea conducerii bisericii "de a avea discuţii" după o lungă perioadă de tăcere, prin aceasta demonstrîndu-ne propriile intenţii de a căuta înţelegere şi posibilităţi de rezolvare a problemelor ridicate prin hotărîri, scrisori şi delegaţie.

            Cu susţinerea punctului de vedere de pînă acum [referitor la] situaţia comunităţii bisericeşti, precum şi luînd în considerare hotărîrile de pînă acum în problema preotului, acceptăm invitaţia protopopiatului pentru discuţii, cu diferenţa că locul întîlnirii să fie Timişoara, biserica de aici, ora să fie cea stabilită de protopopiat (13 august a.c. ora 12) şi la această întîlnire îi invită cu respect pe conducătorii bisericii.

            În conformitate cu aceasta presbiteriul îl roagă pe preot şi pe primcurator ca în 13 august anul curent ora 12 să convoace presbiteriul la şedinţă.

            Cu nădejdea că întîlnirea de duminică va avea loc şi totodată luînd în considerare şi posibilitatea ca dintr-un oarecare motiv conducătorii bisericii nu vor veni, presbiteriul îşi exprimă disponibilitatea ca în orice alte condiţii, după o înţelegere prealabilă, să se adune. În orice caz ţin neapărat ca întîlnirea să aibe loc cu înştiinţarea autorităţii comunităţii bisericeşti.

            Deoarece timpul este scurt roagă biroul parohial ca hotărîrea de răspuns să fie transmisă direct, nu prin poştă.

            După citirea, aprobarea şi autentificarea pe loc, rugăciune, cîntec şi sfinţire. Preotul încheie şedinţa.

 

            Preşedinte preot                       Primcurator

            Tőkés László (semnătură)         Unterweger T. (semnătură)

 

            Secretar: Mester Ferenc (semnătură)

            Autentificare (2 semnături indescifrabile)

 

            Proces Verbal

            încheiat azi 13 august cu prilejul şedinţei extraordinare a comunităţii reformate din Timişoara.

            Preşedinte: Tőkés László preot

            Sînt prezenţi: Unterweger Tibor primcurator, Lehocz Karoly, Ardelean Viktoria, Tajti Illes, Szep Gyorgy, Sutka Erszebet, Zrinyi Árpád, Huszak Bela, Bencsik Zsuzsanna, Muţiu Livia, Sepsi Belane, Sule Istvan, Kiss József, Kabai József, Sukosd Antal, Kun Karoly, Teleki László presbiteri şi cîţiva membri ai bisericii. Majoritatea presbiterilor care absentează au anunţat că sînt bolnavi ori în concediu sau au plecat din localitate.

            Rugăciune, cîntec, citire. Preşedintele deschide şedinţa, îi salută pe cei prezenţi apoi se face prezenţa. Constată că şedinţa a fost convocată corect şi are drept de a lua hotărîri. Presbiteriul roagă pe Mester Ferenc, angajatul comunităţii bisericeşti, să conducă lucrările de secretariat. Pentru autentificare vor semna Kun Karoly şi Bencsik Zsuzsanna.

            30. Această şedinţă a fost convocată de preşedinţia comunităţii bisericeşti în temeiul hotărîrii presbiteriului nr. 29/1989, în legătură cu invitaţia protopopiatului cu nr. 198/1989 prin care majoritatea membrilor presbiteriului au fost invitaţi separat să ia parte la Arad la o şedinţă în 13 august ora 12, pentru a discuta situaţia comunităţii bisericeşti din Timişoara. Presbiteriul, prin hotărîre a acceptat invitaţia de a discuta problemele comunităţii, cu diferenţa ca şedinţa să nu fie ţinută la Arad ci la Timişoara, în cadrul acestei întîlniri. Presbiteriul este nevoit să ţină şedinţa în absenţa lor [reprezentanţilor protopopiatului].

            Primcuratorul aduce la cunoştiinţa celor prezenţi că ieri, sîmbătă după amiază a primit o telegramă de la protopopul Kovács József, deasemeni a fost sunat la telefon de Halasz Sandor, preotul din Chişoda Nouă. Conţinutul telegramei şi al telefonului este identic: "dacă presbiteriul din Timişoara nu se va prezenta la discuţiile de la Arad în 13 august, atunci autorităţile bisericii, prin dreptul lor legal, dizolvă presbiteriul şi cu conducerea comunităţii va fi însărcinat presbiteriul altei comunităţi".

