Prima pagină
  Semnale
    Memorialul Sighet

Site Web

Contact
contributii@procesulcomunismului.com
propuneri pentru îmbogăţirea spaţiului, neafişate
mesaje@procesulcomunismului.com
saluturi ce pot fi afişate în cartea de oaspeţi
  

Memorialul Sighet (http://www.memorialsighet.ro/)

 

"Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei a fost gandit si initiat inca din 1992 de catre presedinta Aliantei Civice, Ana Blandiana, si realizat in urmatorul deceniu impreuna cu Romulus Rusan si o prestigioasa echipa de istorici, arhitecti, constructori si designeri.

In ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. Dupa ce doua delegatii de experti au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a intocmit, in 1995, un studiu-raport si a luat Memorialul sub egida sa. In 1998 Consiliul Europei aseza Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de pastrare a memoriei continentului, alaturi de Memorialul de la Auschwitz si Memorialul Pacii din Normandia.
Format dintr-un Muzeu - situat in fosta inchisoare politica din Sighet - si un Centru international de studii asupra comunismului - cu sediul in Bucuresti - Memorialul are ca scop reconstituirea si pastrarea memoriei unor popoare, in particular a celui roman, carora timp de jumatate de secol li s-a indus in constiinta o istorie falsa.

Desi situat departe de Bucuresti, in extremitatea nordica a Romaniei, Memorialul Sighet are o pozitie centrica in geografia Europei si este situat pe un traseu privilegiat al turismului cultural, fiind vizitat atat de romani, cat si de foarte multi turisti din strainatate.

Muzeul, care adesea este confundat el singur cu Memorialul, a fost creat de catre Centrul International de Studii asupra Comunismului, care l-a premers de fapt si continua sa functioneze, alimentandu-l cu noi date, documente si achizitii. Creat in 1993 de Ana Blandiana si Romulus Rusan, fiintand mereu in criza de fonduri si personal, Centrul a reusit sa produca proiectele de reabilitare si dotare a muzeului, banca de date necesara umplerii acestuia cu un continut realist si credibil. S-a structurat in cateva departamente, a caror activitate va fi descrisa in continuare. S-a preocupat de atragerea unor colaboratori valorosi, de crearea unei promotii de cercetatori tineri, chiar daca n-a avut posibilitatea sa faca prea multe angajari. A stimulat dezbaterea unor teme importante, pe terenuri neexploatate, in cadrul simpozioanelor, seminariilor, atelierelor si meselor rotunde."

Departamentul de Istorie Orala

Infiintat inca din 1993, de Romulus Rusan, dupa o consultanta oferita de National Sound Archive din Londra, director Robert Perks, departamentul de istorie orala si-a propus conservarea memoriei recente prin realizarea anchetelor cu fostii detinuti politici si cu cei care au trait experiente semnificative in timpul regimului comunist. Arhiva de istorie orala cuprinde peste 3000 de ore de inregistrari.

Inregistrarile sunt sistematizate pe baza unor fise, care sunt introduse in computer intr-o baza de date, in vederea cercetarii. Buna parte din casetele audio au fost copiate pe CD-uri, metoda care ofera sunetului fiabilitate si permite studii comparative.

In afara anchetelor de istorie orala realizate de colaboratorii Departamentului de istorie orala, fondul arhivistic s-a imbogatit prin achizitii si donatii.

Totodata, functionarea departamentului de istorie orala a permis atragerea in cercetare a unor tineri istorici aflati atunci pe bancile facultatii sau chiar ale liceului. Au fost organizate in acest scop vizite de recrutare in universitati, precum si ateliere de istorie orala (la Vaslui in martie 1996, la Mangalia, in septembrie 1998, si la Sighet, in iulie 2002 si iulie 2003). Cea mai semnificativa promotie de istorici parvine de la Facultatea de Istorie din Bucuresti, ai carei absolventi (in 1997) colaboreaza si azi cu Centrul. Dintre ei provine Ioana Boca, angajata in 1998 custode de istorie orala si careia i s-a incredintat in 2001 secretariatul stiintific al Centrului. De la Facultatea de Istorie din Cluj (seriile 1997 si 1998) provin cercetatorii Andrea Dobes si Robert Furtos, care lucreaza in cadrul Muzeului de la Sighet. Au mai fost angajate absolvente din ultimele serii ale facultatilor de istorie din Bucuresti si Constanta. Cel mai veche custode si responsabil al departamentului este Georgeta Pop, absolventa a seriei 1972 a facultatii de istorie din Bucuresti.

