Extrase de presa cu referiri la Mineriada din 13-15 iunie 1990 si dosarele penale privind Revolutia din 1989 & Mineriada din 13-15 iunie 1990

In pragul unei triste aniversari, a doua evenimente care au marcat inconfundabil destinul si orientarea Romaniei ultimilor 15 ani, in sfarsit, pe fondul incert al unei orientari autentic democratice a establismentului autohton, mijeste deocamdata doar speranta ca s-ar putea ca in fata justitiei sa apara, pentru a fi trasi la raspundere, autorii morali si multi dintre ei chiar si fizici ai unor atrocitati, pe care le-au planuit si pus in opera, urmarind drept unic scop asigurarea controlului discretionar asupra puterii pe care si-au asumat-o ilegitim in circumstantele rasturnarii politice produse in decembrie 1989. Asadar, dupa 15 ani dintre care 11 au fost marcati de amprenta pusa brutal de catre ceea ce a fost numit, in numeroase randuri, drept “regimurile Iliescu”, doua dosare, menite sa aduca clarificari cu efecte juridice pentru cele doua momente de referinta ale istoriei recente a Romaniei, sunt pe punctul de a intra in faza finala. Este vorba despre instrumentarea, ajunsa in faza finala, de catre procurorii militari ai Sectiei I a Procuraturilor Militare de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a doua dosare: Dosarul Revolutiei din 1989 si Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. In acest context, ca urmare a evolutiei specifice a cercetarilor juridice avand drept scop fundamentarea, de catre procurorii militari, a probatoriului necesar fundamentarii rechizitoriului ce va fi promovat si sustinut in fata unui viitor complex de judecata, s-a ajuns la faza in care, dupa intocmirea a catorva sute de dosare, rezultate la capatul a numeroase audieri, sa se defineasca si calitatea procesuala a martorilor si invinuitilor ce fac obiectul unui viitor proces. Cum intreaga societate romaneasca nu a incetat, de 15 ani, sa-si manifeste si exprime interesul fata de aflarea adevarurilor care, in toti acesti ani, fie au fost ascunse , fie pur si simplu au fost impiedicate sa fie scoase la iveala, mediile de informare nu au scapat prilejul de a trata, pe larg si cu lux de amanunte acest subiect. Daca de aceasta data se va ajunge, in sfarsit, la desfasurarea unui proces, si cine vor fi, in calitate de invinuiti, protagonistii acestuia, ramane de aflat si vazut in saptamanile care vor urma. Ca Romania anului 2005 are o imperioasa nevoie de un asemenea proces ramane, si acum, un subiect controversat. De 15 ani, scindata in doua tabere, Romania parcurge in mod poticnit un drum inca incert definit. Iata, asadar, un argument care ar putea cantari greu si convingator in dilema taierii nodului gordian facut de “emanatii” Revolutiei romane. – Mihai Gheorghiu – 12 iunie 2005

“Iliescu judecat pentru sangele varsat !”

Oana Dobre

“Evenimentul zilei” – Vineri 10 iunie 2005

http://www.hotnews.ro/articol_24282-Evenimentul-Zilei-Iliescu-judecat-pentru-singele-varsat.htm

[…] - Fostul presedinte al Romaniei a fost pus ieri sub invinuire in dosarul „Mineriada 13-15 iunie 1990"

- In aceeasi situatie se afla Petre Roman si Gelu Voican-Voiculescu, sefii guvernului din 1990

- Ion Iliescu este acuzat de comiterea a 13 infractiuni grave, printre care genocid, subminarea puterii de stat si a economiei nationale, riscind inchisoarea pe viata

- Pentru aceleasi infractiuni, Nicolae Ceausescu a fost judecat, condamnat si executat, in 1989, chiar de catre puterea provizorie reprezentata de trioul Iliescu-Roman-Voican Voiculescu

- Lista invinuitilor va fi completata cu ministrul Gheorghe Dobre si cu magnatul PRO TV Adrian Sirbu

Ion Iliescu risca detentia pe viata pentru mineriada din ´90

Totalul infractiunilor comise de fostul presedinte cumuleaza 205 ani de inchisoare.

