STENOGRAMA TALK-SHOW-ului lui Filip Stoler din 15 iunie 1997 - 1

“Doamnelor şi Domnilor,...permiteţi-mi sa vi-l prezint,... UniPlus Radio,... cu,... Filip Stoler,... mãria sa... ascultãtorul,... Kassandra şi Isaura,... cele mai incendiare subiecte,... toatã lumea este invitatã în studiourile UniPlus,... acestea fiind spuse,… FILIP STOLER SHOW,... poate sã înceapã...”

6

***

.....“O parte a actualei puteri politice, a fost victima curiozitãţii minierilor, care au vrut sã ştie, unde stãteau liderii politici ai opoziţiei şi sã-i cunoascã, pe unii, chiar personal.

Acum, opinia publicã se întreabã dacã actualii guvernanţi doresc, într-adevãr, limpezirea deplinã a enigmelor.

Ministrul de Interne, Gavril Dejeu, ştie asupra cui cade rãspunderea moralã şi politicã pentru mineriada din iunie “90.

...”Dacã este vorba, prin urmare, sã rãspundem la întrebarea : Cine se face vinovat de aducerea minierilor în Bucureşti ?, eu vã spun de pe acuma, fãrã sã fi fãcut cercetãri, vinovatã se face puterea politicã de decizie din acel moment, care a hotãrât aceastã acţiune !

A existat cineva, de la vârful puterii politice, sã fi protestat împotriva unei astfel de mãsuri ?

Dacã da, sã ridice mâna, şi astãzi, dacã n-a ridicat-o atuncea, si sã spunã : Da domnule, eu am avut cunoştinţã de acţiune şi m-am opus acestei idei.

Şi eu vã spun cã vom gãsi, pe scara de cercetare, grade de rãspundere diferitã pentru aceste evenimente.

Dar nu trebuieste sã ne îndreptãm atenţia, nici spre poliţistul care, a lucrat sub comandã, neapãrat cel care a lucrat sub comandã, nici pentru minierul Gheorghe din Valea Jiului, care a venit pur şi simplu, sub influenţa alcoolului chiar, pentru cã sã ştiţi cã asa au fost ããã..., ããã..., îndoctrinaţi ( în ghilimele), care a fost în necunoştinţã de cauzã, a lucrat ca o brutã.

Noi trebuie sã ne îndreptãm cercetarea spre acele zone de vinovãţie, a cãror responsabilitate este implicatã în actul de decizie politicã, şi pe urmã, în actul de executare, la diferite nivele, la diferite verigi ale acestei operaţiuni.

Cum anume ? Sigur cã trebuie sã se porneascã de la constatãri. Şi eu vã spun un lucru, am vãzut, la, televiziune, multe episoade, unele repetate, ale fenomenului 13-15 iunie.

Câţi dintre cei îmbrãcaţi în haine de minieri, au fost securişti sau alţii, îmbrãcaţi în aceste haine ?

Ei noi, trebuie sã facem cercetare şi sã descoperim aceste lucruri. Şi sã vã spun încã ceva, nu neapãrat, în mineriada din 1990, din iunie, şi acele mineriade, trebuie şi ele, minuţios verificate, fiindcã şi acolo, nu minierii au avut rolul principal. Se pare cã, rolul principal l-au avut alţi oameni, care aparţineau altor formaţiuni, îmbrãcaţi în haine de minieri, tocmai pentru a da o tentã de justificare muncitoreascã, dacã vreţi, o justificare socialã, unei poziţii politice, de care, Iliescu şi ai lui aveau nevoie, pentru justificare în faţa opiniei publice.”

Gavril Dejeu, promite cã ancheta trebuie dusã pânã la capãt, oricare ar fi acela.” (*)

F.S.: “Bunã seara ! Sunt Filip Stoler ! Sunt în faţa microfonului, la UniPlus Radio, pe 69,8 FM.