            Presbiterii, în luările de cuvînt, condamnă telegrama protopopiatului, care îi tratează pe membrii serioşi, credincioşi şi responsabili de biserica lor ca pe nişte copii de grădiniţă, atunci cînd, pentru simplul motiv de a nu se prezenta la şedinţa de la Arad îi ameninţă cu dizolvarea. Este ciudat că după invitaţia adresată "Stimaţi fraţi presbiteri" - nu înseamnă prezenţă obligatorie - se termină cu ameninţări. Cei prezenţi spun că atitudinea conducătorilor bisericii este inumană, resping metoda ameninţării şi conţinutul ei, şi-şi exprimă hotărîrea că în interesul comunităţii îşi menţin părerea despre legalitate şi cît timp au ei putere o să facă totul pentru unitatea şi dreptul de autoguvernare a comunităţii bisericeşti din Timişoara. Preşedintele arată că, în conformitate cu Statutul I.73, nici o condiţie nu este îndeplinită pentru dizolvarea presbiteriului, întrucît presbiteriul totdeauna a condus problemele comunităţii bisericeşti, a îndeplinit hotărîrile LEGALE ale autorităţilor bisericii, "bunăstarea şi dezvoltarea" comunităţii bisericeşti nu a fost deloc ameninţată - numai dacă intervenţia dură a autorităţilor bisericii nu este considerată de aşa natură.

            Presbiteriul constată că la invitaţia autorităţii protopopiale cu nr. 198/1989 s-au prezentat la adunarea stabilită; nu datorită lor nu a putut fi ţinută ci datorită absenţei autorităţilor bisericeşti.

            Presbiteriul respinge categoric ameninţarea conţinută în telegramă şi îşi exprimă convingerea că în biserică nu cu ameninţări şi cu forţă, ci paşnic şi cu duhul dragostei evanghelice ar trebui rezolvate problemele în discuţie.

            Presbiteriul a luat cunoştiinţă cu uimire despre posibilitatea dizolvării, arătînd că, conform Statutului I.73, acest plan este lipsit de temei. Presbiterii sînt aleşi de comunitate, de aceea în primul rînd trebuie să susţină interesele comunităţii, pe lîngă respectarea legalităţii, şi numai dacă aceste cerinţe sînt îndeplinite trebuie să se supună conducerii superioare.

            Presbiteriul îşi exprimă îngrijorarea pentru faptul că episcopia şi protopopiatul, cu scandaloase şi repetate hotărîri ameninţă pacea şi unitatea pînă acum nezdruncinate ale comunităţii din Timişoara.

            Presbiteriul roagă biroul parohial ca această hotărîre să fie adusă la cunoştiinţa autorităţii protopopiale, exprimînd totodată disponibilitatea pentru rezolvarea paşnică şi legală a situaţiei de la Timişoara.

            După autentificarea procesului verbal, cîntec, rugăciune şi sfinţire, preşedintele încheie şedinţa.

 

            Preşedinte preot                       Primcurator

            Tőkés László (semnătură)         Unterweger T. (semnătură)

 

            Secretar Mester F. (semnătură)

            Autentificare Bencsik J. (semnătură), Kun K. (semnătură)

 

            Proces Verbal

            încheiat azi 4 septembrie 1989 cu prilejul şedinţei presbteriului comunităţii bisericeşti reformate din Timişoara

            Preşedinte:        (Tőkés László preot) [în paranteză în procesul verbal]

                                    Unterweger Tibor - primcurator

            Secretar: Mester Ferenc

            Sînt prezenţi: Unterweger Tibor primcurator, Szalay Gusztav curator, Lehocz Karoly, Ardelean Viktoria, Szep Gyorgy, Sutka Erszebet, Zrinyi Árpád, Bencsik Zsuzsanna, Iszlai Istvan, Muţiu Livia, Sepsi Belane, Sule Istvan, Kiss József, Kabai József, Sukosd Antal, Kun Karoly, Teleki László, Olah Endre, Hajas Rozalia, Vintilă Janosne şi Dosai Molnar Ilona presbiteri şi cîţiva membri ai comunităţii.

