Acapararea pamintului si jefuirea CAP-urilor: lupta FSN cu sindromul Sapinta

- sinteza de presa (din colectia Livia Dandara), comentata de Ioan Rosca-

Adevărul. 11ian. 1990 - Prezinta guvernul României. Nicolae Ştefan (agricultură, nomenclaturist, fost ministru comunist, trimis afară, ambasador ), Andrei Pleşu (cultura- bursier Humboldt, destituit în 1982- post de muncitor necalificat. 1983-paşaport şi bursa Humboldt. 1984-revine în ţară şi e angajat documentalist. In 1989 în urma unui memoriu şi a unei scrisori de protest privind cazul Dinescu este detaşat muzeograf la Tetcani. Intrat în PCR în 1968 şi dat afara în 1982. [IR: Dizidenţa aceasta e discretă, decentă, aproape imperceptibilă] . Victor Murea -ministrul petrolului (fost adj de ministru ) Corneliu Burada (transporturi- fost adjunct de ministru, dat afara din cauza meditaţiei transcedentale, marginalizat la Paşcani -inginer şef de sectie).

România Liberă 16 ian. 1990- "Cum veţi răspunde domnule Ion Ruşinaru?". Lucrătorii de la Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară semnalează, revoltaţi, repunerea în funcţia de director a unui fost activist.

26 ian.'90. vineri- jurnal Livia Dandara

TVR / "Ţărănimea liberă " din România ( fostul UNCAP ) îşi anunţă adeziunea la FSN

Rom libera 26 ian.1990 - Rocada periculoasa. Th Marcarov. Dizolvata UNCAP (formată din activişti de partid trimişi pe cîmpuri să ţină ţăranii în jug) se transformă după 1989 în Comitetul Democratic provizoriu al Uniunii Ţărănimii Libere din România, cu sedii în toate judetele, care au preluat fostele sedii [IR: S-au schimbat deci numai denumirile oficinelor care parazitau poporul român; această capuşă , înarmată cu decretul 42, a dat o lovitura fatală ţăranilor, lipsindu-i de pamînturile cele mai valoroase, acaparate de cei ce "s-au descurcat"].

TVRL 30 ianuarie

- Decret - lege pentru CAP, pentru ţărani: loturi de folosinta pînă la 5.000 m.p.; loturi pentru cei ce se întorc în sat; 2.500 m.p. pentru cei ce nu locuiesc în sat [RI: Decretul 42 a fost un instrument al spolierii ţăranilor de către noul regim. În întreaga ţară el a permis ca, în loc să se retureze pamîntul cooperativizat, să fie vîndute cele mai valoroase loturi -pe nimic- Tovarăşilor bine plasaţi, organizaţi, deveniti cooperatori peste noapte].

- Decret -lege pentru unităţile cooperatiste de stat;

România liberă, 2 feb. Cum veţi răspunde, domnule Ion Ruşinaru? Un nomenclaturist agricol , fost director ineficient al Băncii agricole este repus în funcţie pe 31 dec, spre indignarea unor salariaţi ai băncii.

România liberă, 6 febr.90. O cititoare, arhitecta Camelia Pîrjol, întreabă: "Unde sînt, la ce sume se ridică, cine gestionează fondurile următoarelor foste organizaţii: Uniunea Tineretului Comunist, Organizaţia Pionierilor şi Şoimilor Patriei, Uniunea Generală a Sindicatelor din România, Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, Organizaţia Democraţiei şi Unităţii Socialiste, Consiliul Naţional al Femeilor", "Cine va beneficia de aceste fonduri?"

TVRL 7feb Tribuna partidelor - jurnal Livia Dandara

/PNŢ CD: ţărănimea are nevoie de pămînt şi muncă; va fi împroprietărită cu loturi de cca 6 ha de familie ; este nejustificată frica unora că ţăranii nu se vor mai întoarce la agricultură; ţăranul român are încredere în proprietate şi pămînt. Ion Rădoi - preşed. Secţiunii de tineret ;Mierlă -preşed muncitorilor;

14 feb 1990 Europa Libera- jurnal Livia Dandara

/Cronică '90: "De la totalitarism la libertate "

-Budapesta Manifestaţia agricultorilor: să se dea pămînturile celor siliţi să intre în CAP; magnaţii comunişti se grăbesc să cumpere pămînturi; să se oprească vînzarea de pămînt; Partidul Micilor proprietari - vor ferme mici, care şi-au dovedit eficienţa, ieftinătatea, calitatea.

Revista "22" din 16 febr?? 90.

/ Dialog al membrilor GDS cu Silviu Brucan (desfasurat la GDS în jur de 1 februarie) despre FSN, manipulare, demonstraţia din 28-29 ianuarie febr, etc. Brucan reprezinta pt de vedere FSN iar GDS-ul pe al manifestantilor anti-FSN independenti şi nu al partidelor de opozitie. [IR: Dar Brucan nu vrea sa ia nota că au fost implicate trei forţe (probabil pentru că puteau cade la pace doar cu una din celelalte două). Replicile extrem de moi, prudente, menajante ale celor de la GDS (cu excepţia poate a lui Stelian Tănase) care-i permit lui Brucan să se simtă chiar între camarazi de dialog amical -se pare ca el a pus umarul la infiintarea GDS-ului, arată clar ca în cercul foştilor dizidenţi nu batea pulsul revoluţiei. ]

- Brucan: Frontul nu vrea intoarcerea în 1944. Traditiile democratice interbelice nu sint chiar atît de atragatoare. E nevoie de opozitie puternica. Haos şi realitate economica ascunsa de date fictive. Descentralizare şi introducere treptata a legilor pietei. Occidentul ne sfatuie sa schimbam brusc desi ei pastreaza pirgihii de stat pentru controlul derapajelor economice. În 1975 loturile particulare ale taranilor - 12% din suprafata dadeau 40% din legume, 56% fructe, 60% lapte şi 44% carne. Trebuie incurajata mica productie. Am dezvoltat însă o productie nebuneasca de masini unelte. Va apare o lege care sa permita mica productie în industrie şi servicii -pina la 20 salariati. Atragerea capitalului strain. Criticile legate de manifestatiile FSN pe 28/29 sint juste dar trebuiau analizate şi miscarile partidelor istorice, care au facut joc ambiguu, dublu, indecis, politicianist- în stilul lor clasic. []

22 feb Europa Libera -jurnal Livia Dandara

/Penişoară -Dumitru Mazilu: necesitatea reformelor economice

a ) necesitatea unui program economic; eliminarea centralizării şi birocraţiei vechiului sistem; eliminarea sistemului nerentabilităţii economice;

b ) la noi se repetă acelaşi lucru: " nu se poate schimba totul peste noapte! " Este adevărat. Dar nu trebuie început nimic? [IR: Ba da, ar fi trebuit inceput, cu un plan de schimbare politica, fără distrugere economica]

c ) Agricultura a fost concepută ca ruda a II-a a industriei; şi acum se procedează la fel! Eu am militat pentru trecerea pămîntului la ţărani, []

/Cronica '90 - -Bulgaria.Agricultura în Bulgaria. Bulgarul este un bun agricultor. Acolo nu s-a reuşit ca ţăranul să fie deposedat de pămînt. Acum, printr-un Decret, li se dă voie să-şi ia pămîntul şi li se acordă credite. Au primit autorizaţie de a cultiva oricît de mult pămînt. Proprietatea mică şi medie este încurajată. Banca de credit agricol sprijină mecanizarea. [IR: Jinduind la modelul bulgar…]

23 feb TVRL Sedinta CUN-jurnal Livia Dandara

- Ion Iliescu: conduce şedinţa, inversează ordinea de zi.

1.) Evenimentele din 18 februarie. Măsurile Biroului Executiv din 19 februarie.

2.) Decret -lege ptr. ocrotirea ordinii, liniştii publice, sediilor de stat şi de partide.

3.) Informarea guvernului: economia naţională; problema agriculturii.

4.) Diverse: 10 noi partide cer să intre în CUN. []

-Const-Ticu Dumitrescu: Declaraţia Asociaţiei Luptătorilor Politici Citeşte o Declaraţie -document: condamnarea actelor de vandalism.Nu vom fi de acord să trecem la îngrădirea libertăţilor democratice, acum, după 45 de ani de dictatură comunistă! Presa, TVR să fie libere! Să nu se introducă neo -comunismul! Să se democratizeze toată ţara! Să nu renunţăm la democraţie nici o zi! În sate, s-au rotit cei de la primărie cu cei de la CAP! Să nu se interzică manifestaţiile! Se aude că luni şi marţi s-au făcut arestări. Să se facă o anchetă. Să nu ne împărţim în clase! Muncitori contra intelectuali! Violenţă - contraviolenţă. Asta era deviza lui Stalin! Tineretul a făcut revoluţia! Ne-a spălat de păcate! Sunt mîndria neamului. Nu trebuie umilit! ALP are o schemă a Departamentului Securităţii. Să se studieze.

27 feb TVR /Tribuna partidelor-jurnal Livia Dandara

- Partidul Ţărănesc Român ( Ardeleanu Gh - jurist ). Platforma -program: 1.Împroprietărirea ţăranilor cu cel puţin 2 ha 2. Garantarea producţiei 3. Desfiinţarea cotelor, contractelor 4. Patrimoniul CAP disponibil - preluat de GAS-uri 5. Menţinerea industriei mari de stat . Terenurile de împroprietărire? De la CAP-uri. Ce rămîne, să fie dat la GAS, pentru ca marea proprietate de stat să asigure bunăstarea întregului popor. La fel fermele zootehnice şi SMT -urile.

Dimineata 2 martie. Exista o sansa reala de a aduce economia ţării pe linia de plutire. Interventia dlui Petre Roman în sedinta CPUN. 1. Statul nu detine decit 21% din pamint, restul apartine indivizilor şi cooperatorilor - statul nu are cum decide [IR: Extrem de interesant!! şi atunci cum şi-a permis decretul 42 şi apoi legea 91 - sa faca improprietariri din pamintul taranilor? Evident a fost vorba de o nationalizare tacita, facuta pe furis] Decretul 42 vizeaza darea în folosinta, pentru a asigura productia [IR: şi atunci de ce s-au dat în baza lui, în toata tara, locuri de casa- în cele mai bune pozitii- pentru protejatii nomenclaturii din provincie??] Industria merge la 73% din capacitate din cauza muncii slabe, pretentiilor salariatilor [IR: Satisfacute populist pentru a coserva puterea pînă la lovitura de gratie data economiei şi muncitorilor] şi prelungirii excesive a contestarii conducatorilor [IR: în realitate multi conducatori compromisi au fost repusi cu forta în functie de guvernul Roman, ceea ce a sufocat suflul revolutionar din industrie, unde erau din plin resusrse tehnice pentru inlocuirea activistilor]. Nu au mandatul restructurarii profunde, se va putea dupa alegeri [IR: Dupa ce alegatorii te aleg tocmai de teama acestor restructurari?]. Liberalizarea preturilor pune probleme dificile. S-a facut partial în agricultura în sensul ca CAP-urilor nu li se mai dicteaza preturile [IR: Importanta recunoasterea acestei forme de furt în avantajul consumatorilor de la oras, jaf la care au fost supuse CAP-urile timp de decenii, ca acum sa se spuna ca nu au fonduri de pensii…]. Admite ca o convertibilizare a leului rapida ar drena avutia nationala spre fortele posesoare de capital [IR: Idee care apoi a disparut în umbra- niciodata cuplata cu sugestiile lui Constantin Cojocaru]. Domenii sigur rentabile în care se poate face captare de credit: turismul şi agricultura [IR: Certitudini care nu s-au confirmat …Rentabil a fost sa participi la jaf].

TVR 4 martie -jurnal Livia Dandara

/ Două manifestaţii:

a) Anticomunistă, antifesenistă, anti-Iliescu: "Jos comunismul!" "Jos guvernul comunist!" anti-TV. "Dezbinaţi poporul cu televizorul.!"

b) Ispir Pavel ( Dîmboviţa ): "Vreau pămînt!" Se tergiversează. Preşedintele ne amînă. De ce nu ne dă pîmînt? - Savu Ion (Călăraşi ): "Vrem pămînt! Cerem proprietatea pămîntului. Toate CAP să împartă pămîntul! Nu vrem să stricăm CAP! Dar fiecare să aleagă. Vrem să creştem animale [IR: Nimeni nu le-a spus ca e al lor, deci sa si-l ia pur şi simplu.]

Rom Libera 4 martie. Vorbe, vorbe, vorbe. Ioan Timofte .Sedinta de pe 2 martie. Informarea privind decretele emise intre timp, urmata de a decizia de a nu se mai proceda astfel. Propunerea ca alte 12 partide cu statut de observator şi 2 comunitati etnice sa fie primite în CPUN. Respinse partidele. La capitolul Diverse: transmiterea în continuare a sedintelor la TVR, cercetarea avutiilor nomenclaturii comuniste, situatia contului Libertatea, banci pentru producatori agricoli [IR: Banca Agricola a sifonat ultimii bani de la CAP-uri si IAS-uri inainte de a -i dirija spre beneficiarii creditelor rambursabile sub cota de inflatie], trecerea arhivelor statului la Cultura, aminarea datei alegerilor.

7 martie Europa Libera-jurnal Livia Dandara

Şerban Orăscu - Singura ţară din Europa răsăriteană în care SMT-urile vor rămîne centralizate, de stat- FSN a anunţat anularea datoriilor agrare şi recalcularea preţurilor agricole [IR: Tot CAP-uril erau datoare statului care le jefuise]- Cum să se însănătoşească economia, fără reformă economică radicală? - Conform programului FSN părea că au optat pentru privatizare... Acum cu Comisia condusă de Tudorel Postolache (cunoscut economist ceauşist) pare să se fi repliat!- Dl Bîrlădeanu nu mai are nici o influenţă în FSN şi guvern- În schimb FSN pare interesat de atragerea capitalului străin.. [IR: Interesul american la caderea regimului: economie de piata, capitalism corporatist, desprinderea de URSS; şi nu : judecarea crimelor regimului, justitie sociala, conservarea valorilor economice, evitarea satelizarii externe. Din pacate, multi intelectuali romani, comutind lumina dinspre rasarit spre apus, au intors fata spre agenda americana, intorcind spatele poporului roman]

9 mar TVRL -jurnal Livia Dandara

/Sedinţa C.U.N: Prezidează Iliescu apoi Cazimir Ionescu / 208 deputaţi.

Petre Roman: Raport privind activit. guvernului

[] I.Agricultura. Pământul Ţăranii []. Actualul guvern nu poate adopta legiferări radicale. Dar trebuie să respectăm dorinţa ţăranilor şi necesităţile economiei agrare. Folosirea cu discernămînt a pămîntului, trebuie să conducă la dobîndirea pămîntului în "folosinţă veşnică" pentru ţărani. [IR : Guvernul FSN nu considera ca pamintul aparatine deja taranilor- şi pune problema unei improprietariri. Statul post-comunist (in sensul continuitatii) se pregateste de o discreta nationalizare a CAPurilor] Situaţia pămîntului: 2 mil. ha în CAP, 4 milioane ha în GAS , 3 mil.ha proprietate particulară [....]S-au făcut eforturi mari pentru susţinerea agriculturii: nu se mai exportă îngrăşămintele ( 350mil dolari ); substanţe ptr. dăunători ( 100 mil.dolari ); energie ptr irigare; procurare de cereale ( 500 mil.dolari ); ptr zootehnie, ptr furaje ( 350 mil. ). Dar există motive de mare îngrijorare: creşterea datoriei externe şi dezechilibrarea balanţei interne. Prin noile preţuri agrare, speră ca munca în agricultură să devină rentabilă. [IR: Continuarea? O ţara care exporta substante şi instrumente necesare agriculturii- nu a mai produs nici pentru agricultura interna. În numele terapiei de soc....][]

Teaci D( PDA): 15 mil ha de pămînt fără îngrăşăminte; dl Caranfil ( Minister Chimie )a spus că producţia este sistată. Mi grav: nu există piese de schimb ptr uneltele agricole. Avem 27% din forţa de muncă în agricultură. Ce se va face? []

- Iacobescu ( FSN -Suceava ): Judeţul şi-a depăşit planul la export şi la industr.alimentară. În agricultură, judeţul are 56 % din suprafaţă în proprietate particulară. Totuşi, au fost desfiinţate 9 CAP, dar 23 au fost reînfiinţate. Să se elaboreze un decret -lege pentru proprietatea inter-cooperatistă ( cu mari investiţii ).[]

- Chiru Vladimir ( CAP Teleorman ): Nu fac parte din nici un partid. Ţăranii au suferit cumplit. Acum ei sunt cei mai cuminţi. Sunt convinşi că trebuie să muncească, nu să facă manifestaţii. Ţăranii sunt săraci şi nu au bani. Ţăranii se înspăimîntă de revenirea moşierilor. Cei 2500 m.p s-au dat la neţărani. CAP are 4500 ha. Din asta, 1200 dăm loturi. 3100 ha rămîn "suspendate", n-are cine le lucra! Să se dea un decret pentru pensionarea ţăranilor. Să se reconstruiască proprietăţile obşteşti, izlazurile. []

- Arjoceanu ( P.Soc. Liberal ) [] Să se discute problema ilegalităţii colectivizării. Există legea pentru colectivizare prin care s-a luat pămîntul de la ţărani. Pămîntul nu poate fi dat "provizoriu ". Ce înseamnă aceea "folosinţă veşnică "?! Se opune armata de funcţionari agricoli? [IR : O interventie care ar fi meritat continuata]

Romania Libera 10 mar. Dezbateri CPUN. S Rosca Stanescu. Relativ calme. I Iliescu pledeaza pentru conservarea CAP-urilor fiind sigur ca taranii, dupa ce ar fi desfiintate, le-ar reinfiinta imediat… Virgil Andrei Vita afirma ca alegerile din mai nu vor fi libere, daca proiectul legii electorale nu se discuta public.

Dreptatea 10 mar. Ar fi fost prea frumos. Victor Danc. Dezbateri CPUN 9 martie. Liviu Lazar : guvernul cedeaza prea usor la revendicari greviste salariale. I Iliescu: Nu este oportun deocamdata sa se dea pamint definitiv taranilor.[IR: Unui partas la cooperativizare, retrocedarea pamintului jefuit ii apare ca improprietarire] .Cerveni: e rezolvarea unei nedreptati de 30 de ani. Petrina : desfiintati CAP-urile şi invitati taranii sa se reinscrie…

Revista 22, 23 mar. Noi vrem pamint! Silviu Alupei. Relatare dintr-un sat din Moldova, între Birlad şi Dunare, comuna Liesti. Pe 10 martie taranii care voiau cei 5000 mp de pamint promisi de lege s-au adunat la sediul CAP-ului într-un miting. Li s-a promis ca impartirea se va face a doua zi. Imediat s-au organizat fortele de rezistenta faţă de impartire şi aparare a CAP-ului (pilotate de fostii sefii,de interese obscure şi de o totala confuzie - sporita de alcool). Ei au facut un contramiting, I-au alungat pe toti ce asteptau pamint din faţă sediului CAP şi apoi au trecut la represalii. Au atacat casa profesorului pensionar Vrabie, care ceruse pamint şi desfiintarea CAP-ului, decretat taranist: devastata casa, sparte geamurile, distrusa mobila, distrus mobilierul şi masina din curte, peretii stropiti cu benzina pentru incendiu. Au batut şi calcat în picioare Tache Ciorita pentru ca ceruse şi el 5000 mp, lovit cu capul de asfalt pina a crapat- se afla în coma la spitalul municipal Galati, fără mari sanse. Sosit pentru a observa situatia într-o masina cu numar local (ca sa nu fie supectat din cauza numarului strain sau de Bucureşti ca ar fi taranist sau liberal venit sa fure pamintul - şi facut zob) el incearca un dialog cu batrinul Stratulat. Dar nu apuca sa discute mult şi e reperat de o femeie beata crita care urla : "Taranistuuuuuu!!". Tipatul se aude pina la CAP. Sosesc imediat un grup de flacai ai satului , beti crita şi o masina din care coboara alti viteji beti. Vor sa-l bata pe intrus, sa-l ia în masina şi duca la sediul CAP. Scapa printr-o minune din imprejmuire, ajungind la masina lovita şi cu cauciucul taiat. [IR:Rara aceasta incursiune în realitatea României - atit de departata de "vectorii de opinie" de la Bucuresti, acolo unde s-a plamadit victoria frontului; bun venit în satul romanesc, gestionat de nomenclatura comunista agrara şi pastorit spiritual de televiziunea romana]

Dreptatea 24 martie .Demonstratie impotriva nomenclaturii la Focsani. M Eugen. Pe 20 martie în Piata Unirii o demonstratie de avertisment. Lucratori de la IAS semnaleaza revenirea la putere a nomenclaturii din agricultura. Revendicari sindicale, ton anticomunist.

26 martie Phoenix. Generali şi soldati în viata politica. George Rosianu. Analizeaza situatia din CPUN , pozitia diverselor partide. Incisivitatea partidelor noi, care nu au însă sanse sa devina vizibile şi strategia concesiva a partidelor istorice, avatajate în ochii opiniei publice- care vede în ele miezul opozitiei. Cazul aminarii alegerilor. 20 de partide au compus un document cerind acest lucru. Dar în clipa în care domnul Radu Zilisteanu (PND) a urcat la tribuna ca sa citeasca memoriul celor 20 partide, domnul Radu Cimpeanu (care semnase documentul) l-a indemnat sa nu o faca. [IR: cînd va da socoteala domnul Cimpeanu pentru asta? ] Memoriul a fost apoi publicat în Oblio [vezi 23 mar]. În general pozitia domnului Cimpeanu şi a PNL e sa evite conflictele cu FSN şi sa nu-l conteste pe Iliescu. În acest timp PSDR care ar fi trebuit sa cistige muncitorii pierde terenul prin lipsa de tact şi de abitlitate a liderilor. [IR: Totala dezorganizare şi ineficacitate a PSDR a fost combinata şi cu menvrele de confiscare ale justitiarismului social de către FSN si- pe de alta parte- de trecerea - în bloc- a intelectualitatii formatoare de opinie- pe pozitii hipercapitaliste] Doar PNT-ul , fără a gasi drum spre tarani este popular ca avangarda a luptei anticomuniste.[IR:Justa observatie: uitarea taranilor combinata cu confiscarea protestului anticomunist, cu rezultate penibile]

Libertatea 23 aprilie. MITING ELECTORAL PENETIST! Octavian ANDRONIC. Relatare de la mitingul PNT de pe 22 aprilie din Piata Aviatorilor. 5000 de persoane dupa politisti, 20000 dupa manifestanti. [] [] Alt invitat la microfon: domnul Nica Leon care din capul locului regreta ca restul Bucurestiului nu participa la aceasta adunare spontana. []Concluzia este ca domnul Leon vrea alegeri la toamna pentru ca formatiunea sa n-a avut timp suficient pentru a se pregati. Iese din nou soarele. Domnul Nica nu se lasa: “Chiar şi “Romania libera”, e sabotata”, aratind ca în aceste conditii nu se poate face o campanie civilizata. [] Domnul Lup, secretarul general al partidului, ofera prima alocutiune coerenta: “Votindu-ne pe noi, va votati pe dv. !” spune dinsul, adaugind:”Vom inlatura urmarile comunismului fără ura şi patima !” Este ora 13,55 şi indelung asteptat, isi face aparitia şi domnul Ion Ratiu. De la inaltimea camionului, dinsul apreciaza dintr-un ochi asistenta la circa 200.000. Il credem, pentru ca stim ca se pricepe la cifre. Discursul domniei sale este de o maxima concizie: “Voi imi spuneti mie ca PNT inseamna pamint pe vecie taranilor !” Orasenii aclameaza furtunos. Apoi: “PNT mai inseamna muncitori stapini pe fabricile pe care le-au construit !” []

TVR 19 apr-jurnal Livia Dandara

/ Înlăturarea nomenclaturiştilor; / Tragerea la răspundere a vinovaţilor de dezastrul ţării, inclusiv din Cluj. / Desfiinţarea CAP; pămînt pentru ţărani

- Reporter: De ce nu aţi aderat la un partid?

- Buracu: Datorită unor conjuncturi. Partidele nu au o suficientă claritate .Prea multe partide înfiinţate. Mai bună este prezenţa unor persoane independente, care au integritate morală, în trecut şi acum după revoluţie. Independenţii sunt rupţi de interesele de partid.

TVR 22 apr-jurnal Livia Dandara

/ CAP-iştii în conflict Emisiunea "ora satului ":

C.A.P. rupt în două, Vînătorii Mari şi Vînătorii Mici ( Giurgiu ); două tabere se ceartă ...

CAP Cricău ( Alba ): 40 de familii s-au retras din CAP să facă o asociaţie, şi-au luat şi tractoarele ; într-o altă adunare ( secretă ), preşed. Ion Sandu luptă să-şi păstreze scaunul.

Dreptatea 24 Aprilie

/Oameni în deruta Dora Mezdrea. În comuna Loamneş satul Alamor, judeţul Sibiu patru membri PNT veniti în campanie electorala sînt intimpnati cu violenta de citiva locuitori: Suciu Isar, Părău Ilie, Galer Nicolae tractorişti la SMA Loamneş şi de Ivănuş Nicolae de la CAP Alămor. Injurati şi percheziţionaţi. Doctorului Marosin Ilie i se confisca sacosa cu tiparituri., altuia i se face perchezitie corporala. Este rezultatul propagndei FSN [IR: A fost un mare curaj ca au mers acolo. În majoritatea satelor patriei, practic ocupata de FSN, orice dusman al lui Ion Iliescu era asteptat cu parii şi scapa numai daca avea noroc .]

/Ură şi bestialitate pe uliţele satului românesc . Şerban Popa. Tentativă de omor a lui Ilie Şerban din comuna Răcari, satul Colacu, jud. Dîmboviţa , lovit cu cuţitul în cap, gît, burtă, de către numitul Sică, simpatizant FSN, din comuna Lunguleţu, în timp ce aduna semnături de adeziuni pentru candidatura dlui Raţiu. Agresiunea săvîrşită asupra lui Ilie Şerban (a cărui reclamaţie nu a fost luată în consideraţie de poliţia din comună) a fost precedată de atacul asupra sediului PNŢcd din Răcari, (săvîrşit în urmă cu trei săptămîni), soldat cu distrugerea mobilierului, sustragere de cate, spargerea geamurilor, etc. [IR:şi în orasele zonei ocupate, sediile partidelor "banditesti" au fost devastate; temerarii care au incercat sa fondeze filiale amenintati, haituiti , batuti. Incit deseori, au incuiat localurile şi au ascuns şi siglele din geamuri ].

Azi 26 aprilie.

/Din Razvad, domnului Radu Cimpeanu, de la concetatenii lui. "Reportaj" din Razvad, locul de origine a domnului Cimpeanu. Profesorul Valeriu Ionescu isi aminteste: Boierii Cimpeanu puneau botnita culegatorilor. Mosii mari, pina în Ialomita. Colonie petroliera la Ochiuri, de pe urma careia cistigau enorm şi cheltuiau banii la Paris, Viena. Ramineau taranii exploatati. S-au rasculat în 1907 dar familia Cimpeanu a adus armata şi i-a macelarit. L-a cunoscut apoi prin colegiul avocatilor din Dimbovita. A candidat în 1946 la Rasvad, au fost mari proteste. Il reintilneste în 1952 ca detinut politic, la Ghencea. deşi era inchis din 1947, nici urma de suferinta. O ducea bine şi facea guverne. Se vorbea ca e informator. Alti oameni de bine din Razvad au amintiri demascatoare şi pun intrebari. Nici la Paris nu a facut mare lucru, s-a catarat în diaspora etc. [IR: Publicistica de campanie "curata" a oficiosului FSN sta inca marturie. Nu stim ce-o fi adevarat din "biografia" incropita adversarului dlui Iliescu - dar este importanta directia şi retorica reprosurilor, cea folosita şi în '46. Sa mai remarcam cit de mult a convenit FSN faptul ca lupta cu "partide istorice". Putea dirija discutiile (propaganda, dezinformarea) spre trecutul trecutului imediat. În loc sa vorbim NUMAI de ce ne facusera Tovarasii noua, celor proaspat eliberati, ne lansam în problemele anului 1933, 1907, etc . Ar fi trebuit sa aminam orice alt subiect, ca pe o diversiune, sa ramina numai doua tabere: detinutii şi paznicii lagarului comunist ].

Ceahlaul, 26 aprilie 1990

RUGA

Cind Ion era batut pina isi dadea duhul, pentru ca nu vroia sa se desparta de bucata lui de pamint...

Cind Maria se prabusea in caldura amiezii, de oboseala si nemincare...

Cind Ilie cerea toamna ceea ce i se promisese primavara... si era pedepsit...

Cind batrinul Vasile si-a vazut toti copiii fugind la oras, raminind singur cu cimpul si cu amintirile...

Cind s-a hotarit ca taranul e mai putin om decit semenii sai...

Cind Gheorghe era inchis, pentru ca s-a intors noaptea pe cimp sa fure citiva stiuleti din cei pe care-i muncise tot anul, ca sa-i dea ceva de mincare ultimei sale gaini, asteptind de la ea oul cu care sa-si poata obtine paharul lunar de ulei...

Cind Lucretia a trebuit sa scoata bani de la ciorap, ca sa plateasca pierderea pe care i-a adus-o animalul contractat...

Cind Saveta a legat vaca de un pom lasind-o sa moara, ca sa scape de povara pe care o iubea ca pe o fata...

