Activitatea lui Nica Leon - sinteză de presă comentată de Ioan Roşca

 

http://www.mediafax.ro/main-story/in-urma-cu-20-de-ani-la-timisoara-izbucnea-revolta-care-a-dus-la-caderea-regimului-ceausescu-5184154/

            /[]Ceea ce nu s-a putut vedea īn secvenţele transmise de Televiziune, īncă sub cenzura strictă a conducerii PCR, era un grup de muncitori de la Turbomecanica, care au strigat: "Timişoara, Timişoara!", "Ai omorāt copii nevinovaţi!". Iniţiativa lor coincide cu aceea a lui Nica Leon care, dintr-o altă parte a pieţei striga: "Traiască Timişoara!", "Jos Ceauşescu!". Explodează apoi şi o petardă. A fost clipa de stupefacţie pentru Ceauşescu şi ai lui, clipa īn care semnalul Timişoarei se făcea auzit şi la Bucureşti. Mulţimea a īnceput să fugă, ţipānd, spre străzile din apropiere, abandonānd steaguri şi tablouri. Cei mai curajoşi au īncercat să se facă ascultaţi: "Nu plecaţi oameni buni, acum e momentul, hai să mergem la Intercontinental", se auzea. Tot mai mulţi strigau: "Jos Ceauşescu!", "Jos călăul!", "Jos analfabeta!", "Jos cizmarul!", "Şi voi sunteţi romāni!".[]

 

1 februarie  1990, joi. TVRL - jurnal 2 LD

         / Consiliul Superior al Unităţii Naţionale ( CSUN ). FSN se transformă īn partid politic. Moment istoric: Platformă de conlucrare; Consens general; Exemplu de colaborare 30 de Partide: FSN ( Ion Iliescu ); P.Socialist -Liberal, P. Ţărănesc, P.Social Democrat Creştin, P. Democrat Agrar; P. Poporului ( Craiova ); P. Democrat ( Cluj ); P. Unităţii Democrat Creştine, P. Ecologist Romān, P.Socialist Democrat Romān, P. Unităţii Democratice,P.Democrat din Romānia, P. Republican din Romānia, PNL ( Radu Cīmpeanu ),Uniunea Democrat Maghiară ( UDMR), P. Independent Maghiar, P. Democrat Progresist ( Bucur. ),P.Social Democrat Romān ( Sergiu Cunescu ), PNŢCD ( Corneliu Coposu ), P. Unităţii Democratice ( Moldova ), P. Libertăţii Anticomuniste, P. Ecologist Umanist, P. Liber-Democrat (Leon), P. Democratic Constituţional, P. Muncii, P.Naţional Progresist, Mişcarea Ecologistă ( Toma George Maiorescu ).

 

23 feb. 1990. TVR - jurnal 3 LD ( dupa mizul noptii)

         /Şedinţa CUN (continuare )

         - Ion Iliescu: conduce şedinţa, inversează ordinea de zi.

1.) Evenimentele din 18 februarie. Măsurile Biroului Executiv din 19 februarie.

2.) Decret -lege ptr. ocrotirea ordinii, liniştii publice, sediilor de stat şi de partide.

3.) Informarea guvernului: economia naţională; problema agriculturii.

4.) Diverse: 10 noi partide cer să intre īn CUN. []

-Nica Leon ( P.L.D ): FSN - iniţiatorii contrademonstraţiilor."Voican şi fesenişti īnarmaţi iniţiatorii contrademonstraţiilor " Vandalismul īl condamnăm. Dl Voican a apărut cu pistol - mitralieră şi a fost văzut! Legea penală condamnă asta. Nu numai d-lui are armă, ci şi alţi membri FSN.Cele īntīmplate se datorează şi actualei guvernări care dă dovadă de inconsecvenţă şi face contrademonstraţii! 

-Ion Iliescu: Dl Nica să aducă probe. Face acuzaţii grave!

 

Zig Zag, 2 martie 1990.

             /Parlamentari. Paul Ion Cruceana.  Sedinta de pe 23 februarie. Toate partidele se desolidarizeaza de evenimentele de pe 18 februarie.Nica Leon il considera vinovat şi pe Voican, inarmat. N Cerveni acuza guvernul pentru 18 dar mai ales pentru inadmsibilele scene din 19, cind partidele politice au fost puse la zid. Comisii de cercetare a abuzurilor īn fiecare judet.Desfiintarea securitatii. Adrian Constantin : de au fost incadrati īn aparatul central al minerilor , fosti demnitari comunisti? Mihai Chitac prezinta depolitizarea politiei, intarirea ei, jura ca nu sint securisti īn ea [IR: īn schimb erau fratii lor mai mici - militienii ]. La Timisoara a impiedicat varsarea de singe [IR: Minciuna transata īn justitie, mai tirziu].  Nu cunoaste ce s-a intimplat pe 21/22 la circile 1,2, 5 ,17 ale Militiei, unde sint respectivii tortionari [IR: şi nici nu va cunoaste vreodata. Nimeni nu a putut descoperi cine lucra īn acele zile la Militie. Marele mister are totusi o solutie simpla: au fost protejati de "noua" putere, complicea lor]. Roman prezinta situatia bugetara. 

 

TVR 25 feb 1990 -jurnal LD

/ CUN: şedinţa din 23 febr ( continuare ) Conduce lucrările R. Cīmpeanu Decretul privind ordinea şi liniştea publică []

-Col. Rădulescu( independent, fost FSN ): A fost la revoluţie din 21 şi 22 decembrie Dl Nica Leon a fost arestat īn sediul CC de el ; avea o staţie de transmisie dubioasă [se declanşează scandal, hăuleală ] Şi eu am fost arestat după 2 zile, era confuzie …

- Voce: Unde aţi lucrat īnainte de 22 decembrie?

- Rădulescu: Cine a ştiut că va cădea Ceauşescu?! Toţi tinerii au fost UTC-işti! Chiar şi din cei ce au murit. [IR: S-a recurs des de catre nomenclatura FSNizata la acest "argument"; doar lui Ceauşescu nu i s-a permis să-l foloseasca la proces ]...Prin Decretul FSN, PCR a fost desfiinţat. [] ...Vreţi să-l daţi jos pe Iliescu? Cu cine mai rămīne Revoluţia?

- Iliescu: Să revenim la climat de īnţelegere şi colaborare. Regret că, īn loc să fim uniţi, fermi, unitari, am asistat la săgeţi reciproce, insinuări total diferite de discuţiile din Biroul CUN. Să facem front comun contra celor ce vor să ne destabilizeze. Dl Rădulescu a alunecat şi el, dar era justificat de precedenţii.

Nica Leon: drept la replică!  [ LD: TVR aici a făcut cenzură grosolană. Nu dă replica lui Nica Leon … nici altele. La sfīrşitul transmisiei, pe la 2,30 noaptea, hodoronc-tronc,separat, rupt din context şi cenzurat Nica Leon spune: " Am fost arestat la 24 decembrie, din dispoziţia d-lui Mazilu, de către dl col. Rădulescu. După 6 zile am fost eliberat, cu scuzele de rigoare. Dacă asupra mea planează vreo bănuială, stau la dispoziţie " ]

 

Observator, 2 martie 1990

            /Trei politicieni, trei ipostaze. Interviuri cu Nica Leon, Ion Minzatu şi Dinu Patriciu. Nica Leon povesteste aspecte inedite petrecute dupa 22 decembrie 1989 care s-au soldat cu arestarea sa ca teorist. Iar Ion Minzatu se arata satisfacut de repartitia din CPUN pentru ca-n CFSN exista independenti ca Mircea Dinescu şi altii; face distinctia intre securitatea buna şi securitatea rea.

 

TVR 11 martie 1990 - jurnal LD

         / Şedinţă CUN: legea electorală 11 mart. După telejurnalul de noapte.

1. Doamnă PSDR  a) renunţarea la alegerea preşedintelui, pīnă la constituantă b) legea electorală, pentru constituantă. Propune acest lucru īn numele PSDR şi a īncă 11 organizaţii politice

2. Arjoceanu – P. S. Liberal []  Ex: Cine a participat la revoluţie i se iartă tot dinainte! Adică- cum?!

3. Ed. Mezincescu -PDM – Legea electorală are şi prevederi constituţionale. Cum se poate o atare amestecătură. Proiectul trebuie desfăcut.a) caracterul constituţional b) preşedintele c) Legea propriu-zisă

4. Daniela Tavalică - partidul Liberal Democrat Proiectul nu a fost dat publicităţii.

Iliescu: acest proiect de lege a fost publicat, a fost supus dezbaterii, a fost discutat īn comisie

5. Virgil Vīţă ( PD -Cluj ) 6 săptămīni opinia publică a fost dusă īn eroare. Un proiect ce nu mai este acelaşi! Acest proiect nou trebuia supus dezbaterii opiniei publice pentru că altfel alegerile nu vor fi libere sau nu vor fi de loc. [IR: Au fost, dar total nelegitime. Ciudat e ca acest lucru nu a fost denuntat masiv]

- Ion Iliescu: daţi-mi voie să preiau conducerea şedinţei. [] Propun spirit constructiv să discutăm şi această lege electorală. Să putem adopta legea!

6. Nica Leon (PLD ): Să se dea publicităţii noul proiect de lege. Guvernul trebuie să creeze condiţii pentru activitatea partidelor şi viaţa politică democratică.

Ion Iliescu: Să nu exagerăm! Stăm la provizorat mult şi bine. Datoria noastră era să avem o Constituantă! Ea va elabora Constituţia.[]

 10. Crīşmaru: "Cineva" vrea să tergiverseze această lege

- Iliescu: impune legea prin vot.

... Se numără:  Majoritatea este pentru...

...Se trece la discutarea articolelor. []

[LD: legea electorală? Privesc indignată şi neputiincioasă la acest circ. (Mă gāndesc la legea electorală din interbelic ). Oamenii aceştia habar n-au că reglementează tiparul pe care va evolua sistemul politic romānesc. Uluitor cum se adoptă această lege! Iliescu cu maşina de vot FSN o impune. Ce trebuie de făcut? Cu cine să vorbesc? Mă culc la ora 5 dimineaţa.]

 

Despre 15 martie 1990

Catavencu 3 (15)feb 1991.

 /Discutii libere despre minoritatea maghiara. Madalin Matica. Nica Leon (presedinte PLD) declara ca īn sedinta CPUN a cerut la timp ca tancurile din oras sa fie puse īn miscare pentru a nu permite inclestarea, dar ca Iliescu şi Roman au tergiversat fatal, ca sa dea intii un comunicat. Grama Mihai (presedinte UDC). Guvernul era interesat sa creeze probleme grave ca sa devieze atentia de la contestarea revolutionara. Pompiliu Mateescu (partidul dreptatii sociale liber democrat): Romānia Mare este un ziar nociv pentru romani. Nicu Stancescu (partidul unitatii democratice): Nu e de acord cu partide etnice.)

 

Oblio, 17 martie 1990

         / Īn legatura cu data alegerilor.  Īn ziua de 13 martie , ora 20.50 , Ion R Zilisteanu vicepresedinte PND a inminat lui Ion Iliescu urmatorul memoriu. Se impune aminarea alegerilor pentru ca: electorat nepregatit , climat de insecuritate şi agresiune, epurarea de instrumentele fostei dictaturi şi judecarea celor vinovati sint blocate, populatia nu are cai de informare incit sa cunoasca ofertele politice. Semneaza : Partidul Taranesc Roman, PNTCD, PNL, Frontul Democrat Roman, Sindicatul politic fraternitatea, Partidul poporului, MER, PSDR, Partidul libertatii şi Democratiei romane, Partidul democrat progresist, Uniunea democrat Crestina, Partidul national democrat, Partidul democrat din romania, Partidul umanitar al pacii, Partidul socialist liberal, Partidul liber democrat, Partidul democrat maghiar, Partidul dreptatii sociale, Partidul democrat din cluj, AFDPR . [IR: Extrem de important. Atentionarea venea la timp pentru ca CPUN sa nu comita  faradelegea electorala proiectata. Cum de s-a ajuns de aici la votul final? ]

 

Zig-Zag, 6 aprlie 1990

            / Democratia romaneasca la ceasul alegerilor. Interviu cu Nica Leon  presedintele partidului liber Democrat. Electoratul nu este pregatit pentru alegeri. Nu au aparut nici panourile de afisaj. Va fi un simulacru electoral. Gruparea partidelor democratice de centru reprezinta cea mai redutabila forta politica şi speram ca a cistiga alegerile. Toti reprezentantii acestor partide nu vin nici din strainatate, nu au facut parte nici din nomenclatura, ci au trait īn mijlocul poporului cu aceleasi necazuri şi lipsuri.[ IR: şi cu toate astea, nu au avut nici un succes…]

 

Romania libera, 24 aprilie?? (poate 14) 1990.

            / Cei 14 sīnt  13. S-a format un cartel electoral numit gruparea democratica de centru: P National Democrat, P Democrat din Romania, P Socialist Liberal, P Libertatii şi democratiei romane, P Liber Democrat, P Dreptatii Sociale, P Democrat progresist, P Unitatii democratice din Moldova, P Miscarea Democratica  romana, P Democrat Cluj Napoca, P Ecologist umanist - Arad, P Democrat ecologist - Turda, Uniunea Liberala Bratianu, Frontul Democrat Roman- Timisoara. Gruparea se va prezenta cu o lista comuna īn alegeri. Ulterior Uniunea Bratianu s-a retras.

 

Romania libera, 24 aprilie 1990.

            / Īn Piaţa Aviatorilor MAI PUŢINE FLORI, MAI MULŢI PARTICIPANŢI. Sorin Rosca Stanescu. " Mitingul electoral al Partidului Naţional Tărănesc creştin şi  democrat, care a  adus, duminică, īn Piaţa Aviatorilor un mare număr de cetaţeni [] nu a beneficiat de condiţii dintre cele mai bune: staţia de amplificare rudimentară, din vecinătatea camionului transformat īn tribună, a  generat numeroase īntreruperi; cablul electric, insuficient supravegheat, a fost odată secţionat;[]  īn fine a lipsit carul televiziunii, aflat, pare-se, īn deplasare prin tară; nici cele peste douăzeci de cuvīntari nu au fost scrise īn prealabil; īn locul unei   muzici antrenante de natură să-i atragă  pe oamenii din parc am ascultat, inaintea  deschiderii mitingului, marşul funebru  din Opera Aida de Verdi. Ce-i drept, au putut fi văzute  numeroase pancarte pe care scria: „UCIGAŞII AU FOST ELIBERAŢI DIN LIPSĂ  DE PROBE DAR DUMNEZEU NU VA AVEA NEVOIE DE PROBE[]  „ADEVARATA EMANAŢIE A REVOLUŢIEI — PROCLAMAŢIA DE LA TIMIŞOARA!” A reapărut şi zmeul pe care scrie „CINE TRAGE SFORILE ? [] S-a cīntat Cristos a Inviat şi s-a scandat: "Timişoara", "Raţiu", "Jos Nomenclatura" „Jos Iliescu"  şi chiar „Vive la France", dupa ce domnului Coposu i-a fost īnmīnată o medalie, reprezentantul Franţei incheindu- şi scurta alocutiune prin cuvintele „nu va fie frică, comunismul pică ", rostită  īn limba romana. Spaţiul nu īmi permite să citez din cuvintul tuturor participantilor, dar incercīnd o sīnt eza voi reţine ca accentul a fost pus pe detalierea unor puncte din programul partidului referitoare la īmproprietărirea  ţăranilor, la măsurile preconizate īn vederea transformării muncitorilor īn proprietari, combaterea somajului, la libertatea presei, a  culturii, la recunoaşterea   rolului tineretului care a facut  Revoluţia şi propulsarea  acestuia īn conducerea societăţii. Mulţi dintre vorbitori au evidenţiat cazuri de  īncalcare flagrantă a legii legate de campania electorală. S-a  subliniat importanţa istorică a Proclamaţiei de la Timişoara, insistīndu-se  asupra conţinutului punctului 8. Reprezentanţii partidelor de centru au fost şi ei prezenţi la mitingul electoral pentru a sublinia ca "romanii care au suportat, timp de 45 de ani, īntr-un mod inimaginabil, teroarea  comunistă, nu şi-au  pierdut  sentimentul patriotic, ei ştiind sa trăiasca īn libertate, onestitate, demnitate şi  unitate". Domnul Nica Leon a spus ca Apelul de la Timişoara trebuie să trezească toată ţara, pe toţi oamenii de buna credinţă ". Alte două momente asupra cărora mă voi opri, datorită  incărcăturii lor emotionale, au fost marcate de sosirea īn Piaţa Aviatorilor a grupului celor 8 tineri timişorenii la capătul unui impresionant marş care a durat şapte zile, īnsumīnd circa cinci sute kilometri, şi sosirea de la Galaţi a domnului Ion Raţiu lipsit de garda personală), care, īn scurtul discurs rostit, a spus īntre  altele: „Voi  v-aţi  sacrificat, voi aţi vărsat sīngele vostru sfīnt, voi trebuie sa faceţi acum  Romānia de care se va bucura poporul, generaţie dupa generaţie". Īn exclusivitate pentru cititorii „Romāniei  libere", imediat dupa incheierea alocuţiunii, domnia sa a declarat: "Aceasta zi īnseamnă pentru mine inceputul celei  de a doua etape īn lupta pentru binele şi fericirea poporului roman", īn jurul orelor 19 domnul Ion Raţiu şi-a depus oficial candidatura pentru funcţia de preşedinte al ţarii. Este regretabil  ca cele  citeva secvenţe, prezentate  la televiziune la scurt timp după reuşitul  miting  electoral din  Petroşani, au  deformat realitatea, neoferind, nici pe departe, o imagine a ceea ce a īnsemnat cu adevărat adunarea cetăţenească din Piaţa Aviatorilor. " [IR: Adeziune generala la Proclamatia de la Timisoara, pe care Nica Leon o recomandă ca pol de coagulare a rezistentei. Emotie la sosirea īn Piaţă a celor 8 tineri timisoreni care au adus īntr-un marş făclia Timisoarei- condusi de Mihai Olteanu, un amanunt interesant, care arata unitatea miscarii de protest inceputa la Timisoara şi continuata la Bucuresti]

 

Libertatea, 23 aprilie 1990.

             /MITING ELECTORAL PENETIST! Octavian ANDRONIC. Relatare de la mitingul PNT de pe 22 aprilie din Piata Aviatorilor. 5000 de persoane dupa politisti, 20000 dupa manifestanti. "[] Vorbeste apoi Constantin Ionescu, seful tineretului penetist din Bucuresti. “Sintem satui de zambete ipocrite”, spune dinsul incruntat şi asistenta ghiceste imediat despre ce e vorba şi scandeaza “Jos Iliescu !” Oratorul continua infierbintat: “Partidul comunist… pardon, national taranesc isi propune: eliminarea nomenclaturii din forurile de conducere, rezolvarea problemei alimentare, improprietarirea muncitorilor”. Ultima idee e noua. Urmeaza: “Deschiderea industriei spre tarile detinatoare de capital !” Se incheie cu un apel patetic: “Frati romani, de toate opiniile, militati pentru realizarea frontului comun: darimarea comunismului !” Se apeleaza şi la fostii membri de partid carora li se aminteste faptul ca cotizatiile lor au contribuit la belsugul nomenclaturii care inca mai conduce tara, aruncindu-li-se o punte de salvare: “Noi nu va repudiem !”  [] Un alt orator il intreaba pe Ion Iliescu de ce foloseste bita şi cutitul īn actuala campanie electorala. Nu raspunde nimeni. Iar apoi: “Ma adresez tuturor securistilor care se afla printre noi”. Moment de tacere şi priviri circumspecte de jur imprejur, ale asistentei. Apoi dezlegarea: “Decit slugi īntr-o dictatura, mai bine buni cetateni īntr-o democratie !”   Se ghicesc unele oftaturi de usurare. [] Domnul Cerveni, rezuma discursul electoral īn formula: “Votati pe oricine, numai FSN-ul nu !”  [] Alt invitat la microfon: domnul Nica Leon care din capul locului regreta ca restul Bucurestiului nu participa la aceasta adunare spontana. []Concluzia este ca domnul Leon vrea alegeri la toamna pentru ca formatiunea sa n-a avut timp suficient pentru a se pregati. Iese din nou soarele. Domnul Nica nu se lasa: “Chiar şi “Romania libera”, e sabotata”, aratind ca īn aceste conditii nu se poate face o campanie civilizata. [] Domnul Lup, secretarul general al partidului, ofera prima alocutiune coerenta: “Votindu-ne pe noi, va votati pe dv. !” spune dinsul, adaugind:”Vom inlatura urmarile comunismului fără ura şi patima !” Este ora 13,55 şi indelung asteptat, isi face aparitia şi domnul Ion Ratiu. De la inaltimea camionului, dinsul apreciaza dintr-un ochi asistenta la circa 200.000. Il credem, pentru ca stim ca se pricepe la cifre. Discursul domniei sale este de o maxima concizie: “Voi imi spuneti mie ca PNT inseamna pamint pe vecie taranilor !” Orasenii aclameaza furtunos. Apoi: “PNT mai inseamna muncitori stapini pe fabricile pe care le-au construit !”  []S-a facut ora 14 şi īn piata isi face aparitia o noua coloana de citeva sute (mii ? zeci de mii ?) presupusa a fi formata din timisoreni. Poarta cu mindrie un panou mare – caricatura, infatisindu-l pe Iliescu şi patriarhul Teoctist, acestuia din urma iesindu-i de sub sutana ceva sub forma de coada. Īn finalul mitingului rosteste citeva cuvinte şi domnul Ion Puiu: “Tuturor le vom da ce le-a lipsit, ce le-a fost furat”. Moment de pauza. Apoi adauga: “Libertatea !”   Constata, dupa aceea, ca “Revolutia noastra a fost furata !” la care multimea reactioneaza prompt: “Hotii, hotii…”

 

 Dimineata – nr. 56, 26.04.1990.

            / Ion Apreotesei. "Drumul dintre Piata Universitatii şi parlament trece acum prin istorie. Prin istoria comunismului extremist, a fascismului, a anarhismului si, pentru putina culoare locala, a legionarismului.[] Nu cred īnsă īn bunele intentii ale unora dintre cei ce, profitind de inocenta tinerilor, incearca sa-I foloseasca drept unelte şi marionete. E revoltator şi jalnic daca-i asa. şi se pare ca nu ne inselam prea tare. Pentru ca, facindu-se ecoul strazii, domnul Ioan Lup a amenintat ca va inteti violenta. “Veti avea violenta, domnilor !”, a scandat domnia sa, īn cel mai crestinesc diapazon din “c.d.-ul” partidului pe care il pastoreste. [IR: A se vedea relatarea sedintei CPUN pentru a observa cum e rastalmacita intreventia lui Lup] Apoi a venit domnul Nica Leon (fost sef al santierelor lui Nicu Ceauşescu ) care, dindu-si seama ca nu poate aduna 100.000 de semnaturi pentru a putea candida la presidintie, a cautat sa se aburce pe umerii tinerilor din Piata Universitatii pentru a se autoproclama… suveran al momentului politic actual. Reteta-i simpla: produ destabilizare, ameninta cu dezastrul şi impune-te drept singura solutie. (L-am citat din memorie pe Musolini). Īntre timp, lasind oala sa fiarba pina va da īn foc, domnul Radu Cimpeanu a dat o fuga pina īn Statele Unite pentru a incerca sa obtina acolo firmanul mult dorit. Goebbels, īntr-un moment de sinceritate, a facut publice unele dintre principiile calauzitoare ale fascismului: “Tipa pina īţi naucesti adversarul, tipa pina īţi ies ochii din orbite, tipa pina il reduci la tacere. Apoi ingroapa-I lesul politic cu onoruri nationale”. Stalin a slefuit cinismul īn directia doctrinei: “Cine nu-I cu noi, e impotriva noastra”. [IR: Domnul Andronic nu observa ca FSN e condus de omologul lui Goebbels īn partidul lui Stalin] cīnd domnul Ioan Lup a profetit “Veti avea violenta”, n-a facut-o, desigur, īn necunostinta de cauza.[]  "

 

Expres nr 13, 27 apr-3 mai 1990

            / Explozia parlamentului. V Neagoe. 24 apr. orele 10-16. La ora 10, sedinta de pe 24 aprilie din CPUN. Īn care Iliescu īi declara pe participantii la revolta, golani. Ora 14. Dupa o pauza de o ora. Auzind ca la universitte revolta continua, Ion Iliescu explodeaza. Se cere interventia ferma a organelor de ordine. Cazimir Ionescu supune la vot şi majoritatea aproba. Incep interpelari vehemente. care transforma CPUNul īntr-un circ. cīnd vorbeste Nica Leon, Voican īi striga tradatorule. Cel mai vehement este Tocaciu. Pina la urma se stabileste ca se va trimite o delegatie pentru a se vedea ce vor cei din Piata.Ora 15. Membrii comisiei CPUN ajung īn faţă Teatrului National de unde revolta este sustinuta prin portavoce. Oamenii sīnt  foarte nervosi. Dupa violentele pe care le-au suportat dimneata. "Idea generala este ca un organism nereprezentativ , neales care este CPUNul prin presedintele acestuia Ion Iliescu a preluat puterea  fără sa fie delegat de nimeni, ca metodele de conducere sīnt  comuniste şi ca trupele de represiune au fost trimise exact ca pe vremea lui Ceauşescu . Dialogul nu reuseste. Se scandeaza "Sa vorbeasca Leon!". Acesta ia cuvintul şi spune ca a informat deja Parlamentul despre faptul ca se doreste  punctul 8 şi demisia dlui Iliescu. Iar Ion Iliescu a zis ca nu se supune presiunii strazii şi asteapta o delegatie care sa mearga īn CPUN. Reactia: "Noi sīnt em parlamentul, nu ei, pe care nu I-a ales nimeni.". Dl Dumitrescu spune ca domnul Iliescu vrea sa stie ce vor demonstrantii. I se raspunde īn cor: demisia."si se agita chei īn aer. [IR: A se compara vocea radicala şi clara a strazii cu pozitia ambigua pe care au adoptat-o "liderii" şi "reprezentantii" ]. De la portavoce se striga  "infractorul Iliescu  nu trebuie sa stie el ce vrem noi dar daca vrea, sa vina aici īn Piata şi sa afle. Dl. Dumitrescu:" Se pregateste o interventie armata impotriva dvs. sīnt eti pregatiti?" Se raspunde cu un da mare cit piata. Dl. contraamiral cere ca sa se hotarasca cine merge la CPUN. Este huiduit şi intrebat: "Armata e cu noi?" Raspuns:"Armata e cu poporul". Reprezentantii Timisoarei sīnt  primiti cu aplauze şi afirma: "Lupta trebuie dusa īn comun. Nu le dati motive sa va faca huligani." Domnul Petrisor indeamna la calm şi spune ca intelege ce se intimpla. Va informa guvernul ca oamenii cer considerarea puntului 8 ca articol din legea electorala.

 

Dreptatea, 29 aprilie 1990

            / Lovitura de forta. I Stefan. Relatare a sedintelor CPUN īn care s-a discutat situatia din Piata Universitatii. Scoate īn evidenta tupeul lui Ion Iliescu şi a acolitilor sai. Respingerea initiala īn numele legii care interzice astfel de manifestatii. Trimiterea unei delegatii. Reactia la sosirea ei.Minciunile lui Diamandescu -politistii au protejat manifestantii de minia cetatenilor.

 

TVR- jurnal LD

/Sedinta CPUN [prezentata īn ordine inversa (intii partea īi la ora 9 şi apoi I - dupa miezul noptii)]

-Iliescu: golanii!  Critică faptul că īn campania electorală se incită la violenţe, la calomnii.Īn plin centrul Capitalei, oameni care se dedau la samavolnicii.Şi duminecă, la mitingul PNŢ, s-au proferat calomnii, atacuri. ... Redactorul şef de la "Adevărul " [ Darie Novăceanu ] a fost molestat. Sunt instigate grupurile violente.Avem această şansă unică: alegerile.Fac apel să nu folosim metodele primitive care s-au folosit altădată Uneori aceste lucruri se fac special pentru a compromite guvernul, organele de ordine. Fără o colaborare activă şi răspundere politică, nu se poate. Alegerile să hotărască. S-a spus că dimineaţa organele de ordine au venit să facă ordine.Şi unii plīng de mila unor golani!

-Voci: Protestăm! Asta este campanie electorală!

- Ioan Lup ( PNŢ ): manifestanţi, nu golani!  Dl preşedinte a apelat la demnitate, la omenie.

Dar acum ce eroare faceţi cīnd declaraţi manifestanţii ca fiind "golani "!

- Iliescu:Nu de oamenii ce manifestă, ci de grupul de golani.

- Lup: Manifestaţia PNŢ a fost decentă, măreaţă, demnă. A fost fără violenţă. Eu nu-l acuz pe dl Iliescu decīt pentru expresia sa. Această campanie contra noastră a īnceput din ianuarie, cu violenţe.Dacă suntem "mini-parlament", atunci suntem "mini" la toate. Īl respect pe dl preşedinte, dar nu acuzaţi, dacă n-aveţi fapte. Un peneţist a fost īnjunghiat. Regret, "focurile" ce se fac, echipele de intimidare se condiţionează cu butelie şi pămīnt intrat īn FSN ( proteste, vacarm ) Nu ţipaţi! că nu dovediţi cultură democratică. []

- Dan Iosif ( FSN ) :Numărătoarea voturilor să se facă televizat să vadă toată lumea. De ce să ne ameninţăm? Nu suntem sătui de violenţă? Dvs aţi ocupat prin violenţă un sediu, la 24 decembrie '89.

-C-tra -amiral Cico Dumitrescu ( FSN ):Un grup de tineri m-au oprit īn Piaţa Universităţii spunīndu-mi "Cico" şi că sunt securist. Īn ziarul PNŢ a apărut articolul "regrupări " īn care se spune despre mine că sunt securist. Nu incit pe nimeni. Vreau dialog şi ordine. Oamenii se tem. Poporul are nevoie de linişte [] Īn clădirea Securităţii este acum un organ cultural.

- Monica (PSDR- Cunescu): De ce a bătut poliţia manifestanţii?

- Voce: Cum s-au manifestat aceşti tineri?

- Amiral Dumitrescu: au vorbit civilizat.

-Predescu ( primar Bucureşti ) : Dl amiral ne-a spus că astă noapte nu au fost dezordini, violenţe.

Amiral Dumitrescu: Eu am vorbit cu tinerii. După 1,30 ne-am īnţeles. Mi-au promis că vor manifesta, dar nu vor comite violenţe.Nu m-au scuipat, nu m-au violentat, dar mă īntrebau mereu:

"Sunteţi de acord cu Proclamaţia Timişoarei? "

            - Nica Leon (PLD) :Cum numiţi dvs aceşti tineri de " golani"? ! Aceştia au făcut revoluţia! Ştiţi dvs ce se īntīmplă īn ţară? Partidele nu au sedii, ziare, afişe D-le preşedinte, aprobaţi ca alegerile să fie īn septembrie. [IR: Trebuie recunoscuta justetea şi concizia acestei interventii singulare]

- Iliescu: Nu confundaţi revoluţia cu actele samavolnice, reprobabile, de astăzi! Am votat legea; am hotărīt data alegerilor. Nu se admite aşa -ceva. Am votat, de asemenea, măsuri de păstrarea ordinii. Le-am transmis organelor de ordine.

-Nica Leon :Şi dvs aţi blocat la Petroşani! Nu confundaţi lucrurile! Nu suntem proşti! Noi am fost pe 28 īn Piaţă!

            -Parlamentar ( FSN, Valea Jiului ):Nu mai vedeţi Valea Jiului ca "oaia neagră "! N-a fost chemat nimeni la Petroşani. Cīnd a venit dl Iliescu la Petroşani, a răsărit soarele! Īn Valea Jiului, nimeni n-a fost bruscat.TVR este manipulată de cei ce o plătesc mai bine. De Paşte au dat pe Raţiu şi Cīmpeanu, pentru că au dat dolari.

            - Parlamentar Timişoara: Dl Chiţac a promis un Raport privind evenimentele de la Timişoara. Dl Robu a promis că vine!; dl Mīnzatu, nu a făcut Raportul cu Tg. Mureş!; Azi trebuia să ascultăm Raportul d-lui prim-ministru pe primul trimestru al anului.

- Lazăr ( P.Creştin Democrat ): D-le Iliescu, aţi greşit! Vă rog un ton manierat, fără jigniri, fără injurii.

- Ed. Mezincescu: Au trecut 4 luni de la revoluţie. Nu avem o informare de la guvern privind victimele. Nu există nici o informare. Se vorbeşte de la 89 pīnă la 4000 morţi la Timişoara!

-Iliescu: Grupele acelea de "huligani" atacă poliţia. Acest Dincă Dumitru atacă mereu organele de ordine.

-Voce: A fost īn Revoluţie!

- Iliescu: Asta nu-l scuză! Să mandatăm organele publice să ia măsurile stabilite de lege.Este o īncălcare de lege. Lovesc poliţiştii.Organele de ordine trebuie să ia măsuri. Să nu mai īngăduie alte mitinguri neaprobate. [IR: Inlocuitorul lui Ceusescu i-a preluat şi instrumentele, şi justificarile, şi tezele şi obiectivele şi limbajul]

Cazimir Ionescu ( FSN ): interzicerea mitingurilor ilegale! Mai acceptăm sau nu mitingurile ilegale? Să facă mitinguri īn parc, nu īn stradă.Vor să blocheze strada! [IR: Intr-adevar, e culmea ca un protest impotriva uzurparii puterii īn stat sa nu aiba loc īn parculete, garaje, apartamente]

- Parlamentar ( P. Poporului ): Pentru a vota o asemenea lege, trebuie să ştim ce vor acei oameni. Să cunoaştem, apoi să hotărīm. Propunem să meargă o Delegaţie acolo.

            Gabriel Andreescu: acuză poliţia şi securiştii [ pe parcursul discursului, nu este lăsat să -şi dezvolte discursul, este hulit şi admonestat ]:Am adoptat deja o mulţime de legi restrictive.Trebuie să īncriminăm şi pe cei ce fac dezordini din partea organelor de ordine....Studentul Dan Ghinea a fost areat, fără a i se acorda asistenţă! ...Doru Braia - a fost expulzat de MAI. De ce? Nu-i vorba de persoane, ci de drepturile omului. ...Īn organele de ordine există oameni compromişi:general maior Scarlet - răspunzător de moartea lui Gheorghe Ursu! Lct.col Dan Constiu - care a distrus documente! Jean Moldoveanu - care a păstrat secret morţii Timişoarei pīnă la 10 ianuarie! Trebuie să se dea o lege pentru curăţirea acestor organe.

- Parlamentar: Să nu ne pripim! Să invităm tinerii aici. Să ne spună ce vor.

- Tocaci ( PRN pro FSN ): Organele de ordine să-şi facă datoria. Democraţia nu trebuie confundată cu anarhia.

            -Parlamentar ( FSN -Suceava ) :Īn numele eroilor, a muncitorilor, a istoriei, să se facă ordine! Cine plăteşte pe aceşti huligani? [IR: īn numele adevaratilor revolutionari, ar fi trebuit de mult demascata impostura tuturor celor care au primit diplome (si drepturi) de eroi, deşi au sustinut , dupa 22 decembrie, puterea securicomunista- contra careia pretind ca au luptat]

            Cristian Butuşină ( PND ): De ce vă feriţi de acest dialog? De ce nu vorbiţi, dle Iliescu, şi cu aceşti manifestanţi? Nu mai vorbiţi de anarhie! Dle Iliescu, de ce nu mergeţi la Universitate?

 Aţi fost la atītea mitinguri!

- Ion Lup ( PNŢ ): propune delegaţie  Trebuie să ştim ce se īntīmplă acolo. Să meargă o delegaţie acolo să vedem ce vor.

            -Parlamentar ( FSN ) :propune delegaţie Iliescu-Raţiu-Coposu Nu numai dl Iliescu. Noi ştim ce orientare are manifestaţia. Dl Cīmpeanu de ce a dispărut? [ LD: Cīmpeanu era plecat īn SUA ]

-Iliescu:Sunt de acord cu dl Lup. Propun delegaţie formată din dl Lup, Andreescu, Butuşină.

-Tocaciu: nu este de acord cu dialogul Un organ de putere nu poartă dialog cu un miting neautorizat!

- Parlamentar: Asta īn dictatură. Lipsa dialogului va incita şi mai mult.

- Tocaciu: Acceptăm o delegaţie a lor, aici.

- Iliescu :Să plece o delegaţie să dialogheze cu ei, să ajute acolo organele de ordine.

- Parlamentar ( FSN ): Această delegaţie nu este a CPUN. Este a partidelor.

- Tocaciu: Este nedrept să punem īn situaţie delicată pe d-nii Lup, Butuşină. Să vină ei aici

- Lazăr ( P.C.D ): Eu refuz ză merg. Eu sunt creştin. Acolo nu sunt creştini!

- Nica Leon:[ īntrerupt tot timpul de vociferările feseniste ]: Īn Pţa Universităţii sunt cca 10-15.000 de demonstranţi. Au gonit poliţia, cu tot cu autobuzele ei. Cer aplicarea pct. 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. Cer să nu mai fie Ion Iliescu. Nu mă contraziceţi.