            Rugăciune, cîntec, citire (Evrei 10, 38-39). Preşedintele deschide şedinţa şi constată că a fost convocată corect şi are drept de a lua hotărîri.

            După ce se face prezenţa, pentru autentificare sînt rugaţi să semneze Vintilă Janosne şi Sukosd Antal presbiteri.

 

[urmează o bandă de hîrtie lipită peste textul original, avînd menţiunea "corectat de Mester Ferenc" (semnătură)]

            31. Preşedintele preot aduce la cunoştiinţă că biserica reformată din Timişoara a primit ajutor din străinătate din partea organizaţiei HEKS - Organizaţia de Ajutorare a Bisericii Evanghelice din Elveţia, pentru cheltuielile de a pune la punct casa de rugăciuni. Prezintă conţinutul scrisorii HEKS, din care rezultă că se oferă 30000 franci elveţieni pentru scopul amintit.

[sfîrşitul benzii de hîrtie lipită peste textul original]

 

            Presbiteriul roagă conducerea comunităţii bisericeşti, pe preot, ca în scris să mulţumească organizaţiei HEKS pentru suma oferită, care este primită cu mulţumiri. Deasemeni să se pornească acţiunea de primire a sumei de 30000 franci elveţieni (aprobări, autorizări etc.).

            (...) [problema închirierii a 2 apartamente proprietatea bisericii care urmează a fi eliberate; explicaţii asupra cheltuielilor efectuate]

            34. Preşedintele preot aduce la cunoştiinţă cele întîmplate după şedinţa din 13 august, în legătură cu problema postului de preot la parohia din Timişoara. Anunţă că episcopul Papp László l-a numit arbitrar pe preotul din Reşiţa, Makay Botond, ca din data de 20 august să ocupe postul de preot paroh la Timişoara, iar pe el iarăşi îl transferă la Mineu, jud. Sălaj şi l-a atenţionat în scris să părăsească locuinţa de serviciu pînă în data de 15 septembrie (vezi scrisoarea 121/1989 din arhiva comunităţii).

            Preotul, după ce spune că trebuie să părăsească şedinţa fiind interes personal, predă preşedinţia primcuratorului Unterweger Tibor. Presbiteriul discută problema postului de preot care se prelungeşte de luni de zile, ca să alcătuiască un punct de vedere potrivit situaţiei create.

            Presbiteriul în unanimitate hotărăşte următoarele:

            1. Condamnă categoric faptul că episcopul Papp László nu renunţă la înlăturarea forţată, nelegală din slujbă a preotului Tőkés László şi nu ia la cunoştiinţă voinţa comună a comunităţii şi opinia presbiteriului manifestată în nenumărate rînduri, lezînd grav orînduirea sinod-presbiterială şi dreptul de alegere şi autoguvernare.

            2. Luînd în considerare că din pricina comportamentului arbitrar şi nelegal al autorităţilor bisericeşti postul de preot eliberat de ani de zile nu a putut fi ocupat conform prescripţiilor Statutului, mai concret invitarea preotului Tőkés László nu s-a putut prezenta în faţa alegătorilor cu scopul alegerii; presbiteriul în această situaţie din afara cadrului legal s-a hotărît pentru o acţiune extraordinară. Anume:

            Avînd suficiente persoane cu drept de vot şi avînd semnăturile necesare, atitudinea oficială este privită ca hotărîrea canonic-statutară a comunităţii bisericeşti şi în temeiul acesteia Tőkés László este declarat preot paroh al comunităţii bisericeşti din Timişoara.

            Această hotărîre este comunicată oficial preotului, adunării alegătorilor, organelor bisericeşti şi de stat competente. Astfel presbiteriul consideră că această problemă a ocupării postului de preot este definitiv încheiată, cere binecuvîntarea Domnului pentru această hotărîre, pentru activitatea viitoare a preotului şi desfăşurarea netulburată a sfintei biserici. Totodată presbiteriul nădăjduieşte că organele bisericeşti şi de stat să fie înţelegătoare şi să primească cu înţelegere singura cale de rezolvare definitivă a problemei şi să binecuvînteze adică să aprobe aceasta.