Cind seful vostru a decis ca e timpul ca Ana si ai sai sa fie scosi din casa stramoseasca si bagati intr-o baraca de lagar...

Voi, marilor constructori ai drumului spre cele mai inalte piscuri,

Calai ai satului romÃnesc, UNDE ATI FOST ?

Si unde sinteti astazi, nedoriti TOVÂRASI ?

Astazi, bateti pe la usile oamenilor cintind smerit: "Trei iezi cucuieti,/ Usa mamii descuieti,/. Ca mama v-aduce voua..."

Dar eu sint IEDUL CEL MIC si imi rog fratii de la tara : NU DATI DRUMUL LA USA!

Uitati-va bine la fetele lor, amintiti-va cum s-au purtat pina acum, recunoaste-ti-le vocea, pina vor apuca sa-si ascuta limba atit de bine incit sa nu mai simtiti ca la usa e... LUPUL.

Ioan ROSCA,

Revista 22. nr 15 27 apr. O mina spala pe alta. Militia-Politia. Ioan Marculescu. Serviciile : cercetare penala, circulatie, economic, judiciar, paza şi ordine şi posturile de militie comunala au fost cuiburi de abuzuri pentru indivizi cu cunostinte nule de drept , constiinta redusa , salarii mari. Comisioane, cadouri, marfa dosita şi neplatita, deplasari neplatite , facilitati etc. Vamuirea gestionarilor, vinzatorilor, taranilor siliti să-şi fure porumbul de pe cimp, amenzi transformate în mita - care au imbogatit de exemplu militienii de la circulatie. Dosare penale pentru dizidenti politici (cazul PM Bacanu care a facut specula pentru ca în 19 ani şi-a cumparat/vindut 4 masini; în schimb Gelu Voican Voiculescu a facut intr-adevar decontari pe acte false). Brutalitati şi torturi indamisibile faţă de infractori. [IR: Ar trebui să se ţină cont de acest aspect , cînd se analizează intervenţia unor infractori agresivi în mitinguri. Nu toţi au fost provocatori pilotaţi. Unii au avut poliţe de plătit forţelor de ordine, colegi de eliberat, etc.]

Azi 27 apr

/Subteranele PNTcd. Geo Cioclan. Este demascata propaganda atitatoare PNTcd , facuta prin Dreptatea. Se arata ca şi în 1946 taranistii au incercat sa paralizeze aspiratiile maselor populare. [IR: Aproape de necrezut aceasta identificare cu idealurile revolutiei staliniste !!!] Metodele demagogice PNT sînt vechi. Şi inainte de 1944 cei care se pretindeau reprezentanti ai taranilor nu aveau nici un taran deputat. [IR: Dincolo de murdariile din text, se poate remarca faptul ca partidele istorice au convenit FSN-ului ca adversar politic, permitind contestarea contestatiei, ca retrograda. Ar fi fost mult mai greu daca FSN ar fi ramas în faţă unor opozanti care sa refuze- ca diversiune- orice evaziune în alt trecut, decit acela al lagarului comunist].

TVR 27 apr 1990- jurnal Livia Dandara

/Studiou electoral P.Democrat Agrar ( PDAR ) P.independent de centru care luptă pentru ţărani.[] Decani de la fac .de Agronomie ( Bucureşti ş.a.), dl Rey, dl X ( Centrocoop ). ...În problema proprietăţii agrare, 3 forme: 1 ) de stat 2 ) asociativă 3 ) privată .PDAR le doreşte menţinute pe toate trei, şi le sprijină. Acum, după împărţirea pămîntului, 28 % a devenit privată. [IR: Sa se fi furat atit prin decretul 42?] Proprietatea privată are avantaje, dar trebuie privită cu rezerve .Dacă s-ar face privatizare totală, ar reveni 1,05 ha pe cap de locuitor!Asta ar duce la o parcelare păguboasă. Pe scurt: păstrarea CAP -urilor, cu schimbarea statutelor ; transformarea lor în Societăţi pe acţiuni.

TVR 28 aprilie- jurnal Livia Dandara

/Iliescu,Roman:Conferinţă de presă: Privatizarea?-Model original economic

- Reporter: Cum apreciaţi reforma economică? privatizarea?

- Iliescu: Privind privatizarea, tranziţia este mai grea, mai anevoioasă.Noi am adoptat o serie de măsuri pentru împroprietărirea ţăranilor: 3 mil. ha !.O reformă agrară mai mare decît cea din 1923! [IR: Decretul 42 a spoliat ţăranii cooperativizaţi de pamînturile cele mai bune introduse în CAP, oferite hoţeşte de nomenclatura locală unor parveniţi, care şi-au construit imediat pe ele mîndre vile, din material de cosstrucţie furat de pe şantierele lăsate de izbelişte ]. Chiar şi CAP-urile le vom face asociaţii , adică tot privatizare. [IR: Pai ERAU asociatii, nu? Macar formal. Aşa că statul NU avea absolut nici un drept de proprietate asupra acelui pamint…. pe care l-a distribuit prin legea 18!!! ]. La fel, în industrie, deschiderea spre economia mondială de piaţă;aceste elemente vor continua.

- Petre Roman: de care dl. preşedinte nu s-a dezis! [IR: Aripile FSN defilau încă împreunate. Altfel nu puteau trece de hopul legitimarii electorale]

- Ion Iliescu: Nu prin decizii ale unui "conducător" ; ci luînd în observare toate evenimentele.

Am citit articolul despre experienţa poloneză şi maghiară care a produs inflaţie, şomaj, etc. Deci o tranziţie... eşalonată. [IR: Dar, după ce au eliminat din drum opoziţia, au schimbat placa]

- Petre Roman: Guvernul a înfiinţat un Sectretariat de Stat pentru privatizare.Propunem o restructurare foarte aproape de privatizare pentru turism, comerţ exterior şi comerţ interior. Deci nu "cosmetică"....[]

- Ion Iliescu: Mie îmi place "modelul suedez" dar.. nu poate fi copiat! Sîntem "fripţi" de modele; vrem să ne debarasăm de modele! Asta era "originalitatea"!! [] . În Piaţa Universităţii, cîteva sute de manifestanţi, adăpaţi, hrăniţi, folosiţi. Nici nu au fost atinşi de poliţie. [IR: Fără să clipească …]Precum hoţul care strigă: "prindeţi hoţul"! Dreptatea, România Liberă se întrec în a căina pe aceşti manifestanţi. Este un calcul meschin, îngust, pentru.. a amîna alegerile. [IR: Mare crimă. Cum sa nu se aleaga tovarasii securisti şi activisti imediat, protejati de legile de camuflare a crimelor, detinind toate pirghiile puterii, controlind opozitia, sustinuti de televiziunea unica, propunind o platforma electorala demagogica şi pregatind un program anti-social invers ei ?] Adunarea FSN de astăzi a arătat ce vrea Bucureştiul.Am fost în Transilvania, Moldova, Muntenia, în oraşele (le înşiră) şi au demonstrat pentru alegeri civilizate şi libere.[]

- Ion Iliescu: N-au decît să stea în sucul propriu, pînă se vor sătura. Noi am oprit oamenii să nu-i spulbere !Ca un buldozer! Dar nu vrem să le dăm prilejul.Sînt meschini..[IR: Asta e chiar greu de inteles. Care-o fi fost chilipirul celor sfisiati de ciini şi haituiti de polimiliţie?]

- Reporter: Consideraţi că aceşti oameni, care au luptat în decembrie'89.,reprezentanţii acelor asociaţii (GDS) au propus un dialog. Sunteţi dispus la acest dialog?

-Ion Iliescu:Revoluţia din dec.'89, nu a fost făcută de cîţiva tineri, de câteva sute.....De unde aceste pretenţii că cei de la asociaţia 21-22 reprezintă revoluţia ? [IR: Un punct important. Dl Iliescu nu stie nimic despre cine a luptat pina la 22 - asa cum a recunoscut. Revolutia lui a inceput pe 22 dupa masa - cu scopul evitarii infruntarii cu activistii şi securistii- deci o putem numi Contrarevolutie. Care a facut - şi ea- multe victime. Fără a-l legitima prin asta. Dimpotriva.]

- Petre Roman: În noaptea de 21/22 au fost mulţi tineri.Dvs. puneţi întrebare rău-voitoare şi scrieţi murdării în ziarul dvs.!Dvs. n-aţi făcut parte din acele coloane! [IR: Măcar pentru nerusinarea lui agresiva, nu va trebui să ne fie mila de acest trădător]. Aceşti tineri au determinat trezirea conştiinţei.Fuga dementului a fost determinată de sute de mii de muncitori. Nu GDS a făcut asta! Nu sînteţi corect ! Dvs. credeţi ca acei tineri vor face o "nouă revoluţie"?! [IR: Nu au reusit sa o faca. S-a ocupat dl Roman de asta]

- Ion Iliescu :Asta este contrarevoluţie! [IR: Poate ca de aici au plecat intelectualii care au recomandat manifestanţilor sa renunte la cererea de aminare? Le-o fi fost frica de acuzatiile aduse de adevaratul contrarevolutionar….]

- Petre Roman: De ce nu spuneţi că legea electorală a fost votată cu un singur vot contra? De ce nu scrieţi asta? [IR: Pentru ca "opozitia" si-ar fi recunoscut astfel colaborationismul, incoerenta şi lasitatea. Chiar şi cei constienti şi revoltati de slabiciunile partidelor- se fereau "sa dea intr-ai nostri" ]

- Ion Iliescu: Sunt două chestiuni nenegociabile. Vreţi amînarea alegerilor? De ce domnilor? Doar a fost votat în CPUN. Doar 7 voturi contra au fost contra datei.A încercat PNŢcd să facă aşa ceva dar.. n-au reuşit. Aici nu-i vorba de ambiţii de partid! Ar fi trebuit să facem alegerile, mai devreme! Şi aşa a fost prea lung termenul .Din cei 24 care voiseră amânarea ... au votat contra doar 7 !. [IR: A nu se uiata asta. Deşi nu-l scuza pe Ilici . Dimpotriva. ][]

- Iliescu: Punctul 8? Formularea pct. 8 este opinia domnului Lăzărescu de la PNL .În CPUN s-a ajuns la formularea din lege. (art. 11).Cei de la Timişoara sunt manipulaţi! Acest punct nu mai poate fi schimbat.Nu avem ce dialoga.Este lipsit de respect faţă de CPUN! [IR: Tirgul cu "partidele" racolate şi dirijate în CPUN devenise biblie. Nu putea fi schimbat cu nici un pret. Sare peste faptul ca nici macar articolul 11 - care excludea pe cei vinovati de rele în fostul regim- nu putea fi aplicat daca nu se dadea timp electoratului sa analizeze informatiile despre candidati- furnizate prin descuierea arhivelor "secretizate". Ceea ce logic- impunea aminarea. Nici Roman nu zice pîs despre toate acestea - cu totul solidar în uzurpare cu Tovarasul de care se va lepada mai tirziu.] []

- Iliescu: TVRL - criticată pe nedrept! - prezintă seară de seră ce se întîmplă în Piaţa Universităţii. Unul la porta-voce spunea "Noi sîntem poporul"! Lasă poporul , dragă, să se pronunţe la alegeri. Să facem propagandă civilizată.Organe de presă ca ale dvs.?! Ce servicii oferiţi ţării?

- Petre Roman: A existat o manevră a ziariştilor care au prezentat CPUN ca FSN-ist. Oare: Pleşu, Celac, Andreescu, Filipescu, Dinescu, etc, puteau fi manipulaţi? [IR: Din păcate, au fost! Manevrati tocmai în scopul legitimarii- prin astfel de remarci. Dar se pare ca nici azi nu vor sa recunoasca şi să-şi ceara scuze]. Între timp, unii "independenţi" au şi trecut la alte partide. Legea electorală a fost votată.

- Ion Iliescu: Dvs. ignoraţi generozitatea FSN-ului, care a acordat şi altor partide

dreptul de a intra în CPUN! [ LD: aroganţă şi sfruntare comunistă sadea! ]

- Ion Iliescu: în ciuda loviturii din 28 ianuarie, n-am închis cortina .[]

-Reporter: Demonstranţii din Piaţa Universităţii cer eliminarea dvs. din competiţie; Alţii, pe cei din exil.

- Ion Iliescu: Ambele probleme au fost discutate, aprobate. [LD: vezi şedinţa de discutare a legii electorale ]. Parlamentul viitor va mai discuta, după Constituţie şi viitoarea lege electorală. Aşa că nu este ce dialoga. [IR: Iata rezultatul activitatii partidelor în CPUN. Au negociat dreptul de a candida al lui Cimpeanu şi Ratiu, contra renuntarii la epurarea activistilor şi securistilor. Cu ce drept? Cu ce legitimitate? Nu reprezentau în acel moment… decît pe ei înşişi. În timp ce manifestatiile şi semnaturile pentru punctul 8 exprimau vointa masiva a aparatorilor revolutiei. De ce i s-a permis lui Iliescu sa argumenteze astfel? De ce a inghitit "intelectualitatea" găluşca? De ce tocmai Marianei Botez- membra GDS- ii datoram propunerea ca limita candidaturii la presedintie sa fie ridicata la 100.000-încît să nu poata apare şi un concurent reprezentind revolutia anticomunista? ]

- Reporter: (nu se aude ) .

- Ion Iliescu: Deocamdată nu a fost necesar! I-am îndemnat să stea calmi, să nu meargă spre Piaţa Universităţii, să "cureţe".Sperăm să se plictisească, dacă nu se vor deda la acte de violenţă...[]

Dreptatea 5 mai./ Patru ore în Piaţa Universităţii. M.I. Spataru. " [] La balconul din care au vorbit în zilele trecute Doina Cornea, Rebenciuc, Petre Creţia, Ioan Alexandru, Ovidiu Moldovan, Horia Moculescu şi multi alţii, şi în seara zilei de 3 mai s-au perindat la microfon oameni animaţi de profunde sentimente patriotice cu adevărat revoluţionare. DRAGOŞ MARINESCU, student la filologie în Bucureşti spunea printre altele : “[] Neocomuniştii îndrăznesc să pună pe acelaşi plan gunoaiele comunismului cu exilul românesc. Probabil că ei nu ştiu ce înseamnă dorul de ţară. Mie mi-e dor de Chişinău, de Soroca, Cetatea Albă, de Basarabia, deşi nu le-am văzut niciodată". Dr. NICOLAE CONTANTIN, medic primar şef la Spitalul Colţea: „Iubit suflet românesc, vă transmit peste veacuri jurămîntul Crăişorului Munţilor pe care l-am citit pe o cruce de piatră în ţara moţilor la 1 august 1948: “Români, ori punem pumnul în faţa furtunii ori pierim !" Pumnul sînteţi dumneavoastră, tot ce are mai bun naţia româna. Furtuna este comunismul. Sînt aici în piaţă răniţi pe care i-am ajutat noi la Colţea în decembrie. Sînt aici în piaţă studenţi medicinişti care ne-au ajutat zi şi noapte în zilele de sînge ale lui decembrie. Eroii aceştia ne-au salvat atunci de comunism, noi îi salvam acum de neocomunism. []".RADU CONSTANTINESCU, student la Medicină generală Bucureşti: “În numai două zile am reuşit să adun 78 de semnături ale medicilor din Spitalul Municipal, care aderă cu hotărîre la Proclamaţia de la Timişoara şi mai cu seamă la punctul 8 al acesteia.[]". UN STUDENT CRAIOVEAN: “În dimineaţa zilei de 1 mai 1990, un grup de tineri aderenţi al Proclamaţiei de la Timişoara se aflau în faţa Teatrului Naţional. Directorul teatrului şi primarul au organizat în scurt timp o haită de bătăuşi care au năvălit peste ei, lovindu-i cu sălbăticie. [IR: La Piatra Neamţ, directorul Teatrului Tineretului, nu s-a băgat. Ne-a spus doar să plecam de acolo, că provocăm scandal ] Un lucru asemănător s-a întîmplat astăzi la prînz. Un grup de tineri şi-au permis să-l întrerupă pe tov. Ion Iliescu strigînd : ”Jos comunismul”, “Fala noastră şi mîndria - Iliescu România ”. Iliescu a tăcut cîteva minute, timp în care cordonul de ordine s-a rupt şi spontan o gaşcă de 2-3 sute de oameni s-au repezit şi i-au bătut zdravăn pe aceşti tineri “gălăgioşi”. Iliescu şi-a continuat discursul ca şi cum nu s-ar fi întîmplat nimic" [IR: şi la Piatra Neamţ, în septembrie 1992, i-am administrat niste strigări limpezi criminalului sosit în campanie electorala. Am fost atacaţi imediat de "oamenii de bine" şi urmăriţi cu ferocitate ore întregi, tot oraşul. Din fericire , încercînd să ne acopere sonor, au făcut o gălăgie enormă, care a fost percepută în clădirea prefecturii ca un protest general. Nu era cazul. Ca şi liderii partidelor de opoziţie veniţi să-l salute, pietrenii îşi iubeau încă distrugatorul] [] CRISTI CHIRIAC, student la facultatea de mecanică, Iaşi : “Dragi golani, încă de ieri, studenţii din Iaşi au început o demonstraţie similară cu cea de la Bucureşti. Televiziunea este manipulată , ea poartă marea răspundere pentru dezbinarea poporului”. VASILE BOCA, student la Transporturi : “Sînt fiu de ţăran din Bucovina.La sate nu s-a schimbat nimic. Preşedintele ceapeului a luat locul primarului, iar primarul a luat locul preşedintelui. [] în piaţă se scandează : “Nu vă fie frică, Iliescu pică pică ! "CHIRIŢĂ ION, muncitor la “Constructorul”, Rm. Vîlcea :„Am adus aici o listă cu semnăturile muncitorilor care aderă la Proclamaţia de la Timişoara". Se strigă “Cinste lor! Cinste lor! Mun-ci-to-rii, mun-ci-to-rii" „F.S.N. dacă votati, trandafiri o să mîncaţi!". Discursurile continuă, apar în balcon diplomaţi şi deputaţi străini, dialogul devine şi mai interesant. Mii de torţe se aprind, transformînd piaţa într-un spaţiu feeric. E trecut de miezul nopţii[] "

Dreptatea 5 mai .Abuzuri electorale

Viitorul 28 august.Satele si fenomenul Sapinta.T Darlea. Citat din cuvintul lui Toader Stetca in Piata Univ pe 5 mai 1990:"Am venit la Bucuresti pentru a protesta impotriva minciunii, a tov. Iliescu.Se vorbeste la televizune ca ceap-urile sint rentabile. Minciuni. Inainte de colectivizare in comuna Sapinta au fost peste 20000 de oi, acum sint 2700. Noi am desfiintat CAP-ul. Oamenii de buna voie au vrut sa-si ia pamintul si sintem hotariti sa nu mai lasam sa intre comunismul in Sapinta. Nomenclaturistii lui Ceausescu s-au dus la judet sa ma reclame, au fost pusi oameni sa ma omoare. Mie nu mi-e frica.".

Scrisoare deschisă - Timişoara către Piatra Neamţ . Forumul revoluţiei din decembrie 1989 a trimis în oraşul dumneavoastra 3 reprezentanţi (...) Aflăm cu parere de rau că membrii Asociaţiei Dialog Piatra Neamţ, care au declarat greva foamei, au fost expulzati din oraş. Cetăţeni din Piatra Neamţ, la Timişoara şi în celelalte oraşe s-a murit pentru libertate, pentru dreptul la opinie. Am venit în oraşul dumneavoastra astăzi 5.05.1990 pentru a vă relata felul în care s-au desfasurat evenimentele de la Timişoara în decembrie. Deşi grupul de iniţiativa de la Dialog Piatra Neamţ a făcut tot ce este posibil pentru a vă anunta să participati la reuniunea care a avut loc în sala liceului Petru Rares, totusi nu aţi binevenit să veniţi. Au fost prezente doar 45 de persoane... Plecăm înapoi la Timişoara cu un gust amar, considerînd că n-am reusit să vă cîştigăm încrederea. Mai mult, dumneavoastră nu vreti să purtăm un dialog. Nici nu vreţi să ştiţi de Timişoara . Ne denigraţi fără să ne cunoasteţi. Ne pare tare rău. Am fi vrut să nu ajungeţi să trăiţi experienţa pe care am trăit-o noi la Timişoara . Dar nu se poate. Şi să nu dea Dumnezeu să avem dreptate. Mehedinti Gabriel, Chis Liviu, Dolca Ion

România liberă 8 mai. PREMISLE UNUI DIALOG. Roxana lordache. "Sîmbată 5 mai manifestanţii au purtat un DIALOG- SUBSTANŢIAL, pe teme socio-cultural-politice şi economice, între ei şi prin intermediul vorbitorilor. [] ideologii fesenişti se erijează în "reprezentanţii legitimi ai maselor populare", refuzînd să recunoască legitimitatea minorităţii care a luptat în Decembrie şi a ridicat TOATA ŢARA.[] Acum se pretextează că PATRU MILIOANE — cel puţin — de SEMNATARI AI PROCLAMAŢIEI DE LA TIMIŞOARA, GARANŢIA ELIBERĂRII DEFINITIVE DE COMUNISM, nu sînt reprezentativi pentru ţară, iar „poporul" e asmuţit împotriva lor, fără a i se da şansa să-i cunoască şi să înţeleagă că sînt chiar interesele lui fundamentale în joc. [IR: Dezinformarea cu cele 4 milioane a avut efecte grave. Crezînd în ea, cei care nu ştiau cum s-a obţinut numărul respectiv au sperat că Iliescu va fi îndepărtat prin alegeri- şi nu au mai insistat suficient pe denunţarea lor şi impunerea pt 8 ca o condiţie prealabilă, realizabilă numai prin amînarea alegerilor şi eliminarea comuniştilor din conducerea instituţiilor şi televiziunii]. Sîmbătă s-a discutat nereprezentivitatea unui Guvern, Parlament şi preşedinte interimar (ce cumulează trei puteri) CARE S-AU AUTOALES. S-a cerut DIZOLVAREA LOR. Constituirea lor interimară pe baze democratice, pe principiul parităţii reale (C.P.U.N. să nu mai fie peste 50% F.S.N. !). ADOPTAREA CA AMENDAMENT LA LEGEA ELECTORALA A PUNCTULUI 8 TIMIŞOARA. Simptomatică a fost reacţia manfestanţilor la anunţul că preşedintele Iliescu acceptă dialogul nicidecum pentru a lua în discuţie paragraful esenţial al PROCLAMAŢIEI DE LA TIMIŞOARA (cum le-a pus în vedere din start celor trei delegaţi de timişoreni), ci pentru o înţelegere în vederea... degajării Pieţei de către demonstranţi ! La auzul acestei veşti s-a scandat, cu o forţă spirituală de nestăvilit NU INTRAŢI în DIALOG FÂRA PUNCTUL 8 !". „JOS NOMENCLATURA". „JOS COMUNISMUL", „JOS ILIESCU". [IR: Noroc de manifestanţii simpli, că "reprezentanţii" lor tocmai coceau un mic compromis. Fenomenul pseudo-reprezentării nu se reduce la confiscarea revoluţiei de FSN] [] Tot felul de agresiuni exercitate asupra manifestanţilor golani din ţară, mai nou, Piteşti, Brăila, Braşov, Galaţi, de unde ni se aduce la cunoştinţă că au fost bătuţi brutal cu BÎTE, LANŢURI şi... TESLE ! muncitori, studenţi, profesori universitari de către aşa-zişi muncitori, în salopete imaculate care după „treabă" au intrat în primăria Galaţi (identificaţi, unii, cu securişti cunoscuţi), sub privirea poliţiştilor pasivi ! [IR Din cîte ştim nu au intrat întîmplător. Mulţi terminatori ai manifestaţiilor din ţară erau salariaţi ai primăriei, de pe la salubritate!!] Totodată, de la Galaţi a venit şi vestea că mitingului electoral al d-lui Radu Câmpeanu, ce urma să aibă loc a doua zi, i s-a pregătit o mîndreţe de contramiting (pe bază de Combinat siderurgic), mai ceva ca la Brăila, de unde abia a scăpat cu viaţă ! [] în plus, au luat cuvîntul reprezentanţi ai celor, deja, 78 de grevişti ai foamei PENTRU PUNCTUL 8 TIMIŞOARA, de la Universitate (sună deja a genocid, unii fac şi greva setei !) , care au afirmat că sînt DECIŞI SĂ MOARA PENTRU CEL MAI SFÎNT DROG — LIBERTATEA, ROMÂNIA FĂRĂ COMUNISM. [IR: A spus vreunul din aceştia că-l acceptă pe Iliescu ca şef al statului român şi organizator al alegerilor din 20 mai?] Greviştilor le-a fost refuzată asistenţa medicală — obligatorie pe plan internaţional — de către Crucea Roşie Română, în schimb au fost preluaţi cu atenţie de „Medecins sans frontieres". Un moment la fel de impresionant a fost cuvîntul reprezentantului răniţilor Revoluţiei din Decembrie, mutilaţi pe care cu avînt şi-i revendică liderii F.S.N, contestaţi de nişte oameni care puteau muri şi azi sînt marginalizaţi fiindcă, la lumina conştiinţei, cunosc mai multe decît alţii şi se întreabă public despre „GLOANŢELE PE CARE NICI NU ŞTIM CINE NI LE-A LĂSAT în AMINTIRE, FIINDCĂ NI SE ASCUNDE ADEVĂRUL". Impresionant a fost apelul liderului Sindicatului TVR, dl. D-tru Iuga, către colegii săi invitaţi să SE ELIBEREZE DE FRICA, să FIE PROFESIONIŞTI, iar cei incapabili, SA-ŞI SCOATĂ POSTURILE LA CONCURS. Dl. luga amintea, mai înainte că AFLAREA ADEVĂRULUI DESPRE REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE NE VA ÎNGROZI. Cînd vom afla adevărul ?! A mai vorbit dl. Horaţiu Rusu, din partea LIGII STUDENŢILOR POLITEHNIŞTI, replică de conştiinţă la Sindicatul Liber Studenţesc „marionetă a premierului Roman". Dl. Ioan Nemţiu, preşedintele Asociaţiei 16—21 Decembrie, a demascat, şi pe baza declaraţiei lui P. Cireşeanu, cel care îl însoţise, cu o seară înainte, pe Iancu Daniel la TVR, total în necunoştinţă de cauză, că vorbitorul nu făcuse decît să compromită în faţa telespectatorilor, întreaga asociaţie precum şi manifestaţia din Piaţă, fiind, în plus, primit cu braţele deschise de către însuşi dl. Răzvan Teodorescu ! REALITATEA ESTE că 16—21 N-A PĂRĂSIT ŞI NU VA PĂRĂSI PIAŢA UNIVERSITĂŢII PÎNĂ LA VICTORIE, ÎN CIUDA ORICĂROR TENTATIVE DE CALOMNIE ŞI DIVERSIUNE, ARME ALE CELOR SLABI. TVR a fost cu succes substituită de televiziunea în aer liber de la Arhitectură, aceaşi prin care se proiectaseră casete din Decembrie cu tov. Iliescu blamînd Ceauşeştii că „au maculat principiile nobile ale comunismului", iar tov. Chiţac declarînd, pe 29 ianuarie a.c., că nu vom mai permite „destabilizarea societăţii socialiste în tara noastră". Sîrnbătă am avut parte de secvenţe timişorene şi bucureştene netrucate, de fragmente ale discuţiei Comitetului de iniţiativă pentru democratizarea armatei — Timişoara cu vice-premierul Voican, cel "desemnat să rămînă perplex şi consternat pînă la capăt" în faţa problemelor majore ale ţării şi, mai ales, în faţa „revelaţiilor" cu dosarele „Corbu I şi II" de la Departamentul Securităţii Statului, Direcţia a IV-a, cu privire la gen. Militaru, agent străin. „Guest-star" a fost înregistrarea discuţiilor poliţieneşti din noaptea de 23 spre 24 aprilie, între gen. Chiţac, Moldoveanu, ofiţerul Mateescu şi alte voci care se pot identifică şi singure, într-un dialog care spune totul despre mentalitatea „ocrotitoare" a noului organ de ordine. Cîteva replici : „Faceţi triunghi şi intraţi în ei cu cotul şi bastonul" ; „Dacă dau ei, daţi şi voi", „Vin şi trei camioane da la P. Victoriei, eliberaţi circulaţia, intraţi în ei, dacă nu, sintem cea mai slabă Poliţie din Europa" ; „100 DE SUBOFIŢERI, CHIAR AŞA DE MĂMĂLIGI, DOMNULE !" ; „SĂ-I IMPINGĂ CU PIEPTUL, D-LE, ĂŞTIA N-AU TÎRNĂCOAPE CA LA TG. MUREŞ" ; „SĂ INTRE DIN SPATE ŞI DIN FAŢA ŞI SĂ-I SPARGĂ" ; „LUAŢI 4 SUBUNITĂŢI ŞI DESIPCAŢI-I ÎN 4 !"; „OLEACĂ DE CURAJ !". Concluzia d-lui Moldoveanu „Dacă au adus şi măicuţe şi lumînări, o să reiasă că noi am împrăştiat o demonstraţie la 4 luni de la Revoluţie". De-asta o fi fost ulterior destituit ?! Am primit mesajul unui maghiar din Tg. Mureş care considera vărsarea de sînge din martie o „Diversiune fesenisto-comunistă" şi scanda JOS ŞOVINISMUL, împreună cu PIAŢA UNITĂŢII NAŢIONALE. Aici s-au adunat, de altfel pînă sâmbătă, semnături de solidaritate astfel: 228 de la Institutul de Cercetări Electronice Buc, 226 de la INCREST, 69 de la Dispeceratul Energetic Naţional, 126 de la Instit. URBANPROIECT, 44 de la Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică şi Operatorie, 61 de la Instit de Cercetare şi informatică, 60 de la întrep. de Prospecţiuni Geologice şi Geofizice, 19 de la Direcţia Domeniului Public, Primăria Bucureşti, cu menţiunea „SPRE A SPALĂ DE RUŞINEA INCONŞTIENŢEI PRIMĂRIA MUN. BUCUREŞTI", 41 de la Instit. Victor Babeş, 6 de la Instit, de Arheologie, 30 de la Dispensarul Policlinic Batiste, 66 de la Instit Dr. Cantacuzino, 60 de la Atelierul Central de întreţinere şi reparaţia aparatelor medicale, 33 de la CCE PECO, 88 de la P.N.Ţ.-c.d. Caracal, 111 de la P.N.Ţ.-c.d. Slatina Olt, 95 de la Instit. de Petrol şi Gaze Cîmpina, 3500 de la independenţii din Bucureşti şi 398 de la independenţii din Constanta. Cel puţin 50 000 de voci au cîntat IMNUL GOLANILOR. Propunerea finală a fost, în fond, iniţierea unui dialog nu cu acei lideri care îl vor doar de formă, ci cu simpatizanţii F.S.N. din toată ţara, faţă în faţă, la dialog liber, deschis, cinstit, FĂRĂ VIOLENŢA. Ceva ne face să credem că, dacă, descătuşaţi de frică, prejudecăţi, predeterminări, fesenişti nevinovaţi din marea masă ar accepta deschiderea unui dialog, n-ar mai pleca acasă „PINA NU VOM ClŞTIGA LIBERTATEA NOASTRĂ" şi ar cînta TRĂIASCĂ GOLANII !".