Doamnelor şi Domnilor, subiectul, nu trebuie sã vi-l mai dezvãlui, despre ce vom vorbi astã searã, tot ce pot sã vã spun este cã, invitatul meu din aceastã searã, a cerut ca talk-show-ul sã fie scurt, sã fie comprimat şi sã se spunã lucrurile, la obiect. Deci, vã rog, dacã veţi intra “în direct” la UniPlus Radio, sã o faceţi, la obiect, cu întrebãri pertinente, nu mi-ar displace dacã ar fi întrebãri stânjenitoare pentru invitatul meu de astã searã,...ããã..., sã sperãm cã mai e ceva de spus, faţã de ce, s-a tot spus pânã acum, şi, în cele ce urmeazã, vreau sã economisesc timp, deja au trecut 5 minute din aceastã emisiune, şi vreau sã vã dezvãlui numele invitatului meu, este vorba despre, GELU VOICAN-VOICULESCU !”

G.V.V.: “Bunã seara !”

F.S.: “Şi, întrebarea, prima : Cum comentaţi declaraţia domnulu Dejeu ?”

G.V.V.: “Mie, mi se pare cã este hazardat sã se susţinã cã, la nivelul puterii, s-a decis, chemarea minierilor, din moment ce contrazice orice logicã politicã. Reamintesc cã, la momentul acela, eram în preajma deschiderii lucrãrilor Parlamentului, ceea ce numeşte dânsul puterea, erau forţe politice care câştigaserã alegerile, cu majoritate zdrobitoare, 67% în Parlament, preşedintele Iliescu, personal, cu 83% din voturi,

deci, eram într-o poziţie, triumfalã, nu aveam nici un interes sã, slãbim opoziţia, sã o intimidãm ş, sã ne înscenãm, noi înşine, tulburãri care, sã genereze dezordine, şi sã umbreascã tocmai acest debut al vieţii parlamentare, al instalãrii primului guvern legitim, în urma alegerilor libere, şi, din acest punct de vedere, este complet absurd, sã creadã cineva cã, aveam interesul sã, provocãm astfel de tulburãri. Pe de altã parte, atunci când s-a luat decizia ca în dimineaţa de 13 iunie, sã se evacueze, Piaţa Universitãţii, de resturile, insurgentilor, care încã mai blocau acel punct, nimenea nu putea sã prevadã cã, la ora prânzului, va urma o, reacţie, violentã, cu atacul a trei instituţii de stat, Poliţia Capitalei, Ministerul de Interne şi Televiziunea. şi cu atât mai mult, sã se presupunã şi, efectul, acestor violenţe, şi anume, venirea minerilor la Bucureşti, sã restabileasã ordinea. Deci, cine a pregãtit acea contrareacţie, acele atacuri, bine conduse, care dovedeau cunoaşterea, cel puţin, a interiorului clãdirilor Poliţiei Capitalei şi Ministerului de Interne, a premeditat şi, a pregãtit, venirea minerilor. Pentru cã, minerii nu puteau veni atât de prompt, o datã cu, întreruperea Televiziunii, deci, lucrurile au fost gândite, puţin dinainte, şi, prin impactul pe care l-a avut şi îngrijorarea, pe care a stârnit-o întreruperea Televiziunii, s-a declanşat, partea a doua a operaţiunii, şi anume, venirea minerilor în Bucureşti.”

F.S: “Pãi, la vremea aia, Televiziunea, aceastã scânteie într-un butoi de pulbere, întreruperea Televiziunii, a fost fãcutã, dupã cum declarã domnul Emanoil Valeriu, ããã..., de la sine putere, deci, dânsul a dictat întreruperea Televiziunii, ori.....”

G.V.V.: ”Pentru cã situaţia era criticã, în studioul respectiv, ããã..., ããã..., atacanţii urcaserã la etaj, deja se devastase parterul şi etajul întâi, se distrusese filmoteca, au fost toate acele agresiuni asupra conducerii Televiziunii, domnul Rãzvan Theodorescu, ããã..., Alexandru Starck, fusese rãnit, şi atunci, probabil cã.....”

F.S.: “Ştiţi cã Emanoil Valeriu n-avea nici un drept, la vremea aia, sã ia o astfel de decizie ?”

G.V.V.: “Este posibil dar, în situaţii critice, câteodatã, se comit şi erori şi se depãşesc anumite atribuţii”.