            3. Ţinînd seama că ocuparea postului de preot şi-a găsit rezolvarea definitivă, presbiteriul găseşte nepotrivită orice măsură care ar avea ca rezultat înlocuirea preotului, indiferent de persoană. Pentru eventualitatea luării unor astfel de măsuri, presbiteriul de pe acum le respinge. În acest spirit declară nevalabilă numirea forţată a preotului de la Reşiţa, Makay Botond, care în nici un caz nu este recunoscut ca preot, cu atît mai mult cu cît în cazul disciplinar a lui Tőkés László s-a compromis grav, fiind preşedintele comisiei disciplinare.

            4. Urmare a celor de mai sus, presbiteriul constată că locuinţa parohială a comunităţii bisericeşti este ocupată de preotul legal - adică Tőkés László.

            În concluzie această locuinţă de serviciu - despre care numai presbiteriul poate hotărî, nu poate fi ocupată de nici o altă persoană. Tocmai de aceea, respectînd legile statului şi ale bisericii, presbiteriul categoric respinge ameninţările neavenite ale episcopiei în problema începerii evacuării.

            5. Pentru continuarea muncii constructive şi pentru pacea comunităţii timişorene, presbiteriul consideră ÎNCHEIATĂ această problemă şi toate celelalte probleme care au legătură cu aceasta. Nădăjduieşte că prin această hotărîre ia sfîrşit o situaţie care se tărăgănează de ani de zile şi în ultimul timp s-a agravat, asigurînd astfel munca constructivă a bisericii deasemeni izbînda ordinii şi disciplinei sociale.

            6. Apoi, presbiteriul atrage serios atenţia autorităţilor bisericeşti să isprăvească cu obiceiul de a îngrădi activitatea comunităţii şi a preotului şi să renunţe la hotărîrile de îngrădire şi de pedepsire. În caz contrar comunitatea din Timişoara este silită să păşească pe calea autonomiei, în acest fel împărtăşind convingerea apostolilor care au fost tîrîţi în faţa consiliului înalţilor preoţi: "Lui Dumnezeu trebuie să-i cedăm, mai degrabă decît omului" (Fapte: 5-29).

            35. Preşedintele - administratorul principal, aduce la cunoştiinţă faptul că în cursul zilei a primit o scrisoare de la episcopia din Oradea (nr. 1011/1989) în care este anunţat că autorizaţia de funcţionare a preotului Tőkés László este retrasă şi că a fost numit preotul Makay Botond de la Reşiţa, în două acte de cîte o pagină "motivîndu-se" plecarea preotului şi cerîndu-se înţelegere pentru aceste măsuri (scrisoarea şi actele aferente au fost înregistrate în arhiva comunităţii 121-1989).

            Mai mulţi presbiteri anunţă că şi ei au primit aceste acte pe adresele lor. Fazekas Sandor secretar episcopal şi Halasz Sandor au dus personal scrisorile. Szalay Gusztav curator a adus un pachet întreg de scrisori pentru presbiterii care nu au fost găsiţi sau nu au fost căutaţi de reprezentanţii bisericii aducători de scrisori.

            Se constată că unele adrese ale presbiterilor sînt greşite sau parţial corecte, sau nici nu există presbiteri cu asemenea nume. Mai mulţi consideră incorect faptul că curatorul comunităţii a fost încărcat cu sarcina de a distribui scrisori şi nu înţeleg de ce nu a fost folosită poşta în acest scop.

            Scrisoarea episcopală conţine o anexă care e o circulară, eliberată de D. Nagy Gyula [episcop] din Cluj şi D. Papp László episcop de Oradea împreună, după cunoştiinţele presbiteriului, către toate oficiile parohiale reformate din România. Titlul: Atribuţiile principale ale preotului reformat. După ce înşiră în general atribuţiile amintite în titlu, îl stigmatizează grav pe preotul timişorean Tőkés László şi anunţă că l-au îndepărtat din corpul preoţesc şi l-au exclus din biserica reformată. Anexa cealaltă are obîrşia în stiloul episcopului Papp László şi conţine "caracterizarea" scurtă a lui Tőkés László. Episcopul îl condamnă moral şi politic pe preot cu intenţia vădită de a-l compromite în faţa presbiterilor.