/ Protest. 36 de grevişti ai foamei. Grupul care face greva foamei în Piaţa Universităţii protestează împotriva hotărîrii Crucii Roşii din România de a nu acorda asistenţă medicală de specialitate. [IR: Nici greva foamei din Piatra Neamţ, continuata pe 3-4 Mai in Piata Universitatii si terminata pe 5 Mai la Piatra Neamt, nu a fost asistată medical - deşi am făcut din timp cerere în acest sens ] La iniţiativa delegaţiei care s-a prezentat la sediul Crucii Roşii din România refuzul a fost categoric privind acordarea de asistenţă medicală necesară în astfel de cazuri. Grupul de grevişti este hotărît să-şi continue greva pînă la obţinerea revendicărilor cerute, fiind singura cale de a obţine un dialog între actualul guvern al României şi poporul român, care nu mai vrea dictatură şi în nici un caz comunism sau neocomunism. Rugăm să ni se acorde asistenţa medicală a Crucii Roşii Internationale

Dreptatea 5 mai .Abuzuri electorale

/ Contestarea candidaturilor domnilor Roman şi Iliescu Dora Mezdrea. Nomenclatura rămasă la posturi în justiţie şi-a făcut datoria. Relatare de la şedinţa Comisiei electorale de pe 2 mai 1990, în care au fost discutate contestaţiile candidaturilor lui P Roman (dosare 4/90- Partidul Radical Democrat, 5/90- Uniunea Democratică a Romilor din România , 24/90 -Octav Rădulescu) 25/90- Forumul Antitolitar român, Asociaţia 16-21, Liga pentru drepturile omului şi dobîndirea demnităţii, Alianţa poporului şi Ion Iliescu (21/90 Octavian Rădulescu, 24/90 Forumul Antitolitar român, Asociaţia 16-21, 27/90- Doina Cornea şi alte 9995 persoane [IR: Este vorba probabil de contestaţia semnată de participanţii la mitingul din Piaţa Operei - Timişoara din 28 Aprilie, axată pe abuzurile lui I. Iliescu după decembrie 1989. Din păcate caietele de semnături pentru pt 8 - care constituiau implicit şi contestaţii ale candidaturii lui I. Iliescu NU AU FOST DEPUSE. In schimb a fost depusa o lista cu citeva semnături,, care-l contestau pe I. Iliescu în baza pt 8, redactată initial de mine si Nicolae Cerveni în congresul ANPT ].

/ Pe 21 Aprilie domnul Luca Dumitru, împuternicit PNŢ filiala Vaslui a încercat să popularizeze programul partidului în comuna Drănceni-Ghermăneşti. Pe şoseaua principală spre comună a fost atacat de o bandă formată din 7 inşi care i-au blocat drumul cu un autoturism ARO, jefuindu-l de materiale de propagandă, acte şi bani. Conducătorii benzii au fost identificaţi de poliţia Gorban- jud Iasi: Plutonier MApn Teleman Alexandru , BI BE 873183, Şofer Iacob Ion din Drinceni-Vaslui, BI - BE702450. Se face astfel apel la procuratura militară.

/ Radu Dincă de 71 ani vechi militant PNT care a trăit 15 ani în temniţele comuniste, în ziua de 23 aprilie, după mitingul electoral PNŢ, aflindu-se pe şoseaua Pantelimon avea asupra lui manifeste ale partidului. Atacat de 3 indivizi, bătut şi înjurat. Este a treia oara.

/ Ioan Diaconu inginer agronom delegat PNŢ în Huşi a fost bătut în satul Valea Grecului de foşti membri PCR, actuali membri FSN. Doamna Ileana Butnaru din comuna Arsura a fost ameninţată că i se va da foc casei dacă mai face propagandă PNŢ. Doamna Lupaşcu din Huşi, ameninţată cu moartea, dacă nu se retrage din partid. [IR în aceste condiţii de teroare, au riscat să se declare ţărănişti doar temerarii, inconştienţii şi ... agenţii SRI sau FSN]

Dreptatea 6 mai

/Mai Biroul electoral Central. Ilie Păunescu. Vineri 3 mai a avut loc la Intercontinental prima conferinţă de presă a Biroului Electoral Central. Interpelărilor privind gravele agresiuni care perturbă campania electorală li s-a răspuns că nu el rezolva aşa ceva dar că ar putea interveni pe lîngă autorităţi, dacă ar primi sesizari. Nu a primit. Avînd în vedere crimele, spune Ilie Păunescu, ar trebui să se sesizeze din oficiu [IR : Sigur. Dar asta nu e o scuză pentru cei care au neglijat depunerea unor plîngeri]. Se întreabă cum vor fi asigurate condiţii corecte în ziua votării la ţară, unde satele sînt dominate de agenţi FSN agresivi, printre care toate autorităţile locale. Preşedinţii secţiilor de votare vor fi instruiţi să ia măsuri pentru ca nimeni să nu recurgă la intimidări [IR : Evident vorbe goale. Ai cui erau aceşti preşedinţi?]. Maşinăria FSN este pusă la punct în vederea fraudei electorale. BEC va avea de jucat doar un rol ingrat. [IR : Dar maşinăria de decizie PNŢ de ce nu a făcut nimic?]

Azi 9 mai.

/ Procesul politic de intenţie e adulat în Piaţă. Gh Valcescu. " De la acapararea completă a puterii de către comunişti în România şi pînă la abolirea bi-acefaliei, cu un foarte scurt interludiu în perioada anilor şaizeci, la noi „s-a purtat" una dintre cele mai minunate invenţii destinate anihilării omului ca om şi fiinţă socială — procesul de intenţie cu coloratură politică.[] Mecanismul procesului politic era de o simplitate uluitoare, concepută anume pentru a-l putea înţelege şi mînui ultimul dobitoc „uns " activist „cu munci de răspundere".[] Era convocat nefericitul ales drept „ţap ispăşitor" al cine ştie cărei „indicaţii de la centru", destinat să devină exemplul „elementului negativ zdrobit în faşă". Şi era zdrobit. []Au căzut, pe rînd, victime proceselor politice de intenţie cei ce făcuseră politică antebelică, urmaşii lor, „chiaburii" şi fiii lor ori ai celor ce se încăpăţînau să nu între în „gască", cei ce nu-şi declarau lozincard simpatiile prosovietice, cei ce frecventau o limbă străină, umoriştii politici, cei cu rude peste graniţă [etc]. " [IR:Cui au căzut victime? Cine a transformat ţara în lagăr? Nu tocmai pentru asta trebuie pedepsiţi? Dar dl Valcescu nu se încurcă în detalii] Din păcate, după 22 decembrie: " Nu numai că procesul de intenţie cu coloratură politică nu a dispărut, dar a proliferat chiar şi riscă să devină un soi de sport naţional. În Piaţa Operei din Timişoara şi cea a Intercontinentalului bucureştean se face F.S.N.-ului proces de intenţii neocomuniste. [IR: Bună! Pînă şi Roman declară în cartea lui din 1994 că exact astea au fost intenţiile FSN ] Acum urletul ce trebuie să sperie nu mai este „putreziciunea capitalistă", ci „putreziciunea stalinistă", dar arma este aceeaşi şi se foloseşte după cel mai bun tipic totalitar. Faptul că Frontul a liberalizat absolut viaţa politică, presa şi cultura [] că a început liberalizarea pieţei şi structurilor sociale, că lucrează febril la demolarea aparatului excesiv centralizat al birocraţiei comuniste, că a împlinit visul niciodată atins pînă acum al ţăranului român de rînd, „omul şi pogonul", [IR: Ce neruşinare! Să prezinţi astfel jefuirea a milioane de ţărani de către "specialişti agricoli" ][] că a reuşit să ţină o dreaptă balanţă între aspiraţiile tuturor şi posibilităţile economice reale — toate acestea pentru noii „acuzatori" nu contează. Arivişti ori „necopţi" politic, ei încearcă „să-şi facă loc" agitînd lozinci „scrise sau spuse" în care se clamează necesitatea înlocuirii „trecutului" comunist cu „mai mult ca perfectul" interbelic, mascat în poetic viitor. [] în sub- sau semi-cultura „pieţarilor politici" de azi [] singurul lucru pe care îl pot mînui fiind securea procesului de intenţii politice. Ei nu ştiu că această armă, dacă nu are în spate un aparat represiv şi o frică pentru viaţa proprie diseminată în proporţie de masă, se întoarce întotdeauna împotriva celui ce o ridică [IR : Mai ales cînd cei ameninţaţi de temerari au în spate... respectivul aparat. Ameninţarea este credibilă şi a fost dusă la îndeplinire ]. [] Vor noii noştri „acuzatori" campusuri „libere de neocomunism"? N-au decît să şi le facă fie şi în piaţa publică. Şi hippyştli anilor şaizeci aşezau tabere de corturi pe marginea autostrăzilor americane şi nu i-a deranjat nimeni (deşi mirosul, „reziduurile" şi gălăgia lor erau cel puţin inestetice), pînă n-au ajuns la violenţe şi crimă, pierzind credibilitatea în rîndul propriilor ciraci şi autodizolvîndu-se în plictis. [] Tot ce ne deranjează este recrudescenţa procesului de intenţii pe care comunismul a reuşit să ni-l transforme într-un fel de dimensiune a personalităţii, care se îngrozeşte, astfel, artificial, pînă şi de sine. []"

10 mai TVR - jurnal Livia Dandara

/ Ion Iliescu – Em.Valeriu -V.Ionescu: interviul saptămânii

[]- Ion Iliescu: Provizoratul" complică lucrurile. Nimic raţional, în cererea de amînare a alegerilor! De altfel, nici nu se poate![] N-am dorit niciodată puterea ".[] "Averea şi puterea sînt corupătoare" , aşa ca societatea trebuie să vegheze. [] Procesul revoluţionar de-abia a început. Dar, prin apariţia unor instituţii mai legitime, nu ca acum CPUN, se va intra într-o fază nouă, stabilă. [] Să elaborăm o "strategie" constructivă".

- V. I.: Dacă aţi fi preşedinte, ce priorităţi aţi avea?

- Ion Iliescu :[] :Elaborarea strategiei economice (pentru a normaliza industria).Econom. românească primitivă, îngustă, autarhică, modestă, decalaj, etc.

I Agricultura - a avut mult de suferit. Reforma se va putea face mai repede. Am verificat 22 de judeţe.a) Noi am făcut o radicală reformă agrară:acum, "folosinţă"; apoi , "proprietate". Limitarea pentru 10-20 ani pentru vînzare. b) Continuă proprietatea colectivă. c ) Proprietate de stat. [IR: Culmea e că mulţi ţărani (mai exact bătrîni şi femei care rămăseseră la sapă ) nu înţelegeau încă mare lucru: nici că a avut loc o revoluţie, nici că Decretul 42 a permis jefuirea pamîntului cu care intrasera în CAP, nici că ar fi trebuit să-şi facă singuri dreptate ]

II. În industrie va fi mai greu, mai dureros, mai sinuos. [IR: Foarte sinuos. Intii promisiunea de continuitate. Apoi reforma distrugătoare. Apoi frînarea, pînă se mai linişteau nemulţumirile şi se capitalizau Tovarasii. De-abia în final relansarea, cresterea firmelor deţinute de foştii activisti şi securisti.] [] Tranziţie spre economia de piaţă. Dezvoltarea serviciilor, turismului , informaticii, etc. etc. bio-tehnologie, ştiinţă, tehnologie, cercetare, învăţămînt, cultura.[]

- Iliescu: Eu am circulat în 20 de localităţi. Am cunoscut sute de mii de oameni , milioane! Şi acolo sînt oameni! Nu numai în Piaţa Universităţii! "Nimeni nu poate impune în stradă punctul de vedere"! Să facem alegeri! Să opteze cetăţenii.

- V.I: Ce părere aveţi despre neocomunism?

- Iliesecu: Eu nu tratez cu ostilitate această suspiciune. Este justificată. [] La mine , detaşarea de comunism s-a făcut mult, de mult.Încă din 1971 eram criticat de Ceauşescu pentru "lipsă de combativitate". În iunie 1971 am fost blamat de "intelectualism" şi înlăturat, ostracizat, trimis tocmai la Timişoara! [ LD :Prim secretar PCR! ]...La 20 decembrie 1989, la Timişoara s-a scandat numele meu. [] Deci noi, ataşaţi intelectual de comunism, am rupt-o mai radical! Mai demult!

- E.V.: Spuneţi prea mult! E păcat! Nu trebuie să vă faceţi un fel de autocritică! Ce este neo-comunismul ?

- Iliescu: Este iluzorie afirmaţia ca s-ar mai putea reveni la comunism! Nu vedeţi şi în URSS cu perestroica lui Gorbaciov? Se ajunge la sistemul politic pluralist Avantajul nostru , ca am rupt-o radical, ca nici într-o ţară! Noi ne debarasăm de dogme, fetişuri, "modele", etc. şi pornim de la realităţile româneşti. []Preşedintele se va rupe de partide, va fi un liant între Partide şi Guvern.

- E.V. Cum staţi cu sănătatea?

-Iliescu: Garda de Fier mă ameninţă , ca pe dl. Câmpeanu !. Am auzit ca în Piaţa Universităţii s-a cerut moartea mea! Este o propagandă neloaială!

Expres nr 16-17 mai 1990. / Unde ni sînt disidentii? Silviu Alupei. "Am trăit la Iaşi trei zile printre cei care au declarat miercuri dimineaţa, 2 mai 1990, la ora 7,00, prima "Zonă liberă de neocomunism" în faţa Universităţii Al. I. Cuza din Copou. Scînteia care a trezit laşul din somnul comunismului a fost dialogul televizat, de marţi seara, al lui Gabriel Liiceanu, Octavian Paler cu alţi doi golani despre Manifestaţia antiguvernamentală şi anticomunistă din Piaţa Universităţii. [IR: O confirmare a ceea ce am constatat şi eu în acea perioadă. Mulţi studenţi se activau numai dacă era implicat alde Paler sau Liiceanu. De unde marea răspundere pentru cei care, deşi preveniţi de mine că de ei depinde amploarea contestaţiei, au refuzat implicarea frontală] Studenţii facultăţilor de Istorie şi Filologie şi-au pregătit emblemele cu Golan, apoi pancartele şi lozincile în care şi-au arătat solidaritatea cu demonstranţii din Piaţa Universităţii şi cu Timişoara, cu Proclamaţia ei şi, în special, cu punctul 8, pentru care au început a strînge semnături de adeziune. La Iaşi, sindicatele studenţeşti „s-au declarat" apolitice. Studenţii din zonă s-au constituit însă într-o Ligă a golanilor. Dar încercarea lor de a solidariza pe ieşeni cu Bucureştiul şi Timişoara a rămas zadarnică. Studioul studenţesc de radio „VOX T" — aprobat doar ca post de muzică I — nu a făcut apelul pe unde, la cererile celor din zonă. [IR: Interesant este şi dosarul echipamentelor radio donate studenţilor, cu condiţia să transmită numai muzică. Ciudată condiţie pusă de donatorii impresionaţi de revoluţia română ] La fel, presa locală, cotidiană şi radio — Iaşi au trecut sub tăcere apelul trimis redacţiilor. Ziua, manifestanţii golani nu au numărat decît vreo 200, cei mai mulţi studenţi, şi doar un inginer golan de la IUPSR, Climatiano Bogdan, un muncitor golan de la C.U.G. (care a rugat să nu îi dau numele pentru a nu fi dat afară !) un inginer chimist, cercetător, C. Zănoagă, un tehnician golan, Gh. Florin de la ICPROM, cîţiva profesori golani de la Universitate şi un grup de avocaţi. În complexul de cămine al politehniştilor „Tudor Vladimirescu" afişele apel au fost rupte de femeile de serviciu şi de sportivii care i-au ameninţat cu bătaia pe toţi studenţii care vor merge în Copou (n.r. „Sportivii», în „TV Iaşi, sînt bătăuşii fostului prorector Şerbescu, care "In vechiul regim acţionau cu Securitatea pentru spargerea grevelor). Lupta cea mare, în Iaşi, se dă cu neocomunismul. Redau, cuvînt cu cuvînt, unul din apelurile făcute în megafoane de Mihaela Radu şi de Florin Gramaticu : „Treziţi-vă ieşeni acum cît nu e prea tirziu l Şi azi ca şi ieri ne luptăm cu acelaşi comunism. De ce sînteţi laşi ? Comuniştii şi securiştii de ieri ocupă azi aceleaşi funcţii, alţii chiar au urcat în grad !Tov. Ciurlău, fostul şef al Securităţii din Iaşi, este astăzi ministru secretar de stat în Ministerul de Interne • Fostul maior de securitate Matei, anchetatorul şef al Securităţii Iaşi, este astăzi colonel de securitate la Botoşani • Maria Ghiţulică, fostă prim secretar la Iaşi şi acolita Elenei Ceauşescu, este azi candidat independent în Vrancea • Fostul primar comunist Nagîţ este azi preşedintele Filialei Iaşi a Partidului Democrat al Muncii • Leonard Constantin, fost prim secretar al judeţului, acolitul lui Nicolae Ceauşescu, este azi candidat independent la Arad • Fostul secretar pcr cu probleme agricole pe judeţ, tovarăşul zbir Surdu, care ne-a distrus satele şi agricultura, este azi secretar al Ministerului Agriculturii şi Preşedintele Partidului Democrat Agrar din România". [IR: Politica rotaţiei cadrelor s-a dovedit acum eficace, pentru a anihila punctul 10 din legea electorala. Tovarăşii rotiţi au fost aleşi fără probleme ] Lista poate continua. Am aflat apoi de la studenţii din zonă că fostul cenzor al presei studenţeşti şi secretarul de partid cu propaganda pe C.U. Iaşi, loan Petru, a ajuns decanul Facultăţii de Istorie-Filosofie. Colega-i de organizaţie PCR Elena Puha, fostă secretar pcr pe universitate cu probleme politico-ideologice, predă, după revoluţie, cursul de democraţie. Am mai aflat de la un golan că la primărie, de o lună, nu s-a mai acordat nici o audienţă pe motivul că noul primar este plecat în Franţa. Golanii se întrebau cu dezamăgire: „Unde ne sînt disidenţii, cei care erau atît de curajoşi sub Ceauşescu ?" [IR: Au dispărut, după 22 decembrie o dată cu teroriştii. Sau mai exact au năpîrlit o dată cu ei. Securiştii au devenit apărători ai democraţiei. Disidenţii- la fel ]

Dreptatea , 22 mai

/Ziua abuzurilor electorale libere din România. În comuna Chiania, Ilfov, cineva a introdus în plic o ţigară aprinsă şi urna a luat foc. Au fost ameninţaţi cu moarte şi incendierea locuinţelor, dacă participă la votare, delegaţii PNŢcd din comunele Voinicani (Petru Cosma), Băgăceana (Petru Nicuşan), Tărmăşel (Vasile Chişu) din judeţul Mureş.La Tulcea, în întreg judeţul, ştampilele votat , au fost aplicat de şefii secţiilor de votare. La secţia 224 din şoseaua Iancului - Bucureşti, oamenii de bine au desfăcut plicurile, le-au cercetat şi apoi le-au introdus în urnă. În comuna Blejeşti, jud. Teleorman, comisia întreabă: "votezi cu Frontul, nu?", apoi, pune ştampila pe trandafir. Comuna Şoimari, jud. Prahova, persoanele cu dificultăţi intră în cabine însoţite de un membru al comisiei, care le indică unde să pună şampila. Bucureşti, secţia din şcoala generală 113 - membrii comisiei sînt foştii activişti PCR pe sectorul 4. Circa 870 Pntelimon - în secţia de votare este afişat îndemnul că alegătorii să voteze lista 4 FSN. Secţia 98 Luncaviţa, din jud. Tulcea - membrii comisiei şi paza civilă au votat în numele alegătorilor. În com . Ziduri, jud. Buzău, buletinele de vot erau deja ştampilate pe trandafirul tov. Iliescu. În com. Roşu, membrii comisiei indică oamenilor, dîndu-le buletinele: "Uite aici e trandafirul!".Comunele Cimeana - Argeş, Tudor Vladimirescu - Galaţi, Sălcuţa, secţa 297, Buzău, aceleaşi indicaţii, iar delegatul PNŢ găseşte în pachet buletine deja votate cu Iliescu. Comuna Valea Cîmpiei, Brăila, preşedintele secţiei, numitul Fia, fost preşedinte CAP, închide un ochi şi le zice ţăranilor : "votaţi cu Iliescu!". La fel în secţiile 684 şi 685 din sectorul 6 Bucureşti. La secţiile nr. 3 Vracea, 157 Răcoasa, 13 Gorj, comuna Mazura, Mureş şi-n secţa 36 Mureş. În com Mogoţoaia, secţa 880, tipograful Gh. Popa avea un buletin anulat, cu ajutorul căruia , explica cum trebuie votat tov. Roman. Comuna Tunari, secţia 889, delegatul PNŢ, Nicolae Muşat, alungat din secţia de votare de un grup de atacatori împreună cu observatorul suedez. În com. Treznea şi Romanaş, în cabinele de vot se aflau agenţi FSN, care obligau fiecare votant să pună ştampila pe FSN.În şcoala gen. 102 Buucresti, la ora 14.50 s-au tras două focuri de armă. Delagaţii PNŢcd au fost împiedecaţi să participe în:Iveşti , jud. Galaţi, Urdari, com. Bălteni, (Iulian Mazilu, delegatul, fiind ameninţat de 50 de persoane), Fărcăşeşti, Tărmaş, Tărmăşel gară, Sîn Petru (ameninţare cu moartea şi incendierea locuinţei), Merenii de sus şi Crevenicu, jud, Teleorman.În cabine votează grupuri de persoane la Buftea, secţia 13, 791, com. Foişor- Dolj, scoala Tunari, secţia 28 , Brăila, secţia 169, Teleorman (unde 40 de persoane au votat simultan la vedere), sectiile 34, Măcin, 91, Izvoarele, 131, Sobora, 30 şi 31, Isaccea, 98, Luncaviţa - jud. Tulcea. La secţia 416 Bucureşti , la 23.30 s-au terminat buletinele de vot iar oamenii aflati la coadă au fost trimisi acasă. [IR:Toate acestea se adugă fraudelor principale: înşelarea alegătorilor FSN, permiterea candidaturii criminalilor nepedepsiţi şi necunoscuţi, confiscarea campaniei electorale]

/1990. Tragedia continuă. Calendarul agresiunilor FSN împotriva PNŢ,:

- Constanţa, 28/29 ian. Poliţia face apel la populaţie cu megafoane de pe maşinile circulaţiei , să meargă la Bucureşti să apere frontul. Fesenişti cu banderole la mînă atacă sediul PNT, spărgînd geamurile şi ameninţînd vicepresedintele

- Arges, 2 mai. oraşul Costesti, agresiune asupra org. locale PNŢ şi a delegaţiei franceze, poliţia neintervenind. Continuarea la Cîmpulung, unde sediul PNŢ este devastat pentru a şasea oară (geamuri sparte, mobilier distrus, cei prezenţi, grav loviţi).

- Piteşti, 3 mai. Purcaru Ctin, cetăţean USA, împreună cu soţia se înscriu în PNŢ la sediu, luînd la plecare material propagandistic. În drumul spre casă, sînt atacaţi de o mare bandă de bătăuşi , care se ocupau cu grupul de susţinători ai Proclamaţiei de la Timisoaa şi smulgindu-le sacosele au gasit pasaportul şi afisele PNT. Sînt crunt bătuţi. Poliţia, plutonierul Tomescu îndeamnă: "loviţi-i măi şi omorîti-i, că sînt ţărănişti. Poliţistul Doru nu intervine, fiind de la circulaţie. Alti trei spuneau:"lasă-I să-I bată. Merită.Organizaţia judeteana anunta că nu poate desfasura campanie electorala, viaţa activiştilor fiind în pericol, nu mai e posibilă nici măcar aruncarea manifestelor din maşină.

-Piteşti, 6 mai. Maşina cu membrii PNŢ , care se deplasa spre Domneşti, este atacată cu bolovani, pentru că s-au aruncat manifeste.

-Călăraşi, 14 mai, ora 12.15. Tircă P, Croitorul C. , membri PNŢ, atacaţi de cetăţeni neidentificaţi, în urma împrăştierii afiselor electorale.

-Tîrgovişte, 29 ian. ora 8.15. Devastat clubul PNŢ. Atacuri ale locuinţelor mambrilor PNŢ. Lui Alexandru Alexandresacu, I se sparg ferestrele şi este bătut fiul, Mihăilescu Marcel - 40 de indivizi cu ciomege sar gardul şi îngrozesc familia. Mitrescu Teodor, ameninţat zilnic cu moartea la telefon.

- Dolj, 6 mai, com. Dăneţ. Dl Popescu, în cursul unor discuţii politice cu membri FSN este lovit la cap şi este internat două săptămîni. 16 febr. 90 , sînt sparte geamurile sediului cu un pietroi care trece pe lîngă capul dlui Slavitescu şi geamurile de la casa doamnei Parotă, delegată PNŢ în CPUN.

- 23 apr. comuna Dăiţa, Jopa N. este molestat în timp ce lipea afişe.

-Slatina, Olt, 27 ian. - 300 de persoane, mulţi beţi, sparg geamurile, rup afişele, bat o doamnă şi mînjesc cu catran ferestrele şi zidul clădirii.

- 27 ian. La Caracal şi la Corabia sediile sînt devastate.

-29 spre 30 martie, Oboga , sat Morunglav. Delegaţia PNŢ, grav maltratată. Cumnatul dlui Constantin V. Mihăilescu, cu trei coaste fracturate este internat la Slatina.

-Giurgiu, 31 mai. Rădulescu D., Vlădău Florea (şef secţie financiară), Năipeanu (consiliul popular) -fesenişti, şi încă 4 necunoscuţi pătrund în sediul PNŢ la 8.30, silind paznicul, Băilescu Aurel să predea cheile.

-7 mai, Studina, peneţişti întîmpinaţi cu "din ordinul lui Iliescu, aici nu face campanie decît FSNul.", cer sprijinul poliţiei care răspunde: "nu noi am înfiinţat PNŢ. Deci, paziţi-vă singuri."

-27 aprilie, Drăgăneşti, Olt. Autoturismul în care se află conduerea PNŢ, atacat cu pietre.Atacatorii se refugiază la poliţie.

-25 aprilie, Ploieşti. Manifestaţia spontană pro Timişoara, atacată de ţigani, instigaţi de FSN. Sînt răniţi mai mulţi membri PNŢ (Trifu Nicolae, Ţarălungă Valentin,). la ora 17. este atacat Grigorescu Marian, în timp ce vindea Dreptatea.

-3 apr. Roşiorii de Vede. Difuzarea presei refuză scoaterea la vînzare a ziarului Dreptatea.

-22 apr. Bădulari, Vîlcea. la orele 19, Marin şi familia sa, atacaţi de Popa Elena, Popa Vergilă, Popa Aurelia, Stan Gh. , plus serg. maj. poliţie, Dumitru Gh. pentru că au strigat "jos comuniştii!".La poliţie, agresiunea se repetă cu ameninţări.

-8 febr. 1990. Un ţărănist ucis în timp ce punea afişe. (jud. bacău) [IR:Este inadmisibil că nu i se dă numele].

-14 febr. , ora 10, Bacău.. Doi indivizi simulînd înscrierea în PNŢ, cer 100 de dolari, apoi înjură secretarul Mircea Teodor.

-Oneşti, 9/10 apr. Sediul PNŢcd atacat a opta oară, este inutilizabil.