Ion Iliescu a fost pus, ieri, sub invinuire de procurorii militari in dosarul „Mineriada 13-15 iunie 1990". Fostul presedinte este acuzat de comiterea a nu mai putin de 13 infractiuni grave, printre care genocid, arestare nelegala, subminarea puterii de stat si a economiei nationale.

In aceeasi situatie se afla si fostul premier, Petre Roman, dar si Gelu Voican-Voiculescu, fost viceprim-ministru in guvernul Roman. „Paleta de acuzatii care i se aduc lui Ion Iliescu este foarte larga", a declarat, imediat dupa aflarea vestii, avocatul lui Iliescu, Radu Gherboian Silinescu.

Ion Iliescu a fost chemat, ieri, de procurorul Dan Voinea la sediul Parchetului Teritorial Militar Bucuresti. Magistratul urma sa-i aduca la cunostinta fostului presedinte invinuirile care i se aduc in dosarul privind evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Iliescu i-a anuntat insa pe anchetatori ca nu se poate prezenta la Parchet deoarece este in convalescenta dupa operatia pe cord la care a fost supus cu aproape trei saptamini in urma.

Drept urmare, el si-a trimis avocatul la intilnire. „Procedura a fost legala deoarece invinuirile ii pot fi aduse la cunostinta si prin intermediul aparatorului", sustin anchetatorii. Fostul presedinte este asteptat din nou la audieri pe 20 iunie. Dosarul „Mineriada 13-15 iunie" are nu mai putin de 253 de volume.

In aceasta cauza s-au constituit in parti civile 1.080 de persoane si citeva sute de partide si ziare.

lliescu risca inchisoarea pe viata

Pentru cele 13 infractiuni de care e acuzat Ion Iliescu, Codul Penal prevede pedepse cuprinse intre o luna de inchisoare si detentia pe viata.

Cele mai grave acuzatii aduse fostului presedinte al Romaniei sint cele de genocid si subminare a puterii de stat. Pe de alta parte, la un simplu calcul, pedepsele maxime prevazute de lege pentru cele 13 infractiuni insumeaza 205 ani de inchisoare.

- genocid - intre 15 si 25 de ani sau inchisoare pe viata

- subminarea puterii de stat - intre 15 si 25 de ani sau inchisoare pe viata

- distrugere in forma calificata - intre 10 si 25 de ani

- subminarea economiei nationale - intre 5 si 20 de ani

- tratamente neomenoase - intre 5 si 20 de ani de puscarie

- distrugerea si insusirea unor bunuri - intre 5 si 20 de ani

- distrugerea, jefuirea sau insusirea unor valori culturale - intre 5 si 20 de ani

- propaganda de razboi - intre 5 si 15 ani de inchisoare

- distrugere - intre o luna si 15 ani

- represiune nedreapta - intre 2 si 7 ani

- arestare nelegala - intre 6 luni si 3 ani

- cercetare abuziva - intre 1 si 5 ani

- supunerea la rele tratamente - intre 1 si 5 ani.

In dosarul „Mineriada 13-15 iunie 1990" - peste 20 de invinuiti

Alaturi de fostul presedinte Ion Iliescu, in dosarul „Mineriada 13-15 iunie 1990" mai sunt cercetate 20 de persoane, printre care se numara Petre Roman, fost premier, Gelu Voican-Voiculescu (fost viceprim-ministru in guvernul Roman), fostul lider al minerilor Miron Cozma, amiralul Cico Dumitrescu (fost consilier prezidential), generalul (r) Victor Athanasie Stanculescu (fost ministru al apararii) si Ioan Napau (fost lider sindical si fost primar al orasului Lupeni). Surse judiciare ne-au declarat ca lui Gelu Voican i-au fost aduse deja la cunostinta invinuirile. Acesta este acuzat de aceleasi infractiuni care i se imputa lui Iliescu.

Urmeaza Adrian Sirbu si Gheorghe Dobre

Cu toate ca a fost pus si el sub invinuire, Petre Roman este inca asteptat la Parchetul Militar pentru a lua la cunostinta acuzatiile care i se aduc. In saptamanile urmatoare, in fata procurorilor se vor mai prezenta Gheorghe Dobre (actual ministru al transporturilor, fost director al Regionalei Transporturi Craiova) si Adrian Sirbu (fost consilier pe probleme de mass-media al lui Petre Roman).