- Ion Iliescu: Este o īncercare evidentă de forţă, ca pe 12 ianuarie, 28 ianuarie, 14 februarie.  Ăştia nu vor alegeri. Sunt manipulaţi de anumite forţe. [IR: Destul de aproape de adevar. Spre deosebire de partidele satelizate prin CPUN, care au legitimat o farsa electorala, manifestantii voiau adevarate alegeri, aminate , bazate pe o campanie reala dusa printr-o televiziune eliberata, şi cu respectarea punctului 8]

- Tocaciu: Expunem aceşti oameni la linşaj. Să-i protejăm.

- Nica Leon: Nu-i nevoie! Sunt romāni .

            - Parlamentar ( FSN ): Cine sunt ăştia? Ce se pretind popor?Poporul munceşte! Ăştia nu-s popor!

- Parlamentar ( FSN ):Eu am fost aseară la Universitate să dialoghez. Am fost huiduit. Au vrut să mă linşeze.

- Parlamentar ( FSN - Suceava ) : Īnseamnă că dl Nica Leon i-a organizat. Să răspundă! Oameni buni, de ce vreţi să destabilizaţi situaţia, ce aveţi cu dl Iliescu?

- av. N.Cerveni ( P.LS ) : Ce este īn Piaţă, noi nu ştim. Cei din Piaţă sunt nemulţumiţi de putere, de guvern .Deci guvernul trebuie să vorbească cu ei, nu CPUN.( Nica Leon este līngă Iliescu şi-i şopteşte ceva la ureche )

-Iliescu: Fiţi de acord cu delegaţia care să meargă la ei, să vie de acolo cu o petiţie: Lup, Butuşină, Mesaroş.

- Parlamentar: Am fost īn Piaţă. Acolo sunt oameni distinşi. Nu vor decīt democraţie. Vor alegeri libere.

- Parlamentarul de Suceava ( FSN ) :ameninţă  Vor veni ei muncitorii şi le vor arăta ei!

- Parlamentar ( ţigan ): Regret că sunt īn acest parlament. Mă voi retrage dacă. ..

- Iuliana (femeie coafată; neparlamentar; nu se ştie cine a adus-o ): Am recunoscut īn Piaţa Universităţii pe preşedintele PNŢ de la Tīrgovişte, cu 200 de oameni

- Ion Diaconescu ( PNŢ ): Cum vă cheamă? cine sunteţi? ( se iscă vacarm; femeia coafată fuge; Cazimir Ionescu īi spune ceva la ureche lui Iliescu )

- Iliescu: Delegaţia să plece. Noi să ne reluăm lucrările.

- Parlamentar ( FSN Petroşani ) :Am reţinut īn tren un ţigan care a spus că i s-a dat 4000 de lei ca să strige " Jos Iliescu! "

 

[ Transmisia lucrărilor CPUN se īntrerupe aici. Este trecut de 12 noaptea. Ora 1 noaptea: se dau aspecte din Piaţa Universităţii. Panoramic general mărit Tinerii stau jos, īn linişte. Nu este poliţie. Comentariu scurt. Apoi se reiau lucrările CPUN ]

 

-Parlamentar ( FSN ): Noi nu trebuie să cedăm. Există pericolul ca acest CPUN să fie asaltat cu forţa Să vie aici o delegaţie de acolo.

- Dinescu: Īn drum spre Parlament, am văzut mai mult de 1000 de militari, ca īn filmele lui Nicolaescu. Demonstraţiile īn  Romānia nu mai trebuie īmprăştiate noaptea. Oamenii aceia sunt blīnzi, stau jos, nu este cazul să fie intimidaţi. Faceţi-le un duş, dacă vreţi. Părerea mea este că militari au incitat. Oamenii de la Intercontinental sunt mai liniştiţi decīt cei de acolo.Retrageţi poliţia īnarmată. Acolo sunt mii de soldaţi cu căşti. Lăsaţi-i să se bronzeze. 45 de ani n-au avut voie! Dl Cīmpeanu a fost acolo, a dat ordin armatei să se retragă, şi iar a plecat. [IR: Chiar daca nu rau intentionata, a fost o reprezentatie de circ tipica dar lamentabila a dlui Dinescu- care i-a adus, īn rindul contestatarilor hartuiti ai puterii FSN-iste (putere din care şi el a facut parte)- o antipatie şi reprosuri fără leac ]

-Iliescu:Forţele de ordine s-au retras. Delegaţii să meargă acolo.Poliţia nu a molestat pe nimeni. [IR: Ce minciuna!!!] Am chemat pe dl Diamandescu să ne informeze.Īntre timp vine şi delegaţia noastră.

            [la TVR este ora 3 dimineaţa. Urmează discutarea şi adoptarea suitei de legi –după care intră īn Parlament Delegaţia care a fost īn Piaţa Universităţii (Partea a II- a acestei şedinţe) ]

 

TVRL (LD - jurnal 4):şedinţa CPUN  [partea II , transmisa īnsă intii, la ora 21]

            / CPUN -ordine de zi excepţională (partea II) - transmisa la ora 21

Ordinea de zi iniţială: diverse proiecte de legi: grevele; fondul "Libertatea";  majorarea pensiilor; statutul observatorilor străini la alegeri etc etc. Ordine de zi excepţională: O delegaţie parlamentară a fost īn Piaţa Universităţii. Ea a avut sarcina să raporteze la CPUN cele constatate. Īncepe dezbaterea:

Serghei Mesaroş ( PND ): A īncercat un dialog la şedinţa " Asociaţiei 21 decembrie ", unde i s-a dat un Comunicat. Există posibilitatea dialogului. N-a reuşit să discute cu cei din Piaţă.

Revendicările lor: - Comisie de anchetă pentru ce s-a īntīmplat la miting; - Eliberarea celor 40 de arestaţi; - Punctul 8 din Proclamaţia de la Timişoara; - Demisia lui Ion Iliescu şi Chiţac.

...Este o revoltă contra Parlamentului. O parte din manifestanţi nu sunt conciliabili. Comunicatul s-a distribuit īn Piaţă Manifestaţia este pentru aplicarea pct. 8 din Proclamaţia Timişoarei;Poliţia s-a comportat agresiv; lt.poliţist a prezentat deformat acţiunea; Guvernul este vinovat.

Remus Dumitrescu : Sunt foarte mulţi manifestanţi īn Piaţă - cīteva mii de oameni; dialogul a fost cam neplăcut;  ei vor dialog cu Ion Iliescu;Au o porta -voce la care se vorbeşte. Ei nu sunt membri ai partidelor. Ei revendică: - demisia lui Chiţac; - discutarea pct. 8 din Proclamaţia Timişoarei, cf. căruia nomenclaturiştii să nu poată candida īn alegeri sau la guvernare; - eliberarea arestaţilor de dimineaţa.

Nica Leon :( PLD) Demonstranţii cer: - Să vie Televiziunea! - Să fie abrogat decretul privind TVR. - Să se aplice pct 8 al Proclamaţiei : interzicerea nomenclaturiştilor de a fi aleşi timp de 8 ani. - Comisia să stabilească cine a bătut oameni dimineaţa. - Cine a proferat insulte la Deva?- Să nu se trimită trupe contra manifestanţilor. - Să fie eliberate măicuţele. ..

- Parlamentar ( FSN ): Ce aţi spus manifestanţilor īn Piaţă?  Le-aţi spus că vreţi să se amīne alegerile?

- Parlamentar ( FSN ): D-le Nica, faceţi rău că īncurajaţi aşa-ceva!

- Nica Leon: Propun ca foştii comuniştii să fie daţi afară, să avem o viaţă democrată.

- Petrişor ( Timişoara ) ...Sunt din Timişoara. Apelul lor este disperat. Armata a spus că va fi neutră. ...Poliţia se comportă ca Miliţia comunistă....Luptătorii sunt arestaţi de securitate. ...Sindicaliştii sunt bătuţi....Am văzut tineri maltrataţi de poliţişti dimineaţa, īntre orele 5-7. Eu ştiu cum e bătaia cu bastonul

- Parlamentar ( FSN ): Mulţi s-au bătut īntre ei, nu de poliţie. Pe cine vor să aducă ei īn locul lui Iliescu?

- Parlamentar femeie (? ): Au folosit cīini -lup care au muşcat două femei. Şi-au arătat spatele lovit. ..

Petrişor: Noi, care am fost īn Piaţă, nu vrem să interpretăm.Vă spun doar ce spun demonstranţii  Că ei nu sunt huligani; mulţi s-au legitimat: intelectuali, ingineri, studenţi; Că au lăsat salvările să treacă dar nu pot sta sub geamuri, pentru a nu le sparge; Nu au pronunţat alte nume pe care le-ar dori la guvernare.(vociferări, proteste, la FSN ) Vor prezenţa TVR īn Piaţă şi īn CPUN. Īntreabă de ce şi pentru cine se face decret de amnistiere?  Ei nu fac parte din partide. Nici un nume rostit, afară de numele lui Dincă. Au 3 porta-voce

Parlamentar ( FSN ) Petroşani: Sunt din CPUN Petroşani. Am fost şi eu īn Piaţă [ voluntar, nu din delegaţie! ] O porta -voce are dl Ticu Dumitrescu de la foştii deţinuţi. Strigă " Jos comunismul! ", "Jos Iliescu! " Este "Grupul Independend pentru Dialog" [GID sau GDS ] Dl Dumitrescu a spus "Dacă doriţi, Jos Iliescu! " Cum de dl Nica are alt manifest? Da, a spus dl Iliescu că sunt "nişte golani ". Dar eu am două manifeste PNŢ ( vrea să citească din ele )...

- Petre Roman: Nu facem campanie electorală.Daţi cuvīntul d-lui Diamandescu care va explica că acuzele lor sunt nefondate. [IR: Adevaratul  Petre Roman  a cautionat toate crimele tovarasilor sai]

-C.Ticu Dumitrescu (AFDP): Da! Sunt contra d-lui Iliescu. Nu fac din asta un secret. Le-am spus: " Poate şi eu gīndesc ca dvs Dar reţineţi Sunteţi pregătiţi să faceţi faţă unei intervenţii a poliţiei şi armatei? " Nu am spus altceva.

Diamandescu explică: Duminecă au fost 5 mitinguri, 4 autorizate, unu nu! ...Īn jurul orei 13, trei din ele au fost īn Piaţa Aviatorilor [la mitingul PNŢ ], apoi la TVR,apoi au venit īn Piaţa Universităţii. [IR: E pacat ca unii isi aroga monopol īn lansarea unui protest care a avut atitea radacini, pentru ca a avut atita legitimitate] ...Sub influenţa băuturii, au rămas acolo toată noaptea....Ieri dimineaţa, cca 300 au rămas tot acolo, blocīnd circulaţia. ...La ora 11,30, se primeau apeluri de la oameni că vin ei să-i risipească dacă nu pleacă. S-au făcut două baraje. Ideea era să se evite busculada. După amiaza, īn Piaţa Universităţii s-a ajuns la 2-3000 oameni. Astă noapte erau 300 care rămăseseră. Noi am asigurat colţurile. Azi [ luni, 24 apr. ] la ora 11, grupul a revenit.Acum sunt cca 3-5000 de oameni.

S-a tulburat grav ordinea publică. Sunt pagube mari la ITB.S-au produs altercaţii īntre manifestanţi. Nu s-a arestat nici o persoană. A fost audiat acest Dincă. Demonstraţia nu este autorizată, deşi durează de trei zile. Nici azi, nici o arestare. Nici acum pe bulevard nu se circulă.

- Parlamentar: Cine i-a bătut?

- Diamandescu: Daţi-mi nume şi vă voi răspunde.

- Tocaciu (PRN ): Dacă eram īn Germania sau Anglia, şi existau astfel de tulburări, ce sarcini ar fi avut Poliţia? [IR: Dar şi īn  Romānia, cu doar 4 luni inainte s-ar fi procedat la fel, de aceleasi forte]

- Diamandescu: Nu ne cereţi aşa ceva! [IR: Pentru ca nu prea dadea bine imaginii "noii puteri"]

- Tocaciu: La revoluţie am cerut " fără violenţă ". Dar acum poliţia nu trebuie să ia măsuri? [IR: Revolutia domnului Tocaciu o fi fost contra violentei. Cealalta, a fost contra unei forte represive, care nu putea fi inlaturata cu adevarat, fără a fi infruntata barbateste]

- Parlamentar x: Da, dar Anglia şi Franţa, nu au avut 45 de ani de dictatură comunistă. Ce s-a īntīmplat la ora 5 dimineaţa?

- Diamandescu: Cīnd a apărut Poliţia, acel grup a fugit. Militarii au fost scuipaţi.

- Ion Iliescu: Cine l-a molestat pe Darie Novăceanu de la "Adevărul "? [IR: Pina şi comandantul suprem lanseaza personal diversiuni]

- Diamandescu: Ştiu. Ştiu şi cine a aruncat acel ghiveci īn capul unei doamne. [IR: A fost pedepsit? ]

- Parlamentar x: Dar la ora 5 dimineaţa ce s-a īntīmplat?

- Diamandescu: V-am spus. Au fugit.

- Petre Roman: Amintiţi-vă de discuţia cu mine de la ora 12,cīnd eu v-am rugat să scoateţi poliţia de acolo. [IR: Convorbirile 52 -53, inregistrate cu citeva zile inainte, arata adevarata pozitie a lui Roman. Cum sa nu-i acopere pe cei care-l acopereau?]

- Diamandescu: Da.Acum nu mai sunt acolo poliţişti. Da, avem spargeri, violuri, etc, dar nu ne putem ocupa de astea.

- Ascanio ( FSN ) :Ce măsuri īnţelegeţi să luaţi? Eu nu vă īndemn la represiune, dar nu se poate aşa-ceva. Mi se pare că Poliţia nu intervine tolerīnd orice. Poliţia pare complexată de culpabilitate.

- Diamandescu: Vă asigur că vom lua măsuri. Dar trebuie să fim ajutaţi.Se ridiculizează poliţistul. Demonstraţie fără violenţă? ! Cei 3000 de oameni nu pot fi scoşi de acolo fără violenţă! Să meargă cineva pentru dialog cu ei.

- Parlamentar ( FSN ): Cine sunt cei ce s-au adăugat?  Dincă mai este la "Alianţa Poporului "?

- Diamandescu: Nu ştiu.

- Parlamentar: Oficiile de presă străină - dracu să-i pieptene! - ar fi īnregistrat  coincidenţele. Ori am īntrebat la BBC, şi la alte. .. şi nu au nimic!

- Parlamentar: Cine a lovit poliţiştii?

- Diamandescu: Ieri la ora 14, cīnd am introdus dispozitivul. ..

- Ion Lup ( PNŢCD ) ( la balcon ):Un ziarist mi-a aruncat numele celor ce au fost bătuţi Le pot citi.

- Parlamentar: Suntem īntr-o criză. Să recunoaştem. Toţi. Şi stīnga şi drepta. Trebuie să facem o declaraţie comună a CPUN contra violenţei, haosului, harababurii.

-Iliescu : Hai să īnchidem discuţiile. [IR: Se ingroasa gluma, īn clipa īn care apar numele celor batuti, dupa ce agentul represiv al puterii declarase ca nimeni nu a fost lovit. Iliescu are īnsă reflexe bune şi puţini adversari combativi, īn CPUN ]

- Parlamentar: Tensiunea trebuie dezamorsată. Ea trebuie dezamorsată, nu efectele. Sunt tensiuni şi īn alte oraşe. Ce facem?

- Parlamentar: Dl Diamandescu se plīnge că nu poate face faţă violenţelor, violurilor, etc. Deci. .. după eliberarea celor 18.000, să mai "eliberăm" şi pe alţii? ! Cine vine cu un atare decret? ! Dl Diamandescu să gīndească, să ia măsuri. [IR: 12 mii din cei eliberati au fost inchisi pina īn toamna - afirma un raport oficial. 5000 pentru noi omoruri! Rostul eliberarii lor a fost īnsă atins: infestarea manifestatiilor]

-Amiral Ciko Dumitrescu ( FSN ) : Un tīnăr, d-l Leon, a spus poliţiştilor: "Vă strīng de gīt dacă vă atingeţi de demonstranţi! "Este un vot de blam pentru acest parlament. [IR: Este o explicatie a arestarii lui Nica Leon, cīnd mitingul a fost inabusit] Mie mi s-a strigat īn Piaţă "securistule! ". Vă daţi seama? !

- Diamandescu: Noi ştim ce avem de făcut.

-Iliescu : Dacă aici īn Adunare sunt oameni gata să "scormonească ",nici o dată oamenii de ordine nu-şi vor face datoria.Ce vor acei oameni? Sunt 3000? Cu ce drept? Pe cine reprezintă? Am votat Legea şi data pentru alegeri. Ei ne ameninţă! Asta-i răspundere civică? ! Putem trata cu uşurinţă asta?  Ce are asta cu democraţia? [IR:  Liderii opoziţiei politice şi civice trebuiau sa explice, consecvent, de ce democratia cerea alegeri facute īn alte conditii. Nu au facut-o, lasind Piata (strada) īn pozitia de ultim aparator contra falsificarii democratiei ]

- Dinescu :Vreţi să vie iar minerii? Poliţiştii de ce sunt timizi? Azi am fost şocat: poliţişti cu puşti, cu căşti. .. stăteau speriaţi! De ce nu este acolo TVR? Să fie acolo. Să-i īntrebe ce vor. 2.000 de oameni se pot aduna. [IR:  O fi reusit vreodata Dinescu sa formuleze un punct de vedere coerent? ]

- Iliescu:Să se adune īn altă parte. Poliţia s-a instalat doar azi dimineaţă.Tulburarea ţine de 2 zile.

- Popa Virgil :( preşed. P. Creştin al Libertăţii şi Dreptăţii ) Am peste 2 milioane de alegători. [] Am īnregistrat pe bandă. .. Nu vă grăbiţi. .. E nenorocire pentru ţară! Această hīrtie - mă doare, īmi vine să plīng - Aşa au vrut să mă cumpere şi pe mine cu mii de dolari. Acesta este partidul care "cumpără " Dl Raţiu a vrut să mă cumpere. ..

- Parlamentar: Cine te-a cumpărat?

- Popa Virgil: Nu pot īn ţigănie! Rīdeţi degeaba. ..

-Iliescu: Vorbiţi, vorbiţi! Citiţi documentul! Daţi-mi mie să-l citesc dacă d-ta nu vrei.

- Parlamentar: E ruşine ce spectacol se dă. Citeşte ce ai promis!

-Iliescu: Īntr-un vacarm de nedesris, citeşte acel document infamant.

- Voce :Toată lumea este agitată. Īn loc să vorbim despre demonstraţie, ne facem acuze reciproce. Spre regeretul nostru, dl contra-amiral a făcut o afirmaţie. D-lui Nica să i se aplice o sancţiune. Să facem ordine īn CPUN, īn stradă, īn patrie. Să vorbim. Să spunem unul despre altul, să nu ne mai şantajăm.

-Iliescu:  Am deliberat suficient.

- Voicilă ( CPUN - Arad ) : Ce este īn stradă, este īnceputul.Soluţia: trebuie să colaborăm. Articolele din presă creiază panică şi scandal.Oamenii nu ştiu ce să creadă.Presa va fi responsabilă de vărsare de sīnge. Aceste conflicte se pot generaliza īn Transilvania.La hotel Bucureşti se strīng casete despre activitatea noastră.Agenturi străine ( Vest, SUA )acţionează. Noi nu trebuie să ne certăm.Noi trebuie să colaborăm. Oamenii din stradă trebuie ascultaţi. La Timişoara, oamenii nu lucrează.

-Iliescu :Apelul d-lui Voicilă a venit bine. Se lucrează cu gīnduri bine precizate :intimidare, nelinişte, tensiuni,pentru a īmpiedica alegerile.Provocări evidente: denigrarea guvernului, a organelor de ordine.Să fim civilizaţi. Cu aceasta, ridicăm şedinţa. Ne īntīlnim peste 2 săptămīni.

 

Romania libera, 25 aprilie 1990

            / Sub cupola Parlamentului. BEZNA UNEI DIMINEŢI. Sorin Rosca Stanescu. " Jalnică imaginea Bucureştiului, după numai 130 de zile de la declanşarea Revoluţiei pe malul Begăi, după numai 124 zile de la răsturnarea dictaturii. Exact īn acelaşi loc, Piaţa Tea­trului Naţional, unde tinerii au īnvins īn noaptea de 21-22 Decembrie cu preţul vieţii, ieri dimineaţa au apărut aceleaşi uniforme şi aceleaşi bastoane de cauciuc care au lovit fără milă. Şi tot după un preala­bil „avertisment" transmis de televiziune. Cu alte cuvinte, cei care se opun, sīnt derbe­dei. Tinerii s-au pronunţat, ca şi atunci, īmpotriva comunis­mului, ca şi atunci au scan­dat „Timişoara". Şedinţa CPUN, amīnată şi răsamīnat㠗 şi nu īntīmplător — timp de aproape o lună, īn Piaţa Tea­trului Naţional, sub priviri­le stupefiate ale cetăţenilor, forţele de ordine, īntr-un nu­măr neobişnuit de mare, do­tate cu căşti şi bastoane de cau­ciuc, cu pistoale automate şi cīini controlează situaţia. E dantesc. Reconstituire sau re­petiţie generală ? Are ce ad­mira o lume īntreagă īntr-o zi cīnd biata Romānie  este din nou alarmant de izolată. Şi ce se īntīmplă īn aceeaşi dimineaţă sub cupola Parla­mentului ? Se difuzeaz㠗 nu şi ziariştilor — o ordine de zi cu 17 puncte. De fapt, 17 decrete-legi care urmează să fie adoptate. Este o tehnică de acum consacrată de deturnare a dialogului de la evenimentele cu adevărat importante īn viaţa ţării. O politică a struţului pe care o vom plăti — nu avem īncotro — extrem de scump. Şi acum  „filmul" : prezidiul CPUN, īn frunte cu domnul Ion Iliescu, soseşte īn sală cu o īntīrziere de 30 de minute. Timp de 5 minute, preşedintele CPUN poartă o discuţie aprinsă, să-i spunem confidenţială, cu dom­nul Constantin Ticu Dumi­trescu, de la Asociaţia foştilor deţinuţi politici. Domnul Ilies­cu face repetate semne de dezaprobare, este nervos. Dom­nul Dumitrescu cedează. Ora 1.30 se deschid oficial lucrările şedinţei. Domnul Ion Ilies­cu condamnă violenţa, ura, ca­lomnia, īi condamnă pe oa­menii „certaţi cu ordinea şi ci­vilizaţia", care „au creat un cli­mat neadecvat", care "īntunecă climatul civic din ţara noastră", arătīnd īn final că forţele de ordine au fost nevoite să ac­ţioneze. Din sală se aud stri­găte : „Astea nu sīnt alegeri libere !". „Au fost īncălcate drepturile omului !" Domnul Ion Lupu, secretar general al PNŢ, protestează de la pupitru īmpotriva etichetării cetăţenilor care au participat la demonstraţii drept „golani". Informează că s-au creat echi­pe īn sate, care īi molestează pe reprezentanţii  partidelor. Aprobări şi proteste din sală. Domnul Dan Iosif propune — o idee cit se poate de bun㠗 ca numărătoarea voturilor de la 20 mai să fie televizată. Dom­nul contraamiral Dumitrescu protestează īmpotriva ziarului "Dreptatea", īn care s-a  afirmat că ar fi fost securist. S-a sim­ţit jignit īn cursul nopţii, cīnd tinerii din Piaţa Teatrului Na­ţional l-au īntrebat dacă e ade­vărat. Cineva din sală īntreabă care este situaţia generalului Măgureanu. Domnul Ion Ilies­cu : „Nu există un general Măgureanu. De ce vorbiţi aiurea?". Contraamiralul Dumitrescu a interpelat din sală : „De ce a bătut poliţia azi dimineaţă ? De ce ? Vă rog să spuneţi īn faţa acestui miniparlament cum s-au manifestat aceşti tineri azi-noapte cu dumneavoastră ?". Răspuns:„Au avut o atitudine civilizată. „Domnul Dan Predescu, primarul Capitalei :„Ce īnţelegeţi dumneavoastră prin «golani» ? Au mutat panourile electorale. Au făcut baraje. „Deci. golani". O paranteză: exact ceea ce au făcut  tinerii īn noaptea de du­minică spre luni şi īn noaptea de luni spre marţi a făcut şi dl. Dan Predescu ( am fost şi eu acolo, am văzut cu ochii mei, ) īn noaptea de 21-22 Decembrie, cu deosebire că nu panouri electorale au fost atunci  utilizate pentru baricade ci mese şi scaune de la "Dunărea". Domnia-sa, prietenul meu, este, aşa cum am mai spus-o, un erou al Revoluţiei. La fel ca Dan Iosif, cu care nu sīnt prieten. Dar īn timp  ce lo­cul baricadelor este aproxima­tiv acelaşi, iată, unii au trecut dincolo, acolo unde au primit funcţii. Domnul Dumitrescu : „Demonstranţii m-au īntrebat dacă sīnt de acord cu Procla­maţia de la Timişoara. „Dom­nul Nica Leon (şi domnia-sa este un erou al Revoluţiei, chiar unul dintre cei care au aprins flacăra ei) : „Aceşti tineri do­resc alegeri democratice, fără violenţă. Ştiţi că sediul partidu­lui meu a fost atacat de activiştii U.G.S.R. ? Aceste alegeri nu sīnt libere. „Domnul Ion Iliescu: „Nu confundaţi momentele din 21—22 Decembrie cu asemenea acte samavolnice." „Nica Leon : „Dumneavoastră, la Petroşani īn timpul mitingului aţi blo­cat oraşul. Nu putea intra nici o maşină. „Domnul Ion Ilies­cu : „Vă rog să    terminaţi    cu această demagogie! ..Intre timp, mai mulţi membri mar­canţi ai FSN s-au apropiat de prezidiu cu intenţia de-a lua cuvīntul. Sau de-a bloca cuvīntul celorlalţi ? Domnul Ion Iliescu propune īnsă sistarea dezbaterilor pe aceasta temă : „Gata. Īntrăm la primul punct:" Domnul Carol Naghi solicită, şi pe drept cuvīnt, o dezbatere prealabilă şi publică a pro­iectului de decret-lege privind soluţionarea conflictelor co­lective de muncă şi dreptul la grevă. (Aflat la punctul 3 al ordinii de zi). Din sală cineva strigă : „Este  de la  UGSR !" Propunerea domnului Naghi este aprobată. Unul dintre repre­zentanţii Timişoarei: S-a stabilit aici ca domnul Chiţac să prezinte un raport cu pri­vire la evenimentele din ia­nuarie şi februarie. S-a stabilit ca domnul Robu să prezinte un raport privitor la evenimen­tele din decembrie. S-a stabi­lit ca un vicepreşedinte al CPUN să prezinte un raport vizavi de evenimentele de la Tīrgu-Mures. De ce nu se respectă ce s-a sta­bilit ? Chiar aşa. De ce ? In­tervenţie: „Au trecut peste pa­tru luni de la Revoluţie. Nu avem nici o informare asupra pierderilor īnregistrate. E ne­voie ca guvernul    prezinte informaţii şi  cu privire la pierderile... inamicilor". O pro­punere : „Să discutăm aceste probleme dar să nu se televi­zeze, pentru a nu transforma şedinţa īn campanie electo­rală". Domnul Ion Iliescu : ..S-a propus ca televiziunea să nu prezinte integral, ci doar as­pecte din şedinţa CPUN. Cine este   pentru ?" Nu s-a adoptat.Televiziunea a ratat o mare şansă. Slavă Domnului ! Din sală : „Poporul ar trebui să ştie cīţi din această sală au an­tecedente penale". Domnul Ion Iliescu : „Gata. Votăm ordi­nea de zi". Stimaţi cititori, ordinea de zi nu s-a votat. A fost pur şi simplu impusa de domnul Preşedinte al CPUN. Relatarea noas­tră din Parlament va conti­nua mīine. Dar pīnă mīine īn­trebăm: cum a fost posibilă şi īn numele cui molestarea ti­nerilor demonstranţi ? Cine a dat ordinul ? Este poliţia depolitizată ? Cine se face vinovat de violenţă ? Vom mai putea oare avea alegeri libere ? Şi vă rog să-mi permiteţi şi o īntrebare personală: cine sīnt persoanele care īşi intensifică la adresa mea ameninţările cu moartea? Să fie oare reprezentanţi ai opozi­ţiei ? De ce şi cine recurge la asemenea mijloace de intimi­dare ? "[IR: Pozitie ferma, lucida  şi justa - ca multe alte pozitii ale dlui Rosca Stanescu din acea perioada. Banuim cine l-a amenintat atunci. Nu intelegem cine şi de ce l-a imbogatit īntre timp. Ca şi pe multi alti critici din 1990. Sa fi inteles, incet- incet, conversia dlui Dan Predescu, denuntata aici? ]

 

Romānia Liberă, aprilie 1990.

            /Florin Gabriel Mărculescu. Explică pct. 8 al proclamaţiei şi relevă larga susţinere pe care l-a avut īn toată ţara, ideile fiind de altfel aceleaşi din 12 şi 28 ian. şi 18 febr. Aceste idei orientează şi mitingul īnceput la 22 apr. Īn Piaţa Universităţii şi au răzbătut īn sfīrşit īn sedinta CPUN din 24 apr. Cu cīteva ore īnaintea sedintei, cei 100-150 de oameni care rămăseseră peste noapte īn piaţă, au fost asaltaţi de poliţia şi stīlciţi īn bătăi. S-au recurs şi la cīini lupi care au muşcat de gīt două femei. Contrazicīnd realitatea, Ion iliescu a susţinut īn faţa CPUN că poliţia nu a molestat pe nimeni, teză confirmată de către gen maior Diamandescu, adjunct al ministrului de interne (deşi i s-au spus şi numele celor bătuţi). prefăcīndu-se că nu ştiu ce vor manfestanţii, Ion Iliescu a cerut formarea unei delegaţii care să discute cu ei. Aceasta s-a deplasat la faţa locului, a vorbit, s-a īntors īn CPUN şi a informat sistenţa: īn Piaţă nu sīnt huligani, ci mii de muncitori, studenţi, intelectuali, independenţi, care īşi exprimă civilizat, dar ferm, revendicările: anchetă pentru a se stabili vinovăţia autoriţătăţilor pentru cele intimplate pe 24 apr. /discutarea īn CPUN a pct. 8 al proclamatiei de la Timisoara/demisia imediată a dlor Iliescu şi Chiţac/abrogarea decretului 473 prin care TVR este subordonată guvernului şi preşedintelui/informarea corectă a poporului/să nu se mai trimită trupe īmpotriva manifestanţilor [IR: A se observa că unii manifestanţi cer demisia lui Iliescu iar alţii dialogul cu el].

Intervenţia lui Gabriel Andreescu a fost acoperită de vacarm.Organele de urmărire penală nu īnţeleg să abandoneze practicile abuzive pentru că sīnt conduse de persoane care au participat la opresiune sub vechiul regim (Scarlat Gh, Niculici Dan Costin, etc.). Insăşi īnfiintarea SRI s-a făcut printr-un decret-lege care nu a fost supus CPUN. [IR: Detaliu foarte interesant]. Nica Leon, aminteste că dl.Iliescu nu a fost văzut pe străzi īn zilele revolutiei. Intervine curajos şi Constantin Dumitrescu. Din păcate, ceilalţi parlamentari nu au reacţionat aşa cum ar fi trebuit, īncīt dl Iliescu a putut īnchide şedinţa fără a-şi asuma vre-o continuare.

 

Dimineata, 27 aprilie 1990.

            /O zi īn piata Universitatii. Constantin Radut. "Miercuri, 25 aprilie, am "chiulit" de la seviciu. Ceva mă atrăgea spre Piaţa Universităţii. [] DEZILUZIE. Imediat, după ora  opt, piaţa era fărīmiţată īn grupuscule de orientări şi culori diferite. Īn centru, purtīnd pancartele "Alianţa poporului" şi "GID" - Grupul independent pentru democraţie, 50-100 de persoane alcătuiau  "rămăşiţele " revoluţionarilor ce fuseseră onoraţi cu o zi īnainte de , de prezenţa delegaţiei Nica Leon et. comp. - moment adesea reiterat cu satisfacţie īn cercurile oficioase ale organizatorilor demonstraţiei. Asupra īnfăţişării şi, subliniez īncă o dată, culorii domnilor ce purtau aceste pancarte şi a celor apropiaţi lor  nu mă pronunţ pentru că aş putea fi acuzat de părtinire. [IR: Aceste sageti ne amintesc ca nu trebuie sa uitam de contributia unor tigani la lupta anticomunista ] Numeroşi cetăţeni - īn jur de 300-400 - defilau prin faţa lor, luau act de chipul revoluţionarilor, dar nu īncercau să li se asemene īn idei. Discuţiile, īn limita toleranţei şi chiar a dialogului, īnclinau īn favoarea celor  care nu erau de acord cu acţiunea de manifest. Declaraţiile şi apelurile de la porta-voce - animate īn această parte a zilei de dl. Dincă - reuşiseră să activeze īntr-o oarecare măsură atmosfera. Spiritul revoluţionar rămīne īnsă marginalizat de prezenţa celor care nu susţin mobilul revendicărilor.NELINIŞTE . Spre prīnz, corul celor care cer includerea punctului 8 din Proclamaţia de la Timişoara īn Legea Electorală, "Jos Iliescu", "Jos comunismul", se desfăşoară īntr-un parametru compact. Cei care īntreabă "de ce"?, "pentru ce"?, o fac cu tot mai multă sfială. Dacă īndrăznesc să-şi exprime dezacordul cu demonstranţii riscă mult. Un domn de vreo 65 de ani a fost repede anihilat sub pretextul  că este "boşorog", iar o doamnă cam de aceeaşi vīrstă a fost īmbrīncită şi alungată ca fiind  "babă proastă". Liderul pieţei este dl. Octav Rădulescu, a cărei voce (din porta-voce) este vizibil traumatizată de tensiunea interioară şi oboseala fizică. Īn spatele  "scenei", domnia sa este solicitat cu insistenţă: a venit bebece-ul. Un ziarist, cum s-a afirmat, de la BBC, īncearcă să se īnţeleagă cu dl. Rădulescu īn engleză. Nu reuşeşte, dar se găsesc căţiva translatori. La porta-voce se perindă multe persoane. Printre alţii, un cadru de la Universitate - membru al GID -  care aminteşte că "revoluţia este a noastră" şi īndeamnă " să avem grijă şi de dl. Dan Predescu" (primarul Capitalei). Un profesor inginer (nu se recomandă de unde) anunţă că s-a īnfiinţat Asociaţia celor care nu au fost membri de partid deşi, īn această organizaţie nepolitică, afirmă tot la porta-voce, se vor primi şi foşti membri ai partidului comunist. Nu īnţelegeam prea bine dacă este sau nu asociaţie a celor fără de partid, dar nu contează (oare?). La orele după-amiezii tonusul manifestării scade vizibil. Dl. Rădulescu sesizează faptul şi coboară īn mijlocul manifestanţilor. Aflat īn anturajul  domniei sale, aflu că are o īndelungată activitate revoluţionară, că a fost arestat prima dată la vīrsta de 15 ani (īn 1945), ştie mai multe limbi străine, are, printre altele, şi formaţie juridică. [IR: Faptul ca se afla īn faţă unui veteran al puscariilor comuniste nu-i stirneste stimabilului nici un respect ]. Declară că-l va da īn judecată pe Iliescu a doua oară pentru că l-a (i-a) făcut golan(i). Rămīn perplex cīnd afirmă că cei din conducerea actuală " trebuie să fie slugile noastre" [IR:  Firesc, pentru un buldog domesticit īn cultul ca noi, cetatenii, sīntem slugile Administratiei] şi mai ales atunci cīnd declară că "īi vom fugări pe comunişti ca pe nişte şobolani". N-a precizat dacă pe toţi comuniştii sau numai pe nomenclaturişti. Īn pauză, de la porta-voce se strigă: "Jos Guvernul", "Jos Iliescu"! "Toţi sīnt nişte lichele"! Mă īntreb dacă reprezentanţii presei străine ştiu romāneşte sau au translatori īnsoţitori. Se solicită ca cei trei reprezentanţi la preşedenţie să vină īn piaţă şi poporul să aleagă acum pe cel mai bun. Curată democraţie. Spre seară, piaţa este aproape plină. Numărul celor care sprijină acţiunea organizatorilor este īn continuă creştere. Aproape de ora 18.30 mulţimea este cutremurată. Īn piaţă şi-a făcut apariţia dl. Ion Raţiu. Urcă la porta-voce, īşi destăinuie īntīmplarea ce a avut-o cu o zi īnainte la Buzău, spune cīteva cuvinte despre democraţie şi promite demonstranţilor "ce veţi vrea dvs. noi aşa vom face". [IR: şi chiar asa n-au facut…]. Părăseşte scena şi pleacă spre sediul PNŢcd. Īn bd. Republicii cineva opreşte un taxi şi se īndreaptă spre sensul opus. Īn piaţă, dl. Rădulescu ţine să precizeze că prezenţa domnului Raţiu a fost o īntīmplare şi că nu poate fi vorba despre o acţiune electorală. Linişte. Se adresează mulţimii un "golan cu diplomă" (spre seară mulţimea şi-a pus la piept ecusoane cu titlul de "golan" - de diverse orientări: "golan periculos", "golan manipulat", "golancă", "golănaş"). Aşadar, la porta-voce, dl. Stelian Tănase de la GDS. Domnia sa ţine o prelegere despre democraţie, despre anticomunism, īndemnīnd la luptă, "īn fiecare zi, fiecare oră, pe stradă şi la locul de muncă". [IR: De aici pina la navigarea la voia Vintului, ce distanta…].La un moment dat porta-vocea este preluată de un "insistent" care īntreabă: "Este corect ca un scriitor, ziarist sau o asociaţie să vorbească īn numele poporului?!!" Răspunsul: huiduieli. Dl. Rădulescu īl declară "ignorant" şi este īndepărtat din scenă. Īn spatele ei i se va face o severă lecţie de democraţie. Omul imploră să fie crezut că este de "bună credinţă". Nu este īnsă molestat. La lăsarea īntunericului, Liga studenţilor de la Universitate terminase instalarea staţiei de amplificare şi a reflectoarelor. Scena se mută pe balconul Universităţii, dominat de portretul lui Eminescu. [IR: Din acest moment, porta vocea nu a mai avut putere de atractie. Ramine de vazut daca a fost bine] Iau cuvīntul reprezentanţi ai studenţilor. Se strigă mai multe lozinci īmpotriva comunismului, a guvernului, a FSN, īmpotriva dlui Iliescu: "Timişoara - Bucureşti - Iliescu o păţeşti"!. Piaţa este un clocot. Moment de suspance. La microfon se anunţă iminenta prezenţă a unei persoane "foarte, foarte, foarte" importante. Imediat se pronunţă şi numele: Dumitru Mazilu. Reacţia este vehementă: Nu!' Vacarm. Se dă o dezminţire: "A fost vorba de un intrus. Vom fi mai vigilenţi! - ni se spune de la microfon. [IR: Au fost. Īn loc sa puna la punct o platforma coerenta, sa organizeze rezistenta şi sa coaguleze toate fortele anti-comuniste, au pus la cale "filtre" de care sa nu treaca politicienii şi intelectualii, au discutat continuu care participant o fi securist]. Īn mijlocul pieţei se strīng semnături īmpotriva modului īn care au fost prezentate acţiunile din aceste zile. Pīnă la ora 21 se strīnseseră cca 3000. [IR: Unde este aceasta lista? ]. De la microfon se prezintă un comunicat al asociaţiilor şi organizaţiilor ce au iniţiat acţiunile de protest. O parte din asistenţă īncepe să se retragă. Domnul Lupoi dă interviuri şi este asaltat cu īntrebări. La microfon - un popă: "Şi Dumnezeu este cu noi"..".