            Presbiteriul, într-o atmosferă fierbinte, după discutarea problemelor conţinute în circulara episcopală şi după multe luări de cuvînt, ca răspuns al înscrisului autorităţii episcopale nr. 1011-1989, formulează unanim următorul punct de vedere:

            1. Consideră circulara episcopilor reformaţi din România care îl stigmatizează pe preotul Tőkés László fără sens şi de neînţeles. Conform experienţei şi judecăţii [lor], Tőkés László totdeauna şi-a îndeplinit sarcinile stabilite conform Statutului şi jurămîntul depus cu prilejul hirotonisirii. Presbiteriul şi comunitatea sînt mulţumiţi de activitatea bisericească a lui Tőkés László şi nu doresc să vadă un alt preot în fruntea comunităţii bisericeşti. Tocmai de aceea consideră ciudată concluzia finală a circularei, conform căreia "preotul îşi încalcă atribuţiile principale" şi din pricina "comportamentului şi a faptelor sale" şi-ar fi pierdut statutul de preot, chiar mai mult, ar fi ajuns "în afara" bisericii. Această constatare a episcopilor este neîntemeiată. Intervenţia episcopului de Cluj, Nagy Gyula, este neavenită şi reprezintă un amestec în treburile interne ale comunităţii bisericeşti din Timişoara, care este în afara jurisdicţiei sale.

            2. Presbiteriul invită orice comitet nepărtinitor ca la faţa locului, adică la Timişoara, să se convingă de îndeplinirea sarcinilor de serviciu ale lui Tőkés László.

            3. Presbiteriul hotărăşte să facă o caracterizare obiectivă a persoanei lui Tőkés László, adică a activităţii lui de preot, şi prin biroul parohial o vor înainta autorităţilor bisericeşti.

            4. Presbiteriul respinge acuzaţiile episcopului Papp László cuprinse în "scurtă caracterizare", referitoare la activitatea bisericească şi din cadrul comunităţii. În acest context îşi exprimă uluirea că episcopul consideră "crimă" aducerea elevilor în biserică pentru a juca, deşi ştie că în ţara noastră este asigurată libertatea religiei şi fiecare după cum simte poate să laude numele lui Dumnezeu, liber. Arată că şi în bisericile celorlalte confesiuni elevii pot să participe. Totodată îşi exprimă cerinţa ca poporul nostru reformat să-şi poată creşte copiii în spirit religios.

            Părerea presbiteriului este că preotul a îndeplinit toate indicaţiile legale ale autorităţilor bisericeşti. Pe de altă parte consideră în unanimitate nelegale hotărîrile episcopului în legătură cu transferul şi celelalte hotărîri legate de aceasta sînt condamnate nu numai de către preot ci şi de către presbiteriu.

            Presbiteriul nu este în măsură să condamne activitatea lui Tőkés László de pe vremea cînd a slujit la Braşov sau la Dej, aceste lucruri pentru ei nefiind clare.

            5. Presbiteriul se delimitează de interpretarea politică şi de altă natură decît religioasă a "caracterizării" episcopale - menţionînd că nu a descoperit caracteristici "antiromâneşti" în concepţia şi în slujba lui Tőkés László, chiar dimpotrivă. Presbiteriul nu doreşte să se amestece în problemele care sînt în afara competenţei adunării, singurul obiectiv recunoscut fiind reprezentarea, conducerea şi apărarea cauzei bisericii.

            6. Presbiteriul găseşte unilaterală legătura dintre episcopie şi comunitatea noastră, în cadrul căreia de ani de zile sînt lăsate fără răspuns petiţiile biroului parohial şi în mai multe cazuri nu au fost primite delegaţiile comunităţii noastre. Cu atît mai ciudat pare faptul că în ultimul timp, cu ocolirea biroului parohial, se doreşte o colaborare îndoielnică cu membrii presbiteriului prin care se doreşte să-i îndepărteze de slujitorul fidel al comunităţii noastre, de preotul care doreşte numai binele comunităţii şi este apărătorul intereselor ei. Presbiteriul, cu păstrarea demnităţii sale, respinge orice uneltire venită din afară şi rezistă oricărei ispite.

            După luarea hotărîrii preşedintele - primcurator, îl cheamă înapoi pe preot la şedinţă pentru a-i comunica hotărîrile, iar preotul ia cunoştiinţă de ele.