Amandoi urmeaza sa fie pusi sub invinuire in acest dosar, au adaugat sursele citate.

Potrivit depozitiilor aflate pe masa anchetatorilor militari, Gelu Voican-Voiculescu este cel care, impreuna cu Dan Iosif, s-ar fi ocupat de instigarea, dar si de „cazarea" in Bucuresti a minerilor veniti. Pe de alta parte, fostul lider al ortacilor, Miron Cozma, declara in fata procurorilor ca s-a intalnit cu Gelu Voican-Voiculescu in Valea Jiului, pe 13 iunie 1990.

Pe de alta parte, fostul premier Petre Roman a fost audiat de procurorii militari in legatura cu mineriada din iunie '90, la jumatatea lunii trecute. La acea data, el a sustinut ca Iliescu poarta o raspundere politica pentru acele evenimente. „Parerea mea este ca minerii nu erau autorizati sa vina la Bucuresti. Am fost inca de la inceput impotriva acestui lucru.

(...) La propunerea mea, pe 14 iunie, s-a luat decizia ca minerii sa fie trimisi acasa", afirma Roman. In aceeasi zi, Miron Cozma era si el audiat de anchetatorii militari si a cerut sa fie confruntat atat cu Ion Iliescu, cat si cu Petre Roman, despre care declara ca l-ar fi folosit.

Potrivit lui Cozma, Iliescu i-ar fi propus chiar postul de ministru de interne pe care insa „Luceafarul huilei" sustine ca l-ar fi refuzat pe motiv ca fostul presedinte a facut parte din rindurile nomencklaturii comuniste.

Cine e procurorul militar Dan Voinea ?

Dan Voinea este procurorul militar care in timpul Revolutiei din decembrie 1989 i-a pus sub acuzare pe sotii Elena si Nicolae Ceausescu. In 1989, Voinea si Ion Iliescu au fost de aceeasi parte a bardicadei: primul ca acuzator in procesul dictatorilor, iar cel de-al doilea ca dirijor de la distanta al executiei acestora.

Acum, dupa 15 ani de la Revolutie, procurorul Voinea are grad de general si este cel care a redeschis dosarele „Revolutia din decembrie '89" si „Mineriada 13-15 iunie 1990".

Ion Iliescu a rupt ritmul istoriei

Cartile de istorie il vor consemna pe Ion Iliescu drept primul conducator roman - dupa mai mult de 130 de ani (11 februarie 1866-17 noiembrie 1996) - a carui plecare de la putere s-a produs in mod pasnic, fara varsare de sange, fara sa fie executat si fara sa moara din cauze naturale.

De la domnitorul Alexandru Ioan Cuza si pana la dictatorul Nicolae Ceausescu, alternanta puterii in Romania s-a produs intotdeauna violent.

„Monstruoasa coalitie" l-a fortat pe Cuza sa abdice, Carol I si Ferdinand au murit, in timp ce Carol al II-lea si fiul sau, Mihai I, au fost si ei obligati sa-si paraseasca tronurile.

La randul lor, comunistii nu s-au bucurat nici ei de o predare mai pasnica a stafetei. Astfel, in 1952, „devierile de dreapta" ale Anei Pauker au fost demascate de tovarasii din partid, iar un an mai tarziu a fost arestata, fiind astfel inlaturata de Gheorghiu Dej din functia de conducere detinuta in aparatul de stat.

Nici Dej nu a lasat puterea din mana decat in ceasul mortii, iar vrednicul sau urmas, Nicolae Ceausescu, a avut un sfarsit si mai tragic. A fost inlaturat in forta si impuscat de un pluton de executie.

Presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor: „Trebuie sa urmeze si altii"

Presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor, Viorel Ene, a aflat ieri de la reporterii EvZ despre faptul ca Ion Iliescu a fost pus sub invinuire in dosarul „Mineriada 13-15 iunie 1990". „Am o reticenta. Inca imi vine greu sa cred ca Iliescu a fost pus sub invinuire", ne-a declarat Viorel Ene. El a adaugat ca invinuirea lui Iliescu nu e suficienta. „Ar trebui sa mai urmeze si altii.

