EPILOG

 

Din aceste sinistre adâncuri au ţâşnit totuşi revărsări nu de ură nici de răzbunare. Oblojindu-şi rănile trupeşti şi sufleteşti cei care au supravieţuit au convertit suferinţa în creaţie. Unii şi-au aşternut amintirile în pagini cutremurătoare: GHEORGHIŢA VIOREL; COSTIN MERIŞCA; MIHAI TIMARU; GHEORGHE STĂNESCU; DUMITRU BORDEAIANU din Australia; ION MUNTEANU; NICOLAE CĂLINESCU; RADU CIULEANU, PAUL CARAVIA; DAN LUCINESCU, care devine membru al „ Uniunii Scriitorilor din România şi din Suedia cu şapte volume publicate; prof. BOLDUR LĂŢESCU; SERGIU MANDINESCU; VIRGIL CONSTANTINESCU; EMILIAN BRÂNZEI; CONSTANTIN OPRIŞAN (Postume); MAXIM VIRGIL; PĂUNESCU ION (Daia); SAHAN EUGEN; VIŞOVAN AUREL.

Alţ,i aşa cum scrijilau în celulă cu un ac sau o sârmă câte un os „rătăcit" în mâncare, ajung sculptori. AUREL OBREJA expune la PALATUL PATRIARHAL până în anul 2000, după ce a sculptat Iconostasul Bisericii Ortodoxe din SIRIA.

NICUŞOR PURCĂREA expune sculpturi de la miniaturi la unele monumentale, în Bucureşti, Paris şi Braşov, unde îndrumă şi noi generaţii care să-l urmeze.

ION PAUNESCU lasă în urma sa sculpturi valoroase fără a le vedea expuse, şi versuri nepublicate.

MIHAI TUFEANU pe cât de talentat pe atât de necunoscut pictează încă în acuarelă şi ulei.

OCTAVIAN TOMUŢA şi acelaşi DAN LUCINESCU (citat mai înainte) devin Inventatori cu brevete cumpărate în străinătate, dar vândute de „Statul Român " care a avut grijă să intre în posesia banilor până în 1989.

 

Printre toţi aceştia şi cel care semnează aceste rânduri compune (poate este prea pretenţios termenul, dar nu am găsit altul), fără hârtie şi creion, textul şi muzica o circa 20 de lucrări: Poemul-Cantată „MÂNTUIRE" şi Oratoriul „CALVAR" sunt interpretate în şase concerte (1991-1997) de către: ORCHESTRA LIC. DE MUZICĂ „GEORGE ENESCU", CORUL FILARMONICII „GEORGE ENESCU"; CORUL ŞI ORCHESTRA TEATRULUI MUZICAL „N LEONARD" din GALAŢI şi CORUL şi ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO. A treia lucrare ORATORIUL „PATIMILE DOMNULUI" nu se ştie  când şi dacă Domnul Iisus va hotăra să fie auzită.

Cititorule, aceste rânduri au dorit a oferi o „imagine a ceea ce a însemnat acel satanic „EXPERIMENT", dar în acelaşi timp , şi „FENOMEN". Cele inserate aici sunt simple „jaloane" care pot constitui — împreună cu miile de pagini ale celor mai înainte amintiţi — material de studiu pentru medici, psihiatri, sociologi, teologi, dar şi cineaşti sau dramaturgi, care până acum nu s-au încumetat să abordeze asemenea „TEME". De fapt cei care au trăit „Drama" sunt singurii care pot aduce informaţiile veridice şi care pot trage concluzii în ceea ce priveşte dimensiunile şi rezultatele ei: rezistenţa totală până la trecerea dincolo de această lume, sau chiar a supravieţuirii; revenirea din „cedări" uneori chiar Spectaculos, „concesii" prin „tăcere" şi în sfârşit „cedări" reversibile, totul petrecut într-un climat „LUCIFERIC", PREMEDITAT ŞI CONCEPUT ÎNSĂ ÎN CREUZETE STRĂINE ACESTUI NEAM. DUMNEZEU A VRUT ŞI A HOTĂRÎT ALTFEL  DECÂT FORŢELE ÎNTUNERICULUI.