            Presbiteriul îl roagă pe preot şi pe primcurator ca urgent să acţioneze pentru a trimite aceste hotărîri la autorităţile competente.

            Citirea procesului verbal, autentificarea, rugăciune, cîntec şi sfinţire, apoi preotul preşedinte declară şedinţa închisă.

 

            Preşedinte preot                       Primcurator

            Tőkés László (semnătură)         Unterweger T. (semnătură)

 

            Secretar Mester F. (semnătură)

            Autentificare

            1. semnătură indescifrabilă

            2. Vintilă Janosne

 

            Proces verbal

            încheiat azi 25 septembrie 1989 cu prilejul şedinţei presbiterilor comunităţii bisericeşti reformate din Timişoara.

            Preşedinte: Tőkés László preot.            Secretar: Mester Ferenc

            Sînt prezenţi: Unterweger Tibor - primcurator, Szalay Gusztav - curator, Lehocz Karoly, Pataki Karoly, Tajti Illes, Szep Gyorgy, Sutka Erszebet, Zrinyi Árpád, Huszak Bela, Bencsik Zsuzsanna, Iszlai Istvan, Sepsi Belane, Bancsov Janos, Kiss József, Kabai József, Sukosd Antal, Kun Karoly, Teleki László, Hajas Rozalia, Dosai Molnar Ilona presbiteri.

            Lipsesc motivat: Kiss Ilona - boală, Ordog Imrene - boală, Szalay Mihaly - nu este în Timişoara, Gasza Juliana - boală, Nagy Erszebet - boală, Vintilă Janosne - soţul bolnav, Ardelean Viktoria - nu este în Timişoara, Olah Endre, nu poate lipsi de la servici.

            Rugăciune, cîntec, citire (Regi cartea II, partea II, vers 9) şi interpretarea cuvîntului. Preşedintele preot deschide şedinţa, constată că a fost convocată corect şi are drept de a lua hotărîri. După ce face prezenţa, roagă pe Bencsik Józsefne şi pe Szalay Gusztav presbiteri să semneze pentru autentificare.

            (...) [situaţia bugetară a anului curent şi aprobarea bugetului pe anul 1990]

            37. Preotul anunţă presbiteriul că a primit o citaţie de la Judecătoria Timişoara, din care rezultă că episcopul Papp László, în numele episcopiei Oradea l-a acţionat în judecată pentru evacuare. Data procesului, 6 octombrie ora 8 dimineaţă. Membrii presbiteriului sînt profund indignaţi de un asemenea caz, unic în viaţa bisericii. Ei consideră că episcopul nu are competenţă asupra locuinţei preotului, care este un bun al comunităţii bisericeşti. În unanimitate propun ca biserica timişoreană să angajeze un avocat şi să apere interesele comunităţii faţă de episcop.

            Amintind de hotărîrea nr. 34/1989 din 4 septembrie, presbiteriul refuză din nou evacuarea preotului Tőkés László din locuinţa parohială, avînd în vedere că preotul o ocupă legal. Presbiteriul condamnă categoric iniţiativa episcopului Papp László de evacuare. Presbiterii prezenţi: Unterweger Tibor - primcurator, Szalay Gusztav curator, Lehocz Karoly, Pataki Karoly, Tajti Illes, Szep Gyorgy, Sutka Erszebet, Zrinyi Árpád, Huszak Bela, Bencsik Józsefne, Iszlai Istvan, Sepsi Belane, Bancsov Janos, Kiss József, Kabai József, Sukosd Antal, Kun Karoly, Teleki László, Hajas Rozalia şi Dosai Molnar Ilona prin vot nominal în unanimitate hotărăsc ca comunitatea bisericească din Timişoara, în calitate de proprietar legal şi persoană juridică autonomă, se încadrează în procedura pornită de episcopul de Oradea, şi angajează un avocat pentru apărarea intereselor comunităţii, anume pentru a nu se ajunge la evacuare.

            Preşedinţia este însărcinată să ia măsuri.

            38. Preşedintele spune că la ultima şedinţă a protopopiatului, ţinută la Arad, s-a cerut urgentarea plăţii contribuţiilor comunităţii către centrală.

            Presbiteriul din caza terminării filei de CEC a comunităţii, pentru o perioadă suspendă plata datoriei faţă de centrală.