-Botoşani, 22 apr. după mitingul FSN, participanţii au devastat sediul PNŢ aruncînd excremente pe ferestre.

-Botoşani, 6 mai. Ora 18.50.Un echipaj al Poliţiei, condus de plt. Netea, intră în sediu şi ia de pe masă afişe , printre care o fotografie cu Iliescu şi Ceauşescu, jucînd şah. Spunînd că este atac la persoană, ridică pe cei doi tineri de pază, Vieru şi Zvorişteanu şi îi duce cu o maşină ARO la poliţie.

-Brăila, 4 mai. Echipa care a afişat material electoral la panoul din cartierul Viziru, este inconjurată de o mulţime de 150 persoane şi lovită.

-Rîmnicu Sărat, 8 mai. Mînjire cu vopsea a geamurilor, uşilor, ferestrelor, firmă furată, steag aruncat, afişe distruse. Trei membri PNŢ bătuţi în campania electorală. Ameninţări la secţia de votare.

-Iaşi, 29 ian. Sediul central PNŢ, atacat la orele 11 de 60 de persoane care au distrus firme şi au bătut trei membri.

-Iaşi, 28 martie. Constantin Ion - atacat, tăiat la cap şi obraz, face semipareză dreaptă, datorită şocului.

- Suceava, 27 ianuarie - sediul PNŢ devastat. Locuinţa vicelui Mironovici Vichentie atacat- cu pietre. Se sparg geamurile, ameninţări. Poliţia nu ia măsuri.

- 28 apr. Suceava. Cu ocazia deplasării vicepreş. Puiu, acţiune de teroare organizată de FSN.Nicolae Alexoaie, Condrat Condur, Condrat Gh., Vichentie Mironovici.

- 27 apr. Huşi. Ion Diaconescu, în timp ce activa în comuna Făureşti, a fost atacat şi maltratat de 30 persoane, instigate de învăţătorul Vasilescu.

-Drînceni, Ghermăneşti., 29 apr. Dumitru Luca, ce desfăşura activitate propagadistică, atacat de plt. Paleman Alex. şi şofer Iacob Ion, molestat, buzunărit, ameninţat că va fi aruncat în Prut.

- Comuna Greci, Tulcea, 9 apr. S-a pus foc gospodăriei lui Ceoacă Radu. Au ars grajdul şi 10 oi.

-23 apr. Tulcea. În vederea vizitei dlui Raţiu, manifeste "goniti-l din oraş" , sînt rupte afişele PNŢ,. bande de bătăuşi postate la casa de cultură.

[IR: Şi după toate acestea, PNŢ a rămas în "cursa electorală"! Şi "alegerile" au fost validate. ]

/Priviţi şi luaţi aminte. N. Ionescu. Harta agresiunilor FSN împotriva PNŢ, PNL, zonelor libere de neocomunism, grevelor foamei pentru democraţie, şi manifestaţiilor de solidaritate pentru proclamaţia de la Timişoara [IR: A venit timpul ca toate aceste agresiuni să fie anchetate, segmentat, dar ca tot unitar. Ele compun represiunea la care s-a pretat Contrarevoluţia, împotriva revoluţiei de eliberare ]

Romania Libera 3 mai.

/Comunicat PNT- despre intimplarile de pe 29 apr de la Rîşca, relatate falsificator de TVR (evident ca taranistii nu au provocat satenii, nu au plamuit pe nimeni, nu au lovit pe nimeni, adunarea de la caminul cultural era programata. Puiu considera atentat politic

/Atentat politic- descriere. Pe 28 apr 7 membri ai PNT se aflau în jud Suceava în campanie electorala, candidatura lui Puiu şi Lupan. O Dacie verde fara numar de inmatriculare ii insoteste amenintator. În dimineata de 28 la Risca în timpul slujbei o femeie tipa "Ce cauta politica aici", vociferarile cresc cînd preotul ii prezinta dupa slujba. La ora 14 se indreapta la club unde era anuntata adunarea electorala. Sînt asteptati de grupuri : "Cine intra aici n-o sa mai iasa viu". Intra greu în cladire. Apoi sînt atacati inauntru de grupul care tipa: Iliescu ! Iliescu! Jos Coposu ! etc. sînt alungati din sala. Pe drum incep violentele. Toti taranistii sînt molestati în afara de Puiu , Lupan şi 3 din imediata apropiere. Avocatul N Alexoie şi publicistul Virgil lambru suporta stoic loviturile. Presedintele org tineret Iasi, cadidat Conrat Condur este trintit la pamint şi batut feroce. Tatal sau il apara dezarmind de cutit un fsnist, gest la care gloata replica : il trage într-o curte unde il bate cu pari : desfigurare, brat fracturat, leziuni craniene. 200 de persoane instigate tot timpul de 5-6 servite non-stop cu alcool inconjoara casa. Candidatul Vichentie Mironovici, vicepresedinte al org judetene, iesind un moment din casa este batut bestial, faţa desfigurata, timpanul spart pentru ca refuza sa strige "Sus Iliescu! " la un pas de spinzurare. Geamurile casei sînt sparte. Telefonul taiat apoi şi curentul electric. Pe la ora 17 apar 3 politisti, apoi 6 şi la 22, încă zece. Se roaga de gloata. Li s-a cerut filmul cu care amenintasera cei asediati, telefonic. Urma linsajul 'Haideti pe ei, haideti în casa!" Scapa în masina politiei culcati pe burta (geamurile masinii sînt sparte). Sediul PNT Dorna Cindreni distrus. În tot judetul teroare contra PNT şi PNL. [IR: şi asa peste tot. Cînd l-am prevenit de situatia din ţară pe domnul Puiu, rugindu-l sa denunte alegerile, mi-a ris în nas: era sigur ca opoziţia va cistiga! Aflind ca va merge în judetul Suceava l-am pus în garda ca vor fi casapiti. Mi-a spus ca nu stiu cine este Puiu. Nu prea stiam. Dar nici el , cine este stapin în Suceava ]

Dreptatea 6 mai

/In atmosfera de teroare şi violenta instituita de FSN , amenintarile generale şi cu moartea sînt generale şi fara exceptie. Interviu cu Ion Puiu luat de E Mihaiescu. Descrie evenimentele de la Risca . Terorismul FSN -Iliescu în provincie este total, este imposibil sa faci adunari publice altfel decît Pro-FSN. De aceea competitia electorala este o absurditate sau daca nu cumva chiar un act de complicitate fata de dictatura Iliescu. [IR: Iata ca atunci cînd traiesc direct ce am trait noi în provincie , liderii opoziţiei se trezesc; numai cu 2 zile inainte, domnul Puiu ma ascultase neatent - cînd i-am descris situatia. Totusi, în aceste conditii, de ce nu au contestat alegerile la timp, retragindu-se din farsa. Cred ca si-au spus: o fi ei stapini afara, dar în cabina de vot, romanul ii va sfida. O grava neintelegere a situatiei. Cei care vinau dusmanii lui Iliescu cu furca exprimau intoxicarea mediatica a intregii populatii ]

/ Ne-am salvat domnule Iliescu! 10 ore sub semnul crimei. Virgil Lambru. A fost în echipa PNT agresata la Risca. Descrie ce s-a intimplat şi arata ca autorul moral este Ion Iliescu, în numele caruia au actionat agresorii. El indeamna romanii la crima pentru a pasta puterea.

Dimineata 11 mai . Ce s-a intimplat la Rişca? Dimitrie Sever. Contesta relatarea din "Dreptatea" a evenimentelor de pe 29 aprilie de la Risca, jud Suceava. Versiunea Dimineata: la slujba, credinciosii au ingenuncheat , reprezentantii PNT nu, stirnind indignarea. Nicolae Condor , cel care invitase conducerea PNT intrase în pridvor cu tigara aprinsa. Nitu Aristica le-a reprosat vehement atitudinea, fapt pentru care a fost palmuita de Hisum Vasile , cumnat cu Condor- spre revolta multimii. La Caminul cultural s-au adunat 30 taranisti la mitingul taranist. Iesiti de la un meci de fotbal (deci neorganizati) tinerii s-au strins , dorind un program de discoteca. La iesire Nicolae Condor a rost lovit de fiul Aristicai Nitu, ca razbunare. În busculada, Condor Gh tatal lui Nicolae, l-a lovit cu cutitul pe Constantin Eftimescu. Politia a izolat pe Condor Gh şi invitatii sai ( Ion Puiu, Nicolae Lupan, Sandu Virgil etc) în casa lui Condor Vasile, ferindu-I de furia localnicilor care au asediat casa. Pentru a despresura locuinta asediata timp de 6 ore, au fost aduse forte de politie din afara localitatii. S-au dat contraventii. [IR: Politia organiza atacul, politia intervenea la un moment dat …sa te salveze. Ca într-un film de groaza]

27 mai TVR- jurnal Livia Dandara

/Opinii despre alegerile din România

- Guvernul american: cu excepţia unor constatări din campania electorală, s-au făcut paşi,

dar.. depinde de evoluţia ulterioară.

- Parlamentul francez: da, alegeri libere. Dar satele nu au fost observate

- Parlamentară engleză (conservator) - Foarte corecte. Democratice

- Parlamentar englez - Corecte. Pas important.

Cuvintul 6 iunie. Despre observatiile şi intelepciunea mosului. Scrisoare deschisa actorului Valentin Uritescu. Ing. Maria Ispas. Deplinge monologul satiric realizat pe 13 mai în cadrul emisiunii Viata satului de Valentin Uritescu în care a batjocorit manifestatia din Piata Universitatii. Este pacat ca acest actor nu a aflat încă despre revoluţia din decembrie şi idealurile ei.

Expres 32 aug 90. Duşmanul capitalismului. Doru Andon. " Mă numesc Dan Anton şi sînt unul dintre pasionaţii cititori ai „Expresului". După ce am citit Radiografiile dvs. legate de I.M.G.B am rămas uimit. Aceasta întreprindere, conform celor relatate de dvs., se pare că are un „climat de muncă şi viaţă" (iertaţi-mi exprimarea în limba de lemn) asemănător celui dinaintea lui 22 Dec.'89. Din episodul II/Expres nr. 29 august mi-a sărit în ochi pasajul : „... intervenţie brutală, în genul celei din 14 iunie la care a participat însuşi directorul general Alex. Ghinescu". D-le Stoian scuzaţi-mă, dar in acest context aşa zis postrevoluţionar nu prea mai priviţi în urmă, fapt regretabil de altfel, şi astfel scăpaţi din vedele anumite date şi întîmplări care ar pune într-o altă lumină existenţa întreprinderii I.M.G.B. „Conducătorul'' acestei uzine, Alexandru Ghinescu, care cheltuie 140 lei/t şi vinde la export cu 40 lei/tonă, care vinde în U.S.A. produsul muncii subalternilor săi la 2$/tonă nu a participat doar la 14 iunie la o acţiune brutală. Dînsul este, printre altele, şi autorul intervenţiei I.M.G-iste din 28 ian. 1990, fapt consemnat de „Adevărul" din 30 ian. 1990 unde în pagina 3 este interviat acest erou care declară : „Am fost ales în această funcţie de muncitori. Sîntem alături de Front (cu f. mare ) si nici nu se poate altfel. F.S.N. ne garantează un loc de muncă si posibilitatea de a trăi în linişte şi ordine. Noi, muncitorii (???), nu putem fi de acord cu platformele altor partide, care prevăd privatizarea întregii industrii şi a agriculturii. Ar însemna să ne vindem ţara marelui capital străin..., Frontul are datoria să nu cedeze sub presiuni."Oare teama de capital străin l-a determinat pe apărătorul liniştii şi ordinii, Ghinescu Alexandru, să-şi scoată mercenarii pe 14 iunie ? Dacă aşa a fost, vă rog să-l felicitaţi din partea mea, a reuşit pe deplin să alunge capitalul străin ! "

TVR 20 iunie- jurnal Livia Dandara

/ Iliescu, cuvîntare după jurămînt

Agricultura: ţăranii să-şi aleagă singuri forma de proprietate; ţăranul - veşnic stăpîn pe pămîntul lui; CAP-urile - suverane cf dorinţei membrilor; GAS - puternice

TVR 21 iunie - jurnal Livia Dandara

/ Petre Roman: Program de guvernare( ora 20. Interviu luat de Eftimie Ionescu).

- Ionescu: Va fi o restructurare sau continuitate?

- Roman: Continuitatea, în acest caz, nu este utilă, nici necesară, nici de dorit . [IR: Iată marea lovitură pregătită de FSN, înşelăciune electorală uşurată de manevra de la 13-15 iunie. Frontul isi trăda alegatorii , pe care-i facuse sa creadă că FSN îi va proteja de schimbări bruşte. Prelua programul pentru care suţinătorii săi fuseră împinşi să zdrobească opoziţia.] Nu pentru că nu ne-am fi făcut datoria - pot proba - avînd o serie de merite, realizări ( agricultura - un pariu cîştigat! ) dar discontinuitate şi reorientare în conduita economică, care impune o restructurare a guvernului, atît ca structură, cît şi ca personalităţi. Guvernul trebuie să prefigureze starea economiei româneşti care este de dorit să se privatizeze. În acest guvern vor fi chemaţi, cu prioritate, tineri care nu mai au nevoie de "readaptare", cu convingeri ferme, şi care vor să "tragă ". Avem nevoie de "plugari" în management, care să fie şi "cal" şi "plug" []

BBC ( 2 iulie ) - jurnal Livia Dandara

/ Sofia: Mitingul studenţilor continuă / Minerii bulgari - solidari cu studenţii. / Opoziţia politică - îi sprijină; / Profesori şi părinţi - îi sprijină; / Tractoriştii şi "agricultorii" îi ameninţă ca dacă nu se potolesc, vor veni la Sofia cu tractoare, cu combine, şi-i vor risipi

Dreptatea 17 iulie.

/Cazul Maramures.George E.Prut.In multe localitati din Maramures oamenii au desfiintat CAPurile imediat dupa 22 decembrie desi nu aveau un cadru legal pentru asa ceva.Aceasta a dus la situatii care ar fi putut fi evitate daca s-ar fi creat un cadru juridic decvat.

/Sapinta - zona libera de neocomunism. Emil Tepes si Vasile Voicu.Reportaj realizat la fata locului.Discutii cu taranii.Efectele dezastruoase ale colectivizarii fortate.Viina oamenilor dupa revolutie.Cel care a fost ales pentru a face dreptate a fost Toader Stetca, fiu al Sapintei, maistru de profesie, fost fotbalist la Olimpia Satu Mare. Acesta povesteste.Intr-o duminica s-a anuntat o adunare generala alegindu-se FSN-ul local, in care puterea o aveau tot cei vechi.Masele populare au facut presiuni si am fost ales presedinte.Dar oamenii vechiului regim nu s-au lasat continuind faradelegile, ultima fiind abuzuri la impartirea ajutoarelor primite din strainatate.Au incercat sa-l omoare, punind o suma de bani pe capul lui. au umblat cu rapoarte false la judet si de doua ori au ocupat primaria prin forta. Mii de oameni l-au sprijinit si in ciuda presiunilor de la judet satul a invins si a fost pus primar, realizind desfiintarea CAPului.Descrie modul corect si deschis in care a prcedat: impartirea oilor, punerea pe picioare a vacilor care erau total distruse inaintea impartirii lor, impartirea cailor, impartirea paminturilor.In acelasi timp s-a ocupat de dezvoltarea comunei, punindu-se in valoare cele doua cascade, pastravaria si apa minerala, s-au facut planuri de dezvoltare turistica, a inceput asfaltarea drumurilor din comuna, construirea unui strand, tec. Sint infratiti cu un orasel din Franta, Sette. Noua situatie a dus ca cetatenii sa predea in loc de 250l de lapte la ICIL, ca inainte, 900 de litri zilnic, ceea ce a provocat refuzul ICIL-ului de preluare. In localitate nu sint partide. Marea moritate este anticomunista si atit.

/Comunicat al biroului de presa al Ministerului de Interne. Pe 10 iulie Stetca Toader a patruns in postul de politie in care ofiterul Radu Nicolae din Politia judeteana verifica reclamatii privind neregulile savirsite de conducerea comunei.A comis acte de violenta asupra acestuia, vatamari corporale ce necesita ingrijiri medicale.Procuratura judeteana a emis mandat de arestare impotriva lui Stetca Toader, pentru ultraj cu violenta, mandat pus in executare la data de 13 iulie. Dupa arestarea celui in cauza, 300 de persoane din comuna s-au adunat la sediul primariei cerind eliberarea lui Stetca, apoi acestea au blocat circulatia pe DN19 catre Sighetul Marmatiei devastind sediul postului comunal de politie. In jurul orei 14.30 au oprit un autobuz ITA in care se aflau calatori, inclusiv copii, retinindu-i 2 ore. Autobuzul a plecat fiind retinut ca ostatec maiorul Roman Petre care se afla in autobuz impreuna cu fiica sa.El a fost sechestrat intr-o casa, cerindu-se in schimbul eliberarii, eliberarea lui Stetca Toader. Desi a avut loc un dialog, nu s-a ajuns la nici-un rezultat incit organele de politie si jandarmerie s-au deplasat in unele locuinte din comuna, cautind ofiterul sechestrat.Desi s-a procedat cu calm si nu s-a raspuns provocarilor, persoane turbulente au atacat fortele de ordine cu pietre contondente si alte obiecte, ranind 7 cadre si militari in termen.,In noaptea de 14 spre 15,a.c., maiorul Roman Petre a reusit sa evadeze.Dialogul continua.

Adevarul, 17 iulie. Din nou veselie trista la Sapinta. Gheorghe Ionita si Ion Marin.Au mai scris despre Toader Stetca cu citeva luni in urma (Veselie trista la Sapinta, 23 martie.) Acest primar cu cutit la briu a alungat din comuna medicul, preotul si altii si si-a facut garda personala echipata cu maciuci, custuri si baionete.Apoi a impartit cum a vrut paminturile fostului CAP, lasind livada prada animalelor si primind de la ajutoare un Citroen. A luat masuri de ordine culminind cu convocarea sedintelor in miez de noapte prin metoda alarmei antiaeriene. A dezbinat satul, a distrus averea colectiva atragindu-si prozeliti, nemultumind majoritatea obstei.Stresati si terorizati, satenii au scris memorii, au reclamat, au solicitat sprijin, dar nimeni nu indraznea sa intre in comuna. Stetca Toader a revenit in actualitate vorbind in Piata Universitatii [IR: Asta a fost cauza haiturii sale de sus, combinata cu vendeta de jos. Si eu eram cautat de organe la Piatra Neamt la inceputul lui iunie, pentru ca am vorbit "acolo" ] si apoi agresind pe ofiterul Radu Nicolae aflat la postul de politie pentru a controla abuzurile savirsite. Dupa arestarea lui pe 13 iulie, 300 de persoane din comuna, etc...

Romania libera, 19 iulie.La Sapinta mai bintuie inca fantomele ceausismului. Radu Piciu. A mai scris despre Sapinta in luna februarie. Cauzele conflictelor de acolo?Lupta pentru puterea locala intre cei care l-au propulsat pe Toader Stetca si restul satului care-l contesta.In realitate se pare ca exista si radacini mai vechi.In urma numeroaselor sesizari si reclamatii, loc. Nicolae Radu s-a deplasat la fata locului pe 10 iulie pentru a verifica. T.S. insotit de un grup de sustinatori " se prezinta el la post unde ii arde o bataie zdravana locotenentului, sub privirea neputincioasa a serg maj Gheorgiu, al patrulea ajutor de sef de post schimbat de la inceputul anului." Procuratura emite mandat de arestsare si TS, atras la Sighetul Marmatiei este retinut. "Acum este momentul in care viata comunei ar fi putut intra in matca ei fireasca, lasind legea sa-si spuna cuvintul.Dar nu s-a intimplat asa.".Pe 13 iulie circulatia a fost intrerupta de doua baraje pentru citeva ore, 40 de copii aflati in excursie au fost retinuti drept ostateci si eliberati la insistentele primariei judetului. In locul lor a fost oprit maiorul Petre Roman. etc. Pe 14 iulie la ora 12, circulatia fiind intrerupta si maiorul sechestrat, a sosit cu un elicopter Petre Teaca , comandantul trupelor de graniceri si gen. maior Iulian Medrea adjunct la Inspect. de Politie, Anton Pop, primaru judetului, si altii, cu intentia de a antama un dialog.Ora 13. Rerezentantii revoltei nu se prezinta la gradinita ci formeaza un pichet cerind eliberarea primarului. Dialogul nu poate avea loc.Ora 18.Parlamentarii se retrag. Soseaua e din nou blocata. Ora 19. Trupele de politie ajutate de graniceri, citeva zeci de soldati intreprind raiduri prin comuna in incercarea de a-l elibera pe ostatec. Sint primiti cu pietre, aruncate mai ales de copii si femei.Citiva soldati raniti.Noaptea, paznicii maiorului imbatindu-se, acesta a reusit sa fuga din captivitate. Drumul e in continuare inchis. TS nu recunoaste ca l-a batut pe Radu, pretinzind ca ceausistii au pus la cale toate actiunea. Situatia exploziva continua. Este de inteles frica taranilor fata de intentia de reinfiintare a CAP-ului dar este grav ca aici, ca si in alte parti, se procedeaza violent si abuziv in numele acestei cauze.[IR Faptul ca Romania libera a sustinut initial punctul de vedere fesenisto-securist in acest dosar, demonstreaza inteligenta cu care dl. Bacanu a coordonat activitatea de angajare a corespondentilor locali].

Dreptatea, 20 iulie

/Cine tulbura munca si linistea taranilor? E. Mihaescu. Pledeaza pentru nocivitatea CAPului si legitimitatea celor care facind o adevarata revolutie le-au desfiintat. In Maramures au mai ramas doar 17 CAPuri. Evident ca aceasta tendinata ingrijoreaza, de unde sirul de provocari care a dus la situatia din Sapinta..

/Adevarul despre ultimele evenimente. Emil Tepes.Imediat dupa revolutie , la Sapinta s-au desfiintat CAPurile iar fostii proprietari si-au reluat paminturile. Disperati, fostii comunisti au apelat la forurile judetene sa intervina cerind arestarea primarului.Dar sapintenii au intervenit cu miile sa-l apere.Vineri, 13 iulie T.Stetca impreuna cu un cetatean din Sapinta au fost atacati in jurul orelor 12 in orasul Sighet de citeva zeci de militari si cadre ale fostei securitati. Au incercat sa fuga dar au fost prinsi si batuti bestial cu paturile armelor si de atunci nu se mai stie nimic de soarta lor. Auzind de nelegiuerea aceasta oamenii au iesit in fata primariei. Raspunzind amenintarilor colonelului Pintea prin blocarea soselei si retinind apoi pe maiorul Petre Roman pentru a se forta un schimb. Pe 14 iulie a avut loc un dialog in care autoritatile sosite in comuna au promis ca primarul va fi adus in comuna la ora 18, pentru a participa la discutie. In locul lui au aparut soldati care au incercat sa deblocheze soseaua. Situatia a continuat in urmatoarele zile fiind tensionata si mai tare pentru ca un lt. maior de la politia Sighet a anuntat infiintarea ceapeului. Oamenii au fost anuntati ca li sa va opri curentul electric si accesul spre alte localitati pentru aprovizionare. Comuna este inconjurata cu soldati si survolata cu doua elicoptare la joasa inaltime. Oamenii nu vor sa cedeze si vor trece granita in URSS pentru a se aproviziona.

/Toader Stetca, G.Prut. La Sapinta are loc un alt 1907.Evenimentele fiind din aceeasi familie cu cele de pe 13 iunie din Piata Universitatii. De ce Sapinta, de ce Toader Stetca? Ca doar in tot Maramuresul ceapeurile au fost desffinate. Pe de o parte pentru ca aceasta actiune din Maramures ingrijoreaza puterea, ceea ce a facut-o sa treaca la reprimarea taranilor, carora le e frica ca li sa va lua din nou pamintul. Pe de alta parte, pentru ca Toader Stetca a fost golan in Piata Universitatii, vorbind acolo intr-o seara despre necazurile din comuna lui. Nu va fi usor puterii sa-i linisteasca pe maramureseni. Sa nu uitam ca anul trecut, sub dictatura, taranii dintr-o comuna maramureseana s-au ridicat impotriva stapinirii luptind cu securitatea si politia si cistigind dupa un aprig bombardament cu pietre, raminind stapini pe propria comuna.

Romania libera 21 iulie. Radu Piciu.Situatia din comuna nu s-a schimbat. Localnicii cer cercetarea lui Stetca in libertate. In comuna au sosit 3 ofiteri de la DGP pentru a cerceta reclamatiile dar nu au putut inca sa-si inceapa activitatea.

Dreptatea, 22 iulie. Noi date de la Sapinta, obtinute telefonic.Comuna este ocupata in continuare de tarani.Circa 100 de insi din vechea conducere a satului si a CAPului au incercat sa preia puterea. Au inceput discutiile cu comisia venita de la Bucuresti. Soseaua e blocata in continuare.Pe 10 iulie oamenii recoltau orzul si ovazul .Li s-a cerut sa-l predea fostului CAP si s-a zvonit ca ofiterul Radu Nicolae se afla pentru aceasta la Sapinta. De aceea mai multe femei au mers la primarie batindu-l pe ofiter, pe care Toader Stetca a incercat sa-l salveze, dar nu a reusit.

Viitorul, 27 iulie.Trimisul nostru special la Sapinta relateaza.T. Darlea. La Sapinta a ajuns TV din Japonia dar nu si TVR-ul care dezinformeaza, filmind din elicopter.Cu ocazia desfiintarii ceapeului in buna invoiala, noul primar a descoperit numeroase prejudicii aduse comunei comise de foasta nomenclatura locala, adunind dovezi impotriva lor si devenind foarte incomod. De aici a venit impartirea satului in doua tabere, una antiprimar, de 80-100 persoane si restul satului, 2500.Tabara minoritara a inceput asaltul, calomnii reclamatii, care nu au dus nicaeri. Arestarea lui T. Stetca pe 13 iulie este abuziva pentru ca ofiterul a fost agresat de 22 de femei indignate ca vroia sa-l aresteze pe cel care a adus dreptatea in sat. S-au pus doua baricade care au blocat si un autocar stationat pentru vizitarea cimitirului vesel. Satenii au ridicat baricada pentru ca acest autobuz sa plece. Au urmat altercatii intre cele doua tabere cu geanuri sparte si lovituri de topor. Ar dori ca tara sa afle adevarul.

Dreptatea, 28 iulie. Primim din partea Biroului de presa al Ministerului de Interne.Dezminte afirmatiile si critica tonul articolelor din Dreptatea fata de situatia din Sapinta. Dl Stetca a participat la agresiunea de pe 10 iulie. Nu e vorba de nici-un 1907. In schimb , paralela cu Piata Universitatii e poate justificata pentru ca primarul s-a afirmat verbal acolo.Gindindu-se sa faca si in satul lui aceleasi faradelegi ca-n Piata Universitatii:"un focar de insalubritate socio-morala, teritoriu prielnic in care s-au savirsit o multitudine de infractiuni, o zona in care a tronat liberul arbitru, punct de plecare al unor permanente tensiuni sociale."Lt.col Pintea nu este in securitate ci este colonel de politie. Oare de ce Dreptatea a distorsionat realitatea in timp ce televiziunea romana si ziarul Romania libera o prezinta corect prin corespondentul sau local dl. Radu Piciu [IR Confirmarea duplicitatii Romaniei Libere].

Cuvintul.23-30 iulie 90.Cine este de vina pentru intimplarile de la Sapinta? Nicolae Iuga. Sat turistic cu 13500 locuitori.Ca si alte comune maramuresene este dezbinat in jurul desfiintarii fostului CAP. Impotriva sint doar citeva zeci de persoane, comunistii satului si functionari care au trait de pe urma CAPului. Noul primar T.S., a procedat la impartirea bunurilor fostului CAP. Cei care doreau mentinerea au turnat reclamatie dupa rclamatie si ca atare politia economica a judetului a intreprins cercetari constatind mai multe incalcari ale legislatiei ceausiste. "Dar, potrivit Statutului CAP, soarta bunurilor acestei forme de proprietate socialista, este hotarita de dunarea generala a CAP-ului; aceasta poate hotari inclusiv autodizolvarea CAP-ului." In orice caz Stetca a exprimat vointa intregii comune, operatia fiind reusita in februarie- martie. Conflictul a reizbucnit la inceputul lui iulie, pornind de la orzul insamintat in toamna de CAP si pe care noii proprietari vroiau sa-l recolteze. Comunistii au reclamat cantitatea de orz cerind sa fie transferata la CAPul din comuna vecina, Cimpulung, ultimul CAP nedesfiintat din Maramuresul istorc.Si in acest scop au cerut ajutorul politiei.Cind a sosit Radu Nicolae pe 10 iulie, banuind tentativa de reinfiintare CAP, oamenii s-au alarmat, ofiterul fiind scarmanat de un grup masiv format exclusiv din femei in virsta.Urmeaza arestarea lui Stetca , blocarea soselei, sosirea delegatiei pentru discutii, capturarea maiorului, evadarea sa, etc.Delegatia de oficiali paraseste greu sediul primariei in urma unor promisiuni. In final se pun o serie de intrebari autoritatilor:de ce a fost arestat Toader Stetca, de ce nu e cercetat in libertate, de ce au fost implicati soldati graniceri.de ce nu sint rezolvate neregulile din timpul ceapeului? De ce nu reactioneaza guvernul fata de desfiintarea CAP-urilor din Maramures (15 din 16) decit prin ilariantul raspuns "Nu se desfiinteaza CAPurile" . NU trebuiau sa reglementeze de drept o stare de fapt?