Ar trebui pusi sub acuzare si Dan Iosif, Gelu Voican-Voiculescu sau Cico Dumitrescu", a mai spus Ene. Potrivit presedintelui AVM, in ultimele zile, amiralul Cico Dumitrescu ar fi incercat chiar sa intimideze martorii din acest dosar.

Citarea lui Iliescu in dosarul mineriadelor

Cu toate ca implicarea lui Iliescu in mineriadele succesive care au macinat firava democratie romaneasca este „secretul lui Polichinele", procurorii nu l-au deranjat pana acum prea mult. In 1997, Constantin Ticu Dumitrescu trimite o scrisoare procurorilor, dar si presedintelui de la acea vreme, Emil Constantinescu, cerand ca Ion Iliescu sa fie cercetat pentru implicarea sa in mineriade.

Si victimele acestor evenimente au cerut deseori citarea, dar si anchetarea lui Ion Iliescu.

A dirijat mineriada groazei

Ion Iliescu, omul care a condus Romania 11 ani din 15 in perioada postcomunista, nu a platit nici pina acum in justitie pretul represiunii; Paranoia lui din 1990: sa nu aiba „soarta lui Allende", liderul marxist chilian ucis in propriul palat.

Coincidenta sau nu cu punerea lui Iliescu sub invinuire, se implinesc zilele acestea 15 ani de la cea mai violenta mineriada, care a stopat fenomenul Piata Universitatii. O demonstratie anticomunista, prin care se cerea adoptarea Punctului 8 al proclamatiei de la Timisoara: independenta televiziunii, adevarul despre Revolutie. In cele din urma, ea a fost stopata cu violenta de mineri.

Un lung sir de marturii, directe sau indirecte, converg catre Ion Iliescu, indicat drept autorul moral al represiunii. Noua eminenta cenusie a politicii romanesti nu avea nimic in comun cu revendicarile Pietei. Dimpotriva, era exponentul unui sistem contestat vehement de manifestanti.

Dupa cum spun cei care s-au aflat in preajma sa de la preluarea puterii in decembrie 1989, Iliescu s-a bazat inca de la inceput pe mineri, transformati intr-o veritabila „garda pretoriana". Scopul: pastrarea cu orice pret a puterii. Una dintre motivatiile personale: teama paranoida ca „va fi ucis de mase".

Ion Caramitru isi aminteste cum a aparut ideea cu minerii, inca din primele zile ale anului 1990: „Spaima lui Iliescu era sa nu fie ucis de mase. Nu voia sa aiba „soarta lui Allende", dupa cum se exprima. Iar Voican si Iosif erau acolo...".

Iliescu s-a trezit pe cai mari in 22 decembrie 1989. Din acel moment, a considerat ca trebuie sa pastreze cu orice pret fraiele puterii. Chiar si cu acela al folosirii unor metode pe care cei care au iesit in strada in decembrie le blamasera. Dar mai ales cu sprjinul vechilor structuri, in special cele ale Securitatii, care au trecut cu arme si bagaje in tabara noii puteri.

Acestea au fost cele care au pus la cale diversiunile si intoxicarile anilor '90 care au permis regimului Iliescu sa se pastreze la putere. A fost, intr-un cuvint, perioada cea mai neagra a democratiei romanesti. Din cauza „metodelor de lucru", multi analisti au comparat-o cu anii '50, atunci cand „dusmanii poporului" erau supusi oprobriului public.

Fostul ideolog al PCR din anii '70, Ion Iliescu, ar fi dorit pentru Romania un sistem politic „original", in care rolul principal sa-l joace un singur partid.

„Eliberarea prin forta a Pietei"

„Poate sa fie democratie si intr-un regim totalitar, dar cu un despot intelept". Asa spunea Iliescu pe 19 aprilie 1990, la un miting electoral. Peste cateva zile se deschidea Piata Universitatii. „Golani si grupuri de huligani", i-a catalogat Iliescu pe cei din Piata. In campania sa electorala din provincie, Iliescu ii da inainte: „Solutia ar fi politia lu’ madam Thatcher.