Principale teme de cercetare:

Gulagul romanesc, Fenomenul Pitesti, Colectivizarea agriculturii, Demolarile din timpul regimului Ceausescu, Disidenti si oponenti ai regimului Ceausescu, Exilul romanesc, Familia in comunism, Miscari studentesti, Rezistenta anticomunista din munti

 

Departamentul editorial

Departamentul editorial editeaza buletine informative, ghiduri si caiete de sala, precum si cinci importante colectii de istorie contemporana. In total au fost publicate, sub redactia lui Romulus Rusan, peste 15.000 pagini care au intrat in biblioteca si bibliografiile de istorie recenta.

 

Arhiva cuprinde:

documente privind anchetele si detentia fostilor detinuti politici din perioada comunista (sentinte, procese verbale de ancheta, procese verbale de perchezitie, mandate de arestare, bilete de eliberare etc.). Documentele au fost obtinute de la persoane sau copiate din arhivele diferitelor institutii care le detineau.

jurnale, marturii scrise ale celor care au suferit in perioada comunista, scrisori din inchisoare sau scrisori trimise celor inchisi

fotografii - peste 2000 - ale unor fosti detinuti politici, fotografii din dosarele intocmite de organele de represiune dupa arestare, fotografii din domiciliul obligatoriu, instantanee de familie, lideri comunisti

filme documentare privind perioada comunista

Pe baza materialelor din arhiva se creeaza diverse baze de date care vor usura munca cercetatorilor.

Baze de date:

evidenta persoanelor care fost in inchisorile comuniste

persoanele care au murit in sistemul concentrationar romanesc

 

Sectiunea "Colectii"

Sectiunea "Colectii" cuprinde obiectele care au intrat in patrimoniul Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet, prin donatii sau achizitii. Obiectele au apartinut fostilor detinuti politici (obiecte realizate in inchisoare, hainele cu care au venit din inchisori etc.)

 

Departamentul de cercetare

In cadrul acestui departament sunt intreprinse cercetari legate de subiecte din istoria comunismului romanesc, privind rezistenta anticomunista, sistemul concentrationar romanesc, dar si privind celelalte tari est-europene. Se lucreaza cu cercetatori angajati, dar si cu foarte multi colaboratori din Romania, din celelalte state est-europene si din Europa Occidentala.

·         realizarea unor studii specifice

·         pregatirea simpozioanelor si tinerea de conferinte pe diverse teme

·         pregatirea ghizilor

·         cooperarea cu celelalte departamente pentru promovarea Memorialului

Baze de date la care se lucreaza:

Baza de date "Detinuti politici morti in inchisoare in perioada comunista" - nefinalizata

baza de date cuprinde pana in prezent aproape 8000 de nume ale celor care au murit in inchisori, lagare de munca, domiciliu obligatoriu, deportare sau azile psihiatrice. Informatiile sunt verificate din mai multe surse, care sunt mentionate in dreptul fiecarui nume

Fondul "Fise de incarcerare" si baza de date "Fise de incarcerare"

Copii ale fiselor de incarcerare ale fostilor detinuti politici, fise intocmite de aparatul represiv din perioada comunista.

Baza de date - la care se lucreaza - contine toate informatiile dintr-o fisa, permitand apoi coroborarea datelor pentru a se obtine diverse statistici.