Tineretul liber, 31 iulie.Cazul Sapinta II. Franceso Gerardi si Mihail Sandu.Pe 6 ianuarie 1990 a avut loc prima adunare gen. pentru desfiintarea CAP-uli si impartirea pamintului. A urmat o impartire frateasca, echitabila, in care cei care aveau mai mult au mai dat si altora pentru a fi lasati in pace. S-a format un CFSN care l-a ales primar pe Toader Stetca. Prelund arhiva CAPului si a primariei, a descoperit furturi si nereguli pe care le-a comunicat adunarii populare. Din acest moment au inceput altercatiile. Pe 6 februarie, vechea conducere (numita aici nomenclatura de teroristi) a ocupat cu forta primaria, dezbracat garzile care asigurau paza, spart casa de fier, luat actele compromitatoare si s-a reinstaurat la putere. Un adevarat puci comunal. Dar oamenii s-au reorganizat si Stetca a fost din nou impus, intervenind in ciocniri si o formatiune militara de la pichetul de graniceri. Ceea ce a creat primele resentimente fata de fortele de ordine.Ele au crescut cind s-a vazut ca insii care facusera puciul de la primarie au fost eliberati, ca matrapazlicurile nu sint sanctionate, ca dosarele urite, cum ar fi incendiul de la cineparie, asasinarea lui Ion Eudean,etc. nu sint rezolvate. ;"treaba e tocmita.Trebuie sa facem ceva ca si conducerea veche de la Baia, sa fie schimbata, altfel n-avem liniste", au zis ei. Oamenii nu uita ca vechea conducere vindea finul cu suprapret, bagind in buzunare diferenta. Ca faceau afaceri cu produse la restaurantul Curtea veche din Sighet prin Ion Bognar. Ca Pop Grigore, fost contabil sef promitea bani celui care il va termina pe Stetca.Ca taranii pensionati nu au primit pensiile desi au fost ridicate. Ca banii proveniti din vinzarea linii de la 3000 de oi, au disparut. Ca Ion Turda, fost magazioner CAP, cu o pensie de mizerie, de 900 de lei, si-a facut 3 case, masini, etc.Ca au platit bani pentru canalizare, care nu a mai aparut. Ca plateau sume mari lui Dan Dumitru pentru un post bun la CPADM, acesta fiind acum numit inspector financiar la judet.Ca Stan Nuta, sora fostului primar, vinzatoare la CPADM, incasa 75 de lei la kg, 80 la zahar si 100 la orez, pe vremea cartelelor, cind oamenii aveau nevoie pentru nunti si botezuri.Toader Stetca a vorbit despre toate acestea in Piata Universitatii cerind ca cei vinovati sa plateasca.

Dreptatea, 9 august.Taranii din Sapinta vazind ca promisiunile care i-au facut sa deblocheze soseaua , nu sint respectate, au pus din nou baricadele pe 7 august.

Expres, nr.29 august 90. Sapinta ultima ora. Au fost premiati de catre autoritatile judetene citiva dintre nomenclaturistii Sapintei. Fostul primar al comunei Dan Dumitru, absolvent al Academiei Stefan Gheorghiu are acum un post bun la judet. Era seful tuturor afacerilor negre din Sapinta:vinzari de posturi, terenuri, canalizare mimata, 33 de porci crescuti la un vecin, etc.Sotia sa, Dan Anuta , directoarea scolii, a simulat o spargere in care aparatul video si cele 150 de casete daruite de francezii dn Sette, au disparut. Sora sa, Stana Nuta, gestiona alimentele, facind specula cu ratii. Celelalte surori erau si ele in schema, Holdis Maria, contabila sef CAP, Stetca Teodosia, contabila CAP, nepoatele Stan Maria si Stan Ileana erau secretara scolii, respectiv educatoarea. Cumnatii aveau rolurile lor:Manaila Gh a incercat sa fuga in Elvetia dupa o delapidare de citeva sute de mii de lei care a fost pina la urma acoperita. Tite Teodosia era stapina centrului de achizitie a laptelui si nu trecea niciodata in acte cantitatile reale.Socrul fostului primar Stan Ion, pensionar avusese functia de sef al pazei. Trifoi Mihai, presedintele CAP se ocupa cu vinzarea locurilor de casa. Socrul, Holdis Toader isi insusea mai toata faina fiind gestionarul de la piine. Ilies, ginerele lui Holdis Toader fusese secretar cu propaganda in comuna.Magazionerul Turda Ion se ocupase cu lina, normele tuica si viteii care mureau cind era necesar. Fiul sau , Gheorghe, era casier la primarie. Brigadierii Stan Dumitru si Turda Gh. incasau bani pentru norme trecute in plus iar Stan percepea 1000 de lei pe an pentru gradinile ajutatoare. Socrul sau, Stan Grigore in cooperare cu Husar Ion au furat munca oamenilor ca sef peste productia de tuica iar dupa revolutie s-au ales cu cazanele statului. Autoritatile inca nu s-au implicat. Husar Ion l-a omorit cu masina pe Stan Gh. dar nu a patit nimic.La CPADM, presedintele Pop Ioan care si-a obtinut functia prin mita, colabora cu experimentatul contabil sef Pop Grigore, intocmind state de plata fictive pentru producerea de cherestea, panouri, etc. Aceasta este echipa care formeaza opozitia impotriva primarului din Sapinta. Ei au controlat si ziua alegerilor, voturi in locul batrinilor neputinciosi, buletion de de vot cu Ratiu si Cimpeanu gasite dupa soba, stampila de vot disparuta 2 ore, sectia de votare inconjurata de o hoarda dupa ora 22 cu dorinta de a-i da foc.Cei care au votat frontul considera acum ca au facut cea mai grava greseala din viata lor. La o sedinta cu doua saptamini inainte de arestarea lui Stetca, Stan Toader, socrul vinzatorului de la bufet si tatal, Stan Dumitru l-au lovit pe seful de post Mihnea Vasile, rupindu-i si uniforma de politist dar nimeni n-a auzit. Oamenii de opozitie au oferit 1 milion de lei lui Stetca sa cedeze iar cind acesta a refuzat, l-au prevenit: "Toadere, te bagi in treburi prea grele pentru tine".Amintindu-si de bunicul sau, primar iubit al Sapintei care a murit in inchisoarea de la Gherla, Stetca a hotarit sa nu cedeze.

Expres Magazin, 2-8 august. Sapinta in citva fotograme.Horia Tabacu.Din ispravile opozitiei din Sapinta.Au lovit cu toporul un om care a ramas ciung. Au atacat cu cutitele un tinar, agresorul ratind-si tinta scotind un ochi propriului sau frate.etc.

Romania libera, 14 august. Sapinta, din nou o situatie exploziva. Radu Piciu.Dupa 3 saptamini de calm relativ situatia e din nou exploziva incepind de pe 7 august cind au fost puse baricadele. Dialogul cu prefectul nu a reusit.Satenii vor eliberarea lui Toader Stetca si cercetarea abuzurilor savirsite de vechea conducere a CAP.Autoritatile vor deblocarea drumului, numirea unnui nou primar, si cercetarea conditiilor de desfiintare a CAPului.

Flacara, 15 august. La cimitirul vesel Ceausescu nu vrea sa moara.Ion Zubascu. Statistica alegerilor din mai din Sapinta:FSN 1800, PNL:400, PNT:50. Asta inseamna ca delimitarea in partide este in clipa de fata o pura fictiune, lupta fiind intre anticomunistii si neocomunistii locali. Astazi Sapinta este a doua zona libera de neocomunism din tara.Lui Toader Stetca nefiindu-i iertat ca a vorbit in Piata Universitatii.Este descris clanul care se opune lui Stetca:Dan Dumitru, Dan Anuta, etc. si faptele sale.Manaila Gh., cumnatul primarului a adus tabla pentru biserica si a vindut-o.A fost prins in Ungaria unde fugise impreuna cu sotia.Acest clan controla complet comuna Sapinta, de la primarie pina la brutarie.Procuratura ar fi trebuit sa atace acest dosar tipic in care sint nenumarate faradelegi si ilegalitati: troc cu ratii, bani luati de la biserica, vinzari ilegale de terenuri ale CAPului, afaceri cu locuri de case si schite de constructii, pensii jefuite, indemnizatii de mama si ajutoare sociale, pontaje pe numele unor copii de 3 ani, cantitati urise de cereale, vite neinregistrate la CAP. Ca urmare toti nomenclaturistii au masini, casr si vile uriase si relatii cu structurile compromise din Sighet, Baia Mare si Bucuresti.Restul oamenilor sint solidari cu Toader Stetca. Primaria a fost devastata de citeva ori cu spargeri de lacate si sustrageri de dosare de catre fostii nomenclaturisti. Cei care le-au comis au fost imediat eliberati de autoritatile din Sighet. Cei 30 de salariati ai catastrofalului CAP csre atinsese o productie de lapte de jumatate de asa zisa vaca, spera sa reinfiinteze cooperativa.Cu ajutorul locotenentului major Radu Nicolae de la Politia din Baia Mare. Acesta a aparut pe 10 iulie penrtu a duce orzul secerat la CAPul vecin din Cimpulung, unde inginer este cumnatul fostului primar.A fost probabil o provocare.Femeile l-au paruit pe Radu Nicolae.Toader Stetca s-a dus la Sighet sa-si ridice un salariu restant.Cind a vrut sa revina in masina a auzit un strigat:"prindeti hotul!". Dintr-o masina militara parcata in apropiere au sarit 50 de graniceri cu armele in miini. Stetca aluat-o la fuga. Se aflau tot acolo:fostii teroristi ai Sapintei.Mihaila Gh, cumnatul fostului primar a strigat:"Prindeti hotul si criminalul ca are arma si a omorit un militar.". Mai erau acolo Pop Grigore, fostul sef contabil, Stan Grigore, fostul casier CPADM, fostul vicepresedinte si secretar 35 de ani al primariei si fostul primar Dan Dumitru.A inceput haituirea lui Stetca condusa de maoirul Botirca. La ea participind si ofiteri si subofiteri de politie si civili usor de recunoscut, in total 80 de persoane. iata ca armata romana nu ne lasa sa trecem granita de la comunim.A urmat reactia satenilor, un maior de graniceri fiind facut prizonir.Trupele de jandarmi de la fosta scoala de securitate din Somcuta Mare, au devastat doua case, inercind sa-i inconjoare pe sateni si tacanind armele pentru a speria oamenii.(un japonez a filmat absolut totul).Oamenii nu s-au speriat, cerind eliberarea primarului. Elicopterele fierb vazduhul. Nomenclaturistii taie porci pentru a alimenta pichetul de graniceri.Ministrul de interne trimite o comisie guvernamentala dar situatia ramine neschimbata inca o saptamina.FEMEILE CARE L-AU BATUT PE LT. RADU DAU DECLARATII.Satele din jur intra in alarma si vor sa vina in ajutorul sapintenilor. Politia face si ea o baricada vazind ca e gata sa inceapa o noua revolutie, generalii promit: daca se elibereaza drumul, in 3 zile situatia se va lamuri. Oamenii cred, dupa 12 zile de asediu, dar au trecut iata doua saptamini si nimeni nu si-a tinut cuvintul. Pe lista de solidaritate cu Stetca s-au semnat mii de oameni.Sapintenii stiu ca daca cedeaza, mafia comunista care i-au jupuit 40 de ani va prinde curaj, asa ca pe 7 august, baricadeaza din nou soseaua.

Dreptatea 15 august.Sapinta ora cu ora.Emil Tepes. Presiunea creste. In comuna a aparut col. Pinteag, seful IJP Maramures cu citeva plutoane de jandarmi incercind sa ocupe comuna, insultind cetateini si amenintindu-i. A scapat cu greu cu o masina, urmat de soldati care au fugit toti pe jos. Comuna a ramas blocata.Pe 12 august, nota telefonica a directiei agricole judetene a marit tensiunea. Ea cerea estimarea productiei obtinute la hectar. Dupa molestarea din momentul arestarii si torturile aplicate de maiorul Botirca, Toader Stetca se resimte inca, a fost vizitat de sotia lui.

Flacara 22 august. Sapinta universitatii.Blocarea soselei datorita nerespectarii promisiunilor. Sosesc autocare, camioane , Dacii incarcate cu politisti si jandarmi, aprox. 300 echipati cu scuturi, casti si bastoane, voind probabil sa rediteze isprava din Piata Universitatii. Dar s-a tras din nou sirena de alarma si oamenii s-au adunat silind comandantul politiei sa se retraga urmat de toate efectivele.Soseaua a fost din nou blocata. Au urmat altercatii violente intre taberele din sat si si-a anuntat sosirea dl Sandor, secretar de stat.Intilnirea cu satenii a avut loc la marginea satului, intr-o casa.dl Sandor a promis ca-l va informa pe Petre Roman. Pe 12 august satenii au afirmat in fata unui aparat de filmat ca nu vor ceda.Este promisa o comisie mixta. Autoritatile tin in mod evident cu infractorii din fosta nomenclatura, vesnic eliberati, in timp ce acel care a cerut anchetarea imbogatitilor din jaf e arestat.

Expres nr.32 august 90. In numele legii, tata socrule.Victor Radulescu Sapinta. Porneste de la un mandat de 15500 de lei trimis lui Stan Toader de catre Opris Mihai, ca despagubiri si pensie alimentara.In daracul pentru lina al lui Opris Mihai a avut loc o explozie din cauza unei instalatii improvizate in care au murit 4 femei printre care si Ileana Stan si 5 lucratori au fost raniti.Ancheta a fost facuta de procurorul Octavian Cioltea (cel care se ocupa acum de ultragierea politistului Radu Nicolae), care a incercat sa impace pe Stan Toader, sotul decedatei cu Opris Mhai, proprietarul daracului.Prezent la ancheta, Radu Nicolae a incercat o fortare. Avea pe atunci si calitatea de ginere a lui Opris, fapt realizat.Dosarul se judeca la recurs sumele stabilite initial sint misorate iar la Tribunalul suprem este respins ca ajungind prea tirziu desi a fost depus la timp.

Adevarul 14 august. Un alt punct de vedere privind Privatizarea . Constantin Cojocaru. (vezi si timpul -Iasi, 28 aug-6 sep, Economia de dupa...)

[] II Privatizarea de care are nevoie Romania. Este expusa metoda bazata pe improprietarire de 100% [e adevarat ca statul comunist a privat posesorii de drept de posesie, decizie si folosinta, dar poate ca era mai bine ca sa foloseasca termenul retrocedare] si impartirea Titlurilor de proprietate (TDP) nenegociabile, transformabile in actiuni si obligatiuni in a doua etapa [vezi si explicatiiile din Flacara 17 oct si Timpul 28 aug-6 sep]. Nu exista motive pentru ca regiile autonome sa ramina ale statului - fara despagubirea cetatenilor prin emiterea de obligatiuni. Nu e exclusa posibilitatea retinerii unui procent din TDP-uri pentru compensarea confiscarilor abuzive facute in 1948 pentru averile facute prin munca [??]. Drept de peemtiune si cumparare la vloare nominala, pentu salariatii intreprinderilor. In ce priveste CAP-urile , devalizate atitia ani de stat, ar trebuisa beneficieze de acelasi sistem global echitabil, estimind capitalul, obtinind TDP-uri (pentru munca dar si pentru ce au bagat in CAP) , apoi achizitionind actiuni cu drept de preemptiune in CAP-ul lor. [IR: extrem de originala aceasta parte, care ar fi parat farmitarea culturilor , fara a nedreptati taranii; e clar ca premiza aici este o improprietarire globala ca rasplata a muncii, eficace socio-economic si nu refacerea vechilor proprietati- motiv pentru care reforma Cojocaru a fost respinsa net de cei interesati doar in retrocedari]. Cumpararea de active sau chiar de produse (rezultate din desfacerea unor intreprinderi) pentru TDP-uri (pe linga actiuni si obligatiuni) va permite lansarea de noi intreprinderi cu capital curat, romanesc, obtinut echitabil. posibilitatea de obtinere de credite pentru TDP-uri. La toate cele patru capitole semnalate la pt I avantajele metodei II sint majore.

Viitorul romanesc supliment. 28 noi-4dec. Initiativa legislativa PNL-at privind privatizarea. O versiune de compromis intre improprietarire si vinzare. Se face dupa ce s-au facut retrocedari si despagubiri [IR: Retrocedarea este prioritatea partidelor de opozitie, si nu despagubirea pentru munca fortata in lagarul comunist] . Primesc bonuri cetatenii care au muncit 5 ani in Romania [IR: Pentru citiva exilati intorsi sau neintorsi se accepta o masiva pierdere de capital romanesc in sprijinul unor categorii plecate din tara ; evrei, germani etc.] Proportionalitate cu anii munciti si cu nivelul de calificare [IR: o discriminare partizana si discutabila].Se vinde 33% si se distribuie 66%.. [IR: Un pas cistigat de Cojocaru] Drept de preemptiune limitat la 33%. Aplicarea metodei si pentru terenuri agricole, cu drept de preemptiune. Aplicarea si pentru locuintele construite de stat.

Flacara. 17 oct. Varianta Cojocaru si privatizarea de care are nevoie Romania. Interviu luat de Dumitru Constantinescu lui Constantin Cojocaru. Economist emigrat in SUA in 1985 care dupa o perioada grea a devenit director la una din marile corporatii americane OMT Corporation. Dupa 22 decembrie revine in tara pentru a propune un plan de privatizare - fara plata, pe care l-a prezentat Comisiei guvernamentrale pentru trecerea Romaniei la economia de piata, condusa de Tudorel Postolache si avind in componenta pe Teodor Stolojan si Catalin Zamfir. A fost ascultat atent, desi ideile lui contraveneau celor din Comisie, care doreau privatizare prin vinzare. Isi explica ideile. Poporul roman este proprietarul de drept al avutiilor acumulate de statul roman comunist. Nu trebuie decit sa-si intre in posesie, printr-o metoda echitabila si stimulativa, care sa deschida o larga participare la capitalul fizic existent, conducind la o bogata patura de mijloc, frinind atacul banilor rosii si negri, evitindu-se vinzarile de catre functionari corupti, aparind interesele romanilor fata de speculatori externi. Se determina valoarea capitalului tuturor unitatilor econominbe [IR: presupun ca aceasta idee a deranjat deja enorm, contabilitatea avutiei statului comunist raminind pina azi un mare secret] . Se emit apoi Titluri de proprietate (TDP) tuturor romanilor in functie de numarul de ani munciti in economia comunista. Si taranilor li se face un astfel de calcul si pentru contributia in munca si pentru pamintul ce le-a fost furat. Se deduce apoi valoarea unui an de munca si a capitalui cuvenit fiecarui cetatean, emitindu-se si distribuindu-se apoi TDP-urile, fara dreptul de a fi folosite la altceva decit achizitionarea de actiuni in intreprinderi solvabile sau diverse active (in cele care nu -si mai pot continua activitatea). In fiecare intreprindere lucratorii au prioritate de achizitionare la valoare nominala. Cojocaru ataca problema ocultata de toti: Cine are bani sa cumpere celelalte 70%? (de fapt mai mult , pentru ca guvernul si-a rezervat dreptul sa fixeze cum vrea lista obiectivelor ce intra sau nu in privatizare, desi el nu e proprietarul de drept al bunurilor, ci poporul roman). Daca nu se face asta tara va deveni un Haiti , in care oligarhia comunista va fi inlocuita cu oligarhia finaciara a speculatorilor. I se aduc critici puerile de cei care vor ca avutia sa ajunga in alta parte, dar e sustinut de sindicate si e optimist. [IR: Pacat ca domnul Cojocaru nu a imaginat o strategie de raspindire mai eficace pentru ideile sale. L-am intilnit acasa la doamna Cornea la citeva zile dupa acest interviu si l-am vazut incercind sa sensibilizeze fara mare succes opozitia adunata in FDA. Dar initiativa lui de atunci are meritul enorm de a ii lipsi pe cei care au jefuit Roamania de alibiul ca nu ar fi existat o alternativa]

Dreptatea 30 august. 1990 Apel adresat guvernului Romaniei.Semnat Partidul liber democrat.Face apel la guvernul Romaniei si la Procurorul general sa-l elibereze urgent pe Toader Stetca ca si pe cei retinuti pentru 13-15 iunie. Dl. Nica Leon isi ofera serviciile de mediator in conflictul de la Sapinta.

Cuvintul nr.31, 28 aug-3 sept 90. Sapinta, cimitirul vesel al colectivizarii. Constantin Rudintchi. Pe 24 decembrie s-a format la Sapinta frontul condus de Gheorghe Finia, fugit peste hotare azi si a fost pus primar Toader Stetca.Intr-un timp foare scurt a decapitat toata reteaua nomenclaturii locale. Desfiinteaza CAPul, inlocuieste toti oamenii de la Sfatul popular, ii da afara pina si pe preotul comunei timp de 27 de ani si pe medicul Antohi, un mare spertar.Fostul militian a plecat singur in locul lui venind ca sef de post Mihnea. Urmeaza spargerea CAPului. Fiecare a fost liber sa vina sa ia vite, oi si pamint. dar nomenclatura nu prea s-a inghesuit.Vitele exagerat de slabite au ramas, nevrind sa le mai ia nimeni si fiind vindute cu greu pe preturi mici la oseni.Pamintul s-a impartit astfel: fiecare si-a luat pamintul avut inainte de colectivizare iar fostele mosii au fost impartite oamenilor incit fiecare care a vrut si-a luat.Aceste schimbari au alertat conducerea la toate nivelele dar Stetca invitat sa dea explicatii, nu s-a preentat. Pe 12 februarie a avut loc atacul primariei de catre banda indepartata de la putere.etc ,Reclamatiile continua, o delegatie ajungind la Gelu Voican Voiculescu. In schimb Toader Stetca merge in Piata Universitatii.In Sapinta ca sa-ti faci o casa, autorizatia de la primarie costa 15-20000 de lei. Un loc in cimitirul vesel costa intre 10-15000 de lei.Oamenii fostei conduceri reclama modul in care au fost impartite vitele dar de fapt, spun sapintenii, nu le convine ca au scapat biberonul din gura. Urmeaza o spirala a violentrlor, etc.

Timpul -Iasi, 28 aug-6 sept.90 Pe 18 august TVR a prezentat un reportaj de la Sapinta.El s-a dorit neutru dar de fapt a ascuns adevarul:care sint si ce reprezinta cele doua tabere in conflict.Situatia a fost prezentata ca si cum ambele (relativ egale) ar avea dreptatea lor.Totusi argumentele sustinatorilor lui Stetca au fost convingatoare incit cine a vrut sa inteleaga a inteles despre ce este vorba.

Adevarul 31 aug. 1990 La Snagov, un nou caz Sapinta? Mircea Barbulescu. Dialog cu Nicolae Marin Marinescu, primar la Snagov. Expune cazul care il deranjeaza. 16 ha de teren au fost luate de la CAP de Ministerul de interne (pe el a fost construita si vila lui Postelnicu) si este acum revendicat de tarani. Societatea Dacorex a inceput foraj pe acest teren pentru captarea apei termale si nu poate fi oprita in ciuda protestrlor taranilor, profitind de absenta unei legi a fondului funciar.

Expres Magazin, n39 21-27 septembrie. Snagovul o a doua Sapinta?Traian Calin Uba. Face o ancheta la Snagov pentru a intelege conflictul dintre Dacorex si tarani.Primarul Marinescu ii explica situatia.Ministerul de Interne a inchiriat 16 ha de le CAP iar in 1987 s-a hotarit transferul acestui teren de la Consiliul popular Snagov la Minsterul de interne, act nul pentru ca pamintul nu apartinea Consiliului popular ci CAPului. La fel s-a procedat si cu pamintul acordat gen. de securitate Stamatoiu, care e reclamat cum de familia Enache Pantelimon. Pamintul a fost transferat la armata dupa revolutie, iar acum gospodriaei de partid de la Snagov numita mai nou Intreprinderea de turism Snagov, care apartine de Dacorex.Ei au inceput un foraj pentru ca in pamint s-au gasit resurse de apa termala.Noi sintem de acord cu forajul, cu apa termala, dar intii sa se stabileasca clar ca pamintul este al nostru.Directorul gospodariei de partid IT Snagov, nu tine cont insa de atentionarile noastre pentru ca are aprobari de la forurile superioare, asa ca forajul continua, incalcind Legea 59/1984 privind imbunatatirile funciare. De primarul le-a sdresat o contraventie. Directorul Stegaru de la IT Snagov are o alta versiune privind situatia. Importanta este calitatea apelor termle si posibilitatile care se deschid pentru turism in zona. Acestea au justificat acordul pentru scoaterea din circuitul agricol. Terenul a apartinut initial inginerului Emil Calmanovici, impreuna cu o vila, fiind nationalizate prin Decretul 92/1950 si transferat Ministerului fortelor armate prin decizia nr. 59 de la Sfatul popular. Terenul din jurul vilei avea 1.12 ha. Discutiile cu satenii (Constantin Manea, Maria Manea, Steliana Stefan, Tud acaprescu, Ioana Paun, Maria Caraula, etc) contrazic insa versiunea IT Snagov ei sustinind ca au muncit si bagat in cooperativa exact lotul de pamint pe care se face acum forajul si pe care IT Snagov il declara proprietatea sa. Au avut pamintul inregistrat in registrul agricol si l-au retras din cooperativa la inceputul anilor 1990. Discutia cu presedinta CAPului, Veronica Ivan, insotita de seful de ferma si contabilul sef, nu lamureste lucrurile. Ei admit ca cele 12 ha apartin de fapt CAPului, actele prin care securitatea le-a obtinut fiind invalide.Tenenurile respective fiind inscrise de tarani in CAP. Dar IT Snagov nu poate fi combatuta pentru ca ei au preluat toate actele. Au incercat sa obtina terenul pe care era si vila lui Postelnicu si a lui Ilie Ceausescu, dar armata nu i-a lasat.Iar acum l-a oferit catre IT Snagov.Membrii CAP care aveau teren in zona respectiva s-au instalat acolo ca proprietari abuziv. Pentru ca Adunarea gen, a CAPului, judecind cererea lor de retragere din CAP a aprobat-o cu conditia sa li se dea teren in alta tarla, compacta, la marginine [IR: Se poate mai clar?].Ei nu stiu asta pentru ca nu au participat la respectiva adunare [IR : O fi participat cineva?].Sigur ca vor terenul initial pentru ca e valoros fiind solicitat de bucuresteni. Ideia ca fiecare ar avea dreptul sa se retraga din CAP cu pamintul cu care s-a inscris pare subversiva celor trei conducatori ai CAPului. Ce proprietate? Vor sa vinda. Din 62 incoace nu mai pot fi numiti proprietari. Pina la urma contabilul sef Alexandru Barbu spune lucrurilor pe nume :"noi nu cunoastem nici o lege prin care sa se prevada retragerea din CAP cu tot cu pamint. Asteptam noile reglementari ale fondului funciar.In orice caz conducerea CAP atesta ca pamintul respectiv apartine taranilor si ca l-au insris in CAP trecind abuziv in posesia securitatii. De ce atunci nu s-a corectat acest abuz, retrocedindu-se terenul CAPului.? Prin amenintari, bataie si Inchisoare, taranii s-au inscris in colectiva.acum, dupa o revolutie anticomnista, nu li se permite sa se retraga fiind intimidati, acuzati de lene si hotie, de faptul ca vor sa vinda pamintul.Dar daca sefii CAPului sint impotriva acestei posibilitati de vinzare, de ce nu ei lupta pentru retrocedarea pamintului de la securitate ci o fac taranii? Aceste situatii sint create de absenta unei legi in timp ce parlamentarii isi legifereaza salariile si organizarea aparatului reppresiv, Cineva pare interesat de mentinerea CAPurilor sau de cultivarea pina la refuz a hatisurilor de echivocuri legislative. Satenii ar vrea sa blocheze soseaua pentru ca "hotii sa nu mai poata veni pe pamintul nostru.Dar primarul comunei, inginerul Marinescu (un golan ca si Toader Stetca, amenintat pe 15 iunie noaptea cu vizita minerilor, silit sa fuga de acasa si gasindu-si casa sparta la intoarcere) le raspunde "inca nu e momentul". Politistii din comuna stiu si ei ca taranii au dreptate dar trebuie sa respecte linistea din comuna.La 1 septembrie a avut loc un dialog intre o delegatie a satenilor condusa de primarul Marinescu si reprezentantii IT Snagov, in urma careia s-a stabilit un compromis. acceptabil pentru toate partile. Situatia ramine insa confuza atita vreme cit legea pamintului nu apare." Sateanul Manea Gh exprima acest lucru astfel:"Primul ministru care a zis sa ne dea pamint in alta parte, sa procedeze asa cu terenurile dumnealui si ale lui taicasu. Noi nu facem schimb."

/Zig Zag din 17-17 sept. Porumbul in lupta cu turismul.Daniel Tomescu, Valentin Vasilescu. Descrierea conflictului Snagov si sinteza celor doua puncte de vedere.Domnul Marinescu pare a avea dreptate formal. Iar intelegerea de pe 1 septembrie e un pas inainte.Dar autorilor textului li se pare ca "turismul reprezinta o sansa mai mare decit agricultura.[] Fata de acest spatiu al Snagovului si-au manifestat interesul si investitorii straini.Ar fi pacat pentru locuitorii Snagovului sa intre in mileniul III ca simpli agricultori, cind intentiile si posibilitatile de investii ale IT Snagov le pot oferi cu mult mai mult" [IR: De ce sa faca taranii proprietari afaceri imobliliare? Cind atitia Gigi Becali sint dispusi sa-i scuteasca…].