Acolo n-ar sta ca neghiobii in strada". Sau: „Sa terminam cu comuna primitiva !", „Cu o asemenea tinuta a unei anume prese se destabilizeaza situatia". Reactia Pietei ? „Iliescu pentru noi este Ceausescu doi !"

„N-au decat sa fiarba in sucul propriu cat ii tine rabdarea", se rastea Iliescu, in stilul caracteristic, la o conferinta de presa. Noul „tatuc" al natiunii cere „eliberarea prin forta a Pietei Universitatii". Politia intervine la 24 aprilie, loveste manifestanti si face arestari.

Incercarea de a ajunge la negocieri cu Piata a fost sortita esecului intrucat Iliescu nu a acceptat ca discutiile sa aiba loc in prezenta presei, cu camere de filmat.

„Sa faca curatenie in Piata Universitatii"

Urmeaza interventia in forta a politiei, din 13 iunie, atacarea sediilor unor institutii. Presedintia lui Ion Iliescu venea cu un comunicat la televiziune: „Grupuri organizate sunt pe cale de a veni la anumite obiective de stat, printre care probabil televiziunea". De asemenea, erau chemate „fortele fidele democratiei" sa apere aceste obiective.

Guvernul condus de Petre Roman spunea ca este vorba despre „acte de terorism legionar". Violentele continua a doua zi, cand vin minerii, pe care Iliescu ii indeamna, din balconul guvernului, sa mearga in Piata Universitatii „sa faca curatenie". Ortacii dau in stanga si in dreapta, studentii prinsi sunt batuti cu bestialitate.

Oricine parea „intelectual" era batut, iar unii arestati si dusi la Magurele sau la fosta scoala de securitate de la Baneasa. Arestarile se faceau in plina strada. Peste 1.000 de persoane au beneficiat de acest tratament. Unii au fost detinuti ilegal mai multe luni. Printre acestia si minori. Sunt „vizitate" sedii de partide si ziare.

Echipamentele sunt distruse, oameni batuti, iar puterea anunta capturi de droguri, arme si dolari americani.

Faimosul discurs de multumire

„Inalta constiinta civica". Asta credea Ion Iliescu ca au dovedit minerii in acele zile. El a tinut in fata minerilor un discurs-fluviu de multumire, care abunda de asemenea epitete - „solidaritate cu puterea noua", „exemplu plin de imbarbatare", „sprijin de nadejde", „spirit de mobilizare", „constiinta patriotica".

Manifestatia anticomunista din Piata Universitatii nu fusese, in ochii lui Ion Iliescu, decat o tentativa de „lovitura de stat data din partea elementelor de dreapta, extreme, o lovitura cu nuanta legionara, fascista". Cei din Piata fusesera „elementele parazitare ale societatii", „drogati", „platiti".

Tot Iliescu mai sustinea ca manifestantii din Piata Universitatii aveau „arme albe", erau „bande organizate de un fanatism feroce". La PNTCD s-ar fi gasit sticle incendiare si droguri, in subsolul Universitatii - pusti. Se anunta descoperirea de arme, bani si droguri in sediile opozitiei. Scenariul legionar desenat de Iliescu trebuia sa prinda o anumita doza de respectabilitate.

Se vorbea si despre steaguri verzi, despre Horia Sima sau Regele Mihai care ar fi inchiriat avioane pentru a veni sa preia puterea. Totul era fals, dar facea parte din campania de dezinformare pusa la cale imediat dupa decembrie 1989 de catre regimul Iliescu.

Uriasa manipulare se incheia si cu un avertisment lansat de acelasi Iliescu: „Stim ca avem in dumneavoastra un sprijin de nadejde, cand va fi nevoie vom apela ! Sper sa nu mai fie nevoie sa apelam la dumneavoastra !".

Spovedaniile minerilor duc la Iliescu

Miron Cozma a inceput sa vorbeasca despre acele zile. El a declarat, recent, in cadrul procesului: „Pe 13 iunie ma aflam la Lonea, impreuna cu fratele meu, si urmaream la televizor derularea Campionatului Mondial de fotbal. In pauza dintre meciuri am fost sunat de la dispeceratul din Valea Jiului. Mi s-a spus ca m-a cautat la telefon cineva important de la Cotroceni", a declarat Cozma.