 

Azi, 26 aprilie 1990

/ Democraţia īn pericol! "AZI". "Asistam dezamăgiţi, īncepīnd cu tristul  miting din 12  ianuarie, la o succesiune de tentative de a terfeli democraţia care abia a īnceput să se īnfiripe după Revoluţia din decembrie. Īntreaga ţară a putut asista la puseurile  acestei  crize  politice  prin intermediul TVRL. Aceste vīrfuri ale crizei erau  marcate  de  manifestaţii violente (12 ianuarie, 28 februarie, 11  martie, 22—25 aprilie) avīnd un scop unic: eliminarea  prin  forţa din viaţa politică a d-lul Ion Iliescu şi  diminuarea şanselor īn alegeri ale F.S.N. şi trecerea la cīrma ţării , a „partidelor  istorice". [] Ceea ce se tntīmplā insă acum  e  un  ATENTAT GROSOLAN LA DEMOCRAŢIE. Īn loc să se mărginească la criticarea, „demolarea", chiar jignirea (dacă altceva nu ştiu) a d-lui Ion Iliescu — lāsīnd  insă POPORUL să decidă, la 20 mai, daca acesta e bun ca preşedinte al ţării sau e un „bolşevic" īnrăit care vrea să reīntroneze comunismul şi, prin  urmare, nu trebuie votat - forţele opoziţiei  VOR  SĂ-L  SCOATĂ  PRIN  FORŢA, īncālcind legea (!), din lupta  electorală. Să  ne  interzică  să-l  votăm! Ceea ce se īntīmplā īn acesta zile īn Bucureşti  nu  a  decīt  o  nouă īncercare de a-l elimina prin sfidarea legii pe dl. Ion Iliescu de pe lista celor trei candidaţi la preşedinţie pentru a crea cale liberă, PRIN ABUZ, d-lor  Ion  Raţiu  şi  Radu  Cimpeanu, ambii  foşti  emigranţi. [IR: sīnteza utila a viziunii Frontului. Criminalii comunisti sīnt  eligibili. Poporul trebuie lasat sa-i voteze, pe baza dezinformarii televiziunii. ].Frumoasa democraţie, n-am ce zice. Violenţele huliganice din Bucureşti, animate de urmaşii Iui Doru Braia  (cum e Dincă Dumitru, care şi-a abandonat familia īn provincie pentru a se face activist P.N.Ţ.-c.d.), şi pe ai căror inspiratori i-am văzut deconspirindu-se singuri īn parlament  (aceştia sīnt P.N.Ţ., P.N.L. Nica  Leon şi partidele „de centru", deţinuţii  politici şi puzderia de organizaţii pe care le-am văzut īn stradă şi despre care se spune că sīnt finanţate de P.N.Ţ şi probabil de P.N.L.), au avut acelaşi scop ca şi „lovitura" lui Coposu din 28 februarie — eliminarea lui Ion  Iliescu din viaţa politică (ceea  ce  i-a   reuşit şi  lui Ceauşescu) [IR: Nu e tare? Piaţa continuă hărţuirea marelui anticomnist eliberator], eliminarea guvernului  Roman, preluarea puterii de troika P.N.Ţ. - P.N.L. - P.S.D., dar fără alegeri, sfidīnd  suveranitatea poporului! [IR: Sigur ca niciodata , opoziţia nu a vrut sa ia puterea fără alegeri! Dar ar fi avut dreptul la o sansa, macar īn 1990. Ceea ce ar fi insemnat ca "alegerile" sa nu fie organizate de cei care le-au aranjat şi pe cele din '46 ]. Ne īntrebăm: dacă d-nii Iliescu, romān  ş.a. sīnt aşa de „răi"  precum  spun partidele istorice, de ce nu ne lasă pe noi, cetăţenii, să-i tăiem de pe listă  la  20 mai ? [IR: O retorica usurata de faptul ca opoziţia satelizata nu insista suficient pe eliberarea televiziunii, conditie prealabila a unei campanii acceptabile]. Sau  dumnealor vorbesc numai despre „libertate" şl  „democraţie", dar vor reinstaurarea teroarei ? Ceea ce e mai grav e că īşi īnsoţesc aceste intenţii ignobile de  manifestări huliganice de stradă, pentru care au creat aşa-zise organizaţii  „apolitice". Dacă sīnt  „apolitice" de ce fac mitinguri politice ? [IR: Valabil, dar invers: daca faceau mitinguri politice, de ce si-o fi zis "apolitice"] Şi daca  sīnt  oameni de bună credinţă şi nu huligani, de  ce  creează  īn  faţa  „Intercontinentalului"  penibilul  spectacol  huliganic  de  clară  inspiraţia  neofascistă ? (Oamenii, prin Piaţa Universităţii, zic că  pentru  o  zi  de „miting" poţi ciştiga 2 000 de lei). [IR: Dar pentru propagarea acestor "zvonuri" , care au avut efecte cumplite, cīt ar trebuie să ia - īn instanţă- ziariştii de ieri de la Azi? ].Cui foloseşte această prostituare a vieţii noastre politice, această denigrare a prestigiului ţării ? E  clar    numai  „partidelor istorice" şi asociaţiilor lor. Caracterul  abuziv, nedemocratic, extremist al acţiunii acestor forţe a reieşit clar din cererile lor repetate de a dizolva C.P.U.N.-ul, aruncīnd ţara īn haos politic, lăsīnd-o fărā parlament şi deci pregătind-o pentru propria lor dictatură ; de a arunca la gunoi legea electorală, votata de toţi, abia acum o lună ; de a sfida votul parlamentului ca alegerile să se desfă­şoare la 20 mai. Chemăm pe toţi cetăţenii de bună credinţă să de desolidarizeze paşnic, civilizat de aceste manifestări huliganice, antidemocratice  CARE  RISCĂ SĂ ARUNCE ŢARA ĪN HAOS. Alegerile libere să hotărascā cine va guverna īn următorii doi ani!" [IR: De unde se vede ca AZI stia mai bine ce ar fi trebuit sa ceara mitingul - ca sa loveasca īn plin].

 

Azi, 27 aprilie 1990

            /RATIU īşi pierde averea. "[] De pildă un agitator zice către altul: „A..Nica Leon... Ce om deştepţ!    Ai  văzut ce i-a zis lui Iliescu? Ăsta ne-ar fi bun de preşedinte! Şi celălalt īl confirmă). Medicul, mirat, l-a īntrebat pe amicul agitator: "Ce faci măi, aici?". "Pssst", zice amicul şi se uită temător īn jur, făcīndu-i discret semnul cu număratul sutelor. "Iau 3000-3500 pe zi". Asta e pentru "agitatori". Cei cu porta-voce i-au probabil salarii  cīt miniştrii lui Ceauşescu. De altfel, se lucrează organizat, cu atribuţii diferite, de la "gornist", la cel care aduce mīncarea ori se ocupă de lozinci, etc. Toată această chermeză de cocină e făcută cumva pe banii dvs. d-le Raţiu?  [IR: cīnd se da īn stamba de tot AZi nu publica numele autorului. Prudenţa pentru cazul īn care ar urma timpuri nefavorabile. Daca ele au venit, ar trebuit stabilit cine a instigat, prin astfel de mirsavii, la contrarevolutie şi razboi civil] Şi īn faţa căror cercuri străine  v-aţi angajat solemn să cīştigaţi alegerile?[] PS. Şi mai avem o nedumerire: de ce se "sparg" numai sediile PNŢ? De ce nu şi cele ale PNL, PSD, Uniunii Liberale Brătianu, Mişcării ecologiste, Partidului Republican, etc. S-ar putea să fie ceva putred numai īn sediile peneţiştilor..." [IR: Evident: unele formatiuni "de opozitie" nu reprezentau nici o amenintare ]

 

Dimineata 27 apr 1990.

            /CINE NE APĂRĂ DE NICA LEON? Adrian Stefan. " Deşi este la modă, nu am fi aşternut aceste rīnduri pe hīrtie despre o persoană oficială ca Nica Leon, dacă vehementa ultimelor sale intervenţii parla­mentare n-ar fi surprins pe foarte multă lume. Irevenţiozitatea „ieşirii" sale ne-a rea­mintit de faptul că dl. Nica Leon este cel care, la procesul din 16 februarie a.c. al celor patru ofi­ţeri din corpul de gardă al fos­tului dictator, după ce şi-a īmpărţit cu generozitate cărţile de vizită familiilor celor inculpaţi, i-a bătut īncurajator — familiar pe umăr pe unul dintre ei, ma­iorul Aurel David : „Lasă, băiete, că scapi tu" (ceea ce s-a şi īntīmplat). Şi tot domnia sa este (vă aduceţi aminte ?) cel care, depistat fiind īn clădirea fostului Comitet Central al P.C.R., cu o staţie de emisie re­cepţie (ştim noi cine avea acces la asemenea aparatură), a fost arestat din dispoziţia d-lui Dumitru Mazilu de către colonelul Rădulescu. Ce fire văzut-nevăzute īl leagă pe Nica Leon de fosta Direcţie a 5-a din Ministerul de Interne ? Īntrebarea aceasta, pe care o punem doar din exces de reto­rism, are īn vedere un context confuz, dar periculos, īn care personajul nostru de astăzi pare implicat. [IR: Nu avem de ce da credit acestor "aluzii". Dar chiar dacă aşa ar fi, să observam că FSN lucreaza fără probleme cu sute de mii de securisti şi informatori. Deranjant e īnsă Nica Leon- care-l īnfrunta pe Iliescu, vrea amīnarea alegerilor, vrea unitate a opoziţiei, apără mitingul etc]. Oricum, tribulaţiile evoluţiei sale de pīnă acum nu-l scutesc de atari ataşamente anarhice, fie la un revoluţiona­rism demagogic, fie la o structură cu idealuri destabilizatoare, activīnd din umbră. Biografia dată publicităţii este excesiv selectivă. Nica Leon, poreclit adesea şi Mama Leone, s-a născut īn 1955 şi a absolvit, probabil la se­ral, Facultatea de Utilaj Teh­nologic de la Institutul de Construcţii Bucureşti. Īn nota de īntreprinderi la care a lucrat, a omis īntreprinderea de Cine­scoape. Omisiunea ne-ar fi lăsat indiferenţi dacă nu ne-ar fi par­venit o scrisoare a unui mare grup de salariaţi ai acestei īntreprinderi. Foştii colegi ai lui Nica Leon il descriu pe fostul electronist ca un element anarhic, recalci­trant, veşnic pus pe harţă, superficial, cu relaţii suspecte fie īn lumea interlopă, fie īn aceea a organelor de supraveghere şi anchetă. Din răzbunare, a adus procuratura să cerceteze presu­puse nereguli   din  fabrică. [IR:  Deci Leon nu numai că nu era un element disciplinat, un om al muncii bine domesticit, dar mai şi făcea nazuri cīnd tovarăşii se apucau de furat .] Interesul nostru a crescut, aşa că am socotit necesar să cunoaş­tem şi opiniile colegilor de muncă de la I.A.C.E.R.D, unde figurează ca angajat, fiindcă n-am putea spune unde lucrează, sintagma respectivă nepotrivindu-se  modului īn care īnţe­lege Nica Leon să-şi exercite meseria de inginer. Cei de Ia Antrepriza nr. 2 unde a fost īn­cadrat, īn unanimitate, ne-au descris acelaşi ins dubios şi lip­sit de elementare concepţii mo­rale, „stilul" lui fiind de a pro­duce īn permanentă scandal, de a se feri să muncească. Ingine­rul, ca atare, a fost inexistent, neimplicīndu-se īn nici o activi­tate care să-i exprime capaci­tatea profesională. La fel a pro­cedat şi pe aşa zisul Şantier al Tineretului, unde a fost trans­ferat : nimeni nu contează pe el. Merceolog fiind, īn toate re­laţiile cu diverşi furnizori a stīrnit doar animozităţi, gafīnd intenţionat, pentru ca, īn acest fel, să fie lăsat de capul lui, ceea ce a şi obţinut. [IR:  Incet, īncet se crează un portet credibil de om revoltat] .Colegi care īl cunosc bine pe preşedintele Partidului Liber Democrat, par contrariaţi că acest partid poate avea un pro­gram care să exprime cumva, concepţiile politice şi sociale ale lui Nica Leon, fiindcă acesta este, evident, o inteligenţă me­diocră, un om fără cultură, un temperament irascibil. Insul este complet lipsit de idei personale, singurul lui comandament fiind opoziţia cu orice preţ, fiecare expresie a puterii legale iritīndu-l. [IR: Au şi anarhiştii rostul lor- măcar īn faţa unui stat putred, uzurpat de paraziţi.] Culmea este că, la un moment dat, a devenit publică in­tenţia dumnealui de a candida la funcţia de preşedinte, expre­sia cea mal īnaltă a puterii de stat. Noroc că lipsa celor o sută de mii de semnături i-au refu­zat şansei electorale. [IR: Sa-i multumim Marianei Botez pentru grija de a nu avea alţi candidaţi decīt Iliescu, Raţiu şi Cimpeanu]. Dacă īncercările de aliere īn partide de centru sīnt normale, īn plină campanie electorală, pretenţiile lui Nica Leon de a se distinge ca personalitate care să determine un curs nou sīnt cel puţin ilare. Comicul de situaţii provoacă, īn general, rīsul să­nătos. Comicul situaţiilor īn care parodicul personaj se pune cu insistentă, nouă nu ni se pare aşa,  rīsul nostru fiind amar, trist. Sīntem convinşi că medi­cul psihiatru care i-a dat certi­ficatul de sănătate psihică nu şi-a făcut datoria, comporta­mentul parlamentarului Nica Leon fiind, la vederea ţării īn­tregi, paranoic. Nica Leon, īn­tr-un eventual film, ar putea fi prototipul real al tīnărului Ceauşescu  din 1945-1946, de exemplu.Trecerea cu uşurinţă peste activitatea turbulentă şi inten­ţionat īmpăciuitoristă cu organi­zaţiile care īşi exacerbează protestele īn Piaţa Universităţii ar fi greşită, ba chiar condamnabilă. Datoria fată de cititorii noştri (care ne-au cerut īn nu­măr mare să luăm atitudine fermă) ne obligă să-i conturăm silueta (i) morală, puţinătatea convingerilor politice, dar e de văzut eu exactitate pericolul unui element decavat,  setos de ieşire īn fată, setos de putere, de afişarea numelui său peste tot, toate acestea exercitate fără scrupule. Nica Leon, personaj dubios şi fraudulos al Revolu­ţiei , continuă să deturneze spre sinele său maladiv-emfatic aten­ţia şi interesul unor inşi care-i seamănă, care nu īnţeleg  că de­mocraţia este o eliberare a spi­ritului generos, nu al instinctu­lui primitiv. Cit se poate de firesc,  ne īn­trebăm : Cine ne apără de Nica Leon ?"

 

Europa Liberă 27 (LD-jur4)

            / Emil Hurezeanu,"huligan" :reportaje din Golania De vorbă cu " golanii " din Piaţa Universităţii:

a ) cu cele 4 măicuţe care spun cum cīntau "Tatăl nostru", ce frumos era, ce paşnici erau, ce blīnzi erau.Au venit poliţiştii şi i-au bătut; o măicuţă a fost tăvălită.

b) cu Nica Leon: ...Nu pot sta deoparte cīnd văd ce vor oamenii . Aici sunt oameni civilizaţi, paşnici .Ce a spus dl Iliescu īn CPUN, este inadmisibil . I-a făcut ca Ceauşescu, "golani ", " huligani " Sunt de acord cu ceea ce vor demonstranţii: amīnarea alegerilor. ...Īn ţară, īn provincie, nu se ştie nimic. TVRL dezinformează. ...Faptul că l-au schimbat pe Jan Moldovanu cu Diamandescu la Poliţie, nu a schimbat nimic. Vechea tactică. [IR:  Cine-i poate conteasta lui Leon pozitia clara şi singulara?]

c) cu muncitori care spun: am fost insultaţi; feseniştii spun că suntem prost īmbrăcaţi ;cu Ion Hotnog: ecusonul de "golan" ( muncitor ): īn semn de protest contra lui Ion Iliescu, propunem ca termenul de " golan" să fie revizuit ; dl Stelian Tănase, dl Liiceanu au acceptat. De aceea ne-am pus ecuson de " GOLAN"  [IR:  Exacerbarea importantei unei ieşiri -altfel detastabile şi expresive- a lui Iliescu  şi exhibarea ostentativa a etichetei de "golan" - un fel de modă - a permis practicarea impudica a unui eroism ieftin, cu tente vanitos-elitiste- contribuind la degradarea şi diluarea mitingului- care şi-a pierdut caracterul de forma de rezistenţă, devenind un ritual simbolic, programatic steril. Este posibil ca tocmai acest lucru a atras un numar mare de manifestanti, care, au dezertat dupa 20 mai- cīnd exaltarea nu mai era posibila.]

 

         Romānia liberă 28 aprilie.

          /Vot de necesitate? Obtiunile partidelor care nu au candidat propriu la presedintie (II). Nica Leon PLD: a īncercat să candideze chiar el, din partea grupării partidelor de centru dar nu s-a reuşit. Partidul nu susţine nici unul din cei trei. Membrii pot vota pe oricine care nu a fost membru PCR. A Grigorescu -P Democrat: nu au hotărīt. Sergiu Cunescu (PSDR): la latitudinea fiecaruia. Ovidiu Tocaciu (P Reconstrucţiei naţionale): fiecare pe cine vrea. Mihai Grama (Uniunea Democrat Crestină): Ordinea : Raţiu, Cīmpeanu, Iliescu (de nevotat).)

 

Figaro nr. 2, mai 1990

            /Cine ucide: neodemocraţia sau golanocraţia ? CLAUDIU IONESCU. " Luni 23 aprilie, īn jurul orei 9, 00, dl. Dumitru Dincă, vicepreşedintele Alianţei Poporului, a fost ridicat de indivizi īmbrăcaţi civil şi dus cu un autoturism Dacia de culoare albă. Acest act a produs o vie indignare şi īncet, īncet īn faţa hotelului Intercontinental s-a strīns o mulţime de oamei, blocīnd circulaţia pe Bd-ul Magheru. La manifestaţia spontană s-au alăturat membri ai Asociaţiei 21 Decembrie, Alianţei Poporului, Asociaţiei 16-21 Decembrie, şi Grupului Independent pentru Democraţie. S-au strigat lozinci anti-F.S.N., anti-Iliescu şi s-a cerut eliberarea dl-ui Dumitru Dincă: „Am fost pur şi simplu răpit, ca īn filmele americane. Am fost dus la Circa 1 de Poliţie şi percheziţionat ca un deţinut de drept comun. Toate hīrtiile mele cu numere de telefon, īnsemnari personale mi-au fost reţinute. Am fost transportat apoi la Circa 20 de Poliţie şi apoi la generalii Bītlan şi Diamandescu care mi-au spus că mă eliberează din simpatie faţă de mine şi pentru curajul meu. La poliţie am īntrebat care este motivul reţinerii mele. Răspunsul a fost: instigarea maselor la revoltă. M-au īntrebat: „De ce faci domnule toate acestea? Vrei, casă, īţi dăm casă, vrei serviciu, īţi dăm serviciu". [IR: Cu indicaţia să spună oamenilor să plece acasă. Dar Dincă, impresionat de solidaritatea faţă de el, a făcut pe dos] Le-am răspuns īn bătaie de joc că vreau să deschid o gogoşerie. Am fost eliberat la ora 16,00”. Īn dimineaţa zilei de 24 aprilie īn piaţa din faţa hotelului Intercontinental erau cca. 200 de manifestanţi. Īn jurul orei 5,15 poliţia a intervenit īn mod brutal. Mihai Samson, student īn anul IV, Electrotehnică: „Mă aflam īn faţa restaurantului Dunărea īntr-un grup de 50-60 de persoane, un alt grup de cca. 150 persoane se afla līngă Universitate. Trupele de poliţie au īnaintat la pas. De pe Bd-ul Gh. Gheorghiu-DeJ au apărut poliţişti īnarmaţi cu bastoane. Veneau īn fugă şi am văzut o femeie īn vīrstă lovită cu brutalitate. Măicuţa a căzut şi poliţiştii au lovit-o cu bocancii. Un prieten de-al meu, indignat, s-a īndreptat spre ei şi le-a spus: „Poftiţi, băteţi-mă, arestaţi-mă". Şi l-au servit din plin. Am fugit pe una din străduţele laterale şi am fost lovit īn spate, din alergare". Gavriliu loan - lucrător comercial īn cadrul Industriei Laptelui: „Eram īn preajma intrării la metrou, staţia Universitate. S-a auzit zvonul că generalul Chiţac este īn zonă. Am strigat cu toţii „Jos Iliescu, jos Chiţac!" Īn momentul acela au tăbărīt pe noi poliţişti cu bastoane şi cīini. Am văzut cum patru femei au fost bătute. M-au alergat, am primit două şuturi şi am scăpat alergīnd pe str. Batiştei". Nemţiu loan, preşedintele Asociaţiei 16-21 Decembrie: „Au apărut mulţi poliţişti, subofiţeri, lovind cu bastoanele. Eram īn maşină, mă odihneam. Ne-au tras afară şi pe băiatul care era cu mine l-au bătut foarte rău. Īn mine n-au dat prea mult deoarece le-am spus cine sīnt şi că mi-am depus candidatura pentru Adunarea Deputaţilor. Am fost urcat īntr-o dubă ce staţiona īn faţa clădirii Hanover Trust. Apoi după ora 6,00 m-au dat jos, trimiţīndu-mă acasă”.Gocioretu Margareta, casnică, mamă a doi copii, unul student şi altul inginer: „Nu mi-a fost teamă. Mi-a fost scīrbă. Mă simţeam ca un şobolan. Au venit peste noi şi am primit o lovitură de baston īn umăr. Am fugit. Ni s-a strigat: „Aveţi noroc, bă, că, īncă, mai este democraţie altfel vă arătam noi vouă". Fluieraş lon: „Din senin a apărut o haită de poliţişti care loveau cu bestialitate. N-am vrut să fug. M-au atacat trei poliţişti care mi-au aplicat numeroase lovituri. Am fost dus la Circa 10 de Poliţie. Am īntrebat pentru ce am fost reţinut dar n-am primit răspuns. Am fost eliberat la ora 15,00. Īn aceeaşi dimineaţă, la cīteva ore după intervenţia poliţiei, īn piaţă au apărut din nou demonstranţi, indignaţi de cele petrecute. De la o tribună improvizată au vorbit Octavian Rădulescu, membru al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, Dumitru Dincă, şi alţi membrii ai Alianţei Poporului, G.I.D.-ului, Asociaţiei 16—21 Decembrie. Īn cursul după-amiezii se aflau īn piaţă cca. 3000-4000 de demonstranţi. Seara, la lumina unor reflectoare montate īntr-un balcon al Universităţii, demonstraţia a continuat. Membrii ai Ligii Studenţilor, avīnd īn frunte pe Marian Munteanu au improvizat īn balcon tribuna de la care s-a vorbit toată noaptea manifestanţilor. Īn jurul orei 23,00 a apărut dl. Nica Leon, liderul Partidului Liber Democrat: „Atmosfera īn C.P.U.N. a fost foarte aprinsă. Dl. Iliescu şi-a permis să facă poporul, īn fruntea căruia s-a autoinstalat, golan. Pentru că au ieşit nişte tineri īn stradă şi au demonstrat paşnic, dīnsul a trimis trupele de poliţie care au intervenit foarte brutal. Dl. Iliescu a motivat această acţiune spunīnd că un grup de golani au blocat strada şi chipurile două salvări n-au putut trece. Īn mod normal, un bun romān nici nu ar trebui să gīndească la folosirea forţei īmpotriva tinerilor".Deşi īn cursul nopţii a plouat īn două reprize, oamenii au rămas pe poziţii. Īn cursul zilei de miercuri, 25 aprilie, a apărut o noutate: Īn pieptul multor demonstranţi de vīrste şi ocupaţii diferite, sīnt prinse cartonaşe cu „Golan”, „Golan independent", „Destabilizator”, „Agent K.G.B.”. Cu mult umor s-a scandatl „NOI SĪNTEM GOLANI”. Īn zilele de 26, 27, 28, 29, 30, 1 şi 2, demonstraţia a continuat īn mod paşnic, cerīndu-se demisia ministrului de internet, dl. Chiţac, a domnului Iliescu, a generalului Diamandescu, abrogarea decretului 437/78, care subordonează televiziunea guvernului şi preşedintelui ţării, introducerea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara īn Legea electorală. [IR: A se observa că a cere demisia nu e tot aia cu a cere dialog cu Iliescu]. Demonstraţii asemănătoare au avut loc īn Timişoara, Cluj, Constanţa, Braşov, Sibiu. Am aflat de asemenea ca studenţi ai unor universităţi ca Harvard, Oxford, Cambridge, Sorbona s-au declarat „Golani" īn semn de solidaritate şi simpatie cu cei din Piaţa Universităţii. Demonstraţia continuă."

 

         Romānia Liberă, 29 apr.

         /Timişoara, un eveniment istoric.Sorin Roşca Stănescu. Pe 28 apr. s-a constituit ANPT şi a fost adoptat programul. "[] īn programul Alianţei Naţionale pentru Revoluţia de la Timişoara este detaliată semnificaţia punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. [] ANRT va milita pentru retragerea foştilor activişti şi foştilor securişti din viaţa politică a ţării pe o perioada de 10 ani.  [IR: Prin ce mecanisme? Nu era prioritară amīnarea alegerilor şi epurarea institutiilor - inclusiv CPUN- de care depindea campania electorala? ] Să vină alături de popor, sa-şi practice profesiile de bază, să studieze şi alte doctrine economice şi politice decīt cea comunistă şi, la a patra legislatură, dacă se vor dovedi capabili, noi īnşine īi vom vota. Este cea mai blīndă formă de revoluţie şi singura soluţie pentru o reală şi trainică reconciliere naţională. Altfel, prezenţa fostei nomenclaturi la putere va fi o sursă continuă de tensiuni īn societatea romānească []Se subliniază că, īntrucīt trecerea economiei romāneşti de la comunism spre liberalizare nu se va putea realiza fără sprijinul sindicatelor, care numai ele apără drepturile şi interesele muncitorilor, numai ele au creditul moral de a explica acestora necesitatea unor măsuri economice cu efecte temporar neplăcute. [IR: E bine că la Timisoara s-a īnţeles importanţa sindicatelor şi a vieţii economice. Dar, din păcate, nu este suficient să ceri oamenilor să suporte efectele neplăcute. Mai īntīi trebuie să te asiguri că ele sīnt minimizate raţional.]  ANRT va sprijini pe toate căile lupta pentru libertate şi democraţie a organizaţiilor sindicale. Deosebit de important este punctul 11, consacrat reformei justiţiei pe baza unor principii noi, democratice. Se cere: īndepărtarea din justiţie a judecătorilor de la Curtea supremă (civili şi militari) care au fost aleşi īn Marea adunare Naţională potrivit listelor aprobate de Elena Ceauşescu; īndepărtarea din justiţie a judecătorilor militari care au pronunţat condamnări īn procesele privind aşa zisele “infracţiuni contra securităţii statului şi economiei naţionale”. Īndepărtarea din Procuratura militară a ofiţerilor de justiţie care au anchetat sau au supravegheat anchetele efectuate de securitate contra oponenţilor regimului comunist;  īndepărtarea din justiţie, procuratură şi actuala poliţie a celor care au făcut parte din organele de partid şi de stat, centrale şi locale. [IR: Epurari care nu au avut loc. Incīt, marea grijă pentru ca Justiţia, infestată cu criminali, să lucreze "autonom"- a fost o farsă]. La această conferinţă de o deosebită importanţă pentru istoria ţării, au participat 29 de asociaţii profesionale culturale. 154 de colective din īntreprinderi şi instituţii, 51 de sindicate libere, 24 de partide.[] " Īn prezidiu, alături de G.Şerban, care a condus, a luat loc Doina Cornea, Nica Leon, Vasile Popevici, şi Iosif Szusyck. [IR: Am reprezentat la congres asociatia Dialog Piatra Neamt. Veniti dintr-o Moldova ne-eliberată de comunism, am fost şocat de orientarea pasivă dată mişcării, chiar de către iniţiatorii Proclamaţiei. Alte explicatii la : www.piatauniversitatii.com ].

 

 

27-28 aprilie Congresul ANPT de la Timisoara

            / Ioan Rosca- relatare pentru BBC si Europa libera

Am pornit din Piatra Neamţ cu strīngere de inimă. Mi se părea că vom reuşi greu să ne obţinem libertatea, īntr-un oraş īn care oamenii au putut rupe cu furie afişul pe care scrie "Cinsti-i eroii Timişoarei" - prin care marcam, sensul veghii noastre de protest. Poate tocmai de aceea, am avut azi, aici, īn cursul discuţiilor, o poziţie mai radicală: pe de o parte veneam dintr-un loc īn care senzaţia de pericol era mai puternică, pe de altă parte, trecusem prin baia de libertate din Piaţa Universităţii.

Propuneri "Dialog Piatra Neamt" la Congres

1. Alianţa să dispună de spaţiu de emisie la TV

2. Reprezentanţii Alianţei trebuie acceptaţi īn Parlamentul provizoriu ("paritatea")

3. Abrogarea decretelor antidemocratice: Despre manifestaţiile publice şi blocarea alegerilor īn īntreprinderi, etc.

4. Declararea disidenţei politice faţă de guvern şi solicitarea protecţiei comisiilor internaţionale pentru drepturile omului.

5. Epurare guvernului şi ministerelor conform pct. 8

6. Amīnarea alegerilor (boicotare)

7. Revistă proprie pe care o vor distribui membrii

8. Dacă nu se răspunde pozitiv - greva foamei īn toată ţara pentru a atrage atenţia asupra situaţiei foarte grave

9 Front activ anaticomunist, nu timiditate şi dezbateri sterile

10 Contestarea lui Ion Iliescu īn baza semnaturilor pentru punctul 8

[IR: Pe 29 aprilie seara, chiar şi după terminarea lucrărilor congresului, delegaţia Dialog - Roşca, Dobīndă, Ionescu, Andone - insistă să depună aceste liste de propuneri concrete, comisiei īnsărcinată cu organizarea activităţilor Alianţei]

 Am īncercat să ajut crearea unui arc electric revoluţionar īntre cei doi poli ai focului : Timişoara şi Bucureşti. Sper că am făcut cīte ceva. [IR:  Nu, nu am făcut mare lucru. Contestarea lui Iliescu īn baza punctului 8, redactată de mine şi de domnul Cerveni, nefiind asumată de congres, a fost semnată doar de vreo 30 de persoane. Dl Nica Leon -unul din semnatari- susţine că a fost totuşi depusă la timp la Comisia Electorală de cineva, dar nu am verificat.  Iar delegatia ANPT, pe care am īnsoţit-o un timp - nu a avut un efect pozitiv nici asupra opoziţiei - care a legitimat alegerile - nici asupra manifestaţiei, care le-a admis. De altfel, purtătorul de cuvint al ANPT, Ticu Dumitrescu, a făcut declaraţii īn presă, īn care preciza explicit că mitingul (şi deci ANPT) nu se īmpotriveşte alegerilor. Cine şi cum a deturnat rezistenţa īn acel moment?  ]

 

Oblio, 5 mai 1990.