Flacara, 5 septembrie. Rani vechi si interese noi. Valeria Dorneanu.Expune punctul de vedere al domnului Marinescu privind suprafata de 16 ha preluata abuziv de la CAP de Ministerul de interne si transferata la IT Snagov. Dupa revolutie citiva tarani facind cerere de iesire din CAP s-au asezat pe acest pamint pe care-l introdusesera in CAP. etc. IT Snagov a inceput lucrari de foraj pentru ca in pamint s-au gasit surse de apa termala cu mari calitati.Primarul neintelegind ratiunile superioare , de interes national, ale lucrarii. De ce nu pot astepta aceste lucrari pina la clarificarea situatiei in baza legii fondului funciar? Pentru ca proprietatile curative si energetice ale apei geotermale sint de o asemnea insemnatate incit a amina punerea lor in valoare pina la votarea unei legi a fondului funciar inseamna a satisface interesul sau orgoliul unui grup in dauna unui interes national [IR : antologic!]: o baza de 18 sanatorii cu o capacitate de 2200 de persoane pe serie si cu functionare permanenta; deschiderea a numeroase locuri de munca pentru localnici; rezolvarea incalzirii termice pentru locuitorii din zona; realizarea unor economii de combustibil conventional.Toate acestea ar fi prejudiciate prin sistarea lucrarilor.

Acum, nr.2 din 18-24 ianuarie 91. Un primar in continua lupta cu structurile comuniste.Interviu cu Marian Marinescu luat de Traian Catalin Uba.Denunta politica guvernului privind CAPurile si intirzierea legii fondului funciar. Regreta indicatia ca primariile sa nu se amestece in CAPuri sub nici-o forma, ele fiind in schimb "reglate" de fosta Uniune Judeteana si fosta Uniune nationala a CAPurilor sub noua lor palarie UCA (Uniunea cooperativelor Agricole) conduse de fostul colonel de securitate Aurel Stirbu. El a dictat CAPurilor sa recurga la Adunari generale. La aceste adunari au venit doar citiva batrini care nu reprezentau majoritatea.Ele fiind de fapt o pacaleala pentru ca Statutul CAPurilor a fost desfiintat prin revolutie si prin Decretul 42 [IR: confuzii provocate de FSN]. Primaria Snagov in urmatoarele zile ii va chema pe proprietarii pamintului sa hotarasca soarta satelor lor. Cei care sint impotriva proprietatii sa se intrebe unde le e pamintul.De la Cuza incoace s-u facut reforme si improprietariri, ori, daca nu mai au, ori l-au vindut , ori l-au baut.Situatie care se repeta si dupa revolutie. "Unii dintre cei care au primit pamint in jurul casei din fosta lor proprietate conform Decretului lege 42/1990 l-au vindut si acum il beau la circiuma. Conducerea CAP a spus ca taranii vor fi dati in judecata pentru ca chipurile pamintul era al CAPului, cind de fapt CAP Snagov inchiriase pamint unor cetateni complet straini de sat, pentru a-si face acolo complex de arte martiale. Instrainare pentru care el, primarul a dat amenda Ceapului. O alta problema sint cele 560 de ha ale fostei Gospodarii de partid, ferma speciala a lui Ceausescu, unde se aflau vacile lui, speciale, intr-un grajd cu iesle de marmura, pazite de un ofiter de securitate [IR Nimeni nu s-a ocupat de soarta fermelor partidului...]. Si azi vine acolo aceeasi cisterna care duce laptele in aceeasi directie, pamintul acestei ferme fiind de fapt tot al taranilor.Structura care trebuie desfiintata rapid pe linga CAPuri, este cooperatia de consum, UJCOOP si CENTROCOOP, care isi bate joc de taranii din a caror bani au fost infiintate. (magazinele satesti, restaurantele, etc).Functioneaza si azi pe spaga, trasa din buzunarele taranilor.

Dreptatea, 22 septembrie.O comunitate divizata isi asteapta linistea..Situatia din comuna Buciumi, jud, Salaj, o potentiala Sapinta.Confruntarea dintre fosta nomenclatura CAP si oamenii care au primit pamint de la primar in urma unei sedinte pe 2 februarie. Incurcatura a venit de la directia agricola care a cerut CAPului sa faca lucrarri pe pamintul dat oamenilor ( 588 de ha, din cele 711 ale comunei). Parintele Taudan Pamfil rezuma:"cei care nu au muncit la CAP dar au trait din CAP vor sa-i oblige pe toti sa munceasca si ei sa aiba roada.". Rezultatele impartirii pamintului sint spectaculoase. La mijlocul anului noii proprietari au predat 1214 miei de circa 25 kg in timp ce CAPul predase in 1989, 358 de miei de circa 10 kg fiecare. Vaca a trecut de la o productie de 1.8 litri la un a de 9 litri. Primarul Salajan care tine partea oamenilor a fost suspendat de prefectura Zalau, chiar de fostul prim secretar Stefanescu care il mai pedepsise odata in 1986, cind luase apararea oamenilor.

Flacara, 10-16 octombrie.Comuna Buciumi - o sapinta a Salajului. Pascu Balaci Cazul Toader Stetca nu este izolat.Primarul comunei Buciumi, Patriciu Salajan, duce o lupta similara pentru ca a impartit pamint taranilor conform Decretului 42 ceea ce in final a sugrumat cooperativa.Este tinta atacurilor forurilor superioare dar e aparat de tarani care se opun suspendarii lui.Ei se aduna in fata primariei scandeza "Jos dictatura" si cer referendum pentru a se vedea ca primarul e popular.

Dreptatea 17 oct. Bucium-ul reaprinde flacara! Ilie Costache. face sinteza dosarului de la Buciumi. Pina la momentul demiterii primarului patriciu Salajan. In ciuda solidaritatii aratate de sateni, prefectura isi mentine decizia de demitere, uita promisiunea de a se face un referendum local si-l numeste primar pe Liviu Stirb, fesenist, individ dubios care vrea mentinerea CAPului. Situatia devine tot mai tensionata.Procuratura a deschis dosar pentru arestarea a 4 sateni.Ceea ce ii determina pe ceilalti sa pregateasca revolta.

Dreptatea 24 octombrie. Se va laste o noua sapinta in Arges? Decretele 42 si 43 din 1990 au creat cadrul celor mai flagrante abuzuri si faradelegi Exemple din comuna Micesti Arges, unde la 4 febr, 90 a avut loc Adunarea generala CAP care a hotarit dizolvarea acestuia si impartirea intregului activ. Dar comisia alcatuita a mers pe principiile "cine imparte parte-si face si "Acum s-au niciodata", atribuind cele mai bune paminturi presedintelui CAP, Bailescu Aurel si rudelor sale, neomitind copiii de scoala primara, inaptii de munca si internatii in azil. Au inceput procesele intre diversii detinatori de titluri pusi fata in fata (s-au eliberat 2-3 adeverinte de punere in posesie pe acelasi loc , tribunalele functionind dupa sfinta mita, [IR: Mana cereasca a fost pentru judecatorii comunisti acest val de procese create de guvern] nu reusesc sa descurce aberatia juridica numita Decretul 42. S-au facut multe afaceri necinstite cu materiale de constructii [IR: Pe ternurile distribuite Tovarasilor FSNisti au aparut peste noapte mindre vile, cu materiale insfacate din trupul economiei in descompunere], animale vindute, camioane, etc.

Expres nr.39, oct. 90 /.La anu` mincam legea pamintului.

/FIECARE CU LEGEA LUI. Razvan popescu. Comenteazam proiectul legii pamintului pregatit de guvern prin ministerul agriculturii. Baza juridica sta in faptul ca taranul nu a fost niciodata deposedat ci doar fortat la asociere. CAPurile pot fi practic desfiintate raminind la libera alegere a fiecarui proprietar ce va face cu pamintul.Uniunea Cooperatiei Agricole a facut un sondaj de opinie din care rezulta ca 99% din tarani vor CAPuri. In revansa, o initiativa legislativa (condusa de Dan Popovici, deputat FSN) propune chiar si distribuirea pamintului ajuns in proprietate de stat. In acest timp Ion Iliescu se gindeste la un decret de improprietarire cu cei 5000 de metri dati in folosinta [IR: Sigur, tovarasii credinciosi FSN trebuiau rasplatiti pina la capat].

/CAPul vinde tara. R.Popescu.CAP-urile Buftea si Otopeni au inceput sa vinda pamint. 1000 de bucuresteni au cumparat locuri de casa in aceste comune pe teren irigat. La Buftea, dintre cumparatori:Dumitrecu Maria, sotia sefului Directiei generale pentru agricultura a municipiului Bucuresti, Dumitrescu Alexandru, Costica Leu, seful departamentului mecanizari din ministerul Agriculturii si fiica sa, Despina Leu, Nicolae Chelu, Ministrul adjunct al Agriculturii in guvernul provizoriu astazi sef al diviziei economice financiare, Carmen Chelu, sotie, Gherman Alexandru, directorul Trustului pentru mecanizarea agriculturii, Radulescu Adrian, presedintele CAP Buftea in persoana, plus Milica fratele sau si varul Cristache, La Otopeni: Dumitrescu Marin, apoi o serie de membri ai partidului agrar cu domiciliul in Bucuresti, etc. Uniunea Cooperatiei agricole a deschis actiune judiciara la Judecatoria Buftea. [IR: Multe sate din apropierea oraselor au ramas fara un metru de pamint, in clipa in care camarila FSN s-a declarat cooperatoare- a se vede exemplul Focsani, Buzau etc]

/La Cornetu, unu munceste si 30 maninca. Presedintele CAP e absolvent de Stefan Gheorghiu [IR: A se vedea la CNSAS si ce alte functii aveau vechii/noii presedinti, care au impartit pamintul cui trebuia].In dimineata de 26 februarie adunarea generala s-a intrunit pentru a numi un nou presedinte Din partea directiei agricole Ilfov, participa dl. N. Cuturela care cere aminarea adunarii cu 2 zile pentru ca nu exista o sala in care sa aiba loc dezbaterile. oamenii placa acasa si afla a doua zi ca sedinta a avut loc in dupa amiaza precedenta cu citiva membri cooperatori care l-a reales pe Ion Crisu [IR Si mai mirati au fost probabil cind au aflat ca si-au dat pamintul orasenilor deveniti brusc cooperatori].

/Cind isi vira statul coada. Semneaza Aurel Stirbu, presedintele Cooperatiei Agricole. prin art. 8 din Decretul 43 s-a dispus ca specialistii agricoli si contabilii sefi incadrati in cooperative sa fie mutati in Directiile gen pt. Agricultura fiind platiti din bugetul asttului. (la fel s-a procedat si cu juristii). In acest moment nimeni nu mai reprezinta interesele taranilor, specialistii agricoli devenind imputerniciti ai statului in cooperative.

Opinia studenteasca nr.38, sept.90. In cimitirul vesel se ciopleste o cruce pentru comunism. Sorin Avram. Reportaj din Sapinta.Oamenii se deschid ziaristilor nedusmanosi.S-a mintit in legatura cu copii ostateci. Ei erau in vizita la cimitir cind a fost blocat drumul iar soferul n-a vrut sa mearga pe drumul forestier sa nu strice masina. Pe maiorul de graniceri l-au luat intr-adevar ostatec. Gruparea tero din sat este foarte violenta.Turda Gheorghe care a infiintat CAPul in 1959 si a fost 20 de ani primar L-a lovit la baricada cu toporul pe Stan Ion care a ramas cu doua degete paralizate si a spus ca-i pare rau ca nu i-a taiat ambele miini sa ramina ca taicasu. Zile in sir le-au biziit desupra elicopterele politiei si armatei, unul rupindu-le firele de telefon, cu suflul elicei. Au incercat sa le dea jos cu pietre, pentru ca zburau foarte aproape, dar le veneau pietrele inapoi din cauza suflului. Satul este condus acum de Popica, porecla conteaza pentru ca aproape toti locuitorii ii cheama Stan Ion sau Popa Gheorghe. Acest Popica este foarte siret. A refuzat propunerea celor de la judet sa se faca alegeri spunindu-le ca sint ilegale din moment ce in restul tarii se vor tine abia la anul.

Expres 33, septembrie 90.Grupul de solidaritate Timisoara - Sapinta. Isi arata sprijinul un grup de asociatii din Timisoara.

Adevarul, 4 septembrie. Veselia dreptatii continua.Gheorghe Ionita.Gruparea lui Stetca e numai din 200 de locuitori si refuza dialogul cu prefectura.Restul satenilor nu sint de acord cu el dar se tem sa o spuna. In sat bintuie turisti straini, francezi care spun ca vor face investitii si studenti timisoreni.

Azi, 6 septembrie 90.Comunicat Alexandru Birladeanu, Dan Martian. In comuna Sapinta au fost trimisi un grup de parlamentari.Dintre ei, deputatul Botis Augustin si imputetnicitul guvernului Sincai Ovidiu, au fost luati prizoniri. Se face apel la ratiune.

Romania libera, 7 sept. 90. Comunicat al Sapintei, transmis prin liga studentilor care stringe semnaturi de sprijin. "Noi nu dorim altceva decit sa lucram in pace pamintul ce ne-a apartinut cindva noua sau parintilor nostri.[]Nu pricepem cit a putut gresi in 6 luni un om care reprezinta poporul, in comparatie cu fostii comunisti care sint liberi si care au gresit continuu timp de 45 de ani.Astfel. noi poporul din Sapinta, cerem eliberarea primarului toader Stetca si cercetarea lui in libertate."Nota redactiei.Sustin acest apel dar sint cu toata fermitatea luarii de ostateci si a blocarii caii de circulatiei [IR: Expertii in revolutie de la Romania libera se erijeaza deci in pedagogi ai unei doctrine a civilitatii... care a blocat eliberarea Romaniei].

Azi, 7 septembrie 1990. Pasi spre adevar, pasi spre liniste.Ion Predosanu.La Sapinta exista o confuzie de idei politice datorata presei instigatoare.E nevoie de tact ca sa nu se contamineze si oamenii din jur. Au venit sa poarte un dialog cu satenii dnii Augustin Botis (FSN), Marin Bivolaru (PNL) si Ovidiu Sincai (din partea guvernului). Discutiile cu localnicii s-au prelungit pina la ora 24.Justitia va face dreptate. Este apreciat concursul dezinteresat al PNL. Dl Botis dezminte ideia retinerii lui si a dlui Sincai de catre sepanteni. Confuzia a venit din cauza intirzierii intoarcerii lor la Baia Mare unde erau asteptati, dincolo de miezul nopttii.

Azi, 8 septembrie 1990. Pete in soarele Sapintei. Ion Predosanu.A fost schimbat directorul scolii, fiind numit Grigore Stan, care o inlocuieste pe fosta directoare, sotia fostului primar, Dan Dumitru.S-a reusit aceasta desi ea a fugit la Sighet cu cheile scolii generale pentu a nu putea intra nici femeile de serviciu.Mai au deci dreptate si sapintenii. Continua reportajul.Discutii cu satenii. Pe oamenii adevarati ii intereseaza linistea.Familia lui Stetca nu intelege de ce PNL a numit un avocat din oficiu, dl. Mircea Vaida, peste avocatul Varzaru numit de familie. Tinerelul Alexandru Dinca care reprezinta cunoscuta Liga a studentilor, filmeaza cam mult prin comuna [IR : Unde au ajuns aceste filme?] si nu numai la nunti. Pune intrebari retorice, incita, si agaseaza.

Romania libera, 9 sept. Inca o minciuna privind Sapinta. Emilian Cristescu. Anuntul de pe 5 sept. din emisiunea Actualitati, repetat pe 6 sept. in Azi, precum ca Augustin Botis si Ovidiu Sincai au fost luati ostatici la Sapinta a fost o noua minciuna.Sint redate declaratiile lor."Subsemnatul Botis Grigore Augustin, deputat FSN in parlamentul Romaniei declar ca in seara zilei de 5.09 am venit la Sapinta de buna voie , am discutat pasnic pina noaptea tirziu, in cele mai omenoase conditii. Dezmint afirmatia de la TV cum ca as fi retinut."Declaratie similara face si Ovidiu Sincai.

Realitatea romaneasca, 11 septembrie 1990. Stramutare.Victor Babiuc , ministrul justitiei, decide ca procesul lui Toader Stetca sa aibe loc pe 17 septembrie la Brasov.

Realitatea Romaneasca, 12 septembrie 90. Inculpatul Stetca Toader poate fi judecat in libertate.Interviu realizat de Petru Constantin cu avocatul Paul Varzaru. Nu a reusit sa ia legatura cu clientul sau desi s-a deplasat personal la penitenciarul din Baia Mare. Singurul lucru pe care l-a putut face la poarta penitenciarului a fost sa cumpere o piine pe care o vindea chiar portarul peniteniarului. Politistul care pretinde ca a fost molestat de Stetca nu era un neutru reprezentant al autoritatilor. Ci era ginerele unui anume Opris, implicat intr-o afacere dubioasa si facind parte din opozitia contra lui Stetca.Prezenta lui pe 10 iulie , ca sa ancheteze noile autoritati din comuna, a iritat populatia.Nu se justifica arestarea preventiva. Ar fi fost normala arestarea in stare de libertate.

Romania libera 13 septembrie. Sapinta, realitate sau mit. FGMarculescu.Relateaza conferinta de presa organizata de Dorel Sandor, Augustin Botis, Marin Bivolaru si Sincai. Au prezentat actiunea lor in incercarea de a rezolva situatia din Sapinta.A ramas foarte neclar daca au fost sau nu sechestrati., din moment ce au afirmat ca salvarea lor a fost comunicatul televizat al lui Martian si Birladeanu . Nu au fost insa agresati. Li s-a servit mamaliguta si un paharel de tarie dar au trebuit sa semneze o hirtie din care reiese ca nu au fost sechestrati. [IR: FG Marculescu dadea dovada de mult "tact" pe atunci, stia sa latre temperat, numai cit merge]

Flacara nr.37, 12-19 septembrie. Sapinta - golful nostru nordic.Ion Zubascu.Face o sinteza a dosarului accentuind asupra faptului ca Stetca e arestat in timp ce marii vinovati dinainte si de dupa 22 decembrie sint liberi. Dincolo de orice , cine da dreptul altora sa impuna Sapintei cum vrea sa traiasca? Discutii cu oamenii. Prefectul judetului a fost inainte de 22 decembrie la UJCAP directotul Directiei Agricole. Se cunoaste bine cu comunistii si ceapistii din Sapinta.Pe vremea ceapeului acestia stateau in bufet si beau toti. Apoi mergeau pe cimp, incarcau porumbul si-l duceau acasa. Si acum le cade pe sub stresini. Tot CAP-ul a fost al lor.Cind veneau de la Baia Mare in inspectie, se umpleau portabagajele, vitei, horinca. Orice reclamatie se astupa. Stan Ion Poroncioc care l-a atacat pe Stetca si-a- facut casa cu doua etaje, 16 pe 14. De unde? Pamint n-a vindut, paduri nu are, in mina n-a lucrat."Sa le fotografieze cineva, casele lor si ale noastre.Sa vada ce-au hotii si noi astilalti. Nu ne lasam nicidecum pina nu ni se face dreptate".Fostul primar a ajuns inspector financiar la judet. Fostul sef contabil e revizor sef pe toate comunele. "Atita noroc avem ca sintem uniti si dreptatea e de partea noastra."Satele din jur au vrut sa-i ajute pentru ca daca se lasa acum, comunistii din toate satele Maramuresului scot iar capul."Nu ne lasam.Ori murim noi, ori cad ei. Una din doua.Omoare tot poporul daca vreau sa scape de noi.Pina cind ne chinuiesc?Cei ce-au furat sint liberi iar cei nevinovati la inchisoare?" ." O murit Ceausescu da` ne-a ramas lanturile."Cauza cauzelor este deci nedreptatea. La fel ca si manifestatiile din Piata Universitatii care au inceput cu 22 august, unde oameni disperati sint tratati cu bastonul si infundati in dube. Autoritatile nu vad decit efectele.Nu vor sa rezolve cauzele.

Romania libera, 20 septembrie 1990. Brasov:procesul Stetca. D.Bujdoiu si R. Piciu. Ieri, 19 septembrie au avut loc audierile in procesul lui Toader Stetca in dosarul 1201/90.Sapintenii veniti la Brasov au fost gazduiti de brasoveni. Inculpatul nu se recunoaste vinovat si multi martori femei declara ca ele l-au lovit pe locotenentul Nicolae Radu care vrea reinfiintarea ceapeului. Acesta a declarat ca venise in comuna in urma unor reclamatii a fostilor nomenclaturisti din conducerea primariei si a ceapeului. Este evident ca dl. Radu Nicolae avind interese personale a facut exces de zel. De asemenea, e ciudat ca nu s-a facut caz de celelalte acte grave petrecute in comuna cum ar fi ocuparea primariei in februarie, sustragerea unor documente copromitatoare pentru fosti, furturi, delapidari, etc. S-a hotarit cu termen de recurs 3 zile , continuarea judecarii in stare de libertate a lui Stetca.

Romania libera, 21 septembrie 1990.Toader Stetca a fost pus in libertate.In urma respingerii recursului inaintat de procuror. Emotionanta reintilnire la hotelul Capitol cu familia si cei 20 de sapinteni ramasi la Brasov dupa proces. In interviu T Stetca multumeste ziarului Romania Libera si celorlalte publicatii pentru sprijin [IR: Era mai corect sa multumeasca Dreptatii, decit unui ziar care l-a tratat ambiguu, parsiv].

Libertatea 20 sept. 90. Gavrila Inoan. Relatare de la proces. Sapinta vazuta dinspre Brasov. Stetca a negat ca l-ar fi lovit pe ofiter. In schimb, Radu Nicolae descrie intimplarile astfel. Inculpatul a sosit la postul de politie si fara sa spuna o vorba l-a lovit de 6-7 ori peste fata. A urmat o discutie, apoi o serie de pumni si dupa aceea ofiterul s-a suit in masina si a plecat.Dupa ora 15, la audierea martorilor au fost prezentate doua variante.

Timisoara, 27 septembrie. Cu minciuna l-au dus, cu minciuna il judeca. Jeanne Marie Popovici. Relatare de la proces. Initial presedintele completului s-a pronuntat impotriva punerii in libertate , stabilind un nou termnen pe 3 octombrie.Un nu prelung a cuprins sala. sapintenii cer audierea martorilor pentru ziua urmatoare si nu se misca din cladirea si curtea judecatoriei. Stiu ca brasovenii vor iesi in strada pentru ei. Se discuta febril la etajul doi in camera de consiliu cu usile inchise. Apoi, reveniti in sala de sedinte, anunta revocarea hotaririi. S-a decis audierea martorilor si continuarea procesului care a avut loc a doua zi.

Expres, nr. 36 din sept.90.Primarul din Sapinta a ajuns acasa. Declara ca este vorba despre un proces politic condus la nivelul judetului. Politistul Radu a fost atacat personal cu expresiile criminalule, banditule si nu ca organ al statului. S-a dorit arestarea ideii ca situatia din Romania trebuie sa se schimbe radical. Toate referintele prezentate in proces i-au fost favorabile. Dar satenii din tabara adversa au depus impotriva lui.Sint aceeasi care au atacat garzile patriotice din comuna in februarie, fiind apoi eliberati dr politie.Toader Stetca declara intr-o pauza:"Colonelul Lupu si procurorul Ovidiu Nastase mi-au cerut sa declar in timpul anchetei ca l-am atins pe ofiter in schimbul eliberarii.Parlamentarii Botis si Bivolaru [ PNL?!], care m-au vizitat la penitenciar mi-au spus ca daca ma elibereaza sa ma duc oriunde , sa nu mai vin in comuna mea. La penitenciar la Baia Mare am stat intr-o celula de 3 pe 3 cu 11 banditi si criminali intimp ce alte zece celule erau goale [IR: Tipic pentru reeducarea securista ]. Un sergent major si un plutonier m-au batut.Detinutii mi-au luat apararea. Am facut greva foamei 4 zile[] Aici la Brasov parca e alta tara [IR De fapt cei care au facut acolo o atmosfera fraterna, determinind judecatorii sa nu se dea in stamba, au fost probabil cei de la "15 noiembrie"]. Judetul a facut toate astea. Nu regret nimic din ceea ce am facut si as continua la fel pentru ca poporul a fost chinuit toata viata.Cei din vechea conducere se imbogatesc si acum.Au furat in continuare, lemn, fin. Sr vor ridica 100 de Stetca, 1000, 1 milion [IR : Ei bine, nu s-au ridicat....]. Avocatul Paul Varzaru remarca ca se porneste de la interpretarea unor legi care sint expresia statului totalitar (militienesc) si care ar fi trebuit schimbate [IR Nici macar nu era nevoie. Regimul genocidar cazuse si crease vid legislativ, legitimitate justitiara].

Dreptatea 25 septembrie 1990.Bucurie si speranta la Sapinta. Emil Tepes.Manifestatiile de bucurie prilejuite de intoarcerea primarului.

Revista NU - Cluj. Sarbatoare la Sapinta 1990. Manifestarea a cuprins tot satul si au venit si oameni din alte sate.Lui Stetca i-au fost deschise insa 5 dosare pe linga cel initial, de ultraj cu violenta (in care lt. Radu si-a retras plingerea devenind martor), au aparut alte patru , toate de agresiune impotriva unor membri ai opozitiei, printre care unul de viol, in care martorii sustin ca l-a ajutat pe primar sa imobilizeze bratele reclamantei. Intoarcerea la Sapinta a fost triumfala. De la Brasov a venit cu 200 de tineri care au vazut procesul iar in Sapinta l-a asteptat tot satul cu cetera, zongora si dobe, S-a facut slujba la biserica si a urmat un ospat de doua zile. Luni dimineata insa primarul a revenit la post si s-a apucat de dosarul hotiilor locale. Arestatul nu si-a intilnit avocatii decit in ziua procesului.Stetca declara:"O comisie formata de doi procurori , generali si ofiteri, din care mi-l amintesc pe col. Lupu au venit la mine in celula si mi-au spus ca au facut o ancheta la Sapinta si m-au gasit nevinovat.Totusi, pentru ca in toata treaba a fost implicata armata, politia, procuratura, m-au rugat sa dau o declaratie cum ca l-as fi lovit usor pe lt. Rusu, sau l-am prins de nas, sau ceva de genul asta. Imediat dupa ce am dat declaratia, am fost inchis in penitenciar in Baia Mare." Primarul a scos la lumina arhivele vechiului CAP si lucreaza la dosarele pentru procuratura. La Sapinta va incepe procesul comunismului.

Viitorul, 25 septembrie 1990. Neocomunismul in agricultura.THNicolescu. Aminteste metodele folosite de comunisti pentru cooperativizare si arata ca ele sint de fapt folosite din nou in aceasta perioada care pregateste legea fondului funciar.Fondul funciar IAS va ramine intangibil , cine vrea sa se retraga din CAP o poate face numai cu aprobarea adunarii generale care in general, nu se da. Iar daca individul se incapatineaza, poate iesi din CAP in urma unei hotariri judecatoresti dar atunci primeste pamint in cine stie ce hirtoape.Fostii specialisti agricoli se arata ingrijorati de disparitia CAPurilor . Dar cu cine voiau sa mai faca agricultura cind si ultimii batrini vor dispare? Cu armata, elevi, studenti? Sau poate cu mineri?

Azi, 26 septembrie. Dreptul de proprietate. G. Ostroveanu ia interviu lui Ilie Valer Gilea, pe marginea proiectului legii fondului funciar. Esentialul este administrarea eficienta a pamintului tarii. Terenuri introduse in CAP vor fi retrocedate proprietarilor sau mostenitorilor de gradul 1 Celelalte vor constitui rezerve pentru cei care nu aveau pamint. Cei care aveau mai multe locuri de casa vor primi numai unul.

Azi, 27 septembrie

/Cine instiga? In satele din Banat si-au facut aparitia emisari dubiosi care incita la impartirea paminturilor. Continuind seria provocarilor si abuzurilor savirsite in primavara la aplicarea decretului 42. Se forteaza desfiintarea abuziva a CAPurilor si ocuparea cu forta a terenurior. Punerea in pericol a recoltelor anului viitor, compromiterea aprovizionarii populatiei tarii.