F.S.: “Domnu’ Voican, ããã..., s-au scris foarte multe cãrţi, în faţã am chiar una, v-am arãtat-o şi dumneavoastrã înainte, scrisã de Sabin Ivan, un membru al Comisiei care a anchetat aceste evenimente, şi-n, aceste cãrţi, s-au strâns probe, ei le spun probe, eu rãmân la mijloc, cum cã, totuşi, spun ei, au fost chemaţi minerii, şi asta, din partea domnului Iliescu. Citez, din cartea dânsului :

“A urmat inginerul Nicolae Cãmãrãşescu, pe care l-am recunoscut imediat, apãruse pe micul ecran, ca terorist, arestat de armatã. Parcã-l vãd, predându-se cu mâinile în sus, venea speriat... bla, bla, bla. Din prezentarea datelor de identitate, am aflat cã a fost ofiter de Securitate, apoi la S.R.I., pânã la 2 mai 1990,... spune Sabin Ivan, ...Direcţia Contrainformaţii Economice. Dacã, primele declaraţii au fost confuze şi incomplete, într-un interviu, apãrut mai târziu, în “România Liberã”, ziarul a cãrui suspendare o ceruse chiar el în 14 iunie, Cãmãrãşescu face dezvãluiri surprinzãtoare. Le-a fãcut din proprie iniţiativã, sau la comandã ?”... îşi pune întrebarea Sabin Ivan. Mai departe,

“Cele mai interesante dezvãluiri, pentru Comisia noastrã, în acel interviu, apãrut însã dupã redactarea Raportului, erau,...” citez : “...Colonelul Tache Viorel, Nota Noastrã (N.N.):,... spune Sabin Ivan, ...fãcea parte din Serviciul 0215, aghiotantul domnului Voican, în timpul evenimentelor din iunie, ...a telefonat la Petroşani, pentru mobilizarea minerilor şi venirea lor la Bucureşti. Acelaşi lucru l-a fãcut şi locotenent-colonelul Mugurel Florescu, un apropiat al domului Voican, martor la procesul soţilor Ceauşescu, la Târgovişte. Din discuţiile, purtate cu colegul sâu, inginerul Constantin Ilinescu, care a contribuit la mobilizarea minerilor, Cãmãrãşescu a aflat cã, minerii au fost solicitaţi sã vinã la Bucureşti, telefonic, de cãtre Gelu Voican-Voiculescu şi ex-premierul Petre Roman. De la Gara de Nord, minerii au fost conduşi, la Guvern, de nişte persoane, în fruntea lor gãsindu-se Rusu Vanica.” Şi, în continuare, în acelaşi stil. Cum comentaţi acest gen de argumente ?”

G.V.V.: “Sunt ããã..., foarte multe afirmaţii false ! În primul rând, colonelul Viorel Tache, nu era la 215, era consilierul meu, deci, nu putea fi şi aghiotantul meu şi consilierul meu. Eu n-am avut aghiotant, deci era.....”

F.S.: “Dar ei au dovedit,...au dovedit asta !”

G.V.V.: “.....Era consilier, la cabinetul meu şi n-avea nici o legãturã cu 215 ! ããã..., ceea ce-i mai amuzant este cã el se afla în Italia, la Campionatul de fotbal, deci ããã..., dupã cum ştiţi, chiar în ziua de 13, se transmiteau meciuri din Italia, deci, el nu era prezent în Bucureşti, ããã..., lucrul ãsta se poate verifica, mai existã, probabil, pasaportul, deci, e o chestiune tranşatã. Asta apropos de soliditatea argumentelor ! Domnul Mugurel Florescu, fusese consilier la cabinetul meu, dar, cu multe luni înainte, devenise adjunct al Procurorului General şi era şeful Procuraturii Militare. Deci, n-avea cum sã se afle la cabinetul meu, în momentul acela. În ce priveşte faptul cã, ããã..., eu sau domnul Petre Roman, am chemat minerii, ããã..., este o ããã..., aberaţie, minerii nu pot fi chemati printr-un simplu telefon, chiar dacã ar veni din partea noastrã. Cât priveşte menţionarea inginerului Ilinescu, inginerul Ilinescu şi cu un inginer, Napãu, s-au aflat în ziua de 13, în Bucureşti, şi în noaptea de 13-14, au fost cazaţi, la indicatia mea, în camera de oaspeţi a Ministerului Minelor,.....”