El a precizat ca, odata ajunsi la Palatul Victoria, minerii au fost intimpinati de presedintele Ion Iliescu. Acesta le-a multumit ca au venit si a adaugat: „Am vorbit si cu Miron Cozma sa faceti curatenie". O alta marturie importanta a venit, in urma cu cativa ani, din partea unui alt lider al minerilor.

Frederic Carlig, fost miner la Aninoasa, ex-lider sindical, a povestit ca, inainte de 13-15 iunie, a fost cazat la Hotel Ambasador, in Bucuresti, apoi la Unitatea Militara 01014 din Bucuresti de catre „domnul Iliescu, pentru a sparge studentimea din Piata Universitatii", „nu m-am intalnit niciodata cu domnul Ion Iliescu, dar la telefon am vorbit cu el asa cum vorbesc cu dumneavoastra", le-a spus Cirlig reporterilor de la cotidianul „Hunedoreanul".

Dezvaluirile lui Cozma

Miron Cozma a cerut, recent, procurorilor militari sa-l confrunte cu Ion Iliescu pentru a arata ca fostul presedinte a mintit atunci cind s-a folosit de numele sau si a multumit pentru interventia minerilor in timpul evenimentelor din 13-15 iunie 1990, a declarat avocatul liderului minerilor.

„Miron Cozma nu a vorbit niciodata cu Ion Iliescu inainte de 14 iunie 1990 si a declarat ca Ion Iliescu a mintit cind s-a folosit de numele lui spunind ca a discutat cu el pentru a face acea „curatenie", a afirmat avocatul.

De asemenea, Cozma le-a spus procurorilor militari ca, dupa mineriada din iunie 1990, i-au fost oferite functii importante in stat, precum cea de ministru de interne, pe care le-a refuzat intrucit veneau din partea unei guvernari conduse de un „fost nomencklaturist".

Caramitru: „Se temea ca va fi ucis"

Ion Caramitru isi aminteste: „A inceput sa-i cheme la primele manifestatii din 1990. Pe mineri ii sunau Gelu Voican-Voiculescu si Dan Iosif, iar Iliescu era si el acolo. „M-am opus de la inceput acestor lucruri. Am smuls chiar telefoane din prize la un moment dat cand voiau sa-i cheme", isi mai aminteste acesta.

Caramitru are o explicatie socanta pentru atitudinea lui Iliescu: „Era inspaimantat de manifestatii. Spunea: „O sa am soarta lui Allende. O sa ma omoare". Ceva de genul asta spunea Iliescu de fiecare data". Era vorba de Salvador Allende, liderul chilian ucis in 1973 intr-o lovitura de stat, in propriul palat, si inlocuit cu Augusto Pinochet.

Bilant tragic: oficial 7 morti, neoficial 100

Sase oameni si-au pierdut viata in cursul acelor evenimente, conform bilantului oficial;

Asociatia victimelor mineriadelor afirma ca, de fapt, au murit 100 de oameni;

Ziarul „Romania libera" a sustinut ca, pe 29 iunie 1990, la Straulesti au fost sapate gropi comune pentru 40 de cadavre;

In acea perioada, in spitalele din Bucuresti au fost tratate peste 500 de persoane avand contuzii, taieturi, plagi prin impuscare.

Comunistul cu „fata umana"

Pe 22 decembrie 1989, Ion Iliescu il acuza pe Nicolae Ceausescu ca a „intinat idealurile comunismului". Urmeaza apoi perioada in care Iliescu face tot posibilul pentru a incetini cat mai mult tranzitia Romaniei catre democratie si economie de piata. Partidele istorice de opozitie sunt acuzate ca ar fi dori sa ajunga la putere pentru „a vinde tara" si a reinstaura monarhia.

La indemnul lui Iliescu, muncitorii din intreaga tara scandeaza: „Nu ne vindem tara !". Tot la indemnul lui Ilici Iliescu are loc ruptura intre muncitori si intelectuali si un alt slogan devine celebru: „Noi muncim, nu gindim". Apar si acuze la adresa romanilor plecati din tara in timpul regimului comunist. Acestia sunt acuzati ca nu ar fi „mancat salam cu soia".