/Un furt de 400 milioane. G. Ostroveanu. Eugen Marcu , profesor de educatie fizica in comuna Starchiojd , Prahova, impreuna cu socrul primarului au fost promotorii dezbrembrarii CAPului. Conducind comisia pentru impartirea animalelor. Si-a repartizat siesi 100 de oi si socrului primarului 96. Este simptomatic pentru intreaga categorie de abuzuri care au avut loc cu ocazia aplicarii decretului 42. [ IR Simptomatica este diversiunea prin care sint amestecate abuzurile operate in baza decretului 42 cu lupta oamenilor pentru a-si recupera paminturile]. Zvonul dezmembrarii CAPurilor a atras prin sate profitori escroci. Dar minciuna are picioare scurte.O hotarire a guvernului a dus la verificari complexe la 579 de unitati agricole, urmarindu-se modul in care s-au atribuit suprafete de teren, a animalelor si a produselor agricole. A rezultat o paguba de peste 400 milioane de lei. Cele mai multe abateri se refera la insusirea ilegala, abuziva a terenurilor agricole, numerosi sint cei care au primit pamint in folosinta fara sa fi fost membri CAP. S-au impartit astfel in tara 100 de mii de hectare., cit un judet. Impotriva la 494 de persoane se efectueaza verificari iar 588 de cetateni au fost somati sa intre in legalitate. In ce priveste extragerile din fermele zootehnice, s-au preluat abuziv 31717 vaci, 175639 de oi, 500 cai, etc. Organele de urmarire penala efectueaza cercetari in 245 astfel de cazuri iar 480 persoane au fost somate sa achite conravaloarea animalelor pe care si le-au insusit fara nici un temei. Repartitia nelegala si preferentiala a terenurilor agricole si avitelor a creat mari tensiuni si conflicte. In jocul acesta au intrat chiar si CAPuri care au ocupat fara aviz terenurile unor IAS-uri horotind sa le imparta locuitorilor in numele unui caracter justitiar.[ IR: Iata cum jefuirea avutiei fostelor CAPuri de catre nomenclatura agricola , folosind instrumemnte ca decretul 42, este prezentata ca o consecinta nefasta a dorintei oamenilor de a recupera pamint. Te infioara liberul arbitru care se intuieste in acest dosar si numarul mare de oameni nevinovati care trebuie sa fi luat calea puscariei cu acest prilej].

Adevarul 28 sept Ieri, in Parlament; la Senat : raspunsuri mult asteptate. Corina Dragotescu. 258 cazuri de holera. tarani- se preconizeaza un sistem de asigurari sociale [IR: Dar nu si compensatii pentru folosirea lor ca sclavi CAP si IAS]. Patrimomniul PCR - 40 miliarde lei pe linga bunurile in curs de evaluare [IR: ??? Ar trebui vazuta aceasta contabilitate , inclusiv soarta fermelor partidului] a fost distribuit unor institutii [IR: deci nu returnat poporului roman, ci transferat statului, de unde au luat calea cine stie caror inginerii]

Romania libera, 3 oct. Sapinta, kilometruil 0 al Europei. Radu Piciu. Duminica la Sapinta a avut loc o mare manifestare populara, debutind cu o slujba religioasa oficiata de un sobor de 8 preoti condusi de Iustinian, vicar al Episcopiei maramuresului. Apoi a luat cuvintul Toader Stetca si numeroasi oaspeti: Doina Cornea, Iosif Costinas, etc. [IR: Domnul Piciu s-a reorientat]

Opus, 23 sept - 4 oct. Drumul spre Sapinta s-a deschis la Brasov.Dan Goanta. Face istoricul dosarului.Pamintul CAPului s-a distribuit dupa cadastrarea din 1947.Unii au fost nemultumiti de imparteala si au avut loc violente.Botnar Maria l-a dat in judecata pe Stetca pentru ca a fost batuta la viltoare unde mersese cu cergile. Un incident similar s-a petrecut la schimbarea morarului. In altercatia care a avut loc pe 10 iulie Radu Nicolae era cit pe ce sa fie linsat. Toate evenimentele din Sapinta au fost filmate pe video de un student la matematica din Liga studentilor, numit Ducu din Cimpina, pe care Sapinta il declara cetatean de onoare, unul dintre cei desfigurati pe 14 iunie de mineri. Stetca nu a recunoscut la inceput nimic, apoi recunoaste ca l-a lovit pe Radu Nicolae intr-un moment de furie pe care-l regreta si solicita o intilnire cu acesta in care cei doi se impaca. Femeile care au declarat in repetate rinduri ca ele l-au batut pe ofiter nu vor sa o faca si in fata instantei.La procesul de la Brasov toti sapintenii care au umplut sala purtau portrete cu Stetca.

Revista "22", 5 octombrie 92

/Cum si de ce am fost arestat. Interviu cu Toader Stetca transmis de studioul de televiziune Brasov. Isi povesteste cazul. L-au pacalit facindu-l sa recunoasca ca l-ar fi bruscat pe locotenent pentru a fi eliberat, la care sapintenii au ridicat baricada si dupa doua zile a fost dus in penitenciar unde a fost tratat infiorator.Cu aceasta ocazie Stetca descrie tratamentul groaznic la care sint supusi detinutii in penitenciarul din Baia Mare, un fel de lagar de exterminare si atrage atentia ca multi dintre cei inchisi sint vinovati de lucruri minore cum ar fi furtul a 6 lei sau de incercarea de a -si lua pamintul de la CAP.

/Poporul din Sapinta. Socio-ancheta realizata la inceputul lunii august de Ana Maria Tothfalusi. Reporterul discuta cu F.1, F.2, B.1, B.2, etc, F.2: Impartirea pamintului nu a facut-o primarul ci o comisie din 63 de batrini ai satului care stiau perfect cui apartineau pamintul.F.1 Ajuns primar, Stetca a descoperit multe potlogarii facute de cei dinainte de unde s-a iscat vrajba. F.2: Daca vine iar armata acum ii asteptam cu furci, sacuri si sape. Iesim si daca murit luptam toti. Nu ne mai intereseaza viata asta. Murim ca la Timisoara, ca si noi sintem liberi. Sintem hotariti, 10 ani daca-l condamna pe primar, in Sapinta nu va exista primar pina nu se intoarce.F.1:Totul depinde de 3 oameni, procurorul Soltea, cl. Pintea si fostul Primar Popa Anton care-i acum prefect, de la care au pornit toate acestea. B.1: Cei cu 4 clase au ajuns atunci la putere.Acum ne-a venit rindul si noua sa dam jos comunismul.In tot judetul comunistii sint invirtiti, din primari inspectori, din inspectori, directori la banca, din director, prefect, etc. Comunistii sint peste tot. Numai la Sapinta i-am dat jos. "Daca nu-l elibereaza pe primaru` noi vom face in felu` urmator: o luam de la numaru` unu. Dom`le , esti comunist? Ori, afara din sat.Una la mina.Doi, trei, patru, cinci si ajungem la 1000. Noi vrem sa fim dom`le o comuna necomunista. A murit Ceausescu, moara si comunistii. Care-i de partea lui Ceausescu ori nu vre sa traiasca cu noi, mars linga Ceausescu."[] Daca nu se face dreptate[] vom face o cerere de emigrare , tot poporul, sa plecam pentru ca nu mai putem trai. Am scapat de Ceausascu, am dat de Iliescu? ". B2:" Iliescu, noi cind l-am vazut ca zimbeste atit de fain, am zis: ma, asta ce roman! Si-o face o democratie! No, o facut o saracie. Ne distruge roman pe roman, asa nu stiu ce-o fi. Eu cred ca nu-i roman." B3 (un tinar) crede ca n-o sa fie niciodata dreptate in Romania.F2.:Nu se poate spune ca sint tradatori, ei care au stat atita timp sub unguri si nu si-au uitat limba si graiul. Br:Isi aminteste durerile prin care au trecut la instalarea comunismului.Tatal disparut la canal, la Cernavoda, etc. Securitatea care i-a scos din casa si i-a bagat in temnita.F3.Au fost vindute vacile dar banii s-au strins ca sa se faca un dispensar. F2: Murim, lupta, primarul aparam!".

/Adunarea populara din 30 septembrie. Sorin Iliesiu. Relateaza adunarea de la Sapinta. Pancartele :"Noi muncim dar si gindim, jos mafia comunista de la sate, etc.". Slujba religioasa apoi, dupa Stetca vorbesc Ioan Alexandru, Doina Cornea, Iosif Costinas, Augustin Botis din parlament, un grevist al foamei din Piata Universitatii, etc.Se citeste un mesaj de la Nica Leon. Se scandeaza "Libertate te iubim, ori invingem ori murim " si se cinta imnul golanilor. Urmeaza o cina festiva pe 3 siruri prelungi de mese ca la nunta.

Cuvintul nr.32, 2-8 oct. 90. In fata tribunalului politia a dat drumul la ciini. George Tara. Lauda emisiunea TV realizata despre Sapinta de Anca Fusariu si Dan Goanta, ca echilibrata.se pare ca a existat o palma data acelui politist. pe 17 septembrie, cind sapintenii s-au dus la tribunal, politia a dat drumul ciinilor, gest care spune multe.

Dreaptatea, 9 octombrie 1990. Proclamatia taranilor din Sapinta. Semneaza cetatenii din comuna Sapinta, 30 septembrie 1990. Descriu grelele incercari prin care au trecut in incercarea de a face dreptate.1. "Sapinta a inceput lupta impotriva structurii comuniste si a nomenclaturii ceausist-feseniste, pentru libertate si pamint stramosesc. Inlaturarea nomenclaturii locale si a privilegiilor acestora s-a facut prin vointa celor asupriti [] 2. Cerem guvernului sa treaca imediat la masuri ferme si radicale privind inlaturarea nomenclaturii compromise de la sate, desfiintarea CAPurilor, redarea pamintului furat taranului, in asa fel incit sa nu mai existe posibilitatea revenirii la situatia care a dus la distrugerea taranimii romane, transformate in sclavi pe propriul pamint.[] 6.Terenurele agricole[] sa ramina definitiv proprietate particulara[] Utilajele ramase de la fostele CAP, sa fie trecute in proprietatea taranilor, indiividuali sau din asociatie, iar acolo unde acest lucru nu este posibil, sa ramina in proprietatea primariilor, pentru ca intrega obste sa beneficieze de ele[]7.La sate au ramas in marea majoritate persoane in virsta, pentru care mizerabila pensie data de comunisti reprezinta principala sursa de existenta.Deoarece produsele realizate din munca lor au fost insusite aproape in totalitate de stat [] trebuie ca mijloacele de existenta ale acestora sa nu fie conditionate de desfiintarea CAPurilor. In consecinta cerem ca toti fostii membri CAP sa se bucure de un tratament echivalent in obtinerea de pensii ca orice muncitor.[]9.Deoarece politica de exploatare a taranului dusa de regimul comunist a facut din acestia cea mai saraca categorie sociala, o data cu inapoierea pamintului cerem guvernului ca prin bancile agricole sa acorde termene pe termen lung cu dobinda mica , necesare dotarii cu masini si utilaje.10. Cerem intreprinderilor profilate pe masini si utilaje agricole sa se reorganizeze pentru satisfacerea cu prioritate a necesitatilor taranesti[]Producerea sau importarea de masini sau utilaje la cantitatile, tipul si calitatile necesare in asa fel incit sa fie functionale in activitatea micilor ferme taranesti ce se vor crea. Sapintenii care au dat aceasta proclamartie, in numele nostru si al intregii taranimi romanesti, vor continua lupta pina vor obtine victoria. [IR: Dar desi au avut un program atit de coerent , pertinent si legitim, desi l-au aparat cu atita curaj - nu au putut invinge Romania uzurpata]

Dimineata, 9 octombrie 1990.Toader Stetca nu-i toata Sapinta. Rompres.Media a creat imagine gresita despre Sapinta unde de fapt Toader Stetca si actiunile lui ilegale sint sprijinite de o minoritate de 300 de persoane. Un grup de 1331 cetateni prezinta aici un protest in 8 puncte fata de actiunile abuzive si ilegale ale lui TS. Apelul este insotit de semnaturi. [IR: Sa fi fost 1331 de paraziti comunisti in Sapinta?]

Expres nr.38 oct.90.Sapinta, trafic cu semnaturi. Victor Radulescu.Comunicatul Rompres prezentat la televiziune a socat satenii din sapinta. Este vorba de semnaturile inminate gen. Diamandescu pentru eliberarea lui Stetca.ar trebui vazut cum s-a ajuns ca aceste liste xeroxate sa fie atasate unui alt text.

Romania libera 13 octombrie.Toader Stetca respinge acuzatiile difuzate de TVR.Lista de semnaturi prezentata i-a stupefiat pe sapinteni care spun ca este de fapt cea pe care au inaintat-o autoritatilor pentru eliberarea lui Stetca.

Flacara, 10 octombrie. Razboiul primarilor (Partea a 3-a ). Paul Agarici. In cadrul unui serial dedicat luptei satelor cu primarii procomunisti repusi la cirma de catre prefecturile FS, este prezentat comunei Moara Vlasiei, din judetul Vilcea unde primarul pus de oameni dupa 22 decembrie a fost inlocuit cu Ion Radu, fost activist de partid. Reporterul discuta cu Petre Elisabeta, Boiteanu Nicolae, si anonima Maria. Toti povestesc ca in sat sefii de la CAP si primarie fac afaceri, se imbogatesc si au reintrodus teroarea incit oamenilor le e frica sa vorbeasca.. E vorba de o mafie de famile, ca o pinza de paianjen care conduce satul. Facindu-si vile din nimic, in timp ce lumea saraceste. Mai bine s-ar defiinta CAPul mai repede, poate mai apuca sa ia si ei cite ceva. Deocamdata ce se desface de acolo ajunge in curtile sefilor locali care se instaresc foarte repede. Pina si grajdurile s-au mutat in curtile lor. Primarul pus de oameni , Vasile Ion, era foarte bun dar era amenintat incontinuu sa se dea la o parte. Cel vechi, Radu Ion , alungat de lume dupa revolutie a fost reinstalat acum de prefectura [IR: In toata tara guvernele Roman au reinstalat vechea nomenclatura la cirma]. A fost si e un comunist rau.Toti fura si politistul din comuna e cu ei. Dar oamenii sint lasi si nu zic nimic.

Baricada 9 octombrie. 2 milioane pentru Stetca.Valentin Hossu Longin. Intr-un dialog cu Toader Stetca, acesta releva conditiile inumane in care traiesc detinutii in penitenciarul Baia Mare sub teroarea col. Suciu, loctiitorului bataus Andreica Coman. [IR: Caracterul criminal al actiunii de reeducare din penitenciare a fost revelat si de Viorel Roventu sau Julian Rosengren]Un detinut din Viseu a fost batut dupa 18 zile de greva foamei, el fiind dintre cei care la sfirsitul lui decembrie atacase locuinta primariei. In puscarie sint multi dintre aceia care au incercat sa-si ia pamintul inapoi. Vasile Botnar spune ca fostul presedinte le-a zis ca-l pot elibera pe primar cu 2 milioane, pe ceilalti costindu-i unu1, ca sa-l bage. TS are planuri mari: Sapinta va deveni primul oras liber, democrat din Romania dezvoltind agricultura si mica industrie."Vom aduce in comuna o tipografie in care lunar se va edita revista Sapinta, in trei limbi.[] Vom construi un hotel si o statie de imbuteluiere a apelor minarale impreuna cu o firma franceza [IR : Ufff Fragmetul acesta te scoate din minti ! N-a fost sa fie... Multumita omului Nou.]".

Dreptatea 13 oct. 1990

/"Ca-n Sapinta noastra- asa, comunismul s-o ingropa".Emil Tepes. Atmosfera din Sapinta unde evenimentele sint sintetizate deja intr-o balada. "Tero au ramas fara vaci pentru ca la desfiintarea CAPului nu au vrut sa le ieie, ei fiind anuntati de amicii lor de sus ca vor ingrasa degeaba vacile care vor fi toate reluate in CAP. Cind au vazut ca CAPul nu se mai reinfiinteaza si au ramas fara animale, au trecut la acuzatii.In schimb, in timp ce primarul era arestat au cumparat pe nimic cele 3 tractoare si un autocamion la o licitatie organizata de ei la Baia Mare. Cind Stetca s-a intors a anulat licitatia si din ordinul prefectului Pop Anton, tractoarele au revenit la primarie. Urmeaza sa se ancheteze de ce ea a avut loc. Descrierea adunarii populare de pe 30 septembrie. Conducerea judetului a aprobat printr-un prces verbal inlocuirea tuturor bosilor din localitate.

/S-a urmarit uciderea mea. Interviu cu Toader Stetca.Povesteste intregul dosar. Trebuie facut ceva cu detinutii tratati barbar in penitenciare.Problema rurala din Romania poate fi rezolvata , respectindu-se cele 9 puncte ale proclamatiei taranilor de la Sapinta. Taranii au dreptul sa-si aleaga pe cine-i reprezinta si pe acesta ar trebui sa-l sprijine si statul.[IR: Adica exact invers decit a facut FSN, care a impus in tota tara prefecti si primari nealesi].

/Procesele primarului din Sapinta. Relatare de la procesul de pe 26-27 septembrie din Brasov. Atmosfera din sala. [IR: Intelegind ca Brasovul nu e un loc bun, din cauza celor de la "15 noiembrie", securifesenistii au fixat celelalte procese in alte localitati]Un avocat nervos care striga "Huoo ma, credeti ca faceti dreptate ca-n Sapinta, aici noi hotarim.".Apropiindu-se de el, reporterul este intimpinat:"Da tu cine mai esti ba?" Dupa legitimare, avocatul se schimba devenind total civilizat. Dar numele pe care le pomeneste din Sapinta arata ca reprezenta partida Tero. Martorii acuzarii, cu o singura exceptie, isi retrag depozitiile, iar cei 30 de martori ai apararii il sustin pe Stetca.

Phoenix nr.36, 8-14 octombrie. Dictatura pe intelesul tuturor.Relatare din Sapinta. Lozincile care au fost pe baricada:1. De ce ne-ati mintit? 2. Libertate te iubim, ori invingem ori murim 3. Eliberati primarul". Dialog cu noul preot Grigore Lutai. Pe 23 decembrie 1989 batrinul preot din comuna care slujise 28 de ani, a vorbit taranilor sfatuindu-i sa nu schimbe rinduiala [IR : Nici de preotii securitatii nu s-a putut ocupa nimeni].Nimica nu i-au facut, decit l-au rugat sa plece din comuna. Dupa o vreme, l-au gasit pe Grigore Lutai, pe valea Izei de 18 ani. Acesta ii considera pe sapinteni "foarte incapatinati, doritori de libertate si aprigi. I-asi fi vrut poate un pic mai smeriti.Dar cind stau si ma gindesc prin ce-au trecut de cind cu arestarea primarului, daca nu erau asa mindri, n-ar fi rezistat. In locul lor alte sate, dupa 2-3 zile de asediu, ar fi cedat.[] Intr-o parte sint rusii, peste Tisa, in cealalta parte 80% unguri. Poate si de asta sint sapintenii oameni asa deosebiti. ". La adunarea de pe 30 septembrie, Ioan Alexandru le-a propus o proclamatie cu accent pe improprietarirea taranilor. Au mai participat Doina Cornea, Adrian Marino, etc.Stetca a spus "Cum se poate ca in aceasta tara sa se discute mentinerea CAPuli?[] Cite personalitati din vechea conducere a judetului, care au facut abuzuri si nedreptati au fost trasi la raspundere?

Expres nr39 oct 90 In Direct parlamentul Victor Nita. Amploarea jafului generalizat care goleste Romania (totul scos ieftin peste granita, sute de hectare impartite in jurul Bucurestiului, decretul 884 cu anexele 1-3 care da 150 mii hectare de la CAP la IAS, specula etc), mai rau ca pe vremea sovromurilor." Ce risipa de energie si de asa zisa inteligenta ca sa ne aducem la sapa de lemn" . Legile majore ca : agricultura, contencios administrativ, treneaza in locuite cu fleacuri [IR Nu a fost de loc harababura, ci premeditare].

Romania libera 25 oct. 1990 Procesul Stetca .Dumitru Bujdoiu.Pe 24 octombrie s-a reluat la judecatoria din Brasov procesul primarului Stetca si s-a decis pentru a treia oara aminarea, ceea ce a stirnit proteste in sala de sedinte pline de sapinteni.

Expres nr.41, oct. 90.Provocatorii vizeaza inima Sapintei. Horia Tabacu.Locuitorii Sapintei au venit din nou la Brasov pentru termenul din 24 octombrie. La ora 4 dimineata in gara, stau multi barbati imbracati la fel si fara bagaje.Ei intra in vorba cu sapintenii tragindu-i de limba si instigindu-i sa faca scandal daca vor fi nemultumiti. Urmeaza sedinta de la judecatorie in care completul hotaraste inca un termen si se retrage. Sapintenii protesteaza din ce in ce mai apasat, nemultumirea lor explodind. Apar din nou oameni straini, aparent la fel de revoltati, care-i sfatuiesc pe tarani sa faca demonstratie in Brasov, sa sparga geamuri si sa faca scandal. Vine si politia, sase zdrahoni cu un Aro, parcind linga sateni. Aceleasi persoane ii sfatuiesc pe taramni sa rastoarce masina si sa -i atace pe judecatori. Dar provocatorii sint indepartati cu ostilitate si Toader Stetca ii potoleste pe sapinteni.[IR: Nu sint deloc sigur ca toti indivizii care au instigat la revolta in 1990 au fost provocatori, asa cum au spus neincetat opozantii civici de catifea. Daca acest punct de vedere ar fi prevalat si la Sapinta, acesti analisti intelepti n-ar fi avut ce comenta. Ce s-a obtinut prin domolirea Sapintenilor la Brasov? S-au simtit judecatorii comunisti cu mina libera. Sper ca dupa 20 de ani, domnul Stetca va vedea in consecventa cu care-l admir, o dovada ca unii "provocatori" din 1990 erau revoltati doritori de libertate, ca si el].

Atlas nr 43 oct. 90 si Romania libera 6 octombrie.

/Comunicat FDA Cluj din 1 octombrie 1990. 1. Punerea in libertate a detinutilor politici. 2 Impotmolirea cercetarilor privind evenimentele din decembrie 89. 3.Taraganarea aflarii si publicarii adevarului privind 22-26 decembrie, 12, 28, 29 ian, 18 februarie, 13-15 iunie, etc. 4.Mentinerea in posturi de conducere a nomenclaturii comuniste.5.Mentinerea in functiune a securitatii.7.Proiect antidemocratic de lege a presei.8. Retributii discriminatorii facute in scopuri politice.9.Cadru juridic inadecvat pentru parasirea CAPului si lipsa de ajutor oferit taranilor.10.Masuri pentru rentabilizarea economiei si trecerea la economia de piata. 11.Situatia jalnica din invatamint:dotari, manuale, etc. 12.Repunerea in drepturi a bisericii romane greco-catolice.13. Respingerea Romaniei pe 2 oct. de catre Comunitatea Europeana este datorata actiunilor inadmisibile ale puterii.

Expres Magazin nr 38, oct. 90.Trei indivizi certati cu morala capitalista. George Stanca. Cum au ajuns Marilena Rotaru (luind interviuri cu indivizi care si-au parasit tara), Vartan Arachelian (criticindu-si colegii de la actualitati) si Jana Gheorghiu (patronind un film in care se vedea cum minerii ii casapeau pe studenti si dind si filmul cu Stetca de la Sapinta in care acesta a descris modul in care s-a ocupart de el politia, procuratura si penitenciarul), dusmanii televiziunii romane? Pentru ca au spus adevaruri incomode.

Phoenix, nr.35, 1+8 oct. Si prostii au dreptate.Nu-I asa?Bogdan Teodorescu.Sinteza a functionarii defectuoase a TVR. Guvernul vorbeste de infiintarea unui consiliu al audiovizualului cu atributii asemanatoare fostului Comitet al culturii si educatiei socialiste, cei 13 membri fiind delegati, 3 de catre presedinte, 3 de catre guvern, 3 de catre parlament si doi de catre academie si avind mandate inatacabile de 4-8 ani. Colocviu pentru televiziune independenta de la Predeal din septembrie. In paralel cu discutiile, GDS a prezenatat: mai multe casete. Violentele din Tg.Mures, imagini noi despre atacul televiziunii de pe 13 iunie , secvente din 14-5 iunie filmate din interiorul PNT, strazile Bucurestiului, interiorul Casei Scinteii. Postul teritorial Brasov a prezenatat imagini de la procesul lui Toader Stetca, imediat dupa punerea sa in libertate.Arestat ilegal, batut violent de soldati la aresate, batut la anchetare, detinut in conditii inumane, ras in cap si purtat cu catuse la miini.In finalul conferintei s-a propus componenta viitorului comitet director al postului de televiziune independent: Marian Munteanu, PMBacanu, Vartan Arachelian, Sorin Dumitrescu, Stelian Tanase, Stere Gulea, Octavian Paler, Victor Rebengiuc, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Doina Cornea, George Serban, Dan Petrescu, Cornel Nistorescu, Marilena Rotaru, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Andrei Serban , Mirela Roznoveanu, Toader Stetca.

Romania libera, 23 oct.

/SOS taleviziuni locale independente.Sorin Popa. Exista in tara televiziuni independente (Timisoara, Tg.Mures, Oradea, Cluj, care emit, dupa terminarea programului 2, in locul acestuia. De curind s-a marit durata programului 2 in dorinta de a sufoca aceste televiziuni. Exemplu studioului TV Brasov, care transmite informatii ce nu apar in programele nationale: greva de la Tractorul, procesul Toader Stetca desfasurat la Brasov si interviu cu oamenii Sapintei, procesul nomenclaturii locale, imagini de la mineriada, primite de la televiziunile straine, memorial 15 noiembrie. Studioul face eforturi disperate, cei 15 redactori lucrind fara plata si ar avea nevoie de sprijin.

Domnilor guvernanti, studiati programul miscarii neoliberale. Interviu cu domnii Mihai Petrescu, Mihai Piscoci si Radu Rizescu luat de Eugen Florescu. Explica programul Miscarii Neoliberale, partid care nu doreste liberalism clasic, terapie de soc, etc si cred ca acesta va conduce la nedreptati, disfuncttii si tulburari sociale pina la razboi civil. Se refera la modele teoretice si practici capitaliste- neoliberale si la conditiile particulare ale Romaniei. Vor economie mixta, tranzitie treptata, mentinerea IAS si chiar CAP -dar conduse de tarani. Vor privatizare in industrie prin improprietarire, pentru ca aceste obiective economice au fost muncite de poporul roman care nu trebuie dezavantajati in favoarea posesorilor de capital (necinsitit) din Romania si a capitalului strain, nu intotdeauna fast. [IR: Dar nu merg pina la capat, reclamind inadmisibilitatea vinzarii de catre un propreitar nelegitim-statul roman, pentru ca asta ar contraveni viziunii teoretice pro-stat si probabil intereselor pe care le apara]

Azi, 30 octombrie:

/Intre dorinta, neputinta si veleitarism. Dan Somesan. Lucrarile conventiei FDA de la Cluj, 24-25 octombrie. In prezidiu Doina Corna, Corneliu Coposu, Imre Kapacza (UDMR), Grigore Stetca, fratele lui Toader Stetca si Marian Munteanu. Linia pe care au fost majoritatea interventiilor este ca in Romania nimic nu e bine. Nu au invatat nimic din esecul de la alegeri, din tragicele evenimente din 13-15 iunie. Pe tonul unor caprari ce fac instructie, au cerut insistent demiterea actualilor membri ai conducerii tarii, ba chiar aducerea la bara a unora dintre acestia. S-a batut moneda pe nevoia unora [IR : am fost unul dintre ei....] de a rasturna puterea. Idei care din intimplare sint sustinute si de "presa independenta din opozitie" in care tot felul de magi instiga la o noua ridicare la revolutie Incercarea FDA de a defini o alternativa a esuat datorita patimei si veleitarismului. Nu le-ar strica acestor domni o cura de europenizare. Dl Ratiu i-ar putea ajuta in acest sens [IR Coloboratorul de serviciu sosit de la Londra si-a facut datoria, de exemplu in septembrie 1991; in 1990 cu domolitul nostru se ocupa mai mult Cimpeanu]. Conventia s-a incheiat cu un miting la care prezenta a fost slaba. Si de aceasta data am remarcat vorbirea calomfila a lui Calin Nemes , care a citit rezolutia,si a afirmat ca la mitingul FSN nu a vazut strinsi laolalta oameni din categorii atit de diverse. S-a auzit strigatul "Jos armata!" si asta tocmai pe 25 octombrie. Deranjeaza probabil eliberarea Transilvaniei si condamnarea Dictatului de a Viena. [IR: Clasic pentru presa FSN] Dupa miting demonstrantii au distrus monumente si cladiri din Cluj [IR: Excesele de furie si indemnurile la revolta au fost domolite si denuntate de domana Cornea si de ceilalti organizatori civilizati ....].