            /Şi noi sīntem golani .Irina Negrea.Timişoara, 29 apr. " Clădirea Operei din Timişoara poartă īnsemnele sub care se va desfăşura adu­narea populară : Alianţa Naţi­onală pentru Proclamaţia de la Timişoara şi Apel din Timişoara — Trezeşte Doam­ne, ţara !". Piaţa Operei este plină de manifestanţi veniţi din oraş şi din toată ţara. Numărul lor a fost apreciat la 70000. Lozinci scrise : "Huli­ganii care au făcut revoluţia sint alături de golanii din Bucureşti!", „Huliganii lui Ceau­sescu, golanii lui Iliescu", „Go­lanii de astăzi sīntem noi — Foştii huligani din 16—22" (Electromotor Timiş), „Romā­nia nu uita, Proclamaţia e şi-a ta", „Vai de cei care vor mai minţi poporul acesta", „Oamenii lui Ceausescu votează cu Iliescu", „Proclamaţia de la Timişoara — sulă-n coaste ?", „La Cluj şi-n toată ţara, LEGE, Proclamaţia de la Timişoara, Romāni! Fiţi ală­turi de Bucureşti şi Timi­şoara, e şansa unică pe care-o are ţara", „Iliescu a furat, Revoluţia din Banat", „Aceasta este adevărata faţă a comunismului: crimă şi te­roare", „Pedeapsă pentru uci­gaşi". „Nu vrem foştii acti­vişti şi foştii securişti īn viitoarea conducere a ţării", „Minciuna sfruntată, princi­pală armă a FSN", „Alţi lupi, aceeaşi haită", „Huliganii din Arad susţin Proclamaţia de la Timişoara", „Golani din toată ţara, uniţi-vă". „Jos mafia comunistă", „Jos burghezia roşie", „Jos comunismul", „Iliescu pentru noi este Ceausescu doi", „Jos Figurile Sinistrei Nomenclaturi", „Na­ţionalismul şovin, arma dictaturilor", „Proclamaţia de la Timişoara — ghimpele no­menclaturii", „Iliescu nu uita, Timişoara nu te vrea", „Ieri huligan, azi golan, mīine de­ţinut politic??", „Iliescu preşedinte, ca si fie ca-nainte?" „Iliescu nu uita, nici Ardealul nu te vrea", „Noi am sīngerat şi voi v-aţi pensionat" .[] Pe tot parcursul mitingului, se scandează cu putere : „Punctul 8", „Azi īn Timişoara, mīine-n toată ţara", „Ole, Ole, Ole, Frontul ăsta ce mai e ? PCR", „Iliescu pică, nu vă fie frică", „Jos Chiţac", „Jos Iliescu", „Iliescu vinovat pentru haosul creat", „Şi noi sīntem golani", „Bucureşti", Unitate", „Dum­nezeu este cu noi", „Libertate" „Tot noi sīntem", „Demisia", ..Treziţi Moldova", „Trăiască, trăiască Moldova, Ardealul si Ţara Romānească" Spicuiri din luările de cuvīnt: „Duş­manul nostru comun este co­munismul" (Asociaţia „16 De­cembrie" Timiş) , [] „PNL a aderat la Proclamaţia de la Timişoara īncă după primele zile de la redactarea ei. Am aderat pen­tru că credem că această miş­care pornită la Timişoara va curăţa ţara de ultimele urme comuniste" (Dinu Patriciu — PNL.) [IR: Avind in vedere rolul important al PNL in boicotarea rezistentei politice - e o mare ipocrizie. Poate ca succesul economic uimitor al domnului Patriciu nu e strain de asta]; „Iliescu a fost alungat din Cluj" (reprezentantul Par­tidului Democrat din Cluj); „Iliescu a fost respins la Deva" ; „Amīnarea alegerilor este singura soluţie pentru ca Iliescu. să se compromită" (Nica Leon — Partidul Liber Democrat) ; „O ţară fără comunism, fără nomenclaturişti, fără securitate" (MER — Ti­mişoara); [] „Fabrica de avioane Braşov este alături de Timi­şoara" (Se scandează ; „Pre­gătiţi un avion pentru Petre şi Ion"); „Vatra Romānească, filiala Braşov aderă la Pro­clamaţia de la Timişoara" ; „Timişoara este cel mai european oraş romānesc. Bătălia libertăţii, īncepută la Timi­şoara la 16 decembrie 1989, a fost īncununată de Procla­maţia de la Timişoara, care are caracter romānesc şi eu­ropean" (Andrei Hossu, Cluj); []Īntrucīt apelul lansat Televi­ziunii, la īnceputul mitingului, de a filma adunarea populară, a rămas fără ecou, īn īn­cheiere se spune : „Mulţumim Securităţii că ne-a filmat şi īi rugăm să ne dea şi nouă caseta" .[] In timpul adunării populare din Piaţa Operei din Timişoara, 10.000 de partici­panţi au semnat, pe 50 de caiete care au circulat printre manifestanţi, contestaţia de invalidare a candidaturii dlui Iliescu la funcţia de preşe­dinte. In aceeaşi zi, la ora 23,10, după un raliu īn forţă, contestaţia respectivă a fost depusă la termen la Judecătoria Municipiului Bucureşti.  [IR: A fost o adunare impresionanta. Modul īn care a fost intimpinat mesajul meu (s-a scandat Piatra Neamt- īn speranţa că se trezeste şi Moldova ) m-a tulburat şi decis să continui lupta cu morile de vīnt. Īn ce priveste contestatia de invalidare, trebuie făcută o precizare: ceea ce s-a semnat īn Piaţa Operei NU era contestarea candidaturii lui Iliescu īn baza punctului 8. Ci pentru anumite greşeli pe care le-a facut dupa 22 decembrie. Folosirea semnăturilor pentru punctul 8 a fost respinsă de organizatori- din motive de neīnţeles pentru mine (avuseseră o anume intelegere cu Ion Iliescu, au fost sfătuiţi de unii "analişti" să nu alieneze publicul care-l iubea). Contestaţia pentru că a fost activist, redactata initial de mine si de  domnul Cerveni, a fost semnată de circa 30 de persoane īn congres - şi mi s-a spus - de către domnul Nica Leon- că a fost depusă şi ea la Comisia electorală]

p1        /Opinii īn cadrul Alianţei. Viorel Drăguş. Īn timpul dezbaterilor, s-au confruntat păreri privind rolul partidelor īn alianţă şi dacă revendicările vizează direct persoane sau structuri. Doina Cornea a convins auditorii privind necesitatea colaborării cu partidele politice. George Serban a optat pentru vizarea sistemuliui, nu a persoanelor, īn timp ce Nica Leon, a optat pentru prioritatea desfiinţării nomenclaturii care riscă să cīştige alegeri īntr-o campanie electorală nedemocratică. Aceasta a doua opinie s-a impus īn urma apelurilor delegaţilor din diferite regiuni le ţării, (Piatra Neamt, Bacău, Buzău) care au avertizat asupra lipsei de informare a zonelor respoective, care va īmpinge populaţia către FSN  [IR: Au fost intr-adevar două curente. Dar īncă nu am īnţeles de ce initiatorii Congresului s-au străduit să ne tempereze. Fiind cel  care a alertat Congresul privind situaţia din Piatra Neamţ - tipică pentru Moldova, semnalind necesitatea adoptării unui plan concret de acţiune şi concretizării luptei īmpotriva nomenclaturii- prin contestarea lui Ion Iliescu īn baza semnaturilor pentru punctul 8, īmi exprim şi azi nemulţumirea faţă de modul īn care s-a derulat acest congres, īn care a fost ratata cea mai importantă şansă de constituire a unei rezistenţe reale şi unite. Pozitii limpezi ca ale domnului Nica Leon au avut putini.]

 

Zig Zag 3-10 mai 1990

             /Golaniada. Valentin  N. Crihala. Relatare a mitingului din piata universitatii intre 22 şi 30 aprilie. este surpirns momentul initial al blocarii strazii de către coloana de demonstranti  venita dinspre Piata Romana. Totul este spontan şi pare cumva o gluma . Tinerii fac baraje din diverse panouri, masinile sīnt silite sa se intoarca. unii oameni coboriti din troleibuze se adauga demonstratiei, altii īşi exprima nemulltumirea. "Nu plecam de aici, se anunta prin portavoce. Se cere introducerea pct. 8 şi abolirea articolului 473. Numarul spectatorilor creste. Linga troita Nica Leon sta de vorba cu niste tineri. Politia īncă nu intervie. Incepe sa se intunece. Se striga:Ultima solutie/inca-o revolutie!" Oamenii sīnt atenti la cei cu porta voce: Dumitru Dinca şi Octavian Radulescu. 4 femei imbracate īn negru cinta şi pling īn fata troitei, Hristos a inviat din morti. Dl Dinca spune: "In noaptea zilei de 21 decembrie 1989 aceasta Piata a fost improscata cu singele copiilor dvs. Şi pina dimineata a fost spalata de trepadusii comunismului , de nu se mai cunostea ca aici au murit oameni. " Se scandeaza: "16-21/Nu plecam niciunul!". Dinca reia: "adevarata revolutie se va implini atunci cīnd nu vom mai permite nici unui comunist sa se instaleze īn fruntea statului." Se aud huiduieli şi strigate. Dintr-un autocar coboara scutieri. Se striga "Fara violenta!" şi huiduielile nu inceteaza pina cīnd acestia nu intra imnapoi īn masina. Autobuzul este insotit de aceleasi strigate: "asasinilor! teroristilor!". Se striga:"Nu plecam! Nu plecam!". Dinca vorbeste: "am cerut foarte putin īn comparatie cu ceea ce ar fi trebuit sa ni se ofere!. Am cerut abrogarea decretului 473 prin care televiziune este subordonata guvernului şi presedintelui tarii.. Televiziunea trebuie sa slujeasca poporului printr-un statut liber şi independent. "O femeie" : au trecut 8 ore de cīnd stam aici īn picioare şi televiziune nici nu ne baga īn seama." Īn fata Spitalului Coltea un cordon de polisti cu bastoane de cauciuc şi casti- stau aliniati cu picioarele departate. Demonstrantii se reped spre ei. Se discuta cu ei şi li se explica ca prezenta lor excita şi ridica tensiunea. Soseste gen, Bitlan. Şi anunta ca politistii se vor retrage. O doamna emotionata ii spune:"Dle general, sa nu mai aduceti militia aici". Bitlan raspunde:"Gata, nu va mai veni!. Uitati am venit şi am luat-o . Este bine?". Iar doamna revine:" şi-a batut joc Ceausescu odata de dvs. sa nu-si mai bata joc şi Iliescu." Retragerea generalului este emotionanta. Politia pleaca. Euforie. Se cinta, se striga. Este o prima victorie. Apare televiziunea engleza care filmeaza şi ia interviuri. Se scriu cu vopsea pe jos lozinci. Incep sa plece unii oameni şi se face apel sa mai reziste dar multi lupta cu somnul şi oboseala. Unii s-au intins pe jos. [IR:  S-a vorbit prea putin despre eroismul celor care ramineau noaptea acolo, ca flacara sa nu se stinga] Se murmura cintece revolutionare. Dimineata, lumea se stringe incet-incet. La televiziune se comunica ca au murit bolnavii pentru ca salvarile nu au putut trece din cauza manifestatiei. Pe 24 aprilie dimineata politia intervine īn forta. Sīnt redate citeva marturii īn acest sens. apoi mitingul este intarit prin aparitia studentilor, intelectualilor, etc. Un moment puternic a fost pe 29 aprilie cīnd Victor Rebenciuc a citit lista cu golanii intelectuali care sīnt alaturi de cei din strada.

 

Europa Liberă -jurnal 5 LD

         Timişoara – Alianţa Naţională...( Miting la Operă ) 29 apr. 40.000 de oameni. Memorii protest.

I. Solidară cu manifestaţia din Bucureşti. II. Pct. 8 din Proclamaţia de la Timişoara (explicat).

III. Dosarele securităţii - īnmīnate cetăţenilor. IV. Dizolvarea [.... ] şi reīnfiinţarea lor după alegeri. V. Săptămīnal - 1 oră la TVRL. VI. Despre revoluţie:Cine au fost teroriştii? Cine a chemat pe bucureşteni?Cine a eliberat teroriştii? A vorbit Doina Cornea, Nica Leon ş.a Demonstraţii similare: Constanţa, Sibiu, Cluj, Craiova. ( vezi presa )

 

Societatea de mīine, 14 mai 1990

            /1 mai īn prima zonă liberă de comunism. Ileana Marinescu. Descrierea mitingului de pe 1 mai din Piaţa Universităţii. Atmosferă exaltată şi īnălţătoare: Vorbesc Doina Cornea, Victor Rebenciuc, Florin Zamfirescu, Golani din Piteşti, Ploieşti, Rm.Vīlcea, Braşov, Craiova, Buzău, Constanţa , Timişoara, etc. Se citeşte declaraţia de adeziune semnată de mulţi intelectuali romāni.

            /La Timişoara 3 zile printre golani. Ion Ungureanu. Relatare de la congresul de constiuire a ANPT de pe 28-29 apr. Lozinci, ecusoane, luări de cuvīnt convergente. [IR: Dimpotrivă, divergenţa dintre cele doua orientări, "radicală" şi "ponderată" a fost insolubilă]. Discuţii cu Şerban Foarţă, Dinu Patriciu, Smaranda Enache, Doina Cornea, Mircea Sevaciuc, M.Ciuhandru, Nica Leon, Nicolae Cerveni. Manifestaţia continuă luni, 30 aprilie.

 

Romania liberă, 3 mai 1990

            /Alegerile cu sau fără observatori străini. Ion Stoica. Interviuri cu: Sergiu Cunescu (PDSR): observatori necesari, importante ar fi condiţiile normale de campanie), I V Sandulescu PNL : (vrea observatori), Vladimir Fulger (UDC) : observatori necesari, A Grigorescu (PD): nu e cazul , sīnt suficienţi judecătorii din secţiile de votare. Nica Leon PLD : Nu sīnt condiţii de alegeri. De aceea sīnt necesari observatori. Dar să vină din timp ca să vada cum operează autorităţile locale pentru ca FSN să se aleagă. TG Maiorăscu MER : nu e nici pentru nici contra.

 

         Dreptatea 3 mai, 1990

          /Moţiunile de protest adresate guvernului provizoriu. La 20 de zile īnainte de alegeri: imposibil să facem activitatea electorala, delegaţii atacaţi violent īn toată ţara, materialele de propagand rupte, ziarele blocate, calomnii, denigrări, ameninţări, īntruniri atacate, accesul la radio şi televiziune sabotat. Īn acest timp FSN foloseşte toate mijloacele administrative, financiare şi tehnice ale statului şi īntregul aparat administrativ local, inclusiv aparatul represiv. Este īncălcat flagrant art 10 din Legea electorala. Se impune amīnarea alegerilor. Īşi īnsuşesc integral pricipiile Proclamaţiei de la Timişoara . Dacă nu sīnt luate măsuri, se pot vedea silite să nu mai participe la alegeri. PNT (Coposu), PNL (Lazarescu), PSDR (Cunescu), PLD (Leon), PSL (Cerveni) [IR: Īncepuse ceva. Nu stiu cum s-a stins. Intilnindu-mă īn acele zile cu dl Coposu, pe care l-am rugat să denunţe proiectatele "alegeri" - mi-a spus că nu obţine solidarizarea altor partide- de exemplu PNL şi că are presiuni să ramīnă īn cursă şi din partea partidelor europene care-l sprijină. Īn timp ce dl Cunescu - pe care colegii mei din Dialog P Neamţ l-au scos cīteva minute din congresul PDSR - mi-a răspuns că vor analiza. ]

 

Romānia liberă, 4 mai 1990

         / Comunicat: cerem convocarea urgentă a CPUN pentru a discuta grava criză actuală . Partidele semnatare au prezentat pe 3 mai acest apel de convocare a CPUN pe 4 mai la ora 10 pentru a analiza situaţia din tară, modul īn care se intra īn dialog cu protestul popular care se īntinde de la un oraş la altul (PNT- Ion Diaconescu, PLD Nica Leon, PSL- I C Ionescu, UDC -Mihai Grama, PDR -Andrei Grosu.

 

Dreptatea 4 mai, 1990

          /Comunicat: Cerem convocarea de urgenţa a C.P.U.N. pentru a discuta grava criza. " Partidele şi formaţiunile independente semnatare ale cererii de mai jos au prezentat domnului Ion Iliescu, la 3 mai 1990, următoarele: DOMNULE preşedinte, Avīnd īn vedere agravarea zilnică a stării din ţară şi proporţia pe care o ia mişcarea populară, care se īntinde de la un oraş la altul, ne īndreptăm rapid către o criză. Dorim să evităm riscurile de confruntare, care ar putea din nou degenera īn evenimente sīngeroase şi fideli principiilor democraţiei, cerem convocarea imediată a C.P.U.N. Īn Sesiune extraordinară, pentru căutarea unei soluţii bazate pe luarea īn consideraţie a doleanţelor poporului. Respingerea dialogului cu o parte atīt de īnsemnată a electoratului are un caracter antidemocratic şi ţine de practicile dictatoriale dinainte de Revoluţie. Prin urmare, subsemnaţii, reprezentanţi ai partidelor şi ai formaţiilor independente, cerem convocarea urgentă, pe ziua de vineri 04.05.1990, ora 10, a C.P.U.N. Īn Sesiune extraordinară, avīnd ca obiect analiza situaţiei din ţară şi a măsurilor corespunzătoare. PARTIDUL NATIONAL ŢĂRĂNESC-CREŞTIN Şl DEMOCRAT - Ion Diaconescu, PARTIDUL LIBER  DEMOCRAT - Nica Leon , PARTIDUL SOCIALIST LIBERAL - Ion Cristian Ionescu, UNIUNEA DEMOCRAT CREŞTINĂ - Mihai Grama, PARTIDUL DEMOCRATDIN ROMĀNIA - Andrei Grosu" [IR: O iniţiativă lăudabilă, chiar venită din partea unor formaţiuni care-şi retrăseseră īn aprilie cererile de epurare a activiştilor. Dar prea departe nu puteau merge membrii unui organism -CPUN- care rezultase din seria de uzurpări denunţate de manifestaţie ]

 

Strada nr. 7, mai 1990

p3        Interviu cu Gheorghe Zamfir realizat de Dragos Iorga."[]

— Cum vă simţiţi aici Ia Universi­tate,  ca proaspăt golan ?

— Eu cred că  este  unic  şi  sublim să fii golan īn aceste momente īn Ţara Romānească. Este o favoare pentru mine să fiu considerat astfel.

—  Care  este  poziţia  dumneavoastră faţă de Proclamaţia de la Timişoara?

— Sīnt de acord cu tot ce este con­semnat īn  această proclamaţie. Susţin punctul opt care cred că trebuie res­pectat ad literam. []"

p1,2    / Interviu cu domnul Dumitrescu vice-preşedinte al Asociaţiei  Foştilor  Deţinuţi  Politici şi reprezentant at acestei organizaţii īn fostul C.P.U.N. realizat de Nicusor Stan

— Va simţiţi golan ?

— Sīnt golan, să ştiţi ! Sa va spun un lucru: am aterizat la Zurich purtīnd la haină emblema de golan şi toate discutiile, toate luările de cuvint pe care le-am avut acolo, departe de ţara mea, au fost numai şi numai pornind de la ideia că reprezint aceşti minunati golani care de fapt ştiu foarte bine ce vor şi care reprezintă partea cea mai curată a Revoluţiei, şi a dorinţelor de mai bine pentru ţara noastră.

— Susţineţi Proclamaţia de la Timi­şoara ?

— Sigur că da. Nu că nu am fi putut să concepem şi noi o astfel de proclamatie, dar ei au avut intietate şi prin Revoluţie, pentru că au īnceput-o la 16 decembrie, şi au avut şansa să ne-o ia īnainte, stipulīnd atīt de frumos, atīt de armonios, adevărurile pe care fie­care dintre noi le simţim īn suflet.

— Cum vedeţi alegerile ?

— Nu cred  că ar trebui să vorbim despre alegeri.  Pentru că ne aflăm īn faţa unei mase neinformate, altădată numita proletară, manipulată de domnul lliescu prin regizarea rolului său de erou al Revoluţiei romāne. Aceşti oa­meni il susţin fără să cunoască faptul că lliescu, de fapt, nu a contribuit, aşa cum a spus şi domnul Leon īn ultima sedinţă a Parlamentului, la această Re­voluţie, ci numai a venit la masa Re­voluţiei, unde nu s-a mulţumit cu o sim­plă bucată de pīine. Dīnsul vrea să fure totul,  s-a  autointitulat,  de  fapt  asta este, s-a autointitulat conducătorul ţării. [IR: Şi atunci? De ce nu s- a cerut amīnarea alegerilor şi de ce nu au fost denunţate – īnainte şi după?][]

— De ce vă este frică mai mult, de comunism, sau de o anume persoană ?

— Mi-este teamă, şi o spun asumindu-mi riscul, că nu numai setea de putere a domnului lliescu, care aşteaptă putere  de  şapte-opt  ani,  este cauza tulburărilor de astăzi. Nu cumva īn spatele domnului lliescu se află for­ţe oculte, sau, că să mă exprim clar, vecinii  noştri  din  răsărit,  care  nicio­dată nu au adus ceva bun pentru noi, romānii ?    tem    domnul  lliescu trebuie să se supună unei linii trasate de la Moscova, că trebuie să joace aşa cum i se cīntă. Cred că este vorba de o conjugare a setei dīnsului de putere şi a rolului dictat de U.R.S.S.

— Dacă domnul lliescu se  retrage credeţi că se rezolvă şi problema neocomunismului?

— Cred că īndepărtarea nomenclaturii īntr-un timp scurt este greu de realizat. Plecarea domnului  lliescu  ar  īnsemna īnsă enorm, pentru că, aşa cum dīnsul se sprijină pe fosta nomenclatură, şi reci­proca este adevărată. Am convingerea că, fară domnul lliescu, frontul nu ar avea nici  o sansa să  ciştige  vreodată alegerile, fiind lipsit de personalităţi, de oameni de recunoscută valoare morală.

— Credeţi că frontul are de partea sa Poliţia, Procuratura ?

— Sigur că este ceva adevărat aici. Există oameni īn aceste instituţii care au comis mari abuzuri şi ilegalităţi, şi care se tem de anumite consecinţe. To­tuşi, tineretul, intelectualitatea, īn cea mai mare parte a ei, sīnt conştiinţe tre­ze.[]"

 

Dimineaţa, 9 mai 1990

/Marirea şi decadenţa lui Nica Leon. Adrian Şerban. Revine cu noi detalii la un articol mai vechi dedicat sinistrului Nica Leon. A aflat de la colegii lui că e doar subinginer. Nu a fost transferat pe şantierul tineretului ci mutat disciplinar. Cei de la 23 august spun că au făcut asta ca să termine balamucul cu el. S-au primit telefoane şi de la asociaţiile de locatari care au fost fraudate de Nica Leon, administrator venal ce le-a cauzat mari pagube materiale, pretinzīnd chiar şi femeii de serviciu necuvenit, suma de 50 de lei. Leon şi soţia să īşi terorizau vecinii, ea spunīnd că e nepoata Elenei Ceauşescu iar el că e nepotul lui Manea Mănescu. Deşi e născut pe 24 ianuarie 1955, īşi sărbătorea ziua de naştere pe 26, odată cu dictatorul. [IR:şi totuşi, cei care trebuiau să creadă, credeau ]

 

Romānia liberă, 10 mai 1990

/Un buchet de trandafiri. Eugen Bălăşescu. Replică la articolul Marianei Stănescu care īn ziarul Azi īl īnfierează. Recunoaşte că l-a cunoscut pe Nica Leon īn timpul "huliganicelor evenimente din 21 decembrie", cīnd Leon a fost primul instigator şi că l-a revăzut acum cīnd a ridicat afişele golăneşti pentru Piaţa universităţii. Il va vota pe Ion Iliescu dacă acesta va face o serie de gesturi politice, enumerate cu rabdare.[IR: şi imposibil de imaginat, de la dl. Iliescu].

 

Strada nr.7, mai 1990.

            Nica Leon. Interviu realizat de Justin Musat. " Joi, 10 mai, după conferinţa de presă a grupului de reprezentare a Alianţei Naţionale pentru Proclamaţia de la Timişoara, l-am intīlnit pe domnul Nica Leon, care a avut amabilitatea să ne răspundă la cīteva īn­trebări.

— Sīnteţi golan ?

— Bineīnţeles. Sīnt, poate, unul dintre cei mai mari golani.

— Cum vă simţiţi īn această postură ?

— Foarte bine ! Foarte bine, dar tulburat pentru că, deşi ştiu ca morţii noştri nu s-au răcit īncă īn groapa, ei se uită acum la noi cu disperare, pentru ca pierdem şansa democraţiei. Au luptat şi au murit pentru ca noi să trăim mai bine, iar noi nu īnţelegem acest lucru, ceea ce este foarte trist.

— Aţi semnat pentru Proclamaţia de la Timişoara ?

— Bineīnţeles . Din primele momente.

— Cum vedeţi ţara īnainte fi după alegeri ?

— Acum este o stare excepţională īn ţară, o stare de veritabil război. Nu se poate desfăşura o campanie electorală normală. Vor fi nişte alegeri fără companie electorală. Oamenii nu au cantitatea şi calitatea nece­sară de date pentru a şti pe cine să aleagă, cine sīnt candidaţii, cu ce s-au ocupat īnainte. Nu ştim īncă cine a tras īn 21—22, cine a organizat toată manevra de după 22, īncă nu ştim, deşi unii au īnceput să inteleaga pentru ce s-a făcut tot acel bīlci.

— După?

— Va fi o criză generală. Deja economia este la pamīnt.[]"

 

Azi, 11 mai 1990

/Spontana, domnule Tanase, spontana…M. Radu. " Īntr-o emisiune nocturnă a Studioului electoral, domnul Stelian Tănase a afirmat, lipsit de orice reticenţă, ca manifestaţia din Piaţa Universităţii "a pornit spontan". Se pare ca acest intelectual postre­voluţionar şi totodată, redactor-şef al publicaţiei „22", conferă termenului spontan, o semnificaţie originală, pro­prie acelora care, mai nou, se īnde­letnicesc cu mistificarea adevărului.Īmi permit această constatare por­nind de la faptul că, īn realitate, ma­nifestaţia de la Universitate a pornit din... Piaţa Aviatorilor unde, la 22 aprilie, s-a petrecut o altă manifestaţie, organizată de P.N.Ţ.-c.d. Īn calitate de invitat de onoare era prezent acolo şi domnul Stelian Tănase, care, atunci cīnd nu acorda interviuri, aprecia, in­telectual fiind, refulările veninoase ale liderilor peneţişti adresate, desi­gur, domnului Ion Iliescu şi F.S.N.-ului. Alături de acest membru marcant al Grupului pentru Dialog Social erau prezenţi şi bunii săi prieteni şi to­varăşi de manifestaţii, noii activişti de partid, Dumitru Dincă, Nica Leon, Octavian Rădulescu etc. Prietenia trainică, īnfiripată īntre Stelian Tănase şi admiratorul de poe­zii legionare, revoluţionarul delapida­tor, Octavian Rădulescu, este notorie, dovadă fiind şi omagiile pe care pro­cesomanul O.R. le aduce public valorii intelectuale şi morale alt fostului pecerist, Stelian Tănase.După ce oratoria violent vulgarii a conducerii P.N.T.-c.d. a īncălzit unele spirite — autentic revoluţionare (!) — i-a format „spontan" un grup organi­zat, dinainte pregătit, pentru par­curgerea traseului Televiziune — Inter. Desigur că, tot „spontan", acest grup format din membrii Asociaţiei 16—21 Decembrie şi ai Alianţei Poporului (Dincă) — nici nu se putea mai bine — i-au chemat īn mijlocul lor, īn calitate de ghizi īndrumători, pe eroii postrevoluţionari Stelian Tănase, Octavian Rădulescu, Dumitru Din­că şi Nica Leon. Aceste simboluri ale purităţii au condus „spontan" micul detaşament de cercetaşi pīnă la Inter, unde i-a postat īn mijlocul intersec­ţiei. Īn scopul de o bloca traficul.Ajunşi la destinaţie, mentorilor spi­rituali īn ale anticomunismului, le-a căzut greu eventuala despărţire de or­taci, astfel că, īn mod „spontan", au rămas alături de ei. Dar nu oricum ci cu portavoce... pentru a īntreţin „fo­cul revoluţionar" necesar declanşării unei noi revoluţii... Această īndeletni­cire o practicau şi luni, 23 aprilie. Care va să zică, domnule Tănase, a fost „spontană" manifestaţia, tare spontană..."

 

Romānia Libera, 11 mai  1990

/ Fără alegeri prezidentiale? Ion Stoica. Opinii pe marginea declaraţiilor Raţiu - Cīmpeanu. Gh. Mazilu PDR: cu totul de acord. Iliescu ar trebui să facă la fel. Nica Leon PLD: īn şedinţa CPUN din 7 mai i-a spus lui Iliescu că nu are dreptul, ca nomenclaturist, să candideze Ion I Bratianu ULB : declaraţii destabilizatoare, e nevoie de preşedinte. Virgil Ciobanu PSL: nu ştie īncă punctul de vedere a grupării democratice de centru. A D Popescu Partidul Socialist al Dreptăţii: ne trebuie preşedinte. N Popa PD agrar : alegerile sīnt imperios necesare. L Cipere PUD: Retragerea ar da dreptul poporului romān să-şi aleagă cu adevarat forma de organizare. Dacă se alege un preşedinte, această alegere nu va mai fi practic posibila. [IR: Uzurparea puterii a cuprins şi deciderea formei de guvernare de către FSN. Monarhia a fost alungată de comunişti ilegal şi respinsă de FSN-işti ilegitim. Asta nu īnseamnă că un preşedinte anticomunist nu ar fi putut face mai multe pentru eliberarea noastra, decīt regele Mihai]

 

 

Libertatea, 11 mai 1990

         /Decizie aplaudată. Ambidextru. Īn ultima şedinţă CPUN Nica Leon s-a arătat interesat de preţul unui avion ultramodern. Ceilalţi parlamentari au aplaudat propunerea ca dl. Nica Leon să fie scos afară dacă mai deranjează adunarea prosteşte. [IR: Era vorba de un contract dubios de avioane, făcut īn defavoarea Romāniei . Leon a continuat pīnă azi preocuparea pentru apărarea avuţiei naţionale. Pe care au realizat-o deplin, cei care l-au ţistuit atunci].

/ Dezinformare pe teme de politica externa .Ilie Paunescu. Mediile aservite puterii continua dezinformarea pe teme de politica externa, ascunzind publicului adevarata pozitie a democratiilor occidentale (SUA şi Anglia) faţă de democratizarea Romāniei . Chiar şi īn CPUN s-a mintit atunci cīnd un deputat [IR: Nica Leon] a pus probema contractelor costisitoare facute pentru avioane, ele fiind confirmate de ziarul Times.

 

Azi, 12 mai 1990

/Viata (in şi īn afara parlamentului) a parlamentarului Nica Leon. Ileana Coman. Ce spun vecinii săi din fosta locuinţă. Īşi serba ziua o data cu dictatorul, deşi nu e nascut pe 26 dec. Prieteni īn nomenclatura PCR. La 23 August i s-a desfacut contractul de munca īn urma unui proces. La Intr. de amenajare şi exploatare a rīului Dimboviţa a produs necazuri, trebuind schimbat disciplinar. Tulbura liniştea publică īn blocul său, īn care făcea activitate politică. Dan Iosif i-a amintit īn CPUN că la revoluţie a fost surprins vorbind īn CC cu şefi ai securităţii (Nae Octavian) cu un aparat de radio-emisie pe o frecvenţă cunoscută numai de securişti, drept pentru care a fost arestat.

 

Romania libera, 15 mai 1990

/ Duminică, 13 aprilie. [] Gavrilescu Gheorghe, muncitor macaragiu, a declarat că refuză o societate dictatorial-fesenistă care „ŞI-A FACUT DRUM CU BĪTELE" ! Īn Braşov, aceeaşi tactică a „civi­lilor īn salopete de muncitori", aplicată şi la Galaţi, Craiova, īmpotriva muncitorilor auten­tici. Mesaj din Piteşti : „Sīntem puţini, dar vă iubim". Me­saj din TG. MUREŞ :FRĂŢIA ROMANO-MAGHIARA S-A REFĂCUT PENTRU ROMĀNIA LIBERA DE COMUNISM. O VESTE MINUNATA! Un dis­curs spumos a ţinut muncito­rul Agarofiţei Gh. (Antrepriza Construcţii-Montaj 5) care, du­pă ce a anunţat că mai mulţi constructori se află īn Piaţă, i-a adresat „tov. secretar ge­neral FSN" un apel []au vor­bit, apoi intelectuali de marcă : actorul Dragoş Pīslaru, cercetătorul de la ICECHIM, dl. Horia Bălăşoiu, care a con­siderat c㠄dictatura fesenistă, īn 4 luni ne-a arătat mai mult decīt Ceauşescu īn 45 de ani", profesorul-golan Moroianu, de la Institutul Politehnic Bucureşti — Energetică, domnia-sa reliefīnd că aproape toată vechea nomenclatură e acum din nou la putere, vrīnd să ne convingă că doar doi psihopaţi, īn clişeul „odiosul şi sinistra", plus o mică clică au dus ţara la dezastru, luīnd cu ei īn mormīnt şi responsabili­tatea individuală şi colectivă a celor ce-au slujit dictatura şi azi vor iar să ne conducă, pretinzīndu-se victime ale dictaturii!". TOCMAI CEI CARE ANI LA RĪND AU ĪNCĂLCAT DREP­TURILE OMULUI CONDAM­NA AZI PUNCTUL 8 — TIMI­ŞOARA ca NEDEMOCRATIC: BA CHIAR — CEAUŞIST ! ! ! [] Poetul Florin laru a enumerat şi analizat, savu­ros, metodele fesenisto-peceriste de bază : 1. ADEVĂR PARŢIAL ŞI LIBERTATE LI­MITATA 2. RESUSCITAREA FRICII 3. VIOLENŢA SE PUPA CU IGNORANTA 4. ZVO­NURILE. 5. TENTATIVA DE COMPROMITERE A CELOR CONSIDERAŢI ADVERSARI ; aici, un semnal de alarmă şi pentru D-nii Iliescu, lonescu, losif (fiindcă securitatea are dosarele dumnealor şi-i poate şantaja, conducīnd ţara din umbră!). Dl. Gh. Grigurcu s-a īntrebat cu noi, printre altele, de ce CALAII DIN ZORII CO­MUNISMULUI, CARE AU ĪN­CHIS ŞI TORTURAT FLOA­REA DESTOINICIEI ROMA­NEŞTI, NU SlNT CONSIDE­RAŢI ASEMENI CRIMINA­LILOR DE RĂZBOI NAZIŞTI? DE CE AU FOST ELIBERAŢI TERORIŞTII ? Compozitorii :Octav Nemescu, Corneliu Ce­zar, lector univ. Andrei lonescu au vorbit despre MIRACO­LUL acestei reuniuni naţionale, DE AUDIENŢA INTERNAŢIO­NALA, ultimul considerīnd că PIAŢA UNIVERSITĂŢII ESTE „SPAŢIUL CEL MAI CURAT şi MAI ĪNĂLŢĂTOR ĪN ACEASTA ŢARA". Fiindc㠗 să fie foarte clar — MANIFES­TANŢII N-AU ALTA FINA­LITATE DECIT LIBERTATEA ŞI DEMOCRAŢIA. Deci „DIA­LOGUL TREBUIE să AIBĂ LOC, LUCRURILE TREBUIE SPUSE PĪNĂ LA CAPĂT". Criticul literar Paul Dugneanu s-a īntrebat ce s-ar putea īntīmpla īn viitor cu o ţară īn care preşedintele interimar īşi numeşte OPOZANŢII INDE­PENDENŢI — GOLANI ŞI TURMA ADĂPATA?! Unde e respectul faţă de pluralismul pretins promovat ?! Peste 50 DE UNIVERSITĂŢI DIN LU­ME şi EUGEN IONESCU ĪŞI REVENDICA TITLUL DE GO­LAN ! Un MOMENT DE GRAŢIE l-a constituit prezenţa la mi­crofon a violonistei Luminiţa Rogacev care a interpretat BA­LADA lui Porumbescu ascul­tată īn reculegere şi, īn final, completată de scandarea din toate piepturile a cuvīntului esenţial pentru umanitate : LIBERTATE ! TE IUBIM, ORI ĪNVINGEM, ORI MURIM.[] Dl. Ticu Dumitrescu a povestit ca, īn Elveţia, a relatat exact si­tuaţia noastră, lansānd, īn plus, o īntrebare ministrului de in­terne . La Braşov, sīmbătā, o Lada cu nr. sovietic a īmprăş­tiat manifeste F.S.N. ; ESTE ACEASTA O DIVERSIUNE ĪN ĪNCERCAREA DE A NE SPE­RIA CU GUVERNUL SOVIE­TIC SAU E CHIAR AJUTORUL PRIETENILOR MAI MARI? Răspunsul se impune clar şi rapid, īntrucīt Poliţia Braşov a oprit maşina şi a identificat persoanele din interior. E CA­ZUL SĂ LE ŞTIE TOATA ŢA­RA. Apoi manifestanţii au fost anunţaţi că golanii-profesori şi elevi din Tīrgovişte au fost bă­tuţi „īn dulcele stil clasic" de mr. Floricel et. co.". [] Alte vesti minunate şi vali­date de banda-video-Arhitectură : MARE DE OAMENI LA RlMNICU-VlLCEA şi CRAIOVA PENTRU LIBERTATEA NOASTRĂ, pentru PROCLA­MAŢIA TIMIŞOARA Bucureşti. Cineva a crezut de cuviinţă că un inginer craiovean trebuie īnjunghiat pentru asta ! Pe ecranul FACUL­TĂŢII DE GOLANI s-au putut urmări — īntr-un montaj ex­celent — secvenţe original-democratice din ultima şedinţă CPUN. Prezidentul : „Cine e pentru ? Mulţumesc. Cineva īmpotriva, se abţine cineva, tre­cem la ordinea de zi". Pentru prima oară acel autentic dizident — timid, modest şi blīnd - Radu Filipescu, a explodat revoltat [IR: După care şi-a revenit. Este timid, modest şi blīnd de pe 22 decembrie]; dac㠄Mişcarea — Universitate" e trecută la fapt divers, atunci tot ce discutăm e fapt divers, iar viitorul ţării ce să mai vorbim ! Īn plus, vorbitori oneşti, direcţi şi fără atac la persoană, ci doar la metodele unor anumite persoane, ca Leon Nica, au fost consideraţi... subversivi, buni chiar de dat afară ! Pe principiul Dan losif : „Nu sīntem toţi inteligenţi". Dar nici nu vrem să fim ! Fiindcă dacă am vrea, prea ar ieşi la iveală adevărul ! Incomod, nu-i aşa ? Concluzia manifestanţilor — implicit la ameninţarea minis­trului de salubritate Chiţac — NU VĂ FIE FRICA, COMU­NISMUL PICĂ ! Cui īi este fri­că ? [IR:Nu cred că īi putea fi cuiva frică de şirul de declamaţii care inundaseră Piaţa. Atīta timp cīt nu erau īnsoţite de vreun plan concret de acţiune īmptriva Contrarevoluţiei]

 

Figaro nr 2, 1990. Rompres īn deriva.Zig Zag, 17-23 mai

/ Nica Leon. Interviu realizat de Mirel Curea. " []Trebuie să recunoaştem că intervenţiile domniei sale din Parla­ment au adus o nuanţă de originalitate acestui organism. Consecvenţa sa īmpotriva domnului Ion Iliescu l-au fă­cut deja celebru īn īntreaga ţară. Stirniţi de această ati­tudine, am cerut domnului Nica Leon lămuriri. Le pu­blicăm mai jos chiar dacă cu unele nu sīntem de acord.[] Ce v-a  determinat să aveţi o asemenea atitu­dine ?— Nu am avut nimic special  cu  el.  M-am  gīndit doar la liniştea,  bună­starea  şi  binele lui.  I-am sugerat de mai multe ori să stea liniştit la pensie pentru că a făcut destul rău  ţării.  L-a  ajutat  des­tul de mult pe Ceauşescu īn  a aduce ţara la starea īn care se află acum. Deci consider că acum este su­ficient de obosit şi ar tre­bui să lase ţara şi poporul să mai respire liniştiţi.[] — īn ultima şedinţă C.P.U.N. ce doreaţi să-i răspundeţi domnului Dan losif ?— Vroiam să-i spun că eu cu acea staţie i-am sal­vat viaţa, oprindu-i să se mai  īmpuşte īntre ei  īn sediul  C.C. El  trăgea īn soldaţii  de la corpul de gardă şi mă īntreba prin staţie dacă să arunce şi cu grenade.—  īn  timpul interven­ţiilor domniei voastre, ci­ne erau cei mai vehemenţi īn a vă acoperi zgomotos ?— F.S.N.-iştii. Judeţele.— Dădea cineva tonul  la aceste bruieri ?—  Aveau indicaţii prea­labile. Totul era pregătit, pentru anumiţi vorbitori. Era un scandal īn sală că eu nu mă mai auzeam, dar ştiam că la T.V.R. se aude perfect prin cablu. Aveam mai  multe de spus, dar am  fost  lăsat  singur.  Pīnă şi Gruparea de Centru a devenit fesenistă.— Ştim că la sfīrşit s-au făcut poze. Aţi participat?— Nu am avut timp de pierdut cu nişte  derbedei."