G.V.V.: “Inginerul Ilinescu şi inginerul Napãu care,.....”

F.S.: “Aşa, da, da,.....”

G.V.V.: .....erau sindicalişti, cu, indicatia expresã sã nu cumva sã cheme şi sã contribuie, cu nimic la, venirea minerilor, întrucât, nu este necesarã aceastã operaţiune, din punct de vedere al, autoritãtii, de stat, ããã..., la momentul când minerii au plecat, în Bucuresti situaţia şi ordinea erau restabilite de cãtre intervenţia paraşutiştilor. Deci, dupã momentul acela de derutã şi de debandadã, a Poliţiei, ordinea a fost restabilitã pânã la miezul noptii, practic, venirea minerilor era perfect inutilã şi, nu ne-ar fi adus nici un serviciu. Noi, mai având, experienţe anterioare, cu celelalte douã mineriade, aceea din 28-29 ianuarie, când au venit prima datã, în urma violenţelor declanşate de ããã..., Partidul Naţional Ţãrãnesc şi celelalte partide care, pur şi simplu, au forţat atuncea, ããã..., demisia preşedintelui Iliescu, celebra scenã cu “sula-n coaste”.....”

F.S.: “Dar şi, violenţele astea nu se comparã domnu’ Voiculescu cu venirea unor mase de... mineri.”

G.V.V.: “.....Atuncea, au fost, s-au declansat primele tulburãri, provocate de forţe politice care nu erau la putere, iar la 18 februarie.....”

F.S.: “Credeţi cã armata nu fãcea faţã ?”

G.V.V.: “.....Da (?), ei au venit spontan, atuncea, minerii, ca reacţie la ceea ce au vãzut la televizor cã s-a întâmplat în ziua precedentã. Eu mã aflam în Egipt deci,.....”

F.S.: “Da de ce n-au venit, sã zicem, agricultorii, sau industriaşii din Iaşi, din.....(?)”

G.V.V.: “O sã vã spun şi asta ! ããã..., iar, a doua oarã, minerii, au venit la 19 februarie, ca rãspuns la, atacul violent al clãdirii Guvernului, când, eu era sã fiu omorât. Şi, ããã..., fiindcã am aflat, din timp, am zburat cu o echipã formatã din ããã..., reprezentanti ããã..., ai F.S.N. şi ai partidelor de opoziţie, dl. Radu Ciuceanu, ããã..., Ion Vâţã, Cazimir Ionescu, Florin Bãdinici, în fine, o echipã mixtã care, am reuşit sã oprim, venirea spre Bucureşti a 20 de mii de mineri, în schimb, pe când eram încã în aer, 2 trenuri, 2 garnituri, erau deja pornite, şi le-am vãzut îndreptându-se spre Bucureşti. Ele au venit, dupã masã, pe searã şi, au fost primite, la Palatul Guvernului, şi cu mari precauţii, au fost conduse, în aceeaşi searã, la garã, şi nu s-au produs incidente în Bucureşti.....”

F.S.: “Da, cine conducea trenul ãla ?”

G.V.V.: “.....deci, iatã cã,.....Poftiţi ?”

F.S.: “Cine conducea ? Cine conducea trenul ãla cã, mecanicul, putea sã refuze sã conducã un tren ca ãsta !”

G.V.V.: “Dom’ne, sunt amãnunte nesemnificative, ããã..., noi nu aveam nici un interes ca sã avem minerii în Bucureşti, dovadã cã, am luat atunci, mãsura de a preveni aceastã, ããã..., ããã..., întâmplare, şi mai mult, cã nu ştiam cum sã îi, ããã..., scoatem din Bucureşti. ããã..., o sã vã rãspund imediat, de ce, minerii aveau acest comportament.....”

F.S.: “Da, da,.....”

G.V.V.: “.....special. Minerii, reprezintã o, un ããã..., corp profesional, foarte coerent. Ei au un spirit de corp, care nu se regãseşte aproape la nici o altã meserie.....”

F.S.: “Asta ca sã nu spunem cã, e un experiment. Valea Jiului e un experiment de îndobitocire, de.....”

&n