            39. Presbiteriul, cu mîhnire îşi aminteşte de moartea tragică a lui Újvárossy Ernő, care a fost membru zelos al comunităţii şi printr-un moment de reculegere îi păstrează amintirea.

            Preotul propune ca munca lui temeinică în interesul bisericii să fie înscrisă în procesul verbal şi păstrată pentru veşnicie.

            Presbiteriul, exprimînd recunoştiinţă faţă de Dumnezeu, îşi aminteşte de Újvárossy Ernő, membru fidel al bisericii, şi de munca lui plină de abnegaţie din cadrul comunităţii bisericeşti. În munca de reînnoire exterioară a bisericii din Timişoara a luat parte aproape doi ani, nu a cunoscut oboseala, nu a ţinut seama nici de timp, a îndrumat lucrările de reparaţii cu multă pricepere şi a aranjat toate problemele legate de acestea. Cum s-a mai spus şi la înmormîntare, Újvárossy Ernő a fost clădit în aşa fel în comunitatea noastră precum soţia meşterului Kelemen [un fel de meşter Manole unguresc] în zidul cetăţii de la Deva. Din cauza credinţei lui în biserică a trebuit să sufere hărţuiri, ceea ce a contribuit la moartea sa. Amintirea lui să fie binecuvîntată.

            După citirea procesului verbal, autentificarea pe loc, apoi rugăciune, cîntec şi sfinţire, preşedintele preot închide şedinţa.

 

            Preşedinte preot                       Primcurator

            Tőkés László (semnătură)         Unterweger Tibor (semnătură)

 

            Secretar Mester Ferenc (semnătură)

            Autentificare

            1. semnătură indescifrabilă

            2. Bencsik (semnătură)

 

            Proces Verbal

            încheiat azi 27 ianuarie 1990 cu prilejul adunării presbiterilor comunităţii bisericeşti reformate din Timişoara

            Preşedinte: Tőkés László. Secretar: Mester Ferenc

            Sînt prezenţi: Unterweger Tibor, primcurator, Tajti Illes, Szep Gyorgy, Lehocz Karoly, Pataki Karoly, Ardelean Viktoria, Kalamar Istvan, Sutka Erszebet, Huszak Bela, Kiss Ilona, Bencsik Zsuzsanna, Ordog Imrene, Iszlay Istvan, Szalai Mihaly, Sepsi Belane, Bancsov Janos, Kiss József, Nagy Erszebet, Kabai József, Sukosd Antal, Kunn Karoly, Teleki László, Olah Endre, Hajas Rozalia, Vintilă Janosne, Dosai Molnar Ilona, Mester Ferenc, Sepsi Bela şi cîteva persoane din comunitate.

            Cîntec: "Bastionul nostru este Dumnezeu". Rugăciune "Psalmul 118" după care preşedintele deschide şedinţa, constatînd că adunarea a fost corect convocată şi are dreptul de a lua hotărîri.

            După ce se face prezenţa, pentru semnarea autenticităţii procesului verbal sînt rugaţi: Unterweger Tibor, primcurator şi Pataki Karoly presbiter.

            1. Preotul preşedinte aduce la cunoştiinţă scopul declarat al adunării din 12 octombrie care nu a putut fi ţinută din cauza securităţii, deoarece au fost alungaţi în mod brutal la cererea inspectorului pentru culte Ţeperdel. În acest fel s-a ajuns la situaţia de a fi în afara legalităţii. În 14 octombrie autorităţile, în frunte cu inspectorul Ţeperdel şi protopopul Kovács József, au alcătuit un proces verbal nevalabil cu cîţiva presbiteri pe care autorităţile i-au obligat să participe şi i-au pus să semneze. Deoarece totul s-a întîmplat sub presiunea forţei, preotul preşedinte cere distrugerea acestui proces verbal, care de fapt nici nu a fost notat în cartea comunităţii bisericeşti. Pentru distrugerea acestuia cere ajutorul presbiterilor şi aprobarea.