 

 Lumea democraţiei. Anul I , nr. 4, 4 iunie 1990

         /TVR nu a fost liberă īn perioada preelectorală. Text care īnsoţea caseta de propagandă a partidului liber democrat, predată TVR pe 16 mai, īn virtutea dreptului conferit de legea electorală. Īn ciuda insistenţelor, caseta nu a fost dată pe post. Cu astfel de mijloace, frontul a reuşit să cīştige alegerile: "Pe 21 decembrie, tinerii au reuşit să scuture jugul comunist dar unii slujitori credincioşi ai acestei ideologii inumane, au monopolizat puterea īn stat şi īncearcă acum pe toate căile să salveze balaurul comunist să-şi conserve privilegiile ameninţate la revoluţie, să-şi menţină pensiile de ilegalişti, pensii de mult preas multe mii de lei, īn comparaţie cu pensiile mizere ale ţăranilor. []FSN-ul şi conducătorul său, dl. Ion Iliescu, īncearcă cu aceleaşi metode ca īn 1946, să pună mīna pe putere, pentru binele lor şi pentru menţinerea structurilor comuniste. [] Īn campania electorală a dlui Ion Iliescu, campanie care seamnă perfect cu vizitele de lucru ale fostului său patron, ni s-a spus că FSN şi dlui au dat toate modificările legilor care ne limitau drepturile, toate micile īmbunătăţiri īn viaţa dvs - plusul de mīncare, de căldură, reducerea unor preţuri. Nimic mai fals.Dacă erau aşa de capabili, de ce n-au făcut aceste īmbunătăţiri īnainte de 21 decembrie, cīnd de asemenea erau la putere!Tinerii care au luptat şi au murit pentru a-l răsturna pe Ceauşescu au permis toate aceste schimbări. Ei sīnt cei care au adus plusul de confort şi civilizaţie īn viaţa ţării şi a poporului, nu Iliescu şi partidul său[] care īncearcă să ne intimideze pentru că la 20 mai să alegem un guvern comunist. Să nu votaţi aşa ceva, pentru că o să vă pară rău, teribil de rău, īn foarte scurt timp, iar copii dvs. vă vor judeca aspru. Romānii nu trebuie să aleagă de bună voie un comunist notoriu şi un partid comunist cu nume schimbat. A-ti pune un lup cu părul alb să vă pazească miei? Dacă nu, vă rog, votaţi opoziţia! Nu cer să mă votaţi pe mine ci să nu votaţi FSNul şi un preşedinte comunist care nici nu a ajuns la putere şi deja ne-a insultat şi bătut īn stradă.

 

Dimineata, 19 mai 1990

            /Alt revoluţionar de profesie. Ralu Filip. Īn timpul noptii generalilor a putut fi remarcat tenebrosul Nica Leon gravitīnd silentios īn jurul gen. Iulian Vlad. El poseda un aparat de emisie receptie din dotarea securităţii cu care au fost transmise īn afara hotaririle strategice luate īn interiorul CCului. [IR: iată cum īncepea cariera īn media a lui Ralu Filip, mare deontolog.]

 

Desteapta-te romāne nr. 2.

/Scrisoare deschisa adresata preşedintelui Ceauşescu de dl. Nica Leon īn octombrie 1989.

 

Azi, 1 iunie 1990

         /Efemeride. Xantipa. Īn Piata dupa cutremur a vorbit şi Ni(mi)ca Leon; oare citi oameni raniti ar fi putut fi ajutati la cutremur dacă derbedeii din Piata Golanilor nu ar fi barat calea masinilor salvarii şi a pompierilor; īn imediata apropiere a pietei "in noaptea de 29 spre 30 mai, autori necunoscuti, probabil īn strinsa legatura cu mitingistii lui alde Dinca şi Marian Munteanu au patruns prin efractie īn incinta agentiei Austrian-airlines [] de unde au sustras - banuim ca pentru a putea continua īn bune conditii manifestatia lor post revolutionara, 36248 dolari SUA, 13885 marci RFG, 340lire sterline, 600 franci elvetieni, 160000lire italiene şi 29230silingi australieni. Cu asa revolutionari poti ocupa nu numai o piata. Ni se pare firesc prin urmare ca GDSul sa-si extinda actiunea;este apoi atacat borfasul PM Bacanu care a deturnat mii de minicasetofoane marca Sony şi a facut şi multe alte afaceri veroase.

 

TVR 17 iunie - jurnal LD

/Arestarea lui Dtru Dincă, Nica Leon, Marian Munteanu şi (? ) Īn zilele 15 -16 iunie au mai fost arestaţi pentru instigaţie : Dincă Dumitru, Marian Munteanu, Nica Leon şi [ LD: ?!? ]

 

TVRL - jurnal 6 LD

/Procuratura: arestarea lui Marian Munteanu, D. Dincă, Nica Leon .Inculpaţii Leon Nica, Marian Munteanu şi Dumitru Dincă au fost arestaţi preventiv, pe ziua de 16 iunie .Inculpaţii au săvīrşit delicte de instigare, violenţă şi anarhie .[?!?[ Au participat direct la acţiunile de distrugere la TVR şi MAI .[?!?]  Cercetarea continuă şi cu privire la alte persoane inculpate.

 

Europa libera - jurnal 6 LD -ora 21 stiri.

            / Dr.N.Stroescu -Stīnişoară :arestarea liderilor Arestarea lui Dumitru Dincă, Nica Leon, Marian Munteanu, apare ca un act de sfidare .L-a cunoscut pe Marian Munteanu care a avut ca deviză nonviolenţa Ela fost abandonat furiei oarbe a minerilor.

            / N.C.Munteanu :mineriada  N-am luat contact direct cu minerii .Un coleg m-a trezit şi, din Intercontinental, am vrut să plec īn Piaţă, dar am fost avertizat să n-o fac. Acolo au fost bătuţi studenţii, au fost aruncaţi īn fīntīna de la Arhitectură, legaţi cu sīrmă, torturaţi. ...Am fost ajutaţi de doi ziarişti "independenţi", şi am stat 24 de ore ascuns īn Balta Albă ....  [IR: După atītea indemnuri la infruntarea sistemului represiv, atitudinea aceasta apare jalnică, din partea unui ziarist combatant] Īn prima fază, pe 14 iunie, la ora 4, au apărut minerii pe strada "13 Decembrie",īnarmaţi cu răngi, cu topoare, şi s-au apucat de "treabă" .Apoi au dispărut. ...Interesant este că ei au venit direct la numărul camerei mele de la Inter şi direct la adresele PNŢ, PNLetc etc .... Sau, īn acelaşi imobil, au atacat sediul PLD - Nica Leon, dar au cruţat sediul PSocialist nu ştiu cum

 

http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=2417

            / Romania Libera, 14 iunie 2006. []Retinut in ziua de 14 iunie '90, la sediul Asociatiei "21 Decembrie", de mineri, Stefan Boran este transportat la Ministerul de Interne si apoi la unitatea militara de la Magurele. Acesta isi aminteste: "La Magurele ne-au bagat pe toti intr-un garaj, nu inainte de a ne filma insirati langa un zid. Au fost zile de cosmar: multe batai si interogatorii. Nu aveam acces la o toaleta si eram nevoiti cu totii sa ne facem nevoile in spatele garajului. Pe drum, de fiecare data, ne luau in primire patru militari care ne aplicau lovituri cu bastoanele de nu mai stiam de noi. La interogatorii erau fel de fel de anchetatori. Il tin minte pe unul, o bestie, cred ca era dement. Il legase pe un minor, cu catuse, cu mainile la spate, in jurul unui stalp. A venit si Alexandru Stark cu celebrul bandaj legat jurul capului (Stark era un apropiat al guvernantilor FSN, un simpatizant al lui Ion Iliescu si care, in zilele mineriadei, a transmis numeroase emisiuni aparand ostentativ pe posturile de televiziune cu un bandaj, spunand ca a fost atacat de manifestanti, care l-au ranit cu o piatra - n.n.). Culmea, acesta vazand conditiile in care eram tinuti in garaj, a refuzat sa filmeze la interior. A transmis in schimb un reportaj de la locul unde se luau interogatoriile. Eram peste 100 de persoane arestate acolo. Multi erau grav raniti si se continua aplicarea de batai, in ciuda starii precare a acestora. L-am zarit, printre arestati, si pe Nica Leon, presedintele Partidului Liber Democrat, bine batut, cu nasul spart. Dupa cateva zile am avut noroc: un anchetator, fost vecin din Ferentari, unde copilarisem impreuna, m-a recunoscut. Mi-au dat drumul pe data de 18 iunie".

 

Azi, 20 iunie, 1990

            /A fost o rebeliune legionara? Teofil Andone… [IR: Un text antologic, publicat in oficiosul FSN (şi nedesminţit de fruntaşii Frontului) pentru a intari tezele liderului suprem. Sustine teza ras-comunistă că evenimentele din 13-14 iunie au avut aspectul unei rebeliuni de tip legionar, asemanatoare celor din 1941 si… 1945 ?!. Nimic nu putea fi mai compromiţător pentru securicomuniştii aciuaţi īn FSN pentru a impune Contrarevoluţia,. decit aceasta pledoarie. ]

"[] Atit legionarii cit si spiritul legionar au ramas printre noi. [IR: Bine că nu au rămas comuniştii şi spiritul comunist…. ] Nu stim ce rol au jucat la 13 iunie domnii Ratiu, Puiu , Dumitrescu, Radulesucu, Cerveni si A- adica fostii legionari sadea, desi cunoastem rolul lor in pregatirea lui 13 iunie. [IR: Ar trebui chemat la bară tov. Andone, să ne spună şi nouă ce cunoştea] Speram ca vom afla cit mai repede toate detaliile. Emulii lor au fost insa pe baricada si se stie ca ei organizau in piata, sub acoperirea manifestatiei "pasnice", grupuri legionare, cu juramint in regula si promisiuni de inarmare. Se mai stie ca pietasii au contactat pe unii ofiteri de aramata pentru a face rost de arme si munitii.Dupa toate aparentele, rebeliunea a izbucnit mai repede decit trebuia caci inarmarea nu a fost suficienta pentru a asigura o lovitura deciisva.  [IR: Mai exact, nu a existat nici o armă… Decīt de partea opresoare ] Dar, pentru a alunga nedumeririle, sa reamintim cititorilor nostri scenariul rebeliunii din 8 noiembrie 1945. [IR: Cum să ieşim din atmosfera alegerilor din 46, dacă FSN ul are aceiasi mercenari ca atunci?] Comparatiile cu 13 iunie a.c.  le veti face singuri. (pentru alte detalii vezi Azi din 12 mai ac unde este reprodus integral un raport de atunci al politiei). 

Īncercarea de rebeliune contra guvernului ales cu 4 luni mai devreme a fost pregatita indelung de PNT si PNL, "sub falsa aparenta a unei manifestatii pasnice" in colaborare cu "masa amorfa a strazii si elemente legionare. Scopul: a zgudui autoritatea guvernului, a-l rupe de mase, a arata strainatatii ca la noi "comunstii intrebuinteaza arme si omoara oameni pasnici". Desfasurarea :in noaptea de 7/8 noiembrie echipe de tineri imprastie manifeste pe strazi si prin curti, (lucru repetat si acum). In dimineata de 8 nov. incepe manifestatia in Piata palatului unde se striga lozinci antiguvernamentale. In jurul orei 12 piata e plina. Apar grupuri de studenti, Incep violentele."Autocamioanele sint atacate, sint incendiate doua dintre ele, iar celorlalte li se sparg geamurile. Studentii si tineretul scolar sint cei mai dirji.Un alt grup, masat in fata legatiei americane cere eliberarea arestatior de la Ministerul de interne. "Se incearca ruperea cordoanelor politiei. Un pandur atacat trage si omoara un manifestant. Armata e atacata si insultata. Se trag focuri de avertizare. Manifestantii inarmati incep sa traga ."Pompierii care au venit spre a sringe camioanele incendiate sint impiedecati in munca lor de multimea intaritata care le interzice sa stinga focul".Se striga: "Va fi un al doilea 23 august! ("singura solutie inca o revolutie!), "Libertate", "Contra comunistilor sīnt permise orice mijloace".." Diferiti reporteri americani isi fac aparitia. Ei fotografiaza , filmeaza, se amesteca in multime si, in unele parti incurajeaza prin prezenta lor rezistenta multimii. Soldatii veniti sa faca ordine sint intimpinati cu caramizi, pietre, pari. Ministerul de interne nu a luat nici-o masura de impiedicare a manifestatiei ci numai masuri de ordine."Noaptea tirziu manifestatia se destrama. Participantii: membri PNT, PNL, Legionarii din Fratiile de cruce, un numar de miliotari, multi tineri."O parte masiva dintre manifestanti a constituit-o elevii de liceu. Unii pedagogi, fosti legionari, I-au strins pe elevi si I-au indrumat  spre Piata palatului." S-a salutat cu salutul fascist, s-au intrebuintat metode specific legionare: arderi de masini, oprirea tramvaelor, molestarea trecatorilor, blocarea circulatiei.S-au scandat lozinci antisemite. Ce a fost? "Prin felul cum s-a desfasurat, acesta actiune se aseamana in totul cu rebeliune legionala din ianuarie 1941, Daca nu a putut lua amploarea de atunci, aceasta se datoreste imposibilitatii de a se inarma masiv cetele de huligani si mai ales vigilentei aratate de organele ordinei publice, dupa ce s-a evidentiat caracterul de rebeliune al actiunii. [IR: Iată ce aveau īn vedere Iliescu şi Roman cīnd denuţau mīrşăvia opoziţiei!! Ei fuseseră adăpaţi numai cu propaganda partidului,  īn lumina căruia şi protestul din 1946 era legionar si nociv. Aceasta era prisma prin care priveau trecutul si prezentul Romāniei (lucru pe care Roman īl recunoaşte in cartea sa). Păcat că liderii partidelor "istorice" au fost mai puţin legaţi de credinţele şi poziţia īnaintaşilor lor, neparticipīnd bărbăteşte la confuntarea din 1990, aşa cum pe nedrept īi acuzau Tovarăşii]

"Autori morali: autorii morali, azi sint mai multi: nu numai conducerile PNT, PNL, PSD, Nica Leon, D. Mazilu., L, Petrina, Organizatiile apolitice, etc, etc, ci si toti sprijinitorii Golaniei. Autori materiali: Nu ne intereseaza cei de atunci iar acum asteptam rezultatele anchetei. Au fost asadar tulburarile din 13/14 iunie a.c. o incercare de rebeliune de tip legionar? Faceti analogiile si raspundeti-va singuri. Noi va vom mai aminti numai ca doi dintre "conducatorii principali pe teren" din Nov. 45 au fost in 13/14 iunie "cu noi". E vorba de dl. Corneliu Coposu (PNTcd) si V, Sandulescu (PNL). []" [ IR: Aceasta paralela este atit de copromitatoare pentru cel care a facut-o… incit pare aproape un act de sabotaj la adresa propagandei FSN. Citate din ziarele comuniste, slavind instalarea lor la putere, tot "legala", tot prin "alegeri libere", tot  cu sprijin militar. Textul demonstreaza perfect similitudinea pozitiilor combatantilor de atunci si acum.]

 

Europa Liberă, 19 iunie  (LD- jurnal 6)

/Actualitatea romānească

- Penişoară: Investirea lui Iliescu la Ateneu : ...Cu tancuri şi armată la uşă... cu percheziţie corporală la intrare ...Iliescu zīmbeşte, acuză, promite ... nu mai vorbeşte de legionari ...vrea să colaboreze cu opoziţia ....Liderii partidelor opozante - Cīmpeanu şi Raţiu - īl felicită pe Iliescu, dīndu-i mīna .Vai de demnitatea romānească !..Şi īn timpul ăsta, Munteanu, Dincă, Nica Leon, īn puşcărie !419 suspecţi īncă īn īnchisoare! ...Gabriel Andreescu a fost "gratulat" de comandantul de la Măgurele cu epitetul de "legionar " ...Unui elev i s-a cerut să declare că Marian Munteanu l-a instigat la atacul asupra MAI ;....altuia să declare că l-a instigat Gabriel Liiceanu!

 

TVRL 21 iunie  1990 (LD-jurnal 6)

/Nica Leon suprimat de la preşedinţia PLD 21 iun. Un grup de iniţiativă din PLD a trimis un Comunicat prin care īl suprimă pe Nica Leon ( aflat la īnchisoare ) din funcţia din preşedinţie. Semnează vicepreşed. Bocan. [IR: De unde dl Leon a mai luat o lectie privind solidaritatea romaneasca ]

 

Europa liberă, 11 iulie 1990

         / Strasbourg: Rezoluţia Parlamentului: 13-15 iunie 11-12 iulie. Reprezentanţii a 12 state europene.

- Profund şocaţi de represiunea de la 13-15 iunie de la Bucureşti;

- Indignaţi de folosirea minerilor īn represiune;

- Indignaţi de arestarea lui Marian Munteanu, Dumitru Dincă, Nica Leon;

- Cere eliberarea arestaţilor şi instituirea unei anchete.

- Felicită armata romānă care s-a abţinut [ LD: dezinformare sau compromis diplomatic?]

- Cere Parlamentului să adopte legislaţia pentru respectarea drepturilor omului

- Cere judecarea Securităţii pentru crimele din ultimii 45 de ani

- Reafirmă refuzul de a acorda Romāniei dreptul de observator pīnă cīnd nu va rezolva...

 

Europa liberă , 13 iulie 1990

         /Notă LD: marş ptr. eliberarea lui Marian Munteanu. Din oră īn oră, Europa Liberă anunţă marş studenţesc de protest, făcut pentru.eliberarea lui Marian Munteanu.Sunt bulversată. Dar Dincă şi Nica Leon? Dar ceilalţi? Doru Mărieş unde este ?

         - Avocatul Varaux- l-a vizitat pe Marian Munteanu . ora 9 dimineaţa.Avocatul Varaux ( Paris ) l-a vizitat la Jilava, miercuri ( 11 iulie ); procesul va fi judecat, probabil, peste 2 luni.

         - Membrii Comisiei parlamentare de anchetă au cerut martorilor să aducă dovezi şi mărturii cu evenimentele din 13-15 iunie.

 

Jurnal LD: Marşul "tăcerii " ( 13 iulie )

 /Marşul -demonstraţie, văzut -auzit - consemnat de mine. Marş autorizat. Consumat īntre orele 17- 21,30. Traseul urmat: Piaţa Operei - Bdv.6 Martie - Pţa Kogălniceanu - Ministerul Justiţiei - P-ţa Universităţii - Bdv. Magheru - P-ţa Romană - Bdv.Ana Ipărtescu - P-ţa Victoriei.Īntoarcere pe acelaşi traseu. Declaraţii īn Pţa Operei ( tribună improvizată )

1.Piaţa Operei

Cu Ion şi Mircea merg la P-ţa Operei.Coloana este formată Capul este dincolo de P-ţa Kogălniceanu. Intrăm īn coloană.Mult tineret şi persoane de vīrsta a II-a, destul de mulţi oameni bătrīni. Mulţi intelectuali. Predomină culoarea albă. Multe flori. Bucurie şi crispare.Toţi povestesc despre scenele groaznice din 13 -15 iunie.Deşi s-a spus să fie "marş al tăcerii ", se strigă lozinci Se vor striga pe tot parcursul, cu alternanţă: - Cerem dreptate, nu procese īnscenate!  Cine-a tras īn noi, după 22? - Minerii, judecaţi! Să fie judecat, cel ce i-a chemat! - Noi luptăm cu-o floare, nu cu bīte şi topoare! - Aţi minţit poporul cu televizorul! 6 luni de minciuni! - FSN, FSN - ăsta este PCR! - Păcat, păcat, de sīngele vărsat! - Jos comunismul! - Mai bine haimana, decīt trădător,  Mai bine huligan, decīt dictator,  Mai bine golan, decīt activist, Mai bine mort, decīt comunist. - Libertate, libertate, libertate!

Pe tot parcursul marşului, se vor striga lozinci spre oamenii de pe trotuar care priveau:

- Şi pe 22, aţi privit la noi! - Veniţi cu noi, ca pe 22! - Somn uşor, somn uşor, v-aţi trezit cu'n dictator!

Pe parcurs, diverse grupuri din coloană cereau eliberarea arestaţilor: - Marian Munteanu! ( majoritatea ) - Nica Leon! ( foarte puţini ) - Dincă, Dincă! ( mulţi ) - Doru Mărieş! ( foarte puţini, şi somaţi de alţii să nu strige Nu īnţeleg de ce.) - Vrem arestaţii! Vrem arestaţii!

Sporadic, cu timiditate şi frică ( contramandate prin semne şi ţistuiri ):- Demisia! Demisia! - Jos Iliescu! - Jos Securitatea! - Jos nomencatura! - Ole, ole, ole, Frontul ăsta ce mai e? - PCR!

 2: Ministerul Justiţiei. O delegaţie de studenţi - Mihai Gheorghiu şi alţii - predau Memoriul-protest.Pe uşa de fier forjat a ministerului se pun flori şi portrete de arestaţi.De pe trotuare, priviri-priviri; aplauze multe; nu suntem huiduiţi; o singură femeie, dintr-un apartament din blocul cofetăriei Cişmigiu, arată pumnii şi huiduie.

3: Universitate. Piaţa este plină de oameni. Aplauze. Strigă cu noi. Văd doamne şi bătrīni plīngīnd. Emoţie colectivă imensă. Coloana se scurge greu; semne de dragoste, īmbrăţişări; se strigă şi se cīntă strofe din "Imnul golanilor ": [] Coloana este imensă. Nu se vede capul şi coada. Doamne şi domni se alătură demonstranţilor. De pe trotuar, privitori "pasivi" sau privitori "cu aplauze ".Din balcoane şi ferestre aplauze, semne de īncurajare, bucurie.

4. Piaţa Romană. Este ora 18,30.Cineva spune că vīrful coloanei este īn P-ţa Victoriei. Circulaţia este oprită la intersecţia de la Eva. ...Un "om de bine" ( nu miliţianul! ) urlă să fie lăsate maşinile să treacă. Se agită. Strigă: "Lăsaţi florile! " I se răspunde: " Să luăm ciomege? " El devine furibund: " Nu īncurcaţi circulaţia! " ...Un domn la volan: "Lăsaţi-i să treacă! Nu-i nimic că aşteptăm! Ar trebui să facă şi mai mult! " Poliţistul din intersecţie a dispărut. "Omul de bine" dirijează maşinile. Ne despică coloana. Maşinile dau buzna. Ne oprim. Coloana stă, aşteaptă. ..... Eu mă desprind de coloană şi merg la mama ( P-ţa Lahovari ) să văd ce dă

 TVR (Actualităţi )

Arată cca 1-2 minute demonstraţia; organizată de Liga Studenţilor; cīteva mii de demonstranţi cer eliberarea lui Marian Munteanu; demonstraţia autorizată, non violentă. Unghiuri de filmare minimalizatoare; Focarul pe īntreruperi de coloană sau filmate de sus. ....Se anunţă că la ora 20 dl Iliescu va dialoga cu ţara.

- Ion Iliescu: monolog cu ţara Aştept să-l văd: este singur, īntr-un birou de la Cotroceni. Fundal şi scaune īncărcat sculptate... pe masă aranjament de flori... Va aborda trei probleme... īncepe cu economicul.... a cerut consens şi linişte.... Nu-l pot asculta pīnă la capăt. Plec să ajung coloana.

5. Piaţa Victoriei: la Guvern

Aceeaşi imensă afluire. O imensă mulţime aştepta. Sunt primiţi cu aplauze. Se strigă lozinci. Delegaţia Ligii Studenţilor predă Memoriul -Protest la Guvern ( ulterior vom afla că guvernul a refuzat să primească memoriu l! ) Demonstranţii, cu flori şi lozinci. Pun flori pe braţele şi armele poliţiştilor, care stau ca stanele de piatră. Foarte mulţi reporteri şi fotografi. Portretele celor arestaţi, ridicate sus: Marian Munteanu, Nica Leon...mulţi tineri ( pe care nu-i cunosc ) Lozincile de bază, indică scopul şi sensul demonstraţiei:- Eliberaţi- i pe arestaţi! - Eliberaţi deţinuţii politici! - Pedeapsă pentru mineri! - N-am luptat pentru jucării!

Īntoarcerea. Pe acelaşi traseu, la Pţa Operei. Multă lume. Ora 9,30 seara. Pe o tribună improvizată, scurte declaraţii: Ana Blandiana, Liga Studenţilor, GID, Braşov ( prodecan ). ...Mă īntīlnesc - vorbesc cu Mihai Şora, d-na Şincai, Gabriel Andreescu ...Īn spiritul imprimat de Liga studenţilor... se mulţumeşte Poliţiei şi lui Diamandescu! Mi se pare o umilinţă, o ipocrizie, o porcărie, să se mulţumească călăului din 13-15, pentru că ne-a "īngăduit" să exercităm un drept.

 

Azi, 18 iulie 1990

         /Un furer cu mustacioara de napolitan! DD Rujan. Este "relatata" veninos intilnirea cu un lider sindical de la Alianta Intersindicala acare la mitingul studentimii de pe 23 iulie striga "Dinca-Dinca" si "Nica Leon". [IR: Textul reflecta orientarea in noua etapa: nu mai sint chemati muncitorii sa pareze pericolul partidelor, ci invers…. ]

 

Dreptatea, 18 iulie 1990.

         /Forumul Antitotalitar Roman. Dim. Hancu. Motiune de protest. Inregistrata la cabinetul primului ministru cu nr.3306/13 iulie 1990. Cere eliberarea imediata a lui Dumitru Dinca, Marian Munteanu, Nica Leon si Teodor Maries; 2. Eliberarea arestatior pentru care nu exista dovezi ca ar fi comis violente. 3. Descoperirea si anchetarea fortelor din interiorul institutiilor "atacate" care s-au dedat la distrugeri si acte de agresiune. 4. Anchetarea si judecarea autoritatilor care au permis barbariile din 14-15 iunie.

 

Romania libera, 21 iulie 1990

/Un mare miting de protest la Timişoara. E.Dichiseanu.I Medoia. Relatare de la mitingul de pe 19 iulie de la Timisoara.organizat de Societatea Timişoara, Tot banatu-I fruncea, AFDPR şi asociatia fostilor deportaţi īn Baragan. Piata plină cu demonstranti (a se vedea şi poza foarte expresivă). Miting deschis de Ion Bănciu, care cīntă imnul răniţilor din decembrie. Mama lui a fost īmpuşcată atunci şi nu a fost īncă găsită. Apoi Iosif Costinaş omagiază Liga studenţilor, GID, etc. Se scandează "Jos securitatea, Vrem adevărul!".Se prezintă situaţia disperată a răniţilor.Mihuţ Aurelian Daniel demacă nepublicarea rezultatelor comisiei guvernamentale desfiinţată după alegerile din 20 mai. Savu Ion, preşedintele societăţii Tot Banatu-I fruncea īşi arată dezamăgirea şi revolta:"Cine sīnt cei care au interese ca vechile structuri să rămīnă neschimbate? Cine are de căştigat pri amrţirea noastră?" .Se cere adevărul despre 13-15 iunie. "Jos Iliescu!".Dăianu dan, prodecan, citeşte un text de protest īntocmit de un grup de intelectuali. Se cere eliberarea lui Marian Munteanu, Nica Leon şi Dumitru Dincă.

 

21 iulie Nota 3 LD

         / Miting-protest:Asociaţia 21 decembrie ( Piaţa Universităţii ). Azi ar fi 7 luni de la ieşirea lor īn stradă, la baricadă, īn Piaţa Universităţii. Televizunea nu dă mitingul..... Īmpreună cu Mircea şi Ion - fără entuziasme, mai mult din scrupul moral şi simpatie pentru Dincă, Nica Leon, Marian Munteanu- mergem la mitingul convocat de Asoc. 21 Decembrie īn Piaţa Universităţii. Ajungem cam tīrziu. Vedem cca 100- 200 de oameni vorbind pe trotuare. Cumpărăm ziare, multe ziare. ...Liviu şi Mălina ne lămuresc şi ne spun că au fost cca 5.000 de oameni;că s-a făcut o slujbă religioasă la troiţă; că au plecat spre Piaţa Romană şi se vor īntoarce. Din cei cunoscuţi ca lideri, īl văd pe Octav Rădulescu.... Se īntorc: o coloană foarte pestriţă, preponderent lume modestă, mulţi oameni īn vīrstă, multe femei - gospodine, puţini intelectuali. Au aspect tragic. Lumea din piaţă īi primeşte cu aplauze şi-şi īmbină glasurile cu lozinci: Am venit acasă! Cine-a tras īn noi, 16 -22? Vrem arestaţii! Marian Munteanu! Dincă! Nica Leon! Minerii judecaţi! Să fie judecat cel ce i-a chemat! Jos Iliescu! ... "Golani de ordine" ai demonstraţiei ( cca 20, din care recunosc cīteva figuri ), imploră, presează, roagă,... să nu se ocupe bulevardul. Mulţimea, totuşi, pentru cca 10 minute ocupă piaţa, īntre Universitate şi Teatru, poliţistul oprind pe moment circulaţia. ... Golanii de ordine... se zbat să restabilească situaţia. Rezultatul? Spectaculos!: īn cca 10 minute lumea pleacă... şi rămīn mici grupuleţe care discută.[]

 

Azi, 27 iulie 1990.

         /2 mitinguri, o singura concluzie. Relatare de la mitingul de pe 21 iulie organizat de asociatia 21 decembrie pentru comemorarea a 7 luni de la revolutie. A fost un mars al tacerii, asa cum a explicat Alexandru Nancu, organizatorul. Atmosfera de reculegere s-a mentinut pina in Piata Romana cind la 18.15 s-a anuntat : va multumim, comemorarea noastra s-a incheiat!. Abia atunci incepe socul. Scandari. Un organizator striga: nu e momentul! Trebuie sa demonstram ca nu noi am fost cei de pe 13. dar se striga lozinci anti prezidentiale, lozinci antiguvernamentale si unii participanti incearca sa reocupe Piata, organizatorii din asociatia 21 decembrie reusind sa deturneze tentativa. A doua zi, pe 22 iulie  are loc mitingul din Piata Operei. De ce aici? "Piata Universitatii este un altar al libertatii npoastre. sa n-o profanam prin manifestari la adresa puterii" spune Eugen Leahu, presedintele Ligii Studentilor din IPB. dar studentii au pierdut prim planul, numai doi iau cuvintul Este clar ca opozitia se ascunde in spatele studentiei. Primul care vorbeste este Eugen Leahu aratind ca scopul mitingului este solidarizarea cu Marian Munteanu. Se striga Nica Leon, Dinca, Doru Maries si vrem arestatii! Dar domnul Leahu respunde:"Poate o parte din dvs. o sa se supere pe mine dar nu mi se pare normal sa-l asezati pe acelasi plan pe Maries si Nica Leon cu Marian Munteanu. Aplauze si huiduieli. In continuare, Bogdan Miulescu de la asociatia Studentilor arhitecti vorbeste cu totul altfel. Aduce un omagiu Doinei Cornea si lui Nica Leon. Urmeaza dnii popovici, IPG Ploiesti, Fageteanu, etc,. Personajul feminin Aurelia Carmen Radulescu a vorbit la ambele mitinguri, silind lumea sa ingenuncheze si sa spuna tatal nostru.  Apoi este anuntat tatal lui Marian Munteanu. Acesta nu a spus nimic de fiul sau tot discursul ci a atacat violent comunismul si guvernul stirnind asitenta spre lozinci anti guvernamentale: jos fascistul Ion Iliescu, etc. "Eu consider ca nu am facut atac la persoana pentru ca eu consider persoana lui Ion Iliescu ca pe un cadavru ppolitic". Un caz tipic de intoleranta care a displacut si studentilor organizatori care se agitau in spatele tribunei aratind nedumerire si regret.

 

22 iulie Nota LD

         /Miting -marş studenţesc ( Piaţa Operei ) Liga Studenţilor, sprijinită de Asoc.21 decembrie.....Lume multă, multă.Se merge pe simboluri: alb şi flori. O lozincă imensă - tablou simbolic: Ce a rămas din Revoluţie semnul victoriei cu cele două degete īn V cu paşaportul īntre degete; ...Multe alte pancarte cer eliberarea lui Marian Munteanu. .... Studenţii "de ordine" roagă să nu se scandeze decīt... eliberarea lui Marian Munteanu; să nu se scandeze lozinci anti-guvernamentale ( tocmai se strigase " Jos Iliescu!" ).

... Lumea este cam nedumerită, derutată; se cam mişcă; vorbesc; īşi dau cu părerea; unii părăsesc manifestaţia; īn jurul pieţei, poliţişti de ordine; pe la balcoane... privitori.Să fi fost 5 - 3.000? Nu pot să-mi dau seama. Oricum, lume multă şi "bună ".Foarte puţini studenţi.

... Elită civică cunoscută ( GDS, AFDAP ): Gabriel Andreescu, Mihai Şora, d-na Şinai, Ticu Dumitrescu, ş.a.ş.a. .. La restaurantul "Opera ", o nuntă sau o cumetrie, cu muzică dată la maxim, se revarsă peste manifestaţie. Nu prea se aude ce se discută la microfon. Se aud doar lozincile care sunt de toate felurile, depăşind "recomandările" organizatorilor.

... Vorbesc crescendo ( ca ton şi conţinut ):tatăl lui Marian Munteanu, dna Rădulescu ( pentru greviştii foamei ),dl.Şora, D-na Şincai, Ticu Dumitrescu, Iuga ( TVR ), Ion Roşca ( P.Neamţ ), un basarabean, un timişorean, un prof.de la Politehnică, un prof. de la Ploeşti. Treptat, mitingul devine accentuat politic. Se scandează: Eliberarea arestaţilor! Marian Munteanu, Nica Leon! Dumitru Dincă!Vrem dreptate, nu procese īnscenate! Minerii, Minerii! Să fie judecat, cel ce i-a chemat! Jos Iliescu! Jos Securitatea! Libertate! Cine-a tras īn noi, după 22? ... Ioan Rosca a vorbit scurt, īn numele Dialog Piatra Neamţ: să nu se uite, să nu se piardă spiritul care a animat Piaţa Universităţii. Golanii de atunci să-şi reafirme credinţa īn cauza dreptăţii, libertăţii şi democraţiei. Să nu se dezică de tot ce au sperat.

 

Revista "22" din 27 iulie 1990.

         /Scrisoare deschisa dlui Iliescu.Doina Cornea."Domnule Iliescu, Istoria va va judeca[]pentru ca din prima clipa ati incercat sa o falsificati.[]caci numai puterea o doreati;altfel ati fi combatut public sistemul comunist iar acum v-ati fi alaturat pporului si nu securitatii.Nu ati avut curajul sa pasiti in fata, ati profitat de momentul cind altii - tinerii tarii- s-au sacrificat pentru libertate.Duopa ce ati preluat puterea, v-ati prezentat sub o flsa identitate: untem o emanatie a revolutiei.care revolutie? cea a complotului securitatii si al nomenclaturii cu care aveati o probabila intelegere?[]Cu siguranta "emanatia revolutiei" nu este altceva decit o contrarevolutie totalitara de extrema stinga cu caracter net represiv.[]Nu ati facut decit sa reinstaurati:intoleranta fata de orice forma de opozitie, [];boicotarea sistematica  apresei cu adevarat idndependente; subminrea campanieii electorale si a alegerilor[] razboiul impotriva elitei intelectuale;refuzul dialogului [] mentinerea neschimbata a fostei procuratuir, colaborationista cu fosta securitate;repunerea in aceleasi functii a fostei securitati, rebotezata "serviciu de informatii"; Noi organisme de represiune[] recrutate tot din tinerele elemente ale batrinei securitati. De ce va este teama domnule Iliescu?[]Oare tocmai de adevar? [] Ceea ce ati provocat in zilele de 13-15 iunieimpotriva populatiei capitalei si mai ales a tinerilor tine de domeniul cosmarului. Prin actul dvs. ati scos tara in afara legilor si a institutiilor., iar acest lucru este foarte grav.ati provocat moartea si ranirea a zeci si sute de oameni, umilirea si jignirea a mii de cetateni nevinovati , a mii d etineri carra le datorati, ca noi toti, eliberarea din decembrie.[] sa fie oare cruzimea cea care va caracterizeaza? Minerii I-ati mai chemat in doua rinduri; singe a curs si la Tg. Mures…. totusi ati fi putut sa-l opriti…acum tineti in inchisoare oameni nevinovati, recrutati din piata Univ, pe liderii lor, Marian Munteanu, Dumitru Dinca, Leon Nica. Le inscenati vinovatii. Cu ce drept ii incriminati? ati pierdut aceasta calitate cind primul ati gresit in mod dovedit in fata legii facind apologia infractiunii (rt. 324 C.P. si de-ar fi doar atit!)[] Minerii nu aveau nici o calitate de a ancheta, a rapi oameni, a distruge bunuri. daca politia din capitala, cum spuneati, nu putea face fata la 2-3 sute de manifestanti, puteati aduce tot atit de bine, in loc de mineri, 10000 de politisti din provincie [ Aceasta este singura afirmatie pe care am considerat-o inoportuna fapt pentru care am incercat sa o intilnesc pe doamna Cornea imediat dupa ce am aflat de declaratiile ei;I-am atras atentia ca nu avem motive sa legitimam nici fortele represive  ale regimului.] Spre binele dvs []renuntati la astfel  de practici staliniste, puneti in libertate arestatii din 13-15 iunie, despagubiti ranitii si familiele lor, accepatti o comisie de ancheta [] respectati valorile democratiei [] nu mai practicati violenta si minciuna.Din partea dvs. ar fi o prima dovada de renuntare la practicile comuniste folosite pina acum.[ E pacat ca finalul acestei scrisori cedeaza teren fata de concluziile care se impun din restul ei]. Cluj , 12 iulie 1990.