 

Departamentul pentru expozitii

gandirea, pregatirea, realizarea si organizarea expozitiilor permanente si temporare de la Muzeul Memorial din Sighet

organizarea si pregatirea expozitiilor itinerante"

 

Simpozioane

 

15 mai 1993, Sighet "De la adevarui istoric la judecata istoriei"

10 - 12 iunie 1994, Sighet "Memoria ca forma de justitie"

9 - 11 iunie 1995, Sighet "Instaurarea comunismului: intre rezistenta si represiune"

7 - 9 iunie 1996, Sighet "Anul 1946 - Inceputul sfarsitului"

20 - 22 iunie 1997, Sighet "Anul 1947 - caderea cortinei"

19 - 21 iunie 1998, Sighet "Anul 1948 - institutionalizarea comunismului"

2 - 4 iulie 1999, Sighet "Anii 1949-1953 - mecanismele terorii"

7 - 9 iulie 2000, Sighet "Anii 1954-1960 - Fluxurile si refluxurile stalinismului"

13 - 15 iulie 2001, Sighet "Anii 1961-1972 - tarile Europei de Est intre sperantele reformei si realitatea stagnarii"

5 - 7 iulie 2002, Sighet "Anii 1973-1989 - cronica unui sfarsit de sistem"

 

Mese rotunde

 

18 - 19 decembrie 1996, Timisoara "Decembrie 1989 - o enigma care implineste sapte ani"

28 februarie 1997, Bucuresti "Arhivele partidului comunist si ale Securitatii - acces si legislatie"

4 - 5 iunie 1997, Bucuresti"Vizita la Academic Civica a dr. Joachim Gauck, seful Oficiului pentru studierea dosarelor STASI din RFG"

29 decembrie 1997, Bucuresti "1947 - cincizeci de ani de la lovitura de stat din 30 decembrie 1947"

23 - 25 iunie 1998, Sighet "Scriitori in inchisori. Intre libertatea fizica si libertatea spirituala"

18 - 19 decembrie 1999, Timisoara "1989 - 10 ani dupa"

31 martie 2000, Bucuresti "10 ani de la proclamatia de la Timisoara"

8 mai 2000, Sighet "Cincizeci de ani de la arestarile din 5/6 mai 1950 - distrugerea elitelor romanesti"

20 septembrie 2000, Bucuresti "Emigrarile germanilor din Romania"

28 martie 2002, Bucuresti "Istoriografia romana in perioada comunista"

29 mai 2002, Bucuresti "Oponenti si disidenti in epoca Ceausescu"

8 noiembrie 2002, Bucuresti "Brasov - 15 noiembrie 1987"

29 noiembrie 2002, Bucuresti "Bukovski la Sighet"

2 februarie 2003, Sighet "Iuliu Maniu, 50 de ani de la moarte"

4 februarie 2003, Bucuresti "Iuliu Maniu - un creator de istorie"

17 aprilie 2003, Bucuresti "Gheorghe I. Bratianu, 50 de ani de la moarte"

19 aprilie 2003, Sighet "Gheorghe I. Bratianu"

5 iunie 2003, Sighet "Ziua Memoriei"

25 iunie 2003, Bucuresti "Ioan Suciu"

6 iulie 2003, "La ce foloseste istoria in post-comunism. Rolul Memorialului de la Sighet si a Scolii de Vara"

11 ianuarie 2004,"Cruciada Copiilor"

28 martie 2004, "20 ani de la demolarea asezamintelor brancovenesti"

30 aprilie 2004, "Un sfert de secol de la S.L.O.M.R."

 

Scoala de vara

Incepand cu anul 1998 Memorialului Sighet i-a fost adaugata o dimensiune temporala, prin organizarea unei Scoli de Vara pentru adolescenti.

In primul an experimentul a fost numai pe jumatate o reusita. Convocarea cursantilor a fost facuta dupa listele de castigatori ai Olimpiadelor de istorie din acel an, iar atmosfera a avut un caracter oarecum conformist si lipsit de miza din partea elevilor (desi printre conferentiarii invitati s-au numarat Constantin Ticu Dumitrescu, Alicija Wancerz-Gluza si Peter Jacubovski - de la organizatia Karta din Varsovia - si fostul partizan din Muntii Fagarasului Ion Gavrila Ogoranu).