Iar pentru ca intreg scenariul iliescian sa fie si mai fioros se vorbeste despre legionarii care in camasi verzi si cu mitraliere se pregatesc sa ia cu asalt Romania din taberele de antrenament din Canada, Spania sau Germania. Bineinteles, totul ar fi fost pus la cale de „agenturile straine" care vor sa destabilezeze Romania.

Iliescu si „motivatiile mineriadelor"

1995: „Piata a fost intr-adevar un fenomen unic in lume, de ocupare abuziva a centrului unei capitale". (...)

1997: „Orice fabulatie ca as fi avut intelegeri cu Cozma inaintea declansarii celor doua miscari ale minerilor, respectiv din iunie 1990 si septembrie 1991, este nefondata".

1998: „Mineriada din iunie 1990 constituie efectul Pietei Universitatii, care a fost un spin iritativ".

2000: „Incercarea de a se acredita ideea ca puterea din 1990 ar fi pus la cale actiunile violente din 13-15 iunie este o ticalosie si un nonsens".

2001: „Mineriada din 14-15 iunie a fost efectul, insa cauzele ar trebui judecate. Fortele de ordine erau kaput si politia era ingenuncheata".

2004: „Si mineriadele au avut si ele motivatiile lor".

Iliescu: „Eu, vinovat ?! E o porcarie si o provocare !"

Ion Iliescu a declarat ieri la Senat ca informatia potrivit careia este invinuit in dosarul „Mineriadei din 13-15 iunie 1990" este „un fals, o provocare, o porcarie si o diversiune".

„Nu s-a formulat nici un fel de acuzare. Am primit o invitatie din partea procurorului Voinea pentru o intilnire ca martor in legatura cu cercetarea ce se desfasoara la Parchet privind evenimentele din 13-15", a spus fostul presedinte. Iliescu a precizat ca a auzit ca „acolo au fost niste indivizi care o fac pe victimele" si care au lansat acest zvon.

„E o porcarie si o provocare", a subliniat nervos fostul sef al statului. Iliescu sustine ca avocatul sau nu a declarat ca el ar fi acuzat in dosarul Mineriadei. „N-a spus asa ceva. Avocatul, din contra, le-a spus (n.r. - presei) ca nu e vorba de o citatie, ci de o invitatie ca martor si nici vorba de acuzare".

Intrebat de presa daca se simte vinovat, Iliescu a ripostat agasat: „Eu, vinovat ? Eu, vinovat ?!". El a descris filmul evenimentelor din 13-15 iunie in propria-i varianta: „Minerii au venit in Bucuresti datorita vandalismelor din 13 iunie. Lumea a fost ingrozita de ce a vazut ca se intimpla in Capitala - incendierea masinilor din Piata Universitatii, cu devastarea unor institutii ale statului.

Asta a creat starea de groaza in intreaga tara. 14-15 a fost efectul, consecintele. Cauza a fost aceasta actiune rebela din 13 iunie". In opinia lui Iliescu ar trebui sa fie inculpati si trasi la raspundere cei vinovati de cele intimplate pe 13 iunie. Cine sunt aceia ? „Cei care au provocat actele de vandalism", a aratat Iliescu cu degetul spre „golanii" din Piata Universitatii.

Dan Iosif: „Procurorul Dan Voinea nu indeplineste conditiile morale sa solutioneze acest dosar"

Dan Iosif, fostul consilier prezidential al lui Ion Iliescu, considera ca „procurorul Dan Voinea nu indeplineste conditiile morale si nu are capacitatea profesionala sa solutioneze dosarul „Mineriadei" din 13-15 iunie 1990". „Lasand la o parte considerentele de ordin politic, Dan Voinea este compromis moral pentru ca a fost cel care i-a condamnat la moarte, cu sange rece, pe sotii Ceausescu.

De altfel, el a si ajuns general in urma acestei condamnari", a spus Dan Iosif. Actual deputat PSD, Dan Iosif crede insa ca venirea minerilor in Bucuresti a fost un „act nesabuit", iar acuzatiile Asociatiei Victimelor Mineriadelor sunt intemeiate.