 

Expres, 19-25 iulie 1990

         Dreptul de a fi noi insine. Cristian Pop. O prezentare a marsului din 13 iulie prin impletirea lozinciilor agresive  (Jos comunismul! Libertate! Marian Munteanu! Nica Leon! Cine I-a chemat, sa fie judecat! 6 luni de minciuni! Pacat, pacat, de singele varsat! Somn usor, somn usor, ati votat un dictator) scandate de participanti cu indrumarile pacificatoare ale organizatorilor (O singura mare rugaminte avem la dvs! Acest mars va trebui sa fie un mars al linistii si pacii. Va rugam fara nici-o violenta verbala. Fara nici-un act de provocare!).[IR: Se vede clar ca si unii si altii doreau eliberarea lui Marian Munteanu dar, in timp ce organizatorii nu mai doreau nimic altceva, fiindu-le frica ca mitingul sa degenereze, o mare parte dintre participanti ar fi vrut si ar fi putut face mai mult.]

 

Romania libera, 26 iulie 1990

         Praf in ochi. Paul Gheorghiu. Guvernul Romaniei a calificat marsul din 13 iulie drept o expresie a democratizarii reale a tarii, a libertatii de expresie si opinie. A fot totusi vorba de o actiune de protest impotriva unor grave abuzuri cum este arestarea lui Marian Munteanu, Nica Leon sau Andrei Apostol. Deci aceste declaratii arunca praf in ochi. Ce I se poate reprosa lui marian Munteanu? El nu a instigat la violenta ci s-a supus vointei miilor de demonstrantiu care vroiau sa mearga la politie pentru a cere eliberare colegilor lor si a grevistilor foamei. A cere nu inseamna a ataca iar de actele grupurilor radicale nu raspunde Marian Munteanu. Ce I se poate reprosa lui Nica Leon? Ca a vut in mina pe 22 decembrie o statie de emisie receptie? Sau ca l-a criticat continuu pe Ion iliescu in CPUN? Dar lui Andrei Apostol? Altceva decit ca a participat la manifestatia din Piata Universitatii din partea GID si a fost unul din luptatorii din decembrie?

 

Expres nr 29, aug 1990.

            IMGB FACE ORDINE (III). Ilie Stoian- participarea IMGB la "apararea televiziunii" [ vezi 23 august]. "[] In primul articol dedicat acestui subiect, pe baza unei mărturii, menţionam faptul că dispoziţia de a se acorda ajutor celor de ia Salubritate īn momentul evacuării Pieţii Universităţii şi de a organiza contramanifestatia de la Institutul de Arhitectură, a fost trimisă domnului Director general Alexandru Ghinescu de către primarul sectorului 4, printr-un intermediar. [] persoana care a transmis acea dispoziţie de care vorbeam, după ce a participat la intervenţia muncitorilor de la IMGB. la Arhitectură, regretīnd eşecul, primul lucru pe care l-a īntreprins a fost acela de a intra īntr-un restaurant, unde a consumat 3 kg. de vin. După care s-a īntors īn īntreprindere, de unde a luat din nou legătura cu Primăria sectorului 4. „La ora aceea, IMGB-ul era aproape gol — ne declară un martor — dar acest angajat al nostru, din dispoziţia primarului, a reuşit să mobilizeze ce se mai putea mobiliza şi cu oamenii pe care i-a strīns, a plecat la Televiziune. Acolo, au acţionat īmpărţiţi īn două grupe." In numărul 28 al săptămīnalului ,,Expres", un coleg publica mărturia unui participant la evenimentele petrecute acolo (MIHIL CREŢU). Reluăm un fragment din acel articol : „... au venit indivizi īmbrăcaţi īn halate, cu bite, care strigau „Jos Iliescu !". Oamenii (aflaţi deja a-colo — n.n.) răspundeau Ia fel. Apoi, aceştia s-au īntors şi au īnceput să-i vīneze pe cei care strigau. Unii dintre muncitori, erau foarte bine făcuţi şi spărgeau geamurile. La Pangrati, se strīnsese un grup de FSN-işti. Cei care erau prinşi īnăuntru, erau legaţi cu sīrrnă şl daţi pe mīna lor" Atīt grupul de „FSN-işti" cit si ,,muncitorii īn halate" nu au fost alţii docīt cei de la IMGB, fapt confirmat şi de reportajul Redacţiei Actualităţi transmis pe  post In zilele următoare, reportaj īn care au luat cuvīntul şi cīţiva cetăţeni care afirmau că ar fi fost angajaţii acestei īntreprinderi.Activitatea acestora, nu s-a īncheiat īnsă nici la Televiziune.Incepīnd cu a doua zi, o dată cu venirea minerilor, sub conducerea aceluiaşi personaj a existat o strīnsă conlucrare īntre cele dou㠄detaşamente muncitoreşti". Unii, servind altora drept ghizi prin Bucureşti, indicīnd pe baza unor fotografii persoane anume, „forţelor civile de ordine", făcīnd atmosferă favorabilă celor ce aveau să tina capitala sub teroare timp de două zile (incluzīnd aici şi acea defilare pe străzile oraşului, prin care se mulţumea şi se cinstea activitatea de "restabilire a calmului").Desigur, īn acele zile au fost vinovaţi, de ambele părţi ale baricadei. Dar este cel puţin injust ca oameni ce nu au oferit poliţiei nici un motiv pentru a fi arestaţi (Marian Munteanu, Nica Leon şi alţii), iar persoane ce au instigat şi participat direct la acţiuni violente, să stea liniştiţi.Una dintre aceste persoane  este şi organizatorul principal al activităţii celor de la IMGB din acele zile. Este un om (aproape) obişnuit, respectat la locul lui de muncă, eficient, necesar chiar īntreprinderii, dar (după cum īl caracterizează colegii) „poate prea fervent susţinător al FSN-ului, fapt ce īl conduce spre acţiuni extremiste. Se numeşte Radu Anghel şi este funcţionar administrativ răspunzīnd de compartimentul social, respectiv de repartiţia locuinţelor. De aici, legătura strīnsă cu Primăria, cu autorităţile.

 

Europa Liberă, 30 iulie 1990

 /Şerban Orăscu: Justiţia ?Obedienţă, complicitate, abuz  a )Justiţie independentă? Este un deziderat, nu o realitate. ...La alegerile din 20 mai, īn Biroul Electoral Central erau 70 de judecători ai Curţii Supreme. Şi ?!: nu s-a dat curs nici unei reclamaţii! nu s-a anulat nici o alegere! nu s-a admis nici o contestaţie! Tăcere! Aceasta este cea mai elocventă dovadă a lipsei de independenţă a justiţiei[..........]   Īn cazul Marian Munteanu Guvernul, preşedintele Iliescu, s-au pronunţat īnaintea justiţiei.Deşi Iliesu s-a īntīlnit cu studenţii, a văzut caseta cu Marian Munteanu.a spus că acestea l-au convins de vinovăţia lui Marian Munteanu! Astfel s-au amestecat īn treburile justiţiei. Cea mai bună dovadă: minerii nu sunt judecaţi! Victimele sunt judecate, nu agresorii! Deşi procurorul Robu spusese că justiţia va fi imparţială, el nu vede:că Iliescu este vinovat de instigare; că Voican - care īl ameninţa pe Nica Leon īn CPUN că " va vorbi după gratii " - s-a văzut că s-a ţinut de cuvīnt.

 

 TVRL, 30 iulie 1990 ( LD-jurnal 7)

/ Agora -Iaşi: eliberarea lui Marian!  Ora 24,30. Mitingul -demonstraţie de ieri, ( 29 iulie ).Teodoru comentează:...Cīteva sute de manifestanţi...pentru eliberarea lui Marian Munteanu şi Nica Leon. Au vorbit George Pruteanu, Liviu Ailiesei. Critici la adresa guvernului; Scrisori-protest către Iliescu şi Roman.....Mii de ieşeni "de bine" şi-au manifestat indignarea faţă de lozincile scandate de demonstranţi. Poliţia, pīnă la urmă, a asigurat ca mitingul să se desfăşoare cu bine.

 

Azi, 1 august 1990

          /Falia clamata si cea reala.Valentin Muresan.Combate ideia ca ar exista o falie intre intelectuali si muncitori care ascunde falia care s-a creat intre intelctualitatea "stranie", umanista si intelectualitatea stiintifica, tehnica si economica. Prima avind doar abilitati speculativ , propagandistice , care o pun in imposibilitate sa ofere proiecte realiste societatii. de aceea ea sustine teza jignitoare ca nu mai avem ingineri competitivi, juristi, etc, -toti o pleava corupta. Aceste intuitii I-au venit autorului cu ocazia marsului de pe 13 iulie, cind a fost pe punctul sa dea credit miscarii intelectuale. Dar iluziile s-au prabusit observind pancarte cu eroi ca Nica Leon si Doru Maries si faptul ca marsul camasilor albe s-a cerut eliberarea tuturor arestatilor, deci si a borfasilor. [IR: Interesante aceste consideratii care vizezaza divizarea rindurilor opozitiei, mai ales ca ele contin si observatii valide. Intelectualitatea tehnica desconsiderata de cea umanista este invitata la colaborare cu noua putere lasindu-se poetilor terenul aliantei cu golanii din strada.]

 

Dreptatea, 2 august 1990

          /La Cluj in sprijinul prizonierilor de constiinta. relatare a mitingului de la Cluj din 30 iulie.  "Din cuvintul domnului Adrian Marino, cu care a inceput mitingul din Piata libertatii la care au participat 9000 de clujeni:  Ne-am adunat aici ca sa protestam energic [] impotriva arestarii si detinerii abuzive a lui Marian Munteanu . [] Protestam de asemenea impotriva arestarii si detinerii lui Nica Leon, presedinte PLD si a lui Dumitru Dinca.[] Toti trei au participat activ in primele rinduri la adevarata revolutie din 22 decembrie." Aceasta a urmarit eliberarea Romaniei de comunism, dar Frontul nu doreste acest lucru. El se sprijina in continuare pe vechile structuri totalitare si foloseste intregul aparat de represiune intr-un mod bestial caruia I-a cazut victima si Marian Munteanu. Se doreste decapitarea intregii opozitii. se cere eliberarea imediata a lui Marian Munteanu  si a celorlalti detunuti politici. Din Piata Libertatii manifestantii au parcurs strazile Clujului scandind "Cine -I-a chemat, sa fie judecat!", "Jos comunismul!", "Iliescu , nu uita, va veni si vremea ta!", "Iliescu pentru noi, este Ceausescu doi!", "Nu mintiti poporul cu televizorul!".In Piata Pacii , in fata casei de cultura a studentilor, miitingul s-a regrupat, a luat cuvintul Cornel Matis, tatal lui Lucian Matis, cazut in 21 decembrie in Piata respectiva si a inca doi copii, ingineri la minele din Stei. Au mai vorbit parintele Matei Boila, profesorul Mircea Mihailescu si Octavian Buracu.

 

Dreptatea, 3 august 1990

         /Cluj. Nu renuntam la lupta noastra democratica si nonviolenta. Matei Boila. Cuvintul sau de la mitingul de pe 30 iulie din Cluj. "astazi cind ne-am adunat sa cerem libertate pentru Marian Munteanu, pentru Nica Leon, pentru Dinca Dumitru, pentru cei arestati samavolnic, libertate pentru poporul roman, toata vointa noastra, toata energia noastra, tot curajul nostru trebuie sa insoteasca aceasta cerere.

/Domnule procuror general. Agora. In virtutea drepturilor omului protesteaza impotriva arestarii abuzuve a lui Marian Munteanu, Nica Leon si altii, care contravine art. 7, 9, 11, 19,  din D.U.D.O. Ca jurist trebuie sa recunoasteti ca "fiecare persoana acuzata de comiterea unui delict are dreptul de a fi considerata nevinovata pina in momentul in care vinovatia sa este in mod legal stabilita in cursul unui proces public in care sint asigurate toate garantiile necesare apararii sale." Acest citat din art.11 CEDO este respectat in tarile civilizate dar nu si in Romania, cu complicitatea Procuraturii generale."Daca in Romania, tara europeana a avea o alta opinie decit cea oficiala, intr-un anumit domeniu, reprezinta o infractiune, atunci in curind va trebui sa semnati 3 milioane de mandate de arestare in alb, urmind ca istoria sa hotarasca gradul de culpabilitate al fiecaruia dintre noi[] .Cerem pedepsirea exemplara a adevaratilor vinovati, a adevaratilor incitatori la violenta din 13, 14 si 15 iunie, ei fiind responsabilii imaginii actuale a Romaniei in lume. Consideram ca principalele cauze ale evenimentelor din 13 iunie sint respingerea repetata a oricaror incercari de dialog si a oricarei tentative de solutionare [] a problemelor si revendicarilor manifestantilor.[] Evenimentele din 14 si 15 iunie sint rezultatul dezbinarii practicate de conducerea tarii in perioada dintre revolutii si alegeri si chiar si dupa aceasta intre categorii socio- profesionale diferite. [] Nu trebuie sa uitati ca cei ce au murit in decembrie si-au dat viata rostind cuvintul libertate .[]"

 

Expres nr. 29, august 1990.

/Sa nu-l uitam totusi pe Nica Leon. Ilie Stoian. El nu a avut nici o legatura cu evenimentele din 13-15 iunie.In ziua de 13 iunie se afla in sediul partidului sau, membrii CNSRL au inceput pe 14 iunie dimineata sa interzica accesul in cladire , membrilor PLD.  La ora 9.30, sindicalisti au facut apel la mineri, asa cum depune marturie dl. Gury Gorzo, inginer din Baia Mare, marturie facuta dlui Stepanov pe 16 iunie: "Noi habar nu aveam unde este partidul dvs sau Nica Leon si am sosit aici in urma unui mesaj. S-a indicat oamenilor nostri doar sa sparga usile si sa deschida fisetele, iar cei care v-au devastat sediul si v-au furat cei 40000 de lei , au fost cei de la etajul 2". Aceeasi sindicalisti l-au aratat minerilor pe liderul partidului, incit acestia l-au luat in primire iar dl. general Suceava l-a ridicat de la sediul partidului pe dl. Leon si l-a dus la Ministerul de Interne cu scopul de a-i asigura protectia, instalindu-l in biroul personal si chemind un medc pentru a-i acorda ingrijire. In seara aceleasi zile, generalul Suceava a primit ordin personal de a preda "detinutul " comisii de ancheta de la Magurele de la gen maior Corneliu Diamandescu - ceea ce s-a si facut in dimineata de 15 iunie, dupa care a fost transferat la penitenciarul Rahova. Arestat deci fara nici un motiv, Leon sta in celula cu detinuti de drept comun care-i fac viata grea, asteptind declansarea cercetarilor. Procurorul Boieriu asteapta probele strinse de politie, respectiv de maiorul Constantin de la directia de cercetari penale. Probele vor fi strinse tocmai de la cei anchetati. Daca se va ajunge la proces, avocat va fi dl. Nicolae Cerveni, dar probabil nu se va ajunge acolo. Presa arata o ciudata rezerva fata de acest subiect.

 

Cuvintul nr 30 21-27 august 1990

            /Borcoman Corneliu, arhitect 2 la CITPIUG Bucureşti, un Marian Munteanu fără notorietate Ioan Buduca. " Persoana al cărei nume şi al cărei loc de muncă le-am „afi­şat" īn titlul acestei note este un om obişnuit, fără glorie publică. In prezent, Corneliu Borcoman continuă să fie arestat. In ziua de 15 iunie a fost luat de la locul său de muncă de patru per­soane civile care l-au „convins" să se lase arestat In pofida faptului că nici unul din cei patru nu era in posesia unui man­dat in acest sens.Corneliu Borcoman are 55 de ani şi este un arhitect cunoscut īn breasla acestor profesionişti, fie şi numai pentru premiile Uniunii Arhitecţilor care au onorat unele dintre proiectele sale. A fost pe 22 decembrie in sediul CC al fostului P.C.R., unde a pus mina pe documente importante privind producţia de dro­guri in Ilomānia, predate, apoi, unor ofiţeri ai M.Ap.N.

A participat la demonstraţiile din Piaţa Universităţii si Ia alte manifestaţii ale perioadei post-ceauşisle: mitingul promonarhic, acţiunea „Podul de Flori" etc,A colaborat ca fotoreporter cu ziarul „Dreptatea". Activitatea sa „post-decembristă" este atīt de bogată, incit, notată pas cu pas, ar epuiza spaţiul acestei pagini. Deţinem īn redacţie un dosar cu un asemenea curricullum vitae compus pe zile de sora lui Corneliu Borcoman, d-na Marcela Musa, cerce­tător ştiinţific la Institutul de Fizică de la Măgurele.Nu ne īndoim că un dosar şi mai bogat al vieţii de zi cu zi al domnului Corneliu Borcoman se află īn seifurile Serviciului Romān de Informaţii.Cazul arestării sale este cunoscut de Liga pentru drepturile omului din Bucureşti probabil, īn curīnd, de Amnisty Inter­national şi de comisia Helsinki Watch pentru Romānia. Avocatul care il apără pe Corneliu Borcoman infirmă că acest client al său ar fi pus sub acuzaţia pericolului public, acuzaţie care a fost, de altfel, retrasă īn cazurile lui Marian Munteanu şi Nica   Leon. Dreptatea sociala şi drepturile omului sīnt vorbe goale cītă vreme un singur cetăţean, oricīt de anonim, este arestat īn mod abuziv. Procuratura  este  datoare    facă lumină  asupra  fiecărui  caz īn parte de  pe  liste neagră din 13—15 iunie. De ce īntirzie să o facă ? Cine are nevoie de ţapi ispăşitori ai unei situaţii īn care interpretarea autorităţilor asupra evenimentelor din 13—15 s-a dovedit falsă ?Este  Corneliu   Borcoman  un  deţinut  politic ? Adevărul   trebuie   făcut   public.   Drepturile   omului    nu    sīnt stipulate numai pentru vedetele injustiţiei sociale."

 

Europa Libera, 24 august 1990 - raportul Mazilu

            / Raportul  are 19 pagini. Se citesc cīteva fragmente:

1. Dreptul la viaţă. Acţiunea minerilor, ca forţă de comando, contravine tuturor legilor. Liderii romāni au făcut totul pentru a lichida Piaţa Universităţii.Acţiunea poliţiştilor din noaptea de 13 iunie, a declanşat totul. Folosirea unor mijloace barbare de represiune: măciuci etc

2. Dreptul de a nu fi arestat fără mandat. Marian Munteanu, Dumitru Dincă, Nica Leon au fost arestaţi, īn fond, pentru opiniile lor politice, aducīndu-li-se acuze nefondate.

3. Dreptul de a nu fi torturat. Acest drept a fost violat, oamenii fiind maltrataţi de mineri şi forţele de ordine,pīnă şi īn detenţie. La Măgurele, s-au obţinut declaraţii sub tortură.Tortura a fost practicată la Jilava şi īn alte circi de poliţie.

4.Dreptul la libertatea de opinie şi expresie. Minerii au bătut şi au ameninţat cu moartea... intelectuali, ziarişti, lideri, studenţi, profesori, elevi...pentru că aveau alte opinii. Ziarele independente au fost vandalizate şi suprimate. Calomniaţi ca "legionari": Doina Cornea, Octavian Paler, Ana Blandiana ş.a

5. Dreptul la liberă īntrunire şi manifestare Acţiunea minerilor şi oficialităţilor asupra celor ce au demonstrat şi au fost īntruniţi.Acţiunea poliţiei asupra grupului de grevişti ai foamei Distrugerea sediilor partidelor de opoziţie[]

 

Dreptatea, 30 august 1990

          /Apel adresat guvernului Romaniei. Semnat Partidul liber democrat. Face apel la guvernul Romaniei si la Procurorul general sa-l elibereze urgent pe Toader Stetca ca si pe cei retinuti pentru 13-15 iunie.Dl. Nica Leon isi oera serviciile de mediator in conflictul de la Sapinta.

 

Romania libera , 30 august 1990

/Au cuvintul calomniatii:Azi Vartan Arachelian. S.Rosca Stanescu.A devenit antipatic in decembrie 1989 sugerindu-i public lui Ion Iliescu sa nu transforme FSN intr-o organizatie politica.Situatia s-a agravat dupa ce a fost difuzat interviul luat regelui Mihai, urmat de un atac concertat impotriva sa.Emanuel Valeriu a invocat scrisorile din Arad iar directorul tehnic al televiziunii a fost vizitat de doi senatori FSN care iau spus: "cum vreti voi ajutoare de la guvern daca se gasesc oameni la televiziune care sa critice guvernul?" Exista cenzura in televiziune datorit lipsei de caracter si profesionalitate. Limba de lemn si selectie discutabila a evenimentelor reflectate. De exemplu azi, 30 august, nimeni nu a fost la conferinta de presa a lui Nica Leon. La fel e tratata Sapinta. Programele sint impuse de nomenclatura ramasa in televiziune. El nu va demisiona.

 

Phoenix, 3-9 septembrie 1990

            /Jocul e pe sfirsite. Pavel Perfil. Piata Univeresitatii este o Meca. E zidul plingerii.Unul dintre initiatorii Partidului crestin si democrat a fost domnul Dumitru Mazilu.Cineva il curteaza acum prin arestarea ofiterilor care l-au scos in decembrie pentru o zi si jumatate din Bucuresti. O parte din manifestantii de pe 22 ugust din Piata Unirii au cerut ca Bulevardul Victoria Socialismului sa se numeasca Ion Antonescu.  Dupa miting, 200 de persoane se regrupeaza la universitate fiind insotiti de numerosi gura casca. Un tinar, Sorin striga din rasputeri: trebuie sa ne alegem un lider! Sa-l rugam pe Nica Leon sa ne conduca! Sa vina regele Mihai! Iar altul:Referendum, referendum!" In timp ce trei baieti incearca sa intinda o banda de bumbac, o fata, Ana maria vorbeste despre suferintele ei din noaptea de 21 decembrie si noaptea de 13 iunie. Este barat bulevardul.Cineva intreaba :"Unde sint studentii?" si se raspunde"In vacanta!". Se simte prezenta unui grup de suporteri ai rapidului.Sub balconul facultatii de geografie se vind ziare pornografice. Se asteapta venirea a 6000 de muncitori de la IMGB deveniti someri. Se striga :Nu plecati, nu plecati, vor veni muncitorii!. Se aduna tot mai multi oameni. Jos guvernul! Dreptate la sapinta! baieti tuciurii sau evadati din orfelinate se strecoara prin mutime. Apar fortele de ordine. manifestantii nu au lider de opinie. Baieti cu fete de suporteri ai rapidului tin in miini pietre invelite in ziare. Dupa lasarea intunericului scutierii intervin. Sint arestati si molestati citeva zeci de tineri, alesi selectiv. Spectacolul a fost probabil regizat. Peste multimea venita spontan au venirt miniosii, gura casca, tortionarii, batausii, nascindu-se un amalgam de patimi si reactii. Ploua cu loviituri. "Rapidistii" ranesc citiva scutieri. Un grup de fete frumoase este atacat de civili si militari. Talmes- balmes de alergari si huiduieli. In zilele urmatoare tactica de lupta se schimba. Sint folosite tomberoane si panouri. Situatia poate scapa de sub control. TVR prezinta prim planuri cu analfabeti care cer materie prima in fabrici, barbati haituiti de alti barbati. teren ideal de antrenament pentru baietii proaspat antrenati in scoala de la Baneasa. Politia e din ce in ce mai matura iar Piata tot mai haotica. [IR: Nici o urma de intelegere pentru rocada produsa dupa 19 iunie, cind Frontul a trecut la distrugerea economiei "vechi", pe care pretinsese ca o apara de opozitie. Valul de nemultumire a FSNistilor folositi in reprimarea rezistentei,  tradati apoi si aruncati in mizerie, a fost tratat cu suspecta nepricepere de "liderii luptei anticomuniste"]

 

TVRL (LD - jurnal 7), 5 sept 1990

/ Īntīlnire: liderii Pieţii Universităţii - primarul Capitalei Aseară ( 4 sept ) s-a consumat a II-a īntīlnire a reprezentanţilor Pieţii Universităţii cu primarul Capitalei. Un purtător de cuvīnt al Pieţii a declarat:dialogul cu primarul este absolut inutil. Noi ne menţinem la ceea ce s-a cerut īn Piaţa Universităţii pīnă la 13 iunie: dialog televizat cu preşedintele Ion Iliescu. Delegaţia Pieţii: Ana Blandiana, Stelian Tănase, Ticu Dumitrescu, Marian Munteanu, Gh.Mihiţ, V.Popovici şi camermanul Popescu.

         / Comisia parlamentară "13-15 iunie " 5 sept. Comisia a discutat cu: Nica Leon, Marian Munteanu, Răzvan Teodorescu, Emanuel Valeriu, şi cīţiva ofiţeri de poliţie

 

Adevarul, 13 septembrie 1990.

 /Texte si subtexte politice. Al. Gavrilescu. Semnaleaza asemanarea dintre platforma rezistentei romane de la Brasov si cea sustinuta de PNTcd in convorbirea din 7 septembrie cu Ion Iliescu. In ambele se poart tonul vindicativ.Membrii Miscarii 15 noiembrie s-au conformat directivelor repetind cuvint cu cuvint ideile musafirilor obsedati de putere. si ranchiunosi ca nu stirnesc entuziasmul multimii. Activitatile opozitiei converg. Actiunile lui Nica Leon; proclamatia de la Cluj, actiunile lui Viorel Tocan de la Brasov; declaratiile lui Mazilu la ONU (29 august), eliberarea lui Radu Ciuceanu din conducerea AFDPR (16/17 august, Ticu Dumitrescu declarind: "detinutii politici vot fi avangarda luptei impotriva comunismului"), revolta de la penitenciarul Gherla din 30/31 august, in care detinutii au cerut printre altele "caderea guvernului, democratie, libertate, modificarea Codului penal, ;infiintarea grupului de solidaritate Timisoara -Sapinta (31 august). Este vorba de construirea unei stari de asediu politic.

 

Azi, 3 octombrie 1990.

 /Greu drumul la remorca. Dumitru Toma. Miscarea 15 noiembrie condusa de Mircea Sevaciuc va intra intr-un con de umbra pentru ca s-au lasat remorcati de floarea GDS care s-a grabit sa le insface capitalul politic. Dupa ce au rezistat unor alte incercari de confiscare (R Campeanu, N.Leon) au intrat in plasa intelectualilor gen Dragos Pislaru si S. Tanase care i-au determinat sa puna la cale intrunirea asa-zisei rezistente romane. Brasovenii si-au pierdut increderea in Miscarea 15 noiembrie, mai ales dupa ce vedeta GDS Stelian Tanase a facut declaratiile antiromanesti de la Strasburg. Treziti, ei si-au dat seama ca micul grup aciuat in acesta organizatie a realizat beneficii personale consistente de pe urma rezistentei, cum ar fi cele 63 de apartamente pe care membrii miscarii le-au primit in centrul civic, devenind un fel de noua generatie de ilegalisti.

 

Revista "22", 5 octombrie 90

            /Adunarea populara din 30 septembrie. Sorin Iliesiu. Relateaza adunarea de la Sapinta. Pancartele :"Noi muncim dar si gindim, jos mafia comunista de la sate, etc.". Slujba religioasa apoi, dupa Stetca vorbesc Ioan Alexandru, Doina Cornea, Iosif Costinas, Augustin Botis din parlament, un grevist al foamei din Piata Universitatii, etc.Se citeste un mesaj de la Nica Leon.Se scandeaza "Libertate te iubim, ori invingem ori murim " si se cinta imnul golanilor.Urmeaza o cina festiva pe 3 siruri prelungi de mese ca la nunta.

 

Expres magazin nr. 13 din 19-25 octombrie.

/Don`t worry, be happy. Traian Catalin Uba. Simbata 13 octombrie ora 12.45, manifestatie in Piata Operei. sosesc studentii dinspre facultatea de drept. Din partea partidelor (Partidul national democrat crestin, Partidul liber democrat, Uniunea democrat crestina, Partidul national Crestin democrat independent ) au venit in Piata Operei 2 reprezententi, Dragos Danau si Cristian Draghici, pentru a-i cere lui Marian Munteanu ca dupa terminarea mitingului din piata Operei studentii sa fuzioneze cu ei, pe traseul marsului spre televiziune. Se aleg cu un refuz si cu o mustruluiala din partea liderului studentilor.  "De ce nu se contopesc aceste partide? Aceasta dezmembrare aduce numai rau tarii. Noi cu corpulete si corpuscule nu fuzionam." Golanii de toate virstele se recunosc. Unul din piloni, dl Octvian Radulescu este inconjurat ca de obicei de discipoli tineri carora le baga in cap idei destabilizatoare. Oare va merge cu partidele sau va ramine in Piata Operei? Va ramine aici, spune el pentru ca pe 13 iunie a fost arestat ca sa-si serbeze parastasul. Acum il va da in judecata pe Iliescu si televiziunea, radioul,ziarele Azi, Adevarul, Livertatea, Tineretul liber, pentru calomnie cerindu-le fiecaruia despagubiri de 1 milion de lei. Apare si dl. Sora, murmurind refrenul "mai bine haimana, decit dictator." Printre manifestanti, Teodor Tanasescu, anul 6 seral Politehnica, cu piciorul pierdut pe 22 decembrie, datorita bateii pe care a incasat-o de la securistii care l-au gasit in palat. De 6 luni nu mai primeste pensie si alocatrie pentru cele 5 fetite.  Si asta pentru ca participa la miscarea studenteasca. O intreaga retea de elevi si profesori incearca sa-i aniihileze. Printre manifestantii care cer eliberarea arhitectului Corneliu Borcoman si studentului Ciprian Gerosanu se afla si Apostol Andrei, muncitor electronist la 23 august care a stat in celula cu ei. a fost amenintat si dupa eliberare. La miting au fost cel mult 3000 de persoane dar atmosfera a fost cea de odinioara. Printre cei prezenti, linga studenti, profesorii Alexandru Popoviici, prorector la Institutul de Petrol si gaze , Ion Fageteanu prodecan la facultatea de transporturi, Calin Irimescu, profesor la arhitectura, Victor Rebenciuc ,, rector la Academia de teatru si film.Fidel principiului iubirii crestine, Marian Munteanu doreste doar adevarul, nu si condamnarea celor vinovati dar manifestantii scandeaza" Iliescu si Roman in locul lui gerosan!" iar Ticu Dumitrescu declara:"Vom parasi stadiul de sindicat si vom deveni avangarda pentru demolarea ultimelor structuri comuniste. []orice vor face nu vor putea ramine la putere pentru ca au dus tara la dezastru. La conferinta de presa care a urmat mitingului, Marian Munteanu , intrebat de ce nu a dorit o actiune comuna cu partidele a spus ca nu stie pe cine reprezinta acestea, fiind prea multe (120). Nu are importanta care partid este la putere. Daca incalca drepturile omului trebuie actionat. " E seara. Plec de la Conferinta de presa a studentilor si nu stiu pentru ce si pentru cine imi vine sa pling. [] Poate pentru ca Andrei Plesu e vinovat numai si numai de a fi scris Minima Moralia. [] Poate ca-mi lipseste motivatia de a mai scrie.  Poate pentru ca am crezut ca mamaliga romaneasca intr-adevar a explodat si Dumnezeu s-a indurat in sfirsit de partea necorupta a acestui popor. [] Cine stie? Poate ca generalul "iarna" cel care l-a batut si pe Napoleon si pe Hitler, le va veni de hac si miscodacilor Romaniei socialiste." [IR: Foarte onesta reactia ziaristului care constata orientarea sterila data de Marian Munteanu miscarii studentesti.]

/Relatare de la mitingul de la televiziune al partidelor de pe 4 octombrie. Manifestantii se apropie de televiziune scandind :"Noi v-am aparat, voi ne-ati inselat, Iuga, Iuga!", etc. In spatele gardului de sirma ghimpata pancarte cu avertismentele:"zona interzisa", "obiectiv de stat sub incidenta militara". Trupe cu casti albe inarmate ina-n dinti. Este admisa o delegatie din 3 persoane care-i inmineaza lui Razvan Theodorescu o motiune de protest. Apoi se accepta si o delegatie a presei care cu mare greutate ajunge la locul convorbirilor. Se discuta despre tratamentul comparativ in puscarie unde vechii nomenclaturisti au ingrijire medicala si drept de a umbla in haine civile si cravata iar detinutii anticomunisti sint tinuti in zeghe, tunsi, ipsiti de ingrijire medicala si baturi chiar in cladirea tribunalului. Dialogul este inregistrat in intregime dar nu este transmis. Ce rost a mai avut atunci? De ce a asteptat inutil in strada dl.Nica Leon, ca apoi sa fie invitat  inauntru promitindu-i-se ca intilnirea va fi transmisa la ora 21. Oare ce l-a facut pe dl. R. Theodorescu sa se razgindeasca? Intrebarile lui Nica Leon despre alte casete care au disparut si motivul intreruperii emisiei pe 13 iunie? Dl. Theodorescu nu-i deranjat de lozincile strigate in strada asigurind interlocutorii ca televiziunea nu minte.

 

Romania libera, 14-15 octombrie 1990

/Manifestatie anticomunista. Simbata 13 oct, a avut loc o manifestatie de protest anticomunista initiata de Alianta Interpartinica (PNDcrestin, Partidul Liber Democrat, Uniunea Democrat Crestina, PNTcd independent, carora li s-a adaugat Alianta Poporului. S-a cerut tratament omenesc pentru cei aflati in arest preventiv de pe 18 febr. sau 13-15 iunie. s-a aratat ca in Romania sint acum mai multi detinuti politici decit in timpul regimului lui Ceausescu cerindu-se eliberarea lor si acordarea de compensatii. La ora 13 coloana alcatuita la inceput doar din citeva sute de persoane s-a pus in miscare ajungind la 1500 de partiicpanti in fata cladirii guvernului. S-a scandat "Vrem arestatii!", "FSN, agentura KGB!", etc. S-a pomenit insistent numele lui Razvan Theodorescu si Emanuel Valeriu. La Palatul Victoria o delegatie condusa de Nica Leon a prexzentat o scrisoare de protest care a primit un numar de inregistrare de la ofiterul de serviciu. Nici-un reprezentant al guvernului nu era de fata. De acolo s-a mers la TVR.

Romania libera, 19 octombrie. PNTcd, Partidul Liber Democrat, si Uniunea Democrat Crestina organizeaza un miting pe 26 octombrie ora 12.Atlas, octombrie 90.

            /Interviu cu Nica Leon, realizat de Mariana Dan. "Economia preluata de noul guvern dupa revolutie era cit de cit organizata, respecta mai mult sau mai putin niste contracte si functiona. Dupa revolutie si dupa ce Iliescu si prietenii sai au pus stapinire pe destinele acestei tari, au facut tot ce le-a stat in putinta sa destabilizeze si ce mai functiona, transformind in mare parte BOBurile in FSNuri.Au fost inlocuiti directorii si cadrele de conducere fara sa li se creeze noilor conducatori posibilitatea de a-si exercita atributiile [] Deoarece erau permanent amenintati de aceste FSN-uri , cu demiterea si inlocuirea. Acest santaj cit si abandonarea existentei structuri de aprovizionare a intreprinderilor cu materii prime, a accentuat si mai mult dezatrul economic al tarii, dezastru care a culminat prin masura luata  de CFSN, privind trimiterea oamenilor acasa si platirea personalului care n-a mai lucrat (din motivele aratate mai sus, cu 50% sau salariul integral). In acest fel s-au arucat mari cantitati de bani de la bugetul de stat pe piata, fara ca acestia sa aiba acoperire in marfuri sau servicii, desavirsind si dezastrul financiar al tarii. Toate aceste actiuni premeditate de guvern au fost facute doar cu scopul de a crea in rindul opiniei publice o imagine falsa despre aceasta formatiune care s-a autointitulat "emanatia revolutiei". [] Dorinta de a monopoliza puterea si de a salva pozitia prietenior de partid a fost irezistibila." au fost inchise santierele pentru constructiile de locuinte, mari santiere cum ar fi:canalul Dunare-Bucuresti si lucrarile de la Casa Republicii pentru a fi deschise mai tirziu cu mari pierderi. A fost distrusa si agricultura. Programul guvernamental este o farsa, o pura lista de intentii care nu poate scoate tara din dezastrul in care guvernul a bagat-o dar opozitia nu a protestat pentru ca  nu exista. Doar mici sateliti ai Frontului cu rol de legitimare.aminteste crimele din 13-15 iunie si efectul asupra imaginii Romaniei in lume si renuntarea la lupta istorica a Romaniei pentru Basarabia si Bucovina. Concluzia sa: Romania de dupa revolutie nu a avut si nu are un guvern.