Farmecul Scolii de Vara s-a dezvaluit abia de la a doua editie a Scolii, din 28 iunie -8 iulie 1999, cand pentru selectionarea cursantilor Fundatia Academia Civica a organizat un concurs pe o tema incitanta "Ce stiu eu despre anii comunismului?". Au concurat 300 de elevi din Romania, Republica Moldova si Ucraina, pentru abia 100 de locuri. Participarea elevilor de dincolo de frontiere s-a datorat unei intamplari: ziarele din Chisinau si Cernauti au reprodus anuntul publicat in "Romania Libera" si "22", astfel incat intalnirea adolescentilor din trei tari a fost o "imagine vie a Romaniei in integralitatea sa etnica", asa cum avea sa scrie Adrian Marino mai tarziu. Rector al Scolii de Vara, in acest an, ca si in urmatorul, a fost istoricul britanic Dennis Deletant, iar printre invitatii de marca s-au numarat: Mircea Carp (München), Petre Diaconu (Bucuresti), Liviu Tarau si Virgil Tarau (Cluj) Gh. Iancu (Cluj), Gh. Cipaianu (Cluj), Serban Radulescu Zoner (Bucuresti), Alexandru Zub (Iasi), Paul Michelson (Huntington, SUA), Ernest Latham jr.(Washington D.C.), Anatol Petrencu (Chisinau), Ulrich Burger (Berlin), Aurel Pentelescu (Bucuresti) Dumitru Sandru (Iasi), Cornel Nicoara (Iasi), Marius Oprea (Bucuresti) Romulus Rusan (Bucuresti), Ana Blandiana (Bucuresti), precum si fostii detinuti politici Aurel Visovan, Gheorghe Bulacu, Vasile Tivadar, Ion Ilban din Sighet si Gheorghe Andreica din Constanta.

Discutiile extrem de deschise, aprinse si chiar polemice dintre elevi si profesorii lor aveau sa creeze un "stil Sighet", care s-a transmis si asupra celor trei editii urmatoare.

Editia a IV-a, din iulie 2001, a avut o tema de concurs dubla: "Familia in care as vrea sa traiesc" si "De unde vine extremismul". Noul rector al Scolii a fost Stephane Courtois, autorul principal al celebrei "Carti negre a comunismului". Centrul International de Studii asupra Comunismului si Fundatia Academia Civica avusesera contacte cu el inca din 1998, cand un colectiv de cercetatori coordonat de Romulus Rusan a alcatuit Addenda "Cartii negre" si harta Gulagului (ambele aparute in versiunea romaneasca, prima din cele 26 care aveau sa se acumuleze). Familiaritatea lui Courtois cu elevii a marit si mai mult gradul de comunicativitate al Scolii, care si in acest an avea sa adune nume prestigioase (intre acestia actori de psihodrama din Oslo ca Wenche Elena Medboe si Bernhard Halle), dar si academicianul Alexandru Zub, Mircea Carp, Ion Caramitru, eseistul Michel Thomas Penette, conducator al proiectului Consiliului Europei "Itinerarii europene", profesorii Anatol Petrencu si Eugenia Bulat de la Chisinau, Ioana Voicu-Arnautoiu, fiica lui Toma Arnautoiu, Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, profesoara Sanda Golopentia din SUA, fiica sociologului Anton Golopentia, Christian Mititelu, directorul postului de radio BBC in limba romana, profesorul Serban Radulescu-Zoner, Romulus Rusan si Ana Blandiana. O sesiune a fost dedicata discutiilor intre "seniorii" scolii de vara din anii precedenti, iar alta dezbaterii elevilor basarabeni despre situatia culturii in tara lor.