            Presbiteriul în unanimitate declară nul susnumitul proces verbal care a fost scris la şedinţa forţată din 14 octombrie, deasemeni toată şedinţa care a fost ţinută forţat. [Procesul verbal despre a cărui distrugere se vorbeşte se găseşte în dosarul Judecătoriei Timişoara şi este publicat în această carte]

            2. În continuare preotul preşedinte aduce la cunoştiinţă că în perioada persecuţiei, perioadă de grea încercare a bisericii, datorită presiunilor mai mulţi presbiteri şi-au înaintat demisia - acestea fiind privite de către preotul-preşedinte formalităţi, şi cere presbiteriului ca să fie retrase şi presbiteriul să accepte public [că] aceste demisii [au fost] forţate.

            Deoarece unii presbiteri au fost persecutaţi din pricina fidelităţii lor faţă de biserică şi a dragostei lor pentru preot, din care motiv au fost obligaţi să se retragă şi să înceteze activitatea în cadrul bisericii, presbiteriul în unanimitate votează propunerea preotului preşedinte, şi anume retragerea acestor demisii.

            3. Deoarece în cursul anului trecut în viaţa comunităţii bisericeşti reformate din Timişoara au avut loc diferite evenimente istorice, preotul preşedinte roagă fiecare presbiter care a avut de suferit, pentru a autentifica istoria comunităţii bisericeşti, să-şi scrie notiţe despre întîmplări, care apoi se pot folosi.

            Presbiteriul este de acord cu propunerea, şi se aşteaptă că în două săptămîni să fie predate [notiţele].

            4. În continuare preotul preşedinte anunţă membrii presbiteriului că în timpul evenimentelor din Decembrie, a revoluţiei, din cauza prigonirii nu a izbutit să ţină legătura din Mineu, deoarece nu avea telefon şi nici libertate de mişcare. Aşa că din Mineu a anunţat telefonic presbiteriul ca să formeze un consiliu format din 10 persoane, care în absenţa lui să organizeze activitatea bisericii. Deoarece anunţul telefonic a ajuns la Sepsy Bela, cu conducerea lui s-a organizat formarea acestui consiliu, format de către:

            1. Sepsy Bela                           6. Tolnay Istvan

            2. Balaton Zoltan                      7. Kabai József

            3. Kun Borbala             8. Teleki László

            4. Cseresnyes Zsuzsanna          9. Unterweger Tibor

            5. Varga Lajos Karoly              10. Mester Ferenc

            Preşedintele preot a rugat comisia să-şi prezinte activitatea.

            Membrii comisiei şi-au prezentat activitatea de pînă acum. Au arătat că în perioada de după revoluţie au organizat pază continuă, au primit delegaţiile venite din diferite ţări, vizitatorii, transporturile cu pachete care au şi fost distribuite, enoriaşii fiind anunţaţi prin cărţi poştale şi fiecare şi-a primit pachetul, deasemeni şi membrii bisericii. După slujba din 7 ianuarie persoanele care au participat la slujbă, la ieşire au primit un pachet. Deasemeni au primit corespondenţa din străinătate şi au formulat răspunsurile. D-na consilier parohial (presbiter) Sepsy Ildiko spune că împreună cu elevii au lucrat de dimineaţă pînă seara ca toată lumea să fie deservită corespunzător. 70 de pachete au fost predate bisericii ortodoxe.

            Din bunăvoinţa d-lui Pataki Karoly orele de religie şi pregătirile pentru confirmare au decurs normal.

            (...) [mărirea numărului presbiterilor la 40, demisia din presbiteriu a lui Hajas Rozalia şi înlocuirea ei cu sora dînsei, dizolvarea comitetului interimar]

            5. Preotul preşedinte aduce la cunoştiinţă activitatea lui Újvárossy Ernő, moartea lui tragică, din cauza dragostei pentru biserică, şi propune construirea unui monument în cimitir. Deasemeni propune ajutorarea băiatului celui răposat.

            Presbiteriul este de acord să se ridice un monument în cimitir pentru Újvárossy Ernő, deasemeni şi cu ajutorarea fiului său.

            (...) [alcătuirea unei comisii care să exprime o luare de poziţie faţă de evenimentele din Timişoara; construirea unei noi biserici reformate în Timişoara]

 

            Preot preşedinte                       Administrator                Secretar

            [lipseşte semnătura]                  Unterweger Tibor         F. Mester

                                                            (semnătură)                  (semnătură)

 

            Autentificare (2 semnături indescifrabile)

 



[1] ceremonie religioasă la reformaţi prin care tinerii sînt acceptaţi în cadrul bisericii