 

Expres nr. 44, noiembrie 1990

            /Sute de mii de oameni au venit sa participe la o revolutie prevazuta sa n-aiba loc. Intrebari pentru PM Bacanu, Mihai Sora si Nica leon. Bacanu: (La intrebarea de ce in Alianta Civica sint iar aceleasi personalitati din GDS): Ati dori ca GDSul sa nu faca parte din Alianta? Nu poate insa numi alte personalitati. Mihai Sora (la intrebrea cind va trece Alianta la construirea unei alternative: deocamdata ne organizam. Nica Leon (la intrebarea cum priviti aceasta initiativa si ce relatie se va stabii intre Alianta si partidele politice): "E o rusine ce se intimpla aici! Ne-au scos ca sa ne plimbe pentru siesta pe bulevarde! E inadmisibil  Nu va fi nici o relatie."

 

Cuvintul, 20-26 noiembrie 1990

/Presedintele tarii actionat din nou in judecata. Nica Leon cere procuraturii sa dea in judecata pe Ion Iliescu si liderii CNSRL care au invadat sediul PLD la indemnul sau.

 

Tinerama, 23-29 noiembrie 1990

 /Mai multe raspunsuri la doua intrebari. Rodica Dumitrescu, Lia Trandafir si Bogdan Teodorescu. 1.Manifestatiile de pe  15-16 noiembrie din tara au vizat demisia guvernului si presedintelui si publicarea concluziilor privind 13-15 iunie. ce credeti despre aceste revendicari? 2. Cum apreciati reactia presedentiei si a guvernului la acest val de manifestatii? Ion Ratiu: "La 25 octombrie am cerut eu insumi demisia guvernului []Cit priveste demisia presedintelui []ma intreb insa in ce masura este vina presedintelui deoarece conform legii electorale a trebuit sa se distanteze de partidul caruia i-a apartinut. " Sorin Dumitrescu:"Cele trei revendicari au existat in declaratiile mai multor asociatii dar ele nu figureaza atit de radical in declaratia Aliantei civice, desi erau perfect intemeiate. " UDMR:" reforma mult asteptata si dorita s-a canalizat pe un fagas care, precum se contureaza deja, nu duce spre economia de piata." Radu Campeanu:"Daca intr-adevar populatia tarii, cum se pare, cere demisia unor oameni politici sau a unor conducatori, conducatorii sint datori sa ia foarte in serios aceste cereri.". Miron Mitrea (Fratia): A constatat ca desi manifestatiile au fost prilejuite de celebrarea a 3 ani de la manifestatia muncitoreasca, s-a vorbit foarte putin despre problemele muncitorimii si mai mult despre chstiuni politice. Nu este treaba sindicatului sa ceara demisia guvernului :"Nu sintem de parere ca trebuie sa-i cerem sa demisioneze ci sa facem presiuni sa lucreze asa cum dorim sau consideram noi.[] Dl Iliescu a fost ales in 20 mai prin vot liber. Noi respectam alegerea intregului popor si nu putem cere demisia presedintelui." De-abia acum s-a cerut sinduicatului Fratia sa puna la dispozitia comisiei discutia din seara zilei din 15 iunie cu Frontul in care ei au cerut scoaterea minerilor din Bucuresti. Fratia a fost si e atacata, dara fata de altii a avut puterea sa-si apere sediul si institutia. Octavian Paler: strda a aratat ca a obosit sa mai suporte minciuna, ca s-a saturat sa mai fie tratata ca un cobai. La milocul lui iunie nu au fost excese. A fost o crima. Thomas Kleininger: revendicare alegata de comisie este legitima. Trebuie sa se stie ce s-a intimplat. GDS a pus la dispozitia comisiei propriul raport si va trebui sa se tina cont de el. "In ceea ce priveste demisia guvernului si demisia presedentiei, cred ca sint mai degraba niste revendicari simbolice [] este vorba de o valoare, sa-i zic educativa si de influenta. Nica  Leon sustine revendicarile de la Brasov facute in interesul poporului, nu ca manifestatia din Bucuresti. Toata tara trebuie sa intre in greva generala ca sa provoace demisia guvernului si a presedintelui. De ce comisia parlamentara nu l-a audiat pe Ion Iliescu, autorul moral a tot ce s-a intimplat dupa 22 decembrie?  Si de ce nu-si face publice concluziile? I s-a parut manifestatia din Bucuresti ca o defilare de 23 august, care a stirnit risul, ceea ce a fost normal. Puterea si-a atins scopul prin Alianta civica, demonstrind fara pierderi parlamantului european ca in Romania exista democratie. Puterea este pasiva fata de manifestatii pentru ca acestea nu au pus-o cu adevarat in pericol. Corneliu Coposu: nu  raspunde la primele puncte pentru ca e vorba de revendicari ale unor formatiuni apolitice. Activitatea comisiei pentru 13-15 iunie este capitala. Ion Minzatu: este de acord cu aceste manifestatii, cu toate cererile lor. Presedintele Iliescu a refuzat dialogul si exista forte capabile sa scoata Romania din starea in care a fost adusa. Conventia republicana a aderat la Proclamatia de la Brasov si la declaratia Aliantei Civice. Marian Munteanu:"Nu sint genurile de revendicari care ar trebui sustinute in primul rind. Eu cred ca inainte de a cere demisia cuiva ar fi indicat sa se mearga mai adinc in cercetarea cauzelor care au generat actuala stare de lucruri, ramin la opinia ca un om nu poate fi singurul vinovat pentru toate relele sau neajunsurile dintr-o societate. Cred ca este de preferat si oricum mai eficient pentru intreaga societate ca inainte de a se cere inlocuirea cuiva sa fie construita o alternativa puternica. Constructia trebuie sa preceada contestarea.  

 

Agora nr.4, decembrie 1990

/Stiam prea multe pentru a candida la presedentie.Interviu cu Nica Leon realizat de Mariana Dan. Relateaza foarte multe detalii interesante privind cele intimplate dupa 22 decembrie in Comitetul central. Modul in care generalii s-au opus celor care doreau sa implice URSS in evenimente si diversiunile care s-au produs din acest motiv. De exemplu, rolul dubios jucat de oamenii lui Cazimir Ionescu , printre care Babone, care a aparut la un moment dat cu planurile subsolului cladirii dindui-le generalului Guse si parasind repede camera. Impreuna cu un doctor Bogdan, care asistase pina atunci pasiv la ce se intinpla acolo. Leon il opreste pe Guse care vroia sa deschida tubul cu planurile si cu ajutorul unui genist gasete inauntru un cartus de dinamita. Babone a fost ulterior acoperit de Mazilu si Radulescu. Alta scena il descrie pe Sergiu Nicolaescu, regizorul diversiunii cu simulatoarele plasate pe cladiri (erau numai in inzestrarea studioului Buftea) care au declansat calvacada de trageri ce a facut atitea victime acolo.

 

Europa liberă 10 decembrie, jurnal LD

/Demonstraţii, mitinguri. 10 dec. ora 11.  Bucureşti. Piaţa Aviatorilor:Mii de oameni au participat la mitingul sindicatelor Frăţia, Hercules, Conserg. Greva şoferilor :Criticată de guvern, neautorizată,au participat şi membri ai PLD - Nica Leon.

Iaşi, Galaţi:Demonstraţii de protest

Timişoara:Federaţia studenţilor din Romānia:Protest faţă de reacţiile lui Iliescu la acţiunile sudenţeşti anunţate.Īşi asumă īntreaga răspundere pentru greva generală.

 

BBC , 21 dec 1990,  jurnal 8 LD

            /Mitingul Alianţei Civice Ora 21. Slab ecou īn sufletul participanţilor. Lumea s-a rărit. Mitingul s-a īncheiat fără să se īncheie.Oamenii au mai rămas.A mai vorbit Nica Leon.[IR: Atunci am anuntat si eu ca ies din greva foamei si ca voi parasi Romania pentru ca nu mai recunosc legitimitatea statului fsn-ist. Am fost mustrat de civicii rezonabili, desi gruparea lor ne marginalizase pe toti "radicalii",  de genul meu sau al lui Nica Leon ]

 

Adevarul, 11 decembrie 1990

         /Raliu politic cu orice pret. Serie de stiri privind cresterea tensiunilor sindicale culminind cu mitingul de pe 10 decembrie. Partidul Liber Democrat a cerut membrelor si sustinatorilor sa participe la mitingul sindicatului soferilor intrucit are acelasi tel cu PLD:demisia guvernului, parlamentuui si presedintelui. Simbata 8 dec. reprezentantii sindicatului soferilor au precizat ca greva generala se desfasoara pinba la demisia guvernului si crearea unui guvern de uniune natinala b. Demiterea conducerii unitatilor economice a organelor unit. judetele si alegerea in locul lor a acelora care reprezinta cu adevarat spiritul revolutiei din decembrie. In emisiunea de pe 9 decembrie Ion Aurel Stoica a mentionat ca datorita actiunii soferilor nu vor putea ajunge in capitala continutul celor 17 nave care sint asteptate in portul Constanta, impiedicind aprovizionarea pietii de sarbatori. PUNR a comunicat ca manifestarile din aceste zile sint scenarii diversioniste puse la cale in afara tarii.  Pe 10 decembrie dimineata Ion Iliescu a mediat dialogul dintre guvern si confederatia sindicala Fratia.

 

Timisoara, 23 ian 1991.

            / Asociatia 17 decembrie organizeaza pe 25 ianuarie la ora 16 un miting in Piata Operei din Timisoara; participa Ticu Dumitrescu, Nica Leon

 

Baricada, 19 feb 1992

            / Protest. Nica Leon. Contesta aplicarea legii 15/91 pentru ca nu au fost respectate conditiile de publicare PUBLICA in Monitorul Oficial.

 

Cuvintul II, 9, 26 feb-4 mar 91.

            /Cine-i judecă pe judecători? Secretele zilei de 11 iunie 1990. Dan Cristian Ionescu.  []Grave  ilegalităţi pe  parcursul  urmăririi  penale:Raportul opoziţiei si raportul GDS reliefează multiple şi grave ilegalităţi īn ceea ce priveşte modul de reţinere, tratamentul aplicat, condiţiile de detentie, modul īn care s-a desfăşurat ancheta, despre emiterea de  mandate de arestare fără existenta probelor  de   vinovăţie  etc.Toate acestea sīnt reale şi corect stabi­lite, astfel īncāt nu voi reveni asupra lor.Ceea ce vreau sa evidenţiez este un alt aspect, mult mai grav: falsificarea de probe pentru a se putea realiza arestarea unor lideri ai opoziţiei.Voi  da  un exemplu  concret. Arestarea lui Nica Leon, preşedintele Partidului Liberal Democrat, s-a făcut īn baza declaraţiilor a 4 martori care au re­latat că l-au văzut aruncīnd cu sticle in­cendiare īn clădirea Ministerului de In­terne (3 minori) si respectiv a Televiziu­nii (un militar īn termen). In momentul īn care dosarul a fost preluat de Procuratura Militară iar cei 4 martori au fost reaudiaţi de către procu­rorul militar, aceştia au retractat, relatīnd că au fost determinaţi să facă afirmaţiile mincinoase de către anchetatorii care le-au luat primele declaraţii. Desigur, īn urma noilor declaraţii, Nica Leon a fost pus īn libertate. Dar apreci­ez că nu este suficient, Procuratura Mili­tară trebuia să continue, cu identificarea celor care au determinat sau impus decla­raţiile mincinoase care au condus Ia ares­tarea unui preşedinte de partid. Nu  poate   fi   vorba   de  o  Iniţiativă   personala  a   cuiva   care,      zicem, avea motiv  personal  de  răfuială  cu  Nica  Leon. Cazul  d-lui   Nica  Leon,  pe care  l-am dat doar  ca exemplu,  nu a fost singular. Din motive  obiective   īnsă,      mărginesc īn prezent doar  la acest  exemplu. El constituie un grav abuz (care īntruneşte elementele constitutive ale mai multor infracţiuni), aducīnd atingere nu numai respectării drepturilor omului, ci statului de drept, democraţiei si respectării opoziţiei.In  final,    vrea   să mai   relev  un singur lucru:   după   calmarea   situaţiei, s-a constatat     mulţi  funcţionari  (de  diferite ranguri   si   diferite  locuri   de  muncă) au greşit grav īn acele zile. Ca urmare, şi-au pierdut funcţiile.   Īn   prezent   lucrează la Parlament, Ia Guvern ori Ia  Ministerul de Externe.Din  rīndurile   de  mai   sus  rezultă,   bineīnţeles,  de  partea cui     situez.  Dar nimeni   nu   poate   contesta    toate  semnele de  īntrebare  pe  care le-am ridicat     sīnt probleme   reale,   al căror   răspuns   este obligatoriu   pentru   cine  vrea    se  afle adevărul despre  cele petrecute īn Bucureşti īn  zilele  de  13—15 iunie  1990. Dan Cristian lonescu"

 

http://www.dntb.ro/sfera/67/mineriade-5.html

            /[]- Revolutionarul Nica Leon a declarat ca toti civilii care s-au alaturat minerilor nu doreau decit inlaturarea Guvernului Roman si a presedintelui Iliescu. "M-am dus la un post de radio pentru a cere cetatenilor sa se alature minerilor si sa rastoarne Guvernul Roman si pe Ion Iliescu", a afirmat Nica Leon, adaugind ca s-a incercat chiar declansarea unei greve generale si blocarea drumurilor.

 

 

REVOLUŢIA ĪNCEPUTUL ADEVĂRULUI , Sergiu Nicolaescu, 1995 , Topaz Bucureşti

/"[]Pregătirea mitingului īn noaptea de 21/22.12. demonstrează, pentru ultima dată, puterea de organizare a partidului. [IR: Si rezervele de obedienţă a majoritatii populaţiei, cea care a votat, la 20 mai, Contrarevoluţia] Deşi anulat de două ori īn cursul nopţii, totuşi a doua zi acesta a avut loc īn condiţiile unei perfecte organizări şi cu luarea unor măsuri de excepţie pentru menţinerea ordinii. Să nu uităm că īn acel moment se instituise stare de necesitate şi era sub aplicare planul M.I. „Orient '89" şi alte planuri cunoscute acum de noi (2600) sau īncă necunoscute. [IR: Stil misterios. Nu aflăm detalii despre aceste planuri, poate pentru că au fost aplicate şi după 22 decembrie, īmpotriva adversarilor FSN-ului]

Īn ziua de 21 dimineaţa, īntregul aparat de opresiune se afla īn stradă. Armata era īn stare de alarmă. Telefonic, Ceauşescu anunţă la Timişoara ca Victor Stănculescu să se prezinte la Bucureşti, pentru a-l  īnlocui pe generalul Milea. (Declaraţia lui Ion Coman). Generalul Milea Vasile a avut o convorbire telefonică cu omologul sau ungur, generalul Karpaty, care cerea detalii privind mişcările din Romānia. Īşi dau asigurări reciproce de neamestec. Ferm, mi­nistrul romān declară că nu va ezita să declanşeze o apărare mili­tară multilaterală, īn caz de agresiune. [IR: De decenii ne apăra armata, de atacul din "Deştertul tătarilor". Īn timp ce tovaraşii distrugeau ţara, dinăuntru] Īnarmată pānă īn dinţi, Securitatea īşi ocupă locurile strategice īn jurul şi īn sediului C.C.-ului. (Direcţia a 5-a şi Sec. Buc.) Informatorii erau presăraţi īn mulţimea care se deplasa īn mod organizat spre centrul oraşului. [IR: A doua zi, oceanul de securişti şi informatori avea să se evapore instantaneu, ca prin farmec, să se transforme īn apărători ai fragedei democraţii ] Străzile laterale erau blocate cu tractoare, autobuze, camioane. Nimeni nu putea părăsi coloanele īn marş. Mitingul televizat īncepe conform cadrului obişnuit. In rāndul acestor zeci de mii de oameni, care de cāteva ore şiruiau pe străzile Bucureştiului, infor­maţiile asupra acţiunilor din Timişoara s-au extins cu extremă repeziciune. Domnea o tensiune deosebită, mărită şi de faptul că fiecare participant la miting a remarcat măsurile de ordine excepţionale luate.

A fost suficientă o explozie a unei petarde ca panica să cuprindă īntreaga adunare. Explozia din dreptul lui Athenee-Palace colţ cu Calea Victoriei, dacă ar fi fost făcută de autohtoni, ar fi fost revendicată de mult, acţiunea aducānd avanta­je deosebite celor care ar fi īndrăznit să o facă. [IR: De acţiunea lui Nica Leon , nu vrea să ştie. Pentru că ea i-ar fi adus capital, celui care-l contesta continuu pe Iliescu? ] Explozia de la restaurantul Cina nu este confirmată de cercetările īntreprinse de noi. Unii participanţi susţin că panica s-a produs datorită unui zgo­mot deosebit de puternic. Ca participant ce mă aflam īn piaţă, am simţit īn spate trecerea unui grup neidentificat venit dinspre Hotel Athenee pe Calea Victoriei şi care a īmpins mulţimea spre clădirea CC. Panica şi mişcarea mulţimii justifică zgomotul auzit de unii martori.O altă  variantă a zgomotului ar fi intrarea īn vibraţie a mem­branelor difuzoarelor instalaţiei de amplificare. Existenţa unui grup organizat intrat īn Calea Victoriei din Calea Griviţei, apoi pānă la Athende-Palace, ciocnindu-se cu două lanţuri de scutieri şi coborānd pe la Telefoane spre Cişmigiu, unde se pierde, este o realitate văzută chiar de mine. Este interesant de ştiut cine erau cei care formau acest grup, cum au răsturnat două baraje de scutieri şi ale cui ordine executau. După cinci ani, īmi pun cu īncăpăţānare aceeaşi īntrebare: este īntāmplătoare lipsa de acţiune a Securităţii pe fondul acţiunilor unor grupuri organizate, concentrate īmpotriva lui Ceauşescu? De ce nu primim nici o infor­maţie de la cei care se aflau pe acoperişuri? (Direcţia a-5-a şi Sec. Buc.)

 

http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari.detalii?idi=3118&idl=1

            /Interpelarea nr. 34B/13-03-2001 Referitor la evacuarea Partidului Liber Democrat şi a d.lui Nica Leon

 

 

http://www.portalulrevolutiei.ro/arhiva/2004_82.html

            /Ce s-a ales de fiii Revoluţiei. Īn faţa troiţei de la Universitate, Nica Leon privea rătăcit mulţimea adunată. Mai bătrīn cu 15 ani, dar şi pesimist, ne-a declarat că se pregăteşte să părăsească ţara, luīnd drumul Italiei. „Īn ultimii ani, am făcut parte din Partidul Romānia Mare, fiind şi consilier īn Parlament. Peste cīteva zile, voi rămīne şomer. Pe timpul lui Ceauşescu, aveam un salariu mai mare decīt īn ultimii 15 ani. Sīnt căsătorit, am o fată şi cam asta e tot”, şi-a povestit, īn cīteva cuvinte, trecutul şi viitorul Nica Leon. Parcă īncă uluit că s-a nimerit un ziarist să-l recunoască, şopteşte: „Atunci cīnd mi-au spart sediul partidului, mi-au furat 300.000 de dolari. Am avut īn 1997 un contract cu o bază NATO”, ne mai spune Nica Leon, īntrebările noastre plutind, īn acelaşi timp, īn aer. Īntrebat despre ce contract este vorba, preferă să ne convingă că se grăbeşte, pentru a nu mai răspunde şi pentru a nu mai da ochii cu trecutul.

 

 

http://www.gandul.info/eveniment/nica-leon-vrut-bage-procesul-valentin-ceausescu-327280

            /Nica Leon a vrut să se bage īn procesul lui Valentin Ceauşescu, 5 iun 2007.  Procesul īn care Valentin Ceauşescu cere restituirea a cinci tablouri confiscate la Revoluţie a luat o pauză de patru luni. Ieri, judecătorii bucureşteni au amānat dosarul pentru ca avocatul lui Valentin Ceauşescu să depună decizia definitivă şi irevocabilă a instanţei supreme prin care a fost decisă īnapoierea bunurilor. Tot ieri, revoluţionarul Nica Leon a făcut o cerere de intervenţie, “īn calitate de cetăţean romān, disident, erou al Revoluţiei romāne din decembrie 1989 şi posesor al Titlului de onoare”. Īn faţa instanţei, Leon şi-a explicat interesul īn cauză prin faptul că este descendentul unei familii bogate, căreia comuniştii i-au confiscat “butoaie de aur şi bijuterii”, precum şi toată averea şi că bunurile revendicate de Valentin Ceauşescu aparţin statului romān. Cererea revoluţionarului a fost respinsă, iar instanţa a decis ca procesul să fie reluat după vacanţa judecătorească, la jumătatea lunii septembrie. (I.C.)

 

http://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/2009/12/20/21-decembrie-1989-the-dictatorship-you-are-accustomed-to-is-experiencing-technical-difficulties-please-stand-by/

            /Nica Leon: The Strange Tale of the “Hero” of the 21 December Rally.

Because the interruption of Ceausescu’s speech proved such a turning point in the December events, it was natural that in early 1990 the newly-liberated media should try to find the person or persons responsible for “unleashing the Bucharest revolution.” In a series of interviews during March and April 1990, Petre Mihai Bacanu, senior editor of Romania Libera, introduced the nation to a group of factory workers whom he presented as the “heroes” of the 21 December rally.[35] Bacanu was widely-viewed both at home and abroad as the “conscience” of the journalistic profession (a journalist for Romania Libera before the events, he had been imprisoned between January and December 1989 for his involvement with two other people in an attempt to print an illegal underground newspaper) and his newspaper was the hub of the growing political and social opposition to the National Salvation Front regime.

 

Thanks in large part to Bacanu, one of these workers in particular, Nica Leon, was to become identified as the man who had dared to shout down Ceausescu.[36] Leon was presented as having yelled out “Long live Timisoara, down with the butcher, down with Ceausescu!” and “Timisoara, Timisoara” at the crucial moment during Ceausescu’s speech. Highly-respectable foreign sources such as Ratesh credit Leon by name with having disrupted the 21 December rally.[37]

 

In the months immediately following December 1989, Nica Leon certainly appeared every bit the hero. It turned out that on 20 December 1989, the day before his historic shout, the Toronto daily The Globe and Mail had printed an open letter by Nica Leon criticizing Ceausescu’s rule.[38] This fact seemed confirmation of the courage of his action on 21 December. During 1990, Leon was the president of a small political party, a founding member of the Romanian branch of Amnesty International, and a prominent critic of the Iliescu regime.[39] During the chaotic and violent events of 13-15 June 1990 which brought an end to the two-month occupation of University Square by demonstrators, he was arrested and over the following month and a half was the object of an eventually-successful campaign spearheaded by Romania Libera to gain his release. The opposition embraced him with open arms and he regularly appeared in interviews with the opposition press.

 

Yet in the ensuing years, the opposition clearly soured on Nica Leon and he broke with them in as definitive a manner as imaginable. By 1992, one opposition publication was describing Nica Leon as “at war with the whole world” and it was clear from the questions and comments of opposition journalists that they no longer held him in the high esteem they once had.[40] Ilie Stoian’s 1993 description of Leon’s role at the 21 December rally reflects this changed perception of Leon: “Just then Nica Leon took advantage of the protection offered by the uproar and yelled ‘Timisoara’…after which he ran away out of fear.”[41] Leon’s heroism had apparently become contingent upon his relationship with the opposition.

 

On the surface, Leon himself appeared to have undergone a striking metamorphosis: from being a fixture of the opposition to granting interviews to the press of the Ceausescu nostalgics. In early 1994, the very same Nica Leon could be found in the pages of Europa praising the Securitate and virtually lamenting the overthrow of Ceausescu which his actions had hastened.[42] He strenuously defended the actions of the Securitate Director, General Iulian Vlad, in December 1989 as honest and patriotic. How had a person the opposition had presented as a dissident for a decade prior to the December events, an unrelenting foe of the Securitate, and the hero of the 21 December rally come to this?

 

What is interesting about Leon is that his views on certain key issues about the December 1989 have remained remarkably consistent in spite of his flip-flop from one end of the political spectrum to the other. Leon’s defense of–and sympathy for–General Vlad was not something which had suddenly appeared after he crossed over to the Ceausist camp. It appears in the interviews he gave the opposition press in 1990.[43] Moreover, Leon strenuously denied the existence of any “terrorists” during the December events. In April 1990, he told Expres that “the terrorists were invented.”[44] In September 1990, Leon told Liviu Valenas and Daniela Rainov at Baricada that “Everything [in December 1989] was a grand diversion! THERE WEREN’T ANY TERRORISTS!” and that Vlad had been arrested because he possessed damaging information against the Front.[45]

 

In his interviews with Petre Mihai Bacanu at Romania Libera in April 1990, Nica Leon also mentioned several episodes which placed the Securitate and Militia in a surprisingly positive light. He maintained that during the showdown between protesters and regime forces in University Square on the afternoon of 21 December, he had spoken with a Militia sergeant major who had “wished us [the protesters] success.”[46] He also claimed that he had helped an injured Militia man to safety on this evening.[47] Leon chatted with the USLA troops at University Square and characterized their actions as follows:

 

…the USLA were blocking the street leading to the American Embassy and the Israeli airline company El Al. The USLA did not attack the crowd, but rather stood chatting with the demonstrators and explaining to them that they could not join them because they had an order to stay between the French Bank and the Intercontinental Hotel.[48]

 

As we shall see, other eyewitness accounts of these events challenge Leon’s portrayal of the USLA.

 

But clearly the most damaging fact about Nica Leon was the one Petre Mihai Bacanu neglected to inform his audience of: the hero of the Bucharest Revolution had been arrested as a “terrorist” on 24 December 1989. Leon had been discovered in the basement of the Central Committee building, attempting to transmit something through a radio-transmitting device belonging to the Securitate’s Fifth Directorate.[49] One might be inclined to believe that Leon had been the victim of a tragic misunderstanding were it not for a series of articles written by a former officer of the Fifth Directorate in the Ceausist publication Timpul during early 1991.[50] The former Securitate officer presented the saga of a group of those arrested as “terrorists” during the December events: among them, other officers of the Fifth Directorate, USLA members, a Jordanian student, and Nica Leon. Leon is credited with having sustained the morale of the other prisoners. According to the Fifth Directorate officer: “Nica Leon encouraged us and frequently repeated that if he escaped, he would testify for us all the way to the UN.”[51] Moreover, Leon is praised for having contacted the wives of the Fifth Directorate officers–to tell them that their husbands were still alive–after he was released on 30 December 1989. Other Securitate officers confirm Nica Leon’s presence among the arrestees.[52]

 

Even prior to Bacanu’s interview with Leon, there were indications that Leon was a less than completely credible source. In February 1990, Leon had given an interview to Democratia, the publication of one of Ceausescu’s most notorious former speechwriters, Eugen Florescu.[53] Surprisingly, since this was one of Leon’s first interviews since the events, there was no mention of his famous shout at the 21 December rally. In its issue of 9 March 1990, the popular Expres had made a coy reference to Leon’s arrest (while using a radio-transmitting device) in the CC building.[54] Moreover, at a meeting of the ruling Provisional Council of National Unity in early 1990, Front official Dan Iosif is said to have referred to Leon’s arrest and called him either a “securist” or “terrorist.”[55]

 

Nica Leon remains an enigma. It is difficult to say exactly what he was really up to on 21 December 1989. People in the crowd did indeed shout “Timisoara, Timisoara,” for it could be heard on the television broadcast. If Leon did shout it, was he the first to do so? If not, what was his motivation for shouting it? Was his shout a genuine act of individual courage at the time? Was he perhaps acting as a Securitate provocateur–someone who wished to infiltrate the protesters’ ranks–on 21 December 1989? As with other aspects of the December events, the historiography of what happened is as important as–if not more important than–what actually happened. In the case of Nica Leon, the historiography at the very least suggests a highly-manipulative portrayal of his actions in December 1989.

 

Who Threw the “petarde”?

 

Many sources have suggested that it was the explosion of a “petarde” (or firecracker) and a simultaneous commotion in the square which startled Ceausescu and made it possible for the demonstrators to yell the anti-Ceausescu slogans. Once again the discrepancy between the reporting on this incident and the reality of what appears to have happened is informative. The report of the first Senatorial commission investigating the December events (published in 1992) maintains that “while [Ceausescu] was speaking, an explosion was heard and caused substantial commotion. Shortly after this, the meeting disbanded in disorder.”[56] Stoian describes the “petarde” incident as follows:

 

…[then] Ceausescu took the floor. At that moment the thing which appears to us the most important event of this period occurred. It is not true that the crowd began to boo spontaneously. While Ceausescu was stumbling through a phrase up on the balcony, somewhere in the center of the Square, where there were mostly women, someone exploded a Christmas ‘petarde’ [o petarda de genul celor de Craciun]. The first reaction of these frightened women was to begin to scream. Then, all those around them began to boo.[57]

 

Romanians have occasionally referred to this as “the petarde of our happiness.”[58]

 

Part of the problem with the “petarde” scenario stems from the fact that there is no agreement upon who exploded it and no one has come forward to claim responsibility for this historic action. Nevertheless, many names have been put forward in connection with it.[59] Securitate sources clearly wish to suggest that the setting-off of this “petarde” and the causes of the commotion which ensued were part of a premeditated plan to disrupt the rally. Once again, they attempt to negate the spontaneity of the anti-Ceausescu uprising. A journalist for the Ceausist journal Democratia wrote in December 1990:

 

…It must be stressed that during this rally long-studied methods for the psychological manipulation of compact crowds–acoustic sounds with subliminal messages transmitted through the loudspeaker system (imitating the rumble of an earthquake, the noise of troops and tanks and gunfire); the movement of some groups through the square with the intention of dislocating the crowd; petardes–were applied.[60]

 

According to “a group of former Securitate officers,” the “tourists” and their domestic collaborators made their way from Timisoara to Bucharest and infiltrated the meeting. The “tourists” attempted to scare those in the crowd into believing that “they were under fire” by jabbing them in the back with “reinforced steel prongs…against the background of the noise of fire-crackers and the short-circuiting of the public address loudspeakers.”[61] Interestingly, this is how a former USLA officer has portrayed the event:

 

On 21 December 1989 I was taking part in the antiterrorist measures for the “goodbye” meeting. In the crowd, I identified and observed eight strange men: all were dressed approximately the same (knee-length woolen coats, hats), all were smoking at the same time, standing in a group. Some looked slavic, others asiatic. At a given moment, they took out from their pockets globe-shaped objects, lit them with their cigarettes, and threw them into the crowd; in the globes there were firecrackers which put the crowd to flight.[62]

 

The SRI’s 1994 report on the events suggests that the “powerful thunder claps” which were heard could have come from the detonation of a “petarde” and that the “sonic boom”-like sound which occurred came not from the crowd, but from the loudspeakers.[63] The panic among the crowd was caused by the transmission of high-pitched soundwaves (outside the range of human hearing) and by the fact that unidentified demonstrators were prodding the others with steel poles while shouting “Run away, they will kill us!” and “The tanks are coming!”[64]

 

Opposition accounts incorporate familiar elements. The influential journalist Cornel Nistorescu places the “petarde” incident in the context of a coup d’etat supported by a faction within the Securitate:

 

Simultaneously, at the meeting of 21 December, according to incontrovertible information, a Securitate officer launched the two petardes which provoked panic and unleashed the redemption of Bucharest’s citizens. Meanwhile, through the loudspeaker system controlled by the Securitate, boos and whistles were disseminated.[65]

 

Ecaterina Radoi of Zig-Zag suggests that the unbelievable panic which ensued was the result of the emission of sounds resembling the rumble of tanks and machine gun fire.[66]

 

But the “petarde” incident and the simultaneous commotion may have a simpler explanation. It is informative to look back upon how the disruption of the rally was reported by foreign correspondents in Bucharest just after it had taken place. Shortly after the rally disbanded, a Bulgarian correspondent related that the cause of the commotion had been the use of “tear gas grenades” by regime forces attempting to prevent demonstrators from entering the square and the ensuing panic this had unleashed among those who were already in the square.[67] The correspondent suggested that the demonstrators had originally gathered near the Roman Square on Magheru boulevard and numbered in the thousands by the time they reached Palace Square where the speech was taking place.

 

Similar reports come from the Yugoslav TANJUG correspondent who transmitted that demonstrators had gathered in the northwest corner of Palace Square near the Athenee Palace Hotel and that when they “tried to approach the official meeting, tear gas was thrown at them.”[68] According to the same correspondent, young men had begun to shout anti-Ceausescu slogans, were chased away by the Militia, and then proceeded through the side streets in order to get around to the other side of the meeting.[69] The Militia then used tear gas to prevent these demonstrators from joining the official meeting and it was after the “tear-gas bombs exploded that the live relay of radio and television was disrupted for several minutes.”[70]

 

Significantly, eyewitness accounts of the confrontations between regime forces and demonstrators on the afternoon and evening of 21 December refer to regime forces firing “petardes” at the demonstrators.[71] One eyewitness to the events in University Square on the afternoon of 21 December recounts that “the Securitate ran after them [the demonstrators] in groups and used ‘petardes’ and clubs against them.”[72] Moreover, Rady has observed that on the night of 21/22 December, the Securitate “[i]n a few places…detonated bombs in the hope of spreading panic.”[73]

 

Which forces would have used the “petardes” and tear-gas against the demonstrators? During his trial in early 1990, the Interior Minister at the time of the events, Tudor Postelnicu, stated that “the USLA were in charge of tear-gas” at the rally.[74] Stoian has noted the difference between the 21 December rally and past rallies in his typically colorful tone:

 

In the first place, how striking it was that if in the past at the meetings to which Bucharest’s citizens were all too well-accustomed, people were indifferent–indeed, some were even happy since they would get three or four hours of work off–now nobody was smiling. Almost everybody entered [the square] in an ill-omened silence. A completely new element was the verification of identity papers of most people on the streets on this occasion; those who did not belong to the groups of workers [chosen to participate] were politely made to exit the columns…After the Palace Square was full, something unexpected happened. If in the past, the ring of civilians (Securitate men, party activists) and Militia men [around the crowd at such an event] would not permit those bored of listening to Ceausescu’s idiocies to leave, this time things were completely the other way around….Anyone who wanted to leave could, but no one from outside the ring could enter the protected zone.[75]

 

Eyewitnesses have specifically identified the forces preventing their entrance into the square as “USLA troops.”[76]

 

The partial transcripts of communications among USLA and Militia units on 21 and 22 December in Bucharest were published in late January-early February 1990 in the daily Libertatea.[77] These transcripts suggest that even before the rally had begun, large groups of demonstrators had gathered at a number of the intersections leading onto Palace Square, were shouting anti-regime slogans, and were taxing the capacity of the regime forces to prevent them from entering the square.[78] The demonstrators apparently realized well the tremendous opportunity offered them by the live national broadcast of this rally. Thus, the impression left by most accounts–that it was a few, isolated, brave men, within a crowd of tens of thousands of automatons, who had dared to challenge Ceausescu–is simply romanticized. The actions of those prevented from entering the meeting probably emboldened those in the crowd to shout down Ceausescu.

 

The transcripts also show that on the order of Securitate Director General Vlad, the USLA used “gela” (the Securitate reference for “petardes”) against the demonstrators.[79] Ilie Stoian alleges that General Grigore Ghita, the commander of the Securitate’s uniformed troops, “violated his brief” when he incorporated units of the USLA, including a “geniu-chimic” unit (which would have been in charge of tear-gas), among the regime forces assigned to work the rally.[80] Yet such an action does seem in accordance with Interior Ministry Order No. 2600. Moreover, even the Senatorial commission’s report illustrates that the security for the rally of 21 December was left almost entirely in the hands of the Securitate, and that General Vlad’s deputy, General Gianu Bucurescu, was given personal charge of the rally.[81]

 

It appears then that a key factor contributing to the disruption of Ceausescu’s speech was the attempt by regime forces to hold off anti-Ceausescu demonstrators from entering Palace Square. This commotion and confusion so changed the complexion of the rally that those among the crowd handpicked to attend took advantage of the opportunity and suddenly switched from chanting pro-Ceausescu slogans to jeering and booing the dictator. It is possible that the “petarde” at the rally was launched by the Securitate, but it is unlikely it did so as an act of defiance against the dictator. The “petarde” may have been used to prevent protesters from entering the square or to disorient the crowd and mask the sound of the anti-Ceausescu slogans. The disruption of the rally may therefore have been far less “organized” than has commonly been presumed.

 

[31].. R.M., “Dezvaluiri [Revelations],” Romania Libera, 19 January 1993, 1. Radulescu died in 1994.

[32].. Ibid. Presumably that foreign power would have been the Soviet Union.

[33].. Nicolae was probably improvising. A tape of the rally broadcast on a Bucharest FM radio station in December 1993 recorded Elena yelling at her husband: “Promise them something! Promise them anything!”

[34].. Rates, Romania: The Entangled Revolution, 39; Rady, Romania in Turmoil, 100.

[35].. See the series “Intercontinental 21/22″ in Romania Libera, especially for 31 March 1990, 1 April 1990, 2 April 1990, 5 April 1990, and 6 April 1990. There is no reason to believe that those Bacanu presented did not actually shout down Ceausescu at the rally. The issue is the context in which Bacanu chose to present their actions.