Editia a V-a a avut parte de un concurs dificil. Intrebarea a fost "Vreti sa deveniti oameni politici? Daca da, argumentati; daca nu, argumentati". Pe cat de incitanta, pe atat de grea, intrebarea a stimulat raspunsuri aproximative, adesea mergand pe langa obiect. Dar cei 100 de elevi prezenti (28 din R. Moldova) au avut bucuria unei serii de profesori de exceptie: marele disident anticomunist Vladimir Bukovski, Stephane Courtois (in aceasi calitate de rector), Nicolas Werth, Petruska Sustrova, Anatol Petrencu, Alexandru Zub, Mircea Carp, Marius Oprea si insasi organizatoarea scolii, Ana Blandiana. Editia a V-a a avut un caracter deosebit si prin faptul ca, in atmosfera de patrunzatoare schimburi de idei, au fost compuse in timpul ei doua carti: "Bukovski la Sighet" (volum de prelegeri, interviuri, dezbateri) si "Scoala Memoriei" (prelegerile celor noua profesori, avand ca supliment 45 de raspunsuri la intrebarea de concurs). Cele doua carti au inaugurat colectia de "Istorie orala" a Centrului de Studii. O a treia carte publicata de CIMS a fost romanul autobiografic "Si se intoarce vantul" de Vladimir Bukovski, care impreuna cu celelalte, s-a bucurat de o primire de public si presa exceptionala.

De altfel si cele trei editii anterioare ale Scolii de Vara (mai precis concursurile lor) au produs carti: "Exercitii de memorie" (ed. 2000, premiata la Targul de Carte "Gaudeamus" Cluj cu premiul "Adrian Marino"), "Exercitii de speranta", "De unde vine extremismul", "Cum as vrea sa fie familia mea" (2001). Impreuna, cele patru carti au alcatuit seria "adolescent" din cadrul "Bibliotecii Sighet", una din cele mai vii prezente din peisajul publicistic al tinerei generatii.

De altfel, Scoala de Vara a fost definita de Vladimir Bukovski drept un loc unic din cele pe care le cunoaste, prin faptul ca propune adolescentilor o privire vie si fara prejudecati asupra istoriei traite de generatiile cele mai recente, in afara dogmelor si rigorilor scolare.

Intre 7 si 15 iulie 2003 a avut loc cea de a VI-a editie a Scolii de Vara. Aceasta manifestare, desfasurata in sala de conferinte a Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei, a avut un continut predominant istoric, dar s-a adresat si studiului sociologic, al mentalitatilor, culturii, vietii cotidiene.

Au participat 100 de adolescenti din Romania si Republica Moldova, selectionati printr-un concurs scris, lansat in luna aprilie. Media de varsta a celor 100 elevi este de 16,5 ani.

Cei care au predat, in numar de 30, au fost istorici, medici, economisti, ziaristi, analisti politici, scriitori, compozitori, cineasti din Romania, Germania, Franta, Elvetia, Anglia, Statele Unite, Cehia, Polonia, Republica Moldova. Deasemenea, s-au rememorat episoade din anii 50 participanti la miscarea de rezistenta anticomunista din muntii Apuseni, Fagaras, Vrancei si Bucovinei. (Lucretia Jurj-Costescu, Ion Gavrila-Ogoranu, Gavril Vatamaniuc, Octavian Fornica). Bogdan Lis, lider istoric al Solidaritatii poloneze, a vernisat o expozitie donata Memorialului Sighet de Institutul Polonez.

Rectorul Scolii de Vara a fost reputatul istoric al comunismului Stephane Courtois, iar printre cei ce au tinut prelegerile s-au numarat medicii psihiatri Ion Vianu si Alexei Masec, comentatorii Christian Mititelu, Nestor Ratesh, Dan Pavel, Ioana Voicu-Arnautoiu, scriitorii Ana Blandiana, Romulus Rusan, Sanda Stolojan, Andrei Brezianu, Petruska Sustrova, compozitorul Aurel Stroe, istoricii Serban Papacostea, Alexandru Zub, Serban Radulescu-Zoner, Armand Gosu, Dennis Deletant, Ulrich Burger, Helmut Mueller-Enbergs, Pavel Zacek, Pavel Buzek, economistul Matei Paun.

Intr-o dezbatere de istorie recenta a fost analizata cartea "Nu putem reusi decat impreuna" de Dan Pavel si Iulia Huiu.



< Pagina precedentă