[36].. Leon’s notoriety also apparently stemmed from his exposure in a well-known documentary series entitled “Noaptea Generalilor” [The Night of the Generals] which appeared on Romanian television during 1990. This television series was also produced by Petre Mihai Bacanu.

[37].. Ratesh, Romania: The Entangled Revolution, 39.

[38].. Nicola Leon, “You took away our rights and gave us lice and fear,” The Globe and Mail, 20 December 1989, A7. In spite of the slight difference in name, Nica Leon has claimed that this is his letter and there seems little reason to doubt that this is the case. Nicola Leon is described as a “34-year old mechanical engineer living in Bucharest,” details which generally fit with Nica Leon’s background. It is unclear when this open letter arrived at the newspaper.

[39].. See, for example, his comments in Sorin Rosca Stanescu, “Mai putine flori, mai multi participanti,” Romania Libera, 24 April 1990, 3.

[40].. Nica Leon, interview by editorial board, “Nica Leon in razboi cu toata lumea,” Flacara, no. 34 (26 August 1992), 4-5.

[41].. Stoian, Decembrie ‘89, 23.

[42].. Nica Leon, interview by Angela Bacescu, Europa, March-April 1994, 2, 3. Bacescu introduced Leon as president of the Liberal Democratic Party and member of Amnesty International (!). Among the many dubious claims in this interview is the allegation that Elena Ceausescu had been plotting a coup d’etat against her husband set for 30 December 1989.

[43].. See, for example, Nica Leon, interview by Liviu Valenas and Daniela Rainov, “Lovitura de palat din Romania [The Palace Coup in Romania],” Baricada, no. 36 (18 September 1990), 3.

[44].. Rasvan Popescu, “Moda lui Jos,” Expres, no. 13 (27 April-3 May 1990), 2. For the significance of his denial of the existence of the “terrorists” see chapters seven and eight.

[45].. Leon, interview, “Lovitura de Palat.”

[46].. Bacanu, “Intercontinental 21/22,” 5 April 1990, 3.

[47].. Bacanu, “Intercontinental 21/22,” 6 April 1990.

[48].. Ibid.

[49].. Leon proudly admits to this in Leon, interview, “Lovitura de palat.”

[50].. See the six-part series by Maiorul A.D. (apparently Major Aurel David, who was one of four Fifth Directorate officers tried and acquitted in March 1990) entitled “Scenariile si Realitatea. Marturie la dosarul ‘Teroristi’,” which appeared between January and March 1991 in Timpul. It is significant to note that when this series appeared Nica Leon was still a welcome member of the opposition.

[51].. Maiorul A.D., “Scenariile si Realitatea (VI),” Timpul, 1 March 1991, 11.

[52].. Bacescu, Din Nou in Calea, 161. USLA officer Romulus Garz refers to “officer David (one of four officers from Ceausescu’s guard)” and to the presence of Nica Leon among the prisoners he was held together with. Garz was arrested after the famous incident in front of the Defense Ministry on the night of 23/24 December–discussed in chapter seven.

[53].. See the interview with Nica Leon in Democratia, no. 4 (12 February 1990).

[54].. See Expres, 9 March 1990, 8.

[55].. Valenas and Rainov did raise this issue with Leon in Leon, “Lovitura de palat.” However, they refused to challenge his answers and almost appeared to embrace them. While Leon was still aligned with the opposition, the regime-supportive press alleged that he had been a Securitate informer code-name “Nelutu.” The allegation appeared in the Ceausist Romania Mare, and the daily Azi, closely-linked to then Prime Minister Petre Roman, see Expres Magazin, no. 32 (13-20 August 1991), 2. Nica Leon himself–almost proudly–lists all the allegations launched against him (including that he was related to the Ceausescus) in Leon, “Nica Leon in razboi cu toata lumea,” Flacara, no. 34 (26 August 1992), 4. He avoids commenting on their validity, however.

[56].. Raportul Comisei Senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989, “Cine a tras in noi, in 16-22?” Romania Libera, 27 May 1992, 5.

[57].. Stoian, Decembrie ‘89: Arta Diversiunii, 23. It was only after this, Stoian maintains, that Nica Leon delivered his famous shout.

[58].. Tudorel Urian, “Cabala Teroristilor,” Cuvintul, no. 20 (13 June 1990), 4.

[59].. The suspects are legion: The dubious Nica Leon claims that a 60-year old man named Andrei Ilie, “who kissed Iliescu when he arrived at the CC [building on 22 December],” threw the petarde (Leon, interview, “Nica Leon in razboi.”). Opposition journalist A. Corneliu Giagim writes that the “author” of the petarde was Matei Ilie who had assembled it out of an aerosol can (A. Corneliu Giagim, “16-22, Cine-a tras in noi?!” Baricada, no. 49-50 (18 December 1990), 6.). In early 1990, Petre Mihai Bacanu confidentially stated that a young man named Adrian Constantin had thrown the petarde (Bacanu, “Intercontinental 21/22,” 31 March 1990, 1.). Whereas Bacanu had been able to interview Nica Leon and the young aviation mechanics who had started the chants against Ceausescu, he had been unable to track down Constantin to speak with him. Dan Iosif, the Front official who accused Leon of being a “terrorist,” has also been proposed as the source of the petarde (Expres Magazin, no. 30 (20-26 February 1991), 8.). There are likely others who have been credited with this act.

[60].. C. Maltese Martine Ui (possibly a pseudonym), “De la ‘Jos Ceausescu!’ am ajuns la ‘Jos Romania!’ Dubla Lovitura impotriva Romaniei” Democratia, no. 48 (December 1990), 3.

[61].. A Group of Former Securitate Officers, “Asa va place revolutia! Asa a fost!” Democratia, no. 36 (24-30 September 1990), 4. Also, see a translation of this article in FBIS-EEU-90-207, 25 October 1990, 50-53.

[62].. “S.V., reserve USLA officer” (perhaps Strat Vintila, based on other accounts), in Pavel Corut, Floarea de Argint (Bucharest: Editura Miracol, 1994), 171. In fact, the description of these men as wearing knee-length woolen coats and hats makes them sound suspiciously like the Securitate and the USLA themselves, as we shall see later.

[63].. “Fapte care trimit la o actiune premeditata a unor ‘actori’ din afara (II),” Curierul National, 10 July 1994, 2.

[64].. Ibid. Former deputy prime minister and senator, Gelu Voican Voiculescu, makes similar allegations. He claims that the explosion was caused by a “handcrafted petarde” (”o petarda artizanala”) made from an aerosol can. He too suggests that the panic was intensified by the “perhaps purposeful” malfunction of the loudspeaker system and the emission of a terrifying sound which resembled the “rumbling of tanks.” Voiculescu adds that “it is also possible…that there was a type of ‘acoustic bomb.’” Gelu Voican Voiculescu, interview by Neti Luchian and Val. Voiculescu, “‘Haosul nostru i-a paralizat (I),” Libertatea, 16 July 1991.

[65].. Cornel Nistorescu, “Complot sau conspiratie cu pretentii la putere? [Plot or conspiracy with pretensions to power]” Cuvintul, no. 20 (13 June 1990), 5.

[66].. Ecaterin Radoi, “Remember 15 decembrie 1989 – 20 mai 1990,” Zig-Zag, no. 190 (23-31 December 1993), 4-7.

[67].. Sofia Domestic Service, 1400 GMT 21 December 1989, in FBIS-EEU-89-244, 21 December 1989, 71.

[68].. Belgrade TANJUG Domestic Service, 1359 GMT 21 December 1989, in FBIS-EEU-89-245, 22 December 1989, 77.

[69].. Belgrade Domestic Service, 1410 GMT 21 December 1989, in FBIS-EEU-89-244, 21 December 1989, 70-71.

[70].. Ibid.

[71].. See accounts in Bacanu, “Intercontinental 21/22,” 15 March 1990; 5 April 1990; 19 April 1990.

[72].. See the comments of Marcel Constantinescu in Bacanu, “Intercontinental 21/22,” 15 March 1990, 3.

[73].. Rady, Romania in Turmoil, 104.

[74].. Emil Munteanu, “Postelnicu a vorbit neintrebat [Postelnicu spoke without being asked to],” Romania Libera, 30 January 1990, 3.

[75].. Stoian, Decembrie ‘89: Arta Diversiunii, 22. Stoian’s “spin” on this event, however, is that people were not allowed to enter the square because “something was being awaited,” thus insinuating that the disruption of the rally was organized in advance.

[76].. See the comments of Nistor Ruxandoiu in Gheorghe Ionita, “Culcati-i la pamint!” Adevarul de Duminica, 14 January 1990, 2.

[77].. Published in Libertatea between 27 January and 15 February 1990 under the heading “Dintre sute de…catarge! Revolutia ascultata prin statie [From...hundreds of "masts" (radio identification for USLA officers conducting surveillance) Scanning the Revolution].” Such recordings could have come from only one source: the former Securitate. Interestingly, with the exception of one episode (3 February 1990), all of these communications come from the afternoon of 21 December or morning of 22 December. There are no communications for the USLA from 3:30 p.m. 21 December until 8 a.m. 22 December–the period during which regime forces opened fire on the demonstrators.

[78].. “Dintre sute de catarge,” 27 January 1990; 29 January 1990.

[79].. “Dintre sute de catarge,” 30 January 1990, 2. An anonymous editor defines the meaning of “gela” as “petarde” at the close of this episode. Stefanescu confirms the use of “petardes” in his statement that the USLA commander, Colonel Gheorghe Ardeleanu, was seen at the Central Committee building shouting to a subordinate “Give me ‘Gela’…Give me ‘Gela’.” According to Stefanescu, ‘Gela’ was the name of a “petarde” used by the USLA in the repression of demonstrators. Paul Stefanescu, Istoria Serviciilor Secrete Romanesti (Bucharest: Editura Divers Press, 1994), 287.

[80].. Stoian, Decembrie ‘89: Arta Diversiunii, 21.

[81].. Raportul Comisiei Senatoriale, “Cine a tras in noi, in 16-22?”

 

http://www.amosnews.ro/Sections-article29-p1.phtml

            /Textul pe care-l prezentăm astăzi este mărturisirea făcută īn faţa organelor de anchetă, la circa 6 luni de la evenimentele din decembrie, de către Gavril Hrib, arestat pentru uciderea şi jefuirea a doi bătrāni īntr-o locuinţă de pe Bd. Dinicu Golescu, īn 1990.

Surprinzătoare prin plasticitate, exactitatea amănuntelor şi coerenţa firului epic, declaraţia aceasta vorbeşte elocvent despre starea de spirit generală, despre haosul şi erorile care au condus la pierderi de vieţi omeneşti, īntr-un cuvānt despre ceea ce s-a numit Revoluţie.

Vă prezentăm īn premieră un fragment din această veritabilă frescă epică a unui moment de excepţie al istoriei noastre contemporane, fragment īn care Gavril Hrib povesteşte cum a ajuns el revoluţionar, īn clădirea CC-ului, cum a omorāt doi presupuşi terorişti, cum a cărat, īmpreună cu alţi colegi valuta găsită īn sediul CC-ului şi cum a vrut să-l omoare pe securistul Păstorel la care stătea īn gazdă...[]

Cīnd am văzut aşa zic: ”să mergem la sediul CC-ului”. Toţi din jurul nostru vorbeau că Ceauşescu s-a retras īn sediul CC ca, de acolo, să plece cu un elicopter. Hai să mergem, să punem mīnape el, toţi spuneau aşa, şi ni s-a transmis, parcă ni s-a impus să gīndim cu toţii astfel. Am ajuns la sediul CC-ului cu toţii. Acolo, eu fiind mai subţirel, m-am descurcat, m-am dus mai repede undeva īn partea stīngă cum vine balconul īn faţă şi cele două aripi, īn partea dreaptă s-a spart un geam de către cineva dinăuntru. Noi cīnd am văzut că s-a spart geamu, zic haidem să intrăm īn sediu. Am fost poate al patrulea sau al cincilea care a intrat īn sediu. Am intrat acolo, acolo era o cameră de 8 m pe 3 m cam aşa, un fel de hol mai bine-zis, īn care se găsea tot felul de aparatură electronică din asta, microfoane, video, televizoare, radiouri, telefoane, tot felul de chestii din astea. Undeva īn dreapta, īn dreapta geamului era o uşă, blindată, o uşă de tablă mare. Am īncercat noi s-o forţăm cu tot felul din astea, n-am putut. Cineva dinăuntru, din sediu, ne-a deschis uşa: un tip īmbrăcat īntr-o scurtă neagră, pantaloni de soldat pe el, bocanc negru, n-avea pe cap nimic, avea cravată la gīt, cămaşă bleu şi un Akaem īn mīnă un Akaem nou-nouţ, se vedea pe el că mai avea īncă vaselină şi n-a trebuit să facă altceva decīt să ne facă semn. Am luat-o pe nişte holuri, am făcut cumva stīnga. Īn stīnga acolo erau nişte dulapuri cu tot felul de uşi care se trăgeau şi acolo erau costumuri kaki, costumuri bleu şi cam atīt. Īn spatele la astea erau alte două uşi, din aste mai mici decīt astea mari. Acolo erau nişte arme, adică o puşcă semiautomată cu lunetă, un fel Akaem cu pat de lemn, şi Akaem cu pat rabatabil şi pistol Makarov. La toate, sectoarele şi muniţie īn cutiile lor. Noi, normal, cīnd am dat de ele, am pus mīna pe ele, tot ăştia care am intrat acolo. Īntre timp cīt căutam noi armele, s-a deschis şi uşa de la intrare de jos, chiar de sub balcon, şi a intrat Nica Leon, dar el deja avea un Akaem īn mīnă cīnd a intrat acolo, cu banderolă pe mīnă, era umflat īn partea dreaptă, dacă nu mă īnşel, de la vreo lovitură, ceva de genu ăsta. Avea o haină din asta kaki ruptă şi am īnceput să mergem cu toţii. Am īncercat să mergem sus pe acoperiş. Eu n-am mai ajuns sus acolo, s-a dus Nica cu īncă patru inşi. Eu cu alţi doi inşi am īnceput să căutăm prin camere, să vedem pe cine găsim acolo. Īn orice caz: primul gīnd cīnd am intrat acolo şi am pus mīna pe arme am zis: „tot ce iese īn cale, securişti, poliţai, tot ce-o fi aici nu ştiu, tot ce esteaici, radem”. Ăştia au tras īn noi aseară, şi eram īnrăiţi efectiv, dar de ce nu pot să-mi explic de ce eram aşa īnrăiţi, nu numai eu, toţi, simţeam că trebuie să facem prăpăd acolo, da īmpotriva cui? De ce? Ceva de ce să te agăţi, n-aveam. Eram īntr-o fază toţi, că dacă spunea unu tragem, trăgeai. Am īnceput să căutăm prin camere. Am găsit o pălărie, am pus-o pe cap, şi deschizīnd uşa am găsit un om care lucra la o maşină de scris. Bătea la maşină. Un om foarte īnalt, slab, cu părul alb. Am īndreptat armele spre el, efectiv eu nu aveam de gīnd să trag şi a venit Nica Leon. „Ce faceţi măi?” „Am găsit un securist, să vezi ce-i facem. Īl facem praf”. „Lăsaţi-l īn pace că ăsta-i om ca toţi oamenii. Bate şi el la maşină şi atīta tot”. Īl ia pe ăsta şi īntre timp apăruseră, dacă nu mă īnşel şi alţii, dar toţi erau pregătiţi, STAS, toţi cu banderole din alea late, arme de acelaşi tip cu sectoare la ei, cu mască de gaze. Erau dotaţi ca şi cum ar fi concentraţi. Nu mi s-a părut nimic ciudat, nici nu era ceva ciudat īn asta. Īn fine, a īncercat să scape de noi. „D-le, predaţi armele şi plecaţi de aici că noi am ocupat sediul că trebuie să ne organizăm, că noi pregătim de mult chestia asta voi n-aveţi ce să căutaţi aici”. Deci, eu unul mi-am dat seama că suntem un fel de intruşi acolo; ei deja se pregătiseră, ştiau locurile toate, ştiau unde e sala de armament, unde e staţia, televizoare şi ce mai puneau ei acolo, ştiau de unde să oprească gazele. Vreo 2 - 3 inşi dintre noi au predat armele, le-au dat acolo, eu mai īncăpăţīnat şi cu īncă doi nu le-am predat sub nici o formă. „Nu d-le, noi suntem aici, noi am fost primii care am intrat primii, noi trebuie să apărăm sediu CC-ului”. S-a dat drumul la televizoare a īnceput să vorbească lumea, a trecut timp, īn orice caz, cīt am umblat noi din cameră īn cameră, se făcuse ceasul vreo 7.30 - 8.00 aşa. Īncepuse să apară īn balcon acolo, să vină cineva de la televiziune, să monteze un car din ăsta, o cameră de luat vederi, ceva de genul ăsta, nu ştiu ce. Şi ne-am postat la noi la etajul I īn camerele care dă spre piaţă, cīte 2 - 3 inşi īn cīte o cameră din aia; cu arma īn poziţie de tragere că īncepuse să se tragă de undeva de pe Sala Palatului, de pe muzeu mai bine zis. Cică se trage īn camere, că se trage īn balcon, că se trage īn oameni, era acolo o fată care tot flutura un steag din ăsta, cică s-ar fi tras asupra ei.

Īntre timp opriseră nişte TAB-uri.

Pe urmă, cīnd am ieşit īn balcon şi au īnceput să vorbească Mircea Dinescu mi se pare că a fost, d-l Iliescu a venit mai tīrziu, nu mai reţin ordinea īn care au venit ei acolo, dar ştiu că au venit şi au vorbit cu toţii. Toţi īn piaţă, toţi cei care au fost strīnşi acolo, īncepuse să strige: Mănescu, Mănescu, voiau toţi pe Mănescu. Pe urmă am auzit pe Nica Leon că zice: „Ce Mănescu d-le. Noi avem omul nostru”. Mă rog, dacă l-am dat pe ăsta jos, că de acuma cred că nu mai e, nu?, pe cine punem? Asta zice: „Ce ştii tu bă, pistruiatule, avem omul nostru”. La cine a vrut să se refere nu ştiu. Īn orice caz, cīnd a venit d-l Iliescu atunci īn sediu şi a vorbit de la balcon, Nica Leon sta līngă el, că de fapt toţi stăteam līngă el. Se auzeau īmpuşcături, dar nu cădea nimeni, se vedeau guri de foc, dar nu cădea nimeni, nu era rănit nimeni.

Īntre timp au apărut nişte TAB-uri pe acolo, a īnceput să se tragă īn Sala Platului, acolo, īn spate, īn muzeu, īncepuse să ia foc perdelele alea, ardea totul pe acolo de cīnd au venit soldaţii acolo, efectiv de atunci, au īnceput să cadă din ăştia din faţă, dar pīnă atuncea nu. Se auzeau nişte trageri STAS parcă ar fi fost programate cu rafale foarte scurte, dar se repetau toate la intervale de un minut, un minut şi jumătate, treizeci de secunde, cam aşa. Se vedea gură de foc de unde şi cum se trage, dar nu cădea nimeni. Vine cineva īn sediul CC-ului acolo, şi zice: “Col. Cīmpeanu, şeful gărzii de la Sala Palatului, are nevoie de 4 - 5 băieţi că ştie el de nişte arme"; avea soldaţi acolo şi nu avea arme. Nu ştiu cum să vă spun; mă simţeam util, mă simţeam luptător, mă simţeam tare şi cu armele alea pe mine, mă blindasem cu cartuşe, trăgeam īnspre gurile de foc acolo, am tras şi pe geamurile la muzeu, dar mi-am dat seama că se loveşte de un zid. Zic: "D-le, merg eu, merge el, merge el"; zice: “Bine d-le mergem." Ne-am recomandat noi īntre noi cum ne cheamă dar eu cel puţin nu am putut să memorez un nume, singurul nume care l-am reţinut, fiindcă am avut ma mult de-a face, e col. Cīmpeanu. Cu Nica Leon, pe urmă am mers īn Sala Palatului, am intrat chiar pe līngă sală, pe līngă cazanele de aburi, pe nişte catacombe, pe sub scenă, mi-am dat seama, am găsit undeva o cameră plină cu ţigări, cu pepsi, cu şampanie, ne-am făcut plinul acolo că eram īnfometaţi şi vai de capul nostru, se spunea că apa este otrăvită, să nu bem apă. Cīt a fost de adevărat nu ştiu, că n-am băut apă şi Cīmpeanu ne-a spus să luăm şampanie, era şampanie la trei-sferturi. Am īncărcat noi in nişte genţi care le-am găsit pe acolo, alţii au băgat prin sīn şi prin haine, ţigări, am dat la soldaţii de pe TAB-uri şi unul din ei spune: “D-le Cīmpeanu, noi am venit să luăm armele nu?". “Haideţi să vă rezolvăm armele ca să le dăm la soldaţi". Am mers pe nişte culoare din-astea Şi am ajuns la o sală mare, īn jur de 20 m pe 8 - 9 m, covor imens, cu scaune, de tot felul, de astea mai de epocă, o cameră destul de luminoasă. După nişte perdele, după

nişte draperii din astea, le-a dat colonelul la o parte, era o uşă, o uşă mică, de īălţimea mea, 1,70 - 1,71 ca să intre trebuia să se aplece īn jos, să scoată arme. Au fost īn mod sigur, 21 de PLS-uri, puşti semiautomate cu lunetă şi numai Akaemuri. Da, un Akaem, ceva tip cum eu nu am mai văzut, ceva mai nou, ceva mai special ceva mai scurt şi cu captator de pus la capăt, un fel de pīlnie de aia, aşa. Eu nu mai văzusem aşa ceva, după cīte īmi dau seama parcă aş fi văzut la cei care īnsoţesc poşta, la militari, ceva de genul ăsta.

[]Prima dată cīnd am intrat pe poartă ziceam că prima victimă ea e, că e mama lui, şi nu ştiu, dar cīnd am văzut-o m-am oprit. Şi am plecat din nou, pe la 7,30, am ajuns la sediul CC. Ne dăduse nişte legitimaţi; din acestea, făcute de mīnă īn orice caz, cu un tricolor cu gaură īn mijloc: Frontul Salvării Naţionale, sediul CC, acces liber īn zonă. Avea un cod din ăsta după cīte mi-am dat seama. Am intrat din nou acolo şi au īnceput ăştia să facă inspecţii după o noapte de luptă. S-a spus că s-a tras acolo; a luat foc pe la subsol, au spus că au găsit nişte terorişti acolo, că i-a predat la armată, eu ştiu cīt de adevărat a fost, nu ştiu? Dl. Cīmpeanu, īi spune lui Nica Leon: „Uite Nica, uite īn aripa cutare se află o cameră, īn care sīnt bani", sīnt nişte matriţe „de bani", nu ştiu cum spunea el, Cică: „Da, bine." Un tip care sta pe līngă Nica, pe acolo, un tip cu barbă, blond şi sprīncene şi mustaţă tot, blond, ne conduce acolo.Deschide uşa cu cheia, uşa prima dată normală, pe urmă a doua uşă, o uşă de tablă. Scoate altă cheie, deschide şi pe aia, nu forţează, cu dinamită pe ea, nimic, era o cameră de 2 m pe 3 m, nişte mese tot felul de mese din astea, nişte cutii de lemn īn care se găseau bani, cum ar fi fişicul nostru de zece mii; dolari de cīte o sută, făcuţi sul şi pe el pus un elastic. De elasticul ăla prins un bon. M-am uitat pe cīteva bonuri din alea erau: Deplasare - Arad, Curtici, Ungaria, R.F.G., Italia, Franţa, mai multe chestii din astea. Mi-am dat seama că erau bani care trebuiau să se folosească īn diferite scopuri. Uitindu-ne noi pe acolo am găsit īntr-un colţ un cearşaf plin de sīnge, da nu exagerat plin de sīnge, sau poate să nu fi fost nici sīnge pe el, să zicem că a fost roşu pe el, să zicem, nu ştiu precis. L-am luat şi mi l-am pus la mijloc aici, m-am legat cu el şi am făcut un fel de şorţ. Au īnceput ăştia toţi să verse banii din cutii, să-i verse īn poala asta, īn şorţul meu. Zic: „D-le, gata, nu mai pot, cad dracului jos cu arma şi cu asta, mai luaţi şi voi!" Şi au mai luat şi ei, noi eram cinci inşi, cu poala asta de bani, blondul īntre timp a pus mīna pe telefon, şi dă telefon, vorbeşte el, nu s-a auzit că ar fi răspuns cineva că ar fi sunat. Oricum un telefon cīnd sună se aude un pic, cīt de strīns să fi ţiuit. Vorbeşte şi spune: „Da, bine, maşina deci va fi īn locul cutare". Şi pornim spre ieşire, ieşirea din faţă. Era după 23, cam 9,30 - 10,00, cīt ne-am plimbat noi prin sediu, pe acolo. Īn faţă se postaseră TAB-uri ale armatei, se mai vorbea la balcon sus, mai era lume īn faţă acolo; se trăsese din canalul ăla din faţă, din faţa CC-ului; e o gură mare acolo de canal, se spunea că pe ea ar fi ieşit nişte terorişti şi că ar fi tras īn lume. N-am fost acolo, n-am văzut. Puseseră nişte gratii, nişte grilaje, acolo cīnd am ieşit noi toţi cu banii; īn faţă ne aştepta o Dacie, o Dacie din asta, tip furgonetă, cu prelată. A coborīt un tip, īn jur la vreo 56 - 57 ani, cărunt; s-a recomandat Voicescu Nicolae, lucrător al Băncii Naţionale de Stat, Avea o legitimaţie de la FSN, care atunci nu era partid; era doar o organizaţie de luptă, să-i zicem aşa, era un soldat īmbrăcat īn albastru şi un soldat īmbrăcat cu kaki. Ăsta cu beretă şi cu bocanci de paraşutist, se vedea şi după armă că era paraşutist. „Băi, băieţii ăştia sīnt?" "Ăştia sīnt!" Jos, pe podeaua de la furgonetă, era īntinsă o prelată. S-au răsturnat banii toţi acolo. Atunci am văzut şi eu ce īnseamnă o matriţă de bani. Era dintr-un metal, era foarte grea. S-au luat astea; i-a dat blondului, că el era un fel de şef al nostru, acuma, īn acţiunea asta, ne-a dat o foaie la mīnă şi am semnat toţi. Blondul ăsta din Popeşti cu care puneam pariu să nu tragem īn blocuri, īn partea aia, acolo, cei doi soldaţi şi şoferul. Au semnat pe un bon din ăsta, un exemplar l-a luat blondul şi unul l-a luat cel de la bancă.[]

 

 

12 feb 2008

http://www.trilulilu.ro/gigialnostru/e2d84896e18709

http://www.gandul.info/news/revolutionarul-nica-leon-s-a-cerut-injurat-de-mama-de-ion-iliescu-video-audio-2378403

http://www.mediafax.ro/politic/nica-leon-catre-ion-iliescu-am-venit-sa-te-in-gura-2377872

http://www.mediafax.ro/politic/ion-iliescu-trimis-la-jilava-de-nica-leon-si-lorin-fortuna-2377435

Nica Leon catre Ion Iliescu: Esti un vierme, esti un criminal, mai animalule!  de Alina Neagu HotNews.ro , Marţi, 12 februarie 2008, 13:44 Actualitate . Schimb de replici dure la aniversarea CPUN. Foto: Rompres Aniversare cu scantei la implinirea a 18 ani de la infintarea Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala. Membrii fostului CPUN s-au reunit marti la Palatul Parlamentului.

Fostul presedinte Ion Iliescu si revolutionarul Nica Leon au fost protagonistii unui schimb de replici presarat cu jigniri si amenintari de ambele parti. Revolutionarul i-a strigat lui Iliescu: " Esti un vierme, esti un criminal". "Dati-l afara", a solicitat fostul presedinte, in timp ce Nica Leon a continuat: "Eu sunt binefacatorul tau, ti-am salvat viata, mai animalule".

Scanteia s-a aprins in momentul in care fostul sef al statului s-a dus sa dea mana cu Nica Leon. In acel moment, revolutionarul s-a infuriat, replicandu-i lui Ion Iliescu ca el "nu da mana cu criminalii".

Potrivit Realitatea Tv, Iliescu i-ar fi replicat acestuia: "Ai fost si ai ramas dobitoc. Esti o puslama".

Ion Iliescu a negat, insa, ca l-ar fi injurat pe revolutionar si spune ca, dimpotriva, el a fost cel jignit: "Aşa a fost Nica Leon dintotdeauna. Daca luati stenogramele CPUN-ului, veti vedea, avea aceleasi iesiri, acelasi comportament, asa ca tinem seama de imprejurarea data. El m-a jignit, eu nu pot sa-l īnjur. Asa e stilul lui", a declarat fostul sef al statului.

La randul sau, Nica Leon a explicat ca neintelegile sale cu Ion Iliescu sunt vechi: "Eu i-am facut lui plangere penala inca din 1990. Probabil voia sa dea mana cu mine ca sa ma razgandesc, sa-mi retrag plangerea de la Procuratura. Intr-un stat de drept dupa 1.100 de morti, n-ar fi trebuit sa stim cine e vinovat?", mai spune el. De altfel, Nica Leon l-a numit pe Ion Iliescu "un infractor care nu a participat la revolutie". Potrivit NewsIn, la sedinta de astazi a CPUN au mai participat, printre altii, Adrian Nastase, Dan Mircea Popescu, Gelu Voican Voiculescu, Cazimir Ionescu, Razvan Theodorescu sau Iosif Boda.

 

http://www.catavencu.ro/violente_cu_parlamentari-13590.html

            /La īnceput a fost CFSN, apoi CPUN . Scenele confruntării parlamentare par rupte din paleoliticul superior. Triburile se lovesc īn decibeli şi īnjurături proaspete de mamă. Ostilităţile sīnt conduse de căpeteniile Nica Leon şi Dan Iosif. Leon īl urăşte de moarte pe Ion Iliescu, iar Iosif īi ameninţă cu dispariţia fizică pe toţi cei care-l urăsc pe Iliescu. O mostră de stil a acelor zile a fost reconstituită la aniversarea a 18 ani de la īnfiinţarea CPUN. Formulele autentice de salut dintre Nica Leon şi Ion Iliescu recompun fidel atmosfera anului 1990. Nica Leon (către Iliescu): „Băi, criminalule, cum īndrăzneşti să-mi īntinzi mīna? Nu tu ai făcut Revoluţia. Tu ar trebui să fii la Jilava“. Iliescu (face eforturi inumane să se cenzureze): „Du-te-n…“. Nica Leon (vioi): „Īn aia să te duci tu, băi, animalule! Să te fut īn gură“. Iliescu (tumefiat): „Daţi-l afară!“. Leon (extaziat): „Băi, vierme...“.

 

http://www.scribd.com/doc/9670633/PATAPIEVICI-Nica-Leon-si-Ion-Iliescu

            /SENATUL EVZ: Nica Leon & Ion Iliescu Horia-Roman Patapievici Joi, 14 Februarie 2008. PATAPIEVICI: "Īn Nica Leon şi īn Ion Iliescu īntālnim două tipuri morale obiective, mai degrabă decāt accidentele a două personalităţi accentuate." La īmplinirea a optsprezece ani de la īnfiinţarea Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN), parlamentul a ţinut să marcheze evenimentul, invitāndu-i īn dealul Casei Poporului pe cāţiva dintre eroii momentului.Printre ei, d-l Nica Leon, unul dintre oamenii care, din stradă, au făcut revoluţia - azi, simplu cetăţean. Şi d-l Ion Iliescu, omul care, ca emanat al revoluţiei, a condus Romānia timp de zece ani īn calitate de preşedinte ales (două mandate constituţionale şi unul neconstituţional) şi care timp de optsprezece ani a fost īn centrul tuturor sforăriilor politice- azi, senator al Romāniei. Cānd cei doi s-au īntālnit faţă īn faţă, d-l Iliescu a fost curtenitor şi manierat; d- l Leon a fost mai īntāi iritat, apoi agresiv, īn cele din urmă bădăran. Motivul? D-l Leon, revoluţionarul, i-a aruncat īn faţă d-lui Iliescu, emanatul, că este un criminal-şi l-a īnjurat. Sigur, ieşirea d-lui Nica Leon e regretabilă. Dar acuzaţia, ruptă de īnjurătură, īşi păstrează forţa, deoarece, pentru orice om lucid, e cu totul neverosimil ca tocmai omul care a condus ţara atāta timp şi din cea mai īnaltă poziţie să nu ştie nimic nici de morţii din Decembrie, nici de mineriade. Cum d- l Iliescu nu este nici un papă- lapte şi nici un prost, rezultă că aceste susţineri sunt minciuni şi tăinuiesc grozăvii. Ceea ce īi exasperează pe oameni ca Nica Leon la Ion Iliescu este că, īn ciuda minciunilor, a lipsei de scrupule şi a setei neruşinate de putere, Ion Iliescu se bucură de o respectabilitate care lor le este refuzată, că electoratul īl alege, societatea īl respectă, statul īi conferă demnităţi, iar poporul, aşa minţit şi īnşelat cum a fost, īl va jeli īn funeralii naţionale. Cum ar putea revoluţionarul de baricadă să se īmpace cu triumful politicianului de cabinet, care scrie istoria numai īn interesul lui şi al tipului său uman, de politician care tranzacţionează totul pentru menţinerea la putere? Nu poate. De aceea e plin de furie, de amărăciune, de resentiment. Iar furia şi resentimentul sunt dizgraţioase.

De fapt, īn Nica Leon şi īn Ion Iliescu īntālnim două tipuri morale obiective, mai degrabă decāt accidentele a două personalităţi accentuate, ajunse la conflict personal. Primul tip este al revoluţionarului care a riscat totul şi a pierdut tot. A fost ununderdog şi a rămas unul. Al doileatip este al profitorului inteligent, īnzestrat cu cap politic, care a riscat puţin şi a cāştigat enorm: este, dacă ne uităm bine, tipul care a furnizat clasei politice de după 1989 cel mai masiv contingent. Acest tip uman a fost bine plasat şi a rămas bine plasat. Primul tip este un perdant al revoluţiei, al doilea este un cāştigător. Primul a riscat să devină victimă, din motive care nu au legătură cu interesele ori politica; al doilea a adoptat politici care au produs victime, pentru a dobāndi putere şi a-şi satisface interesele. Īn tot ce face, primul nu se poate īmpiedica să nu fie apucat, părānd un extremist şi un gujat chiar şi cānd nu este; al doilea īşi construieşte o figură de om cumpănit şi īnţelept, părānd un moderat chiar şi cānd comite (sau īi pune pe alţii să comită) acte extreme. Tipului căruia īi aparţine d-l Leon s-ar părea că īi este

scris īn frunte să fie strident oriunde s-ar duce şi să displacă chiar şi simpatizanţilor. Tipului căruia īi aparţine d-l Iliescu, īn schimb, īi este scris să placă (īn cele din urmă) chiar şi inamicilor şi să facă faţă onorabil oricărei īmprejurări. Primul tip este al revoluţionarilor perdanţi: ieri făceau mitinguri, azi fac greva foamei; agasau ieri, stānjenesc azi. Tuturor ne displace felul strident īn care ne reamintesc cāt de strāmb s-a aşezat, pentru ei, osia lumii. Al doilea este al cāştigătorilor care au devenit politicieni şi care, prin mecanismele democratice de azi, aproape că nu mai trebuie să facă nimic pentru a prospera nelimitat.

Aşa i-a īmpărţit revoluţia romānă, prin urmările şi vāltorile ei, pe toţi participanţii la ea. Faptul a fost evident, īntr- un alt registru, īn aceeaşi seară, la Realitatea TV, unde au fost invitaţi să evoce experienţa CPUN-ului Ion Diaconescu, Petre Roman şi Cazimir Ionescu. D-lor Petre Roman şi Cazimir Ionescu CPUN le stārnea amintiri duioase şi deveneau sentimentali cānd īşi aminteau de binele pe care l-au făcut atunci. Ei, atunci, erau puterea, erau FSN-ul, erau Ion Iliescu. Şi aveau numai amintiri plăcute despre această stare de fapt. D-l Ion Diaconescu, dimpotrivă, era pe atunci vānatul, cel fugărit, aparţinea categoriei pe care minerii o ciomăgeau pe stradă, reporterii o denunţau la televiziunea naţională, iar poporul,īntărātat de domnii euforici de astăzi, căuta să o măcelărească pe la sate, cānd īndrăznea să se arate, īn campanie electorală. Ion Diaconescu īşi amintea ura cu care era urmărită pe atunci opoziţia de oamenii lui Ion Iliescu. Oamenii lui Ion Iliescu īşi aminteau ce vremuri frumoase trăiseră atunci, īn slujba patriei.

Două experienţe ireconciliabile, un singur adevăr şi un lanţ nesfārşit de complicităţi profitabile

Horia Roman Patapievici [IR: O fi. Dar domnul Patapievici reprezinta o a treia experienta , pe care eu o consider cea mai scirboasa forma de complicitate profitabila. Dupa ce s-a pretat la teatrul indecent din decembrie 2006, alaturi de colegii sai de uzurpare civica Plesu si Liiceanu, el ne arata- si prin acest articol, ca parazitismul distruge caracterul. Pentru a masura amplitudinea degenerarii, ar trebui sa stiu cit de mult a mintit in povestea tatalui sau.]