Epoca , 7 noiembrie 1990. Prima conventie a FDA. Relatare de la lucrarile din 24-25 octombrie. Peste 43 de forumuri au raspuns initiativei din Cluj. Actiunea exprima de fapt "unul din fenomemnele cele mai importante ale vietii politice actuale: miscarea de jos in sus aunor cercuri tot mai largi ale opiniei publice romane, de unitate a fortelor democratice din tara, in vederea luptewi politice de opozitie impotriva tendintelor neototatitare si neocomuniste ale lui Ion Iliescu. Aceasi presiune se exercita si asupra conducerilor principalelor partide de opozitie". Dar desi au fost invitate toate partidele reunite de forumuri, doar conducerea PNTcd a venit intr-o delegatie completa (Corneliu Coposu, Ioan Diacionescu, Ioan Lup, Galbeni, etc.) [IR: PNL a sabotat de fapt acest congres.] Forumul din Cluj a avut dificultati in organizare fiind tinta atacurilor nomenclaturii din Cluj, de exemplu grupul Agora, asociatie fondatoare a forumului s-a ciocnit de cenzura domnului Solea Mircea care i-a interzis publicarea revistei proprii. Lucrarile au inceput pe 24 oct. orele 16.30 in sala mare de cultura a studentilor.7-8 sute de participanti, delegati (300 de reprezentanti ai 33 de forumuri), invitati. Au vorbit Doina Cornea, Mihailescu Mircea, Emil Bogdan , Corneliu Coposu, Bahnaru (Frontul popular din Moldiova), Stelian Ciuca (Partidul Democrat roman, care au aderat la planul de privatizare propus de C. Cojocaru). Acesta fiind in sala, mai multi participanti i-au cerut sa ia cuvintul .expunerea sa a stirnit reactii diverse. El are suporteri declarati in grupul Agora. In ziua a doua a deschis lucrarile Adrian Marino, ridicind concis problemele ascunderii adevarului dupa revolutie. Tanase Tavala, Timis, a cerut ca SRI sa fie supus controlului parlamentar. A urmat mesajele studentilor:Marian Munteanu, Mihai Gheorghiu si Leon Baritchi si din partea AFDPR , Septimiu Rimboiu si Gh Popilian. Mihai Ursachi a cerut condamnarea lui Iliescu si condamnarea oficiala a comunismului. Grigore Stetca a impresionat sala, etc. Elena Pipernea a denuntat proiectul de a acorda guvernuui dreptul de legiferare delegata, act de tip totalitar si a convins audienta ca sa fie expediata o telegrma in acest sens primului ministru. Un moment negativ a fost interventia lui Nistor Man, nationalist Sovin. Apoi Tocan Viorel, reprezentantul asociatiilor 15 noiembrie si CADA a reclamat folosirea armatei impotriva poporului. Abuzurile si agresiunile puterii au fost denuntate si de Ionescu Cornel, Caracal, Marite Radu, Vaslui- unde satul Solesti este o a doua Sapinata, Ioan Rosca- Neamt. Inginerul Manucu a denuntat complicitatea puterii in mineriada, etc. Dupa incheierea lucrarilor a fost organizat la ora 17 mitingul din Piata Libertatii la care au participat 5-6000 de oameni. La care au vorbit Doina Cornea, Ioan Lup, Marian Munteanu, Socsz Geza, O. Buracu, E, Pipernea, Lorin Fortuna, I.Deac, Calin Nemes care a citit rezolutia in 13 puncte [IR : Punctul care relua lustratia nomenclaturii din platforma Timisoarei, a fost introdus la insistentele mele, cu opozitia UDMR]. Catre orele 19 Doina Cornea a declarat mitingul inchis rugind participantii sa se imprastie in cea mai deplina liniste. Totusi, un grup de manifestanti s-a indreptat in coloana compacta spre cladirea prefecturii, cerind demisia prefectului si a guvernului Roman. Ajunsi in Piata Victoriei o parte din ei a incercat demolarea monumentului cu tanc al eroilor sovietici. Politia nu a intervenit si din soclul monumentului au fost desprinse un numar de placi. Doina Cornea , sosita in locul incidentului a cerut restabilirea ordinii, desolidarizindu-se impreuna cu intreg biroul FDA de aceasta actiune.Totusi organizatorii mitingului au fost amendati cu 1000 de lei fiecare, chemati la politie si facuti raspunzatori. Li se cere sa acopere cheltuielile de restaurare a monumantului. Mizeriile au continuat si pe 27 oct. cind la sediul PNTcd, fosta vila Ceausescu s-a prezentat doi delegati din partea prefectului Zanc, ca sa ridice mobila pusa la dispozitia lui Ion Ratiu, deputat de Cluj (printre mobile fiind patul cuplului Ceausescu).

Tineretul liber. 28 si 30 oct Conferinta nationala "Democratia si drepturile omului". Opinii ale participantilor: Helmuth Frauendorfer, Vasile Popovici, Ion Vianu, Toader Stetca, Nicolae Babilunga, Gerald Nagler, Antonio Stano, Ludwig Mehlorn, Valeriu tuculescu, Vladimir Solonar, Gh Nicolae, William Totok, Constantin Chiticaru

Phoenix nr.40.5-11 noiembrie.

/Ultimii plecati de la Jilava. La eliberarea, marti 30 octombrie a ultimilor 29 arestati pentru 13-15 iunie, dau mici interviuri: Tudor Dumitru, Ciprian Gerosanu, Dumitru Dinca, Corneliu Borcoman, Teodor Maries.

/Interventii la conferinta pentru drepturile omului de la Timisoara, din 27-28 octombrie.Toader Stetca a spus urmatoarele: la intoarcerea din Piata Universitatii in comuna a tinut o adunare populara si a explicat oamenilor ca in decembrie 1989 a avut loc o lovitura de stat si nu o revolutie de aceea toate structurile vechi nu au fost inlaturate. A urmat un razboi cu autoritatile din judet dar s-au descurcat. Pierderile tarii cu mentinerea acestor CAPuri sint uriase. Ele mutileaza animalele, paminturile, totul. Comuna Sapinata nu recunoaste prefectura judetului, politia municipala, politia judeteana, nu in sensul de institutii, ci oamenii care le conduc. Nomenclaturisti care s-au imbogatit dupa 22 decembrie, care s-au privatizat si au facut toate escrocheriile de acum, de aceea scumpirea vietii nu-i va atinge asa cum va lovi majoritatea populatiei. Toate astea din cauza ca nu s-a dat o lege clara: cei care au savirsit abuzuri sa fie trasi la raspundere, cei 500000 de mii de securisti-comunisti, nu pot trai pe picioarele lor, nu pot munci. Sint paraziti si trebuie inlaturati ca poporul roman sclav sa fie inlaturat. [IR In repetate rinduri am intervenit, in aceasta conferinta , pentru ca discutiile de principiu despre democratie sa lase loc luptei pentru libertate, alaturi de oameni ca Stetca. Dar tinind cont de ce era in/de capul intelectualilor romani adunati acolo, azi nu ma mir de sterilitate. Cum putea Emil Constantinescu pe care l-am abordat atunci in camera de la hotel si care s-a dovedit preocupat de cu totul alte lucruri (autonomie universitara etc) decit mine (organizarea rezistentei), sa inteleaga in 1996, cind s-a pomenit la putere, ca Stetca nu trebuia gratiat ci medialiat, onorat si despagubit.]

Romania Libera 7 noiembrie. A luat fiinta Alianta Civica.Anunt.

/ Declaratie de pricipii. Sprijinirea procesului de dezvoltare a unei societati civile , eradicarea intolerantei, reforma radicala si realista, pluralism si drepturile omului. Respingerea cenzurii si informarea corecta, transparenta, valori europene, protectia cetatenilor. Improprietarirea cu pamint a taranilor. Contra violentei.

Flacara, 7 noiembrie 1990. Drumul Europei trece prin Sapinta. Ion Zubascu. O analiza a dosarului Sapinta, prin prisma raportului de putere intre autoritatile locale si cele centrale. Autorul scruteaza evenimentele prin prisma cartei europene referitoare la exercitiu autonom al puterii locale aparuta la Strasburg sub patronajul Consiliului Europei. Costata ca spiritul acestei carte care pune accent pe maximizarea puterii locale este total incalcat in cazul Sapinta. Se arata apoi cum contrazice puterea centrala din Romania fiecare din punctele acestei carte.Punctul 3. "Exercitiul responsabilitatii publice trebuie sa revina - de preferinta acelor autoritati care sint cele mai apropiate de cetateni.Pct. 4." Competentele incredintate colectivitatilor locale, trebuie sa fie in mod natural depline si intregi. Ele nu pot fi puse in cauza sau limitate de catre o autoritate centrala, sau regionala, numai in cadrul legii.Pct.5. Colectivitatile locale trebuie sa dispuna pe cit posibil de libertatea de a adapta actiunea lor la conditiile locale.Pct.6.Colectivitatile locale trebuie sa fie consultate in timp util si de o maniera apropiata in cursul procesului de planificare si de luare a deciziei, pentru toate chestiunile care le privesc direct.Pct.7.Statutul alesilor locali trebuie sa asigure liberul exercitiu al mandatului lor. etc.Autorul demonstreaza elocvent cit de contrare au fost actiunile autoritatilor din Maramures aceste principii si deduce ca Sapinta nu a fost numai un avanpost al luptei cu comunismul ci si cu centralismul puterii practicat la noi.

Independentul nr.4 din 1990. Sapinta defileaza la 7 noiembrie spre Brasov.Victor Radulescu. Relatare de la procesul de la Brasov. Sedinta din 7 noiembrie.Sapintenii pornesc din nou cu trenul increzatori ca in sfirsit cosmarul se va termina si li se va face dreptate. Sint citati martori importanti si li s-a promis ca va fi ultimul termen.

Independent nr, 5 din 1990. Comunismul intre minciuna si clementa. Victor Radulescu. Justitia este inca in bratele caracatitei comuniste. Desi procesul a dovedit clar ca politistul agresat fusese trimis acolo impotriva legii si ca nu a fost lovit de T.Stetca, in ciuda abuzurilor oribile care au iesit la lumina cu aceasta ocazie, Stetca a fost declarat vinovat. "O sentinta de achitare ar fi ridicat problema vinovatiei in lant pina la nivele foarte de sus. [] De ce a fost arestat? De ce a stat in inchisoare doua luni? De ce a fost batut? Cine si de ce a tulburat intreaga campanie de vara a taranilor din Sapinta? Cine a adus prejudicii prin intreruperea traficului?"Dar intr-o zi cineva tot va trebui sa raspunda la aceste intrebari. Chiar daca se stie ca dreptate ai numai atunci cind ti-o da cineva. Nu a fost usor de judecat ultrajul fata de o autoritate lipita sufleteste de nomenclatura ceausista.

Adevarul 7 noiembrie. Pensiile taranilor. Iosiv Popp. Interviu cu Aurel Stirbu, presedintele UCA. Au propus guvernului o lege care sa sigure pensie celor 450000 de cooperatori care nu au drepturi pentru ca nu si-au realizat minimul de norme stabilit de legea 4, la care se adauga 200000 de batrini cu un ajutor de 10-1500 de lei pe luna si 300000 de tarani din zonele necooperativizate. Aceste proiecte nu au fost insa adoptate de guvern., incit prin sate oamenii se tem ca nu vor mai primi pensii dupa desfiintarea cooperativelor. UCA a revenit cu propuneri legislative care sa solutioneze intreaga problematica sociala a celor ce lucreaza in sistemul cooperatiei agricole. Astfel, pentru cei ce au lucrat permanent in cooperativa pina la pensionare, pensia minima sa fie de 800 de lei [IR Ce batjocura....]. Cei care au lucrat 10 ani, 600 de lei. Cei care nu au lucrat dar au adus pamint - 500 de lei. Statul nu este dispus sa subventioneze aceste pensii pentru ca bugetul e mult mai sarac decit tara. [IR : Asta da intoxicare "experta"- nici un cuvind despre fondul de pensii al cooperatorilor, alimentat partial din profitul realizat de stat prin contractari anuale abuzive] Dar vor interveni versamintele pe care taranii le vor face la casa de pensii, in functie de forma pe care o vor adopta. 1. Asociatii simple, specifice zonelor colinare 2. Societati pe actiuni. 3.Unitati de tip cooperatist. Toate aceste forme vor avea la baza o anumita concentrare a productiei, pina sa se ajunga la aceste modalitati este necesar sa fie depasita starea de teama si incertitudine.[IR: Ceea ce se traduce mai scurt astfel: mentineti cooperativele care pot tine in spinare specialisti agrari comunisti?- veti avea resturi de pensii.].

Azi, 9 noiembrie. Gindul la piinea de miine. Nicolae Dumitru. Bazele de achizitii au inceput sa se descompuna. Cu ce se vor aproviziona fabricile de nutreturi? Ce sa va da la animale in marile crescatorii? etc.Ingrijorari legate de destructurarea vechii agriculturi. Realitatea satului de azi.60% din populatia sateasca e imbatrinita si incapabila de munca. Tinerii sint plecati la oras. Cei ce au intrat in CAP in 1962 azi abia se mai tirasc prin curtile lor asteptidu-si pensia, mila de la CAP sau sa vina de la oras copiii spre a le aduce cite o piine. Cum si cine va lucra terenurile retrocedate? [IR: Nu banuia clasa muncitoare aruncata in strada de FSN ca va supravietui uneori din terenul bunicilor lasati odinioara la sapa, la chemarea PCR?]Se adauga lipsa de utilaje si animale de munca. Cine va salariza inginerii agronomi si personalul tehnic agricol? Cui vor vinde taranii surplusul de produse daca bazele de achizitie sint in lichidare? Ce trebuie sa insaminteze oamenii daca inca nu se stie cui va apartine pamintul la primavara?

Adevarul 14 noiembrie. Daca taranii sint bogati si tara va fi bogata. Interviu cu Victor Surdu, presedintele Partidului democrat Agrar [IR Oficina nomenclaturii agrare comuniste]. Roania poate sa hraneasca o populatie de trei ori mai mare si totusi pe piata nu sint produse. S-au marit loturile de folosinta dupa revolutie dindu-se 3 milioane de hectare in baza decretului 42. Astfel hambarele au devenit pline, dar oamenii nu au animale care au ramas in fermele zootehnice, care nu au cu ce hrani animalele. Statul e silit sa importe cereale, etc. Specialistul in agricultura nu trebuie sa se teama de schimbari.El va avea statutul pe care-l merita in zona in care munceste, chiar acolo unde nu vor mai fi CAPuri [IR : A avut mult mai mult, a putut pune mine pe agoniseala CAP si IAS]. El va trebui sa ajute taranii sa introduca tehnica de virf. [IR: Specialistii respectivi au gasit solutii mai practice…].

Tineretul liber 20 noiembrie 90. Interviu cu Mihai P. realizat de ST Dorgosan. Recunoaste ca a participat la cooperativizare fiind poreclit Conu Misu care fura ca-n codru. Are constiinta impacata pentru ca nu a facut rau nimanui. Tocmai pentru ca facea intelegeri cu taranii care-i dadeau cite ceva ca sa inchida ochii despre rest. Astfel eu am furat de la ei mult mai putin decit ar fi furat statul. O parte imi trebuia pentru a-i cumpara si pe cei care veneau sa ma controleze. A fost un vis urit de care nici taranii nu mai vor sa-si aminteasca. Incit si azi le e frica sa ia pamintul inapoi. Legea fondului funciar pare a pregati cadrul multor escrocherii pentru ca nu da pamintul pe vechile amplasamente. Asadar e clar ce vor face cei ce vor imparti.

Expres nr. 46 din 19-25 noiembrie 1990. La orizont alta baricada.Horia Tabacu.Rezultatul procesului de la Brasov a produs revolta si dezamagire.Oamenii se obisnuiesc cu ideia ca toate diversiunile puterii reusesc si lupta impotriva comunismului are din ce in ce tot mai putine sanse de izbinda. Dar la Sapinta nu s-a renuntat. Ei stiu ca exemplul lor a speriat autoritatile comuniste si a deranjat intentiile centraliste ale actualei puteri. Oamenii stiu ca legea a fost incalcata de cei pusi sa o apere si ca adevaratii infractori sint protejati de tovarasii lor aflati la putere ba chiar avansati. Dupa sentinta de la Brasov sosesc alte citatii pe numele lui Toader Stetca pentru tot felul de procese mutate in diverse orase ale tarii:Satu Mare, Galati. Tinind cont de amenintarile cu moartea pe care le primeste si de riscul deplasarilor la distanta, Stetca s-a decis sa refuze citarea in orice proces inscenata in afara judetului in care locuieste.

Adevarul, 13 noiembrie. Sentinta in cazul Sapinta.Data luni 12 noiembrie. In baza art. 239 al.1 si 2, raportat la Decretul 41/1990 (ultraj simplu si ultraj cu violenta), T. Stetca a fost condamnat la 1 an de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei conform art.81 din codul penal.

Contrast nr.34 15-22 noiembrie. Toader Stetca a fost condamnat. 1 an inchisoare cu suspendare conditionata pe 2 ani si suspendarea unor drepturi printre care acela de a fi primar.

Expres nr.43, Noiembrie 90. Sapinta , anticomunism cu suspendare. Horia Tabacu. Un strigat amar de protest. fata de aceasta nedreptate.

Romania libera, 13 noiembrie. Stetca a fost condamnat.Dumitru Bujdoiu de care judecatorii Draghici Octavian, presedintele completului si Barbat Ioan, la cererea procurorului de sedinta Popescu Ioan. Asistentii : au invins iarasi comunistii. Urmeaza probabil recursul.

Opinia studenteasca nr 49 noiembrie 90.

/Cimitirul vesel a fost condamnat la 1 an de inchisoare. Marius Oprea. Reportaj de la procesul lui Stetca de la Brasov. Martorul augustin Botis care ar fi trebuit sa dezminta minciuna ca ar fi fost sechestrat cind de fapt a fost la o palinca, nu s-a prezentat - spune Alexandru Dinca, reporter la Liga Studentilor, care a stat 5 luni la Sapinta. Profesorul Nicolae Iuga, fostul vice la CPUN Maramures, marturiseste ca se dorea de mult inlaturarea si arestarea lui Stetca in interesul fostilor activisti din Sapinta. Multi din cei de la Judet aveau relatii directe in sat si chiar maiorul Botirca Vasile comandant al garnizoanei Sighet fusese in ianuarie la Sapinta cu un pluton de soldati pentru a sustine fostul primar. Domnul Vaida,deputat PNL de Cluj si avocat al apararii in proces, semnaleaza multe contradictii in rechizitoriu. Faptul ca Radu Nicolae nu avea ce cauta la Sapinta pentru a cere oamenilor sa reinfiinteze CAPul scotindu-i din fire. Procurorul Vlad de la Brasov a sustinut ca actiunea este politica daca nu s-ar fi adus inculpatului aceasta vina, s-ar f gasit alta, adevarata lui greseala fiind desfiintarea CAPului.

Phoenix nr 42, 19-25 noiembrie. Locuitorii Brasovului au cerut demisia prefectului , a guvernului si a presedintelui Iliescu. Irina Negrea. Reculegerea pioasa s-a transformat la Brasov intr-o miscare ferma de protest fata de situatia prezenta. la mitingul din piata sfatului, pe linga cei 20000 de brasoveni , au participat numerosi invitati. S-a scandat "Jos comunismul", Jos guvernul Jos Iliescu, Iliescu vinovat pentru singele varsat Ultima solutie inca-o revolutie, anuntati in tara , greva generala, etc. Cornel Simionescu de la Alianta Antitotalitara Brasov a sintetizat motivele nemultumirii manifestantilor terminind cu "daca nu luptam democratia moare. Jos ticalosii, os din osul ticalosilor!". Au mai luat cuvintul la balcon: Lorin Fortuna,- Timisoara, (care a cerut iertare ca Brasovul a fost lasat atunci singur), Gabriel Andreescu - Alianta Civica (care a citit declaratia Aliantei), Toader Stetca (care a recitat o balada a Sapintei), Gavrila Filichi , Asociatia 15 noiembrie (care a dat citire textului Proclamatiei de la Brasov) Nu au fost asigurate conditii optime pentru manifestatii, lipsite de statia de amplificare dar inconjurata de politisti si intesata cu provocatori. prefectul s-a prezentat in balcon fiind primit cu Jos guvernul ! Jos prefectul, incit nu a reusit sa spuna printre huiduieli decit : "In locul meu va veni alt prefect!". Dupa ora 17 mitingul a continuat in fata prefecturii.

Expres nr.44 noiembrie. Sute de mii de oameni au venit sa participe la o revolutie prevazuta sa n-iba loc

/Brasov.Monica Marginean. Relatarea manifestarilor din noiembrie. Mars simbolic de reconstituire a traseului parcurs in 1987. Unii trecatori s-au alaturat, altii si-au vazut de drum.Punctul terminus in piata sfatului unde, incepind cu ora 16 s-a desfasurat mitingul pentru libertate. Pe pancarte: revolutia continua! Jos Iliescu! Presedinte, guvern, senat, salarii mari v-ati aranjat! etc. Mitingul a debutat neinspirat prin citirea mesajului trimis de minerii din Valea Jiului muncitorilor brasoveni. Apoi au vorbit:Gabriel Andreescu care a citit declaratia Aliantei civice, Doina Cornea, Toader Stetca, S Rosca Stanescu, Mircea Sevaciuc din partea Asocatiei miscarea 15 noiembrie. S-a citit Proclamatia de la Brasov.

Agora, 21-28 noiembrie.Proclamatia de la Brasov. - redata partial pina la punctul 5 .

Romania libera 15 noiembrie. Brasovul nu mai vrea sa taca. Eugen Dichiseanu. Pe 14 noiembrie ora 10, in sala palatului culturii din Brasov s-a desfasurat sompozionul "Aniversarea revolutiei anticomuniste din 15 noiembrie 1987" . Peste 300 de invitati carora li s-a adaugat reprezentanti de la AC, GDS, FDA Cluj, Partidul liberal al Dreptatii, AFDPR, GID, etc. S-a subliniat impotanta intaririi solidaritatii impotriva vechii nomenclaturi care a furat revolutia. S-a criticat liberalizarea preturilor Doamna Doina Cornea a aratat ca procurorul militar Domsa care a anchetat dizidenti in timpul lui Ceausescu ii ancheteaza acum pe cei care au tras in decembrie la Cluj. Toader Stetca a declarat solidaritatea Sapintei cu asociatia "15 noiembrie" iar in final N. Constantin Munteanu a declarat "Dvs. sinteti cei buni si ci drepti."

Romania libera 16 noiembrie.

/Brasov, 15 noiembrie 1990. Sorin Rosca Stanescu, Eugen Dichiseanu. In ciuda numeroaselor provocari ale reactiunii cetatenii Brasovului au organizat o mare demonstratie pe 15 noiembrie. Coloana a reconstituit simbolic traseul din 1987. Peste 25000 de oameni s-au strins. pancartele enuntind: "FSN, piinea noastra unde e?!", "Liviu Babes, torta revolutiei brasovene, Jos Iliescu, etc. Mitingul a intrunit revendicari politice, sociale si economice. S-a cerut demisia presedintelui tarii, compromis de gravele incalcari ale democratiei, demisia guvernului incapabil sa administreze tara, eliminarea din parlament a infractorilor si membrilor vechii nomenclaturi. Cei care au luat cuvintul: Doina Cornea, Gabriel Andreescu, Toader Stetca, Mircea Sevaciuc, delegati ai Timisoarei au cerut desfiintarea politiei politice. Brasovul a cerut intregii tari declararea unei greve generale care sa conduca in final la demisia presedintelui, guvernului si eliminarea structurii totalitare. Se pare ca grupuri masive de cetateni, altii decit cei prezenti in piata sfatului vor sa se prezinte in fata prefecturii pentru a cere demisia imediata a conducerii judetului.

/Proclamatia de la Brasov. Reaminteste derularea si sensul revoltei anticomuniste din 15 noiembrie 1987. "astazi, 15 noiembrie 1990, cind se implinesc 3 ani de la ultima zi a rusinii sintem hotariti sa continuam lupta pentru libertate, adevar si democratie.Aceasta pentru ca am constatat, degradarea continua a vietii sociale, politic si economice de azi precum si deturmnarea idealurilor care ne-au animat si pentru care am luptat atunci si pentru care s-au jertfit eroic martirii din decembrie 89. " Drept pentru care proclama: "Noi cei care la 15 noiembrie 1987, am spus nu comunismului [] proclamam ziua de 15 noiembrie ziua internationala de lupta impotriva comunismului. [] Declaram :1. Ii vom cinsti ca eroi ai neamului pe cei cazuti in lupta impotriva comunismului [] 2. Vom reconsidera istoria neamului [] 3. Vom reinvia traditia crestina in scoala si societate. 4. Lupta fratilor nostri din Basarabia este si lupta noastra. 5. [] a devenit o necesitate istorica deschiderea procesului comunismului in care sa fire chemate toate persoanele care au contribuit la dezastrul actual al tarii si judecarea lor in tribunale morale Vom chema in fata tribunalului moral pe cei care ne-au condamnat la moartea rosie. Pentru aceasta am instituit tribunalul moral.[] [IR: Banuiesc cine i-a ratacit pe brasoveni pe pista sterila a tribunalelor morale. 20 de ani au fost irositi astfel si nimeni nu arata inca cu degetul vinovatii].6. Vom impune aplicarea principiului Declaratiei universale a drepturilor omului [] 7. [] Organizarea unui referendum national pentru stabilirea formei de guvernamint a tarii. [] 8. Publicarea tuturor proiectelor de lege si supunerea lor discutiei publice. 9. Vom impune trecerea patrimoniului economic in proprietatea celor care l-au creat.[] 10. Reforma agrara prin improprietarirea taranilor cu pamint si sa sprijine tehnologizarea agriculturii. [] 11. Garantarea ecoomiei sindicale fata de patronat si guvern. 12 Modernizarea si reforma intregului sistemului de invatamint si educational. [] 13. Schimbarea atitudinii guvernului fata de institutiile de asistenta sociala. [] 14. Adoptarea neintirziata a legii sanitare, recunoasterea importantei muncii depuse de corpul medical []15. Recunoasterea drepturilor individuale si colective ale nationalitatilor conlocuitoare[] Nu admitem invrajbirea intr nationalitati. [] 16. Renuntarea la monopolul puterii asupra importantelor institutii de informare in masa - televiziunea si radioul si redarea lor proprietarilor de drept. [] Presa sa fie libera si neingradita. [] 17. Armata trebuie sa slujeasca exclusiv interesele poporului, rolul este de a apara integritatea teritoriala si nu institutiile puterii. 18. Politia si jandarmeria trebuie sa asigure protectia cetateanului si a bunurilor lui. 19. SRI trebuie sa dobindeasca un cadru legal si sa se subordoneze parlamentuliu tarii. 20. Justitia trebuie sa functioneze ca o a treia putere in stat si sa fie slujita de magistrati integri si competenti.[] [IR Vorbe goale- in loc de combaterea justitiei injuste si curatirea ei- recunoastem aici toxica palavrageala civica a anului 1990] 21. Societatea civila romaneasca trebuie integrata in dinamica societsatii civile europene. [] 22. Trebuie reconsiderate legaturile cu strainatatea in general si cu diaspora romana in special, pentru demontarea mecanismelor xenofobe si izolationisme.Lupta noastra va inceta numai cind punctele Proclamatiei de la Brasov vor deveni realitate. Sa ne ajute Dumnezeu."

Adevarul 16 noiembrie. Brasov. Mitingul de pe 15 noiembrie. Pacat de petarde.Mircea Barbulescu. Zvonurile ca manifestatia se va termina cu un asalt final al prefecturii nu s-au confirmat. Deviza anuntata de organizatori a fost "fara violenta". In Piata se scandau lozinci antiguvernamentale si rareori "Vrem piine!". Mesajul minerilor din Valea Jiului a fost intimpinat cu fluieraturi. De la balcon vorbitorii s-au referit la lupta impotriv guvernului, presedintelui, repetind insistent apelul la greva generala. Dupa o ora si un sfert de astfel de interventii , a luat cuvintul si un reprezentant al sindicatelor 15 noiembrie lumea asteptindu-se ca acum sa se vorbeasca de probleme concrete. Dar el nu a facut decit sa o introduca pe Doina Cornea care a reluat binecunoscutele-i teme. A urmat Toader Stetca care a citit un poem de citeva sute de strofe, mitingul s-a terminat la ora 17 Doina Cornea indemnind oamenii sa mearga la casele lor. Dar 2000 de manifestanti au plecat spre prefectura. In peretii acestuia au fost aruncate 8 petarde ceea ce a provocat anica, cei prezenti fugind spre casa. Au ramas 3-500 de persoane infierbintati si mai tare incercind sa rupa cordonul de politisti. Ei au parasit zona la ora 19.45.

17 noi. In exclusivitate pentru "NU". Locuitorii comunei Sapinta cer tutoror organizatiilor politice si apolitice spriijinul pentru difuzarea la TVR a casetei cu procesul intentat lui Toader Stetca- pentru a demonstra metodele comuniste folosite inca in justitie.

Romania Mare nr 25, 23 nov

/ Interviu cu dl Ion Coman in inchisoare. Angela Bacescu. Coman reitereaza cu atroce insolenta toate tezele securisto-comuniste. La Timisoara forte straine au provocat tulburari ca sa smulga Ardealul. Huligani aceia trebuiau reprimati, tara aparata. In echipa de criza a fost el, Stanculescu, Chitac, Nuta etc.Securistii nu l-au mai vrut pe Ceausescu, un mare patriot.

/Curier juridic.Dan Ioan Mirescu. Aniversarea din 15 noiembrie a adus din nou in discutie nedreptatea facuta brasovenilor prin lipsa de profesionalism a Procurorului general. Acesta a facut un recurs formal si penibil pentru a casa sentinta din 1987 in loc sa ancheteze contributia calailor Brasovului, procurorii:Stanca, carp, Oltesanu, Comsa si ofiterii din Ministerul de Interne Dumitrescu, Budu, etc.Asociatia 15 noiembrie a protestat vehement impotriva incercarilor lui Gh. Robu de a-si explica demisia pe sema atacurilor din Romania Mare cind in realitate ea s-a datorat mentinerii in functie a celor amintiti. Pa fata procurorului general apar continuu noi pete. Curtea Suprema de Justitie pune in libertate rind pe rind pe cei trimisi in justitie fara motiv de respectivul procuror: conducatorii militiei si securitatii din Sibiu, acuzati de complicitate la genocid fara nici-un temei;Nicu Ceausescu, condamnat la instigare la omor desi nu se mai vede pe cine a instigat. (In schimb procuratura nu a facut nimic pentru anchetarea celui care a atentat la viata lui Nicu Ceausescu), etc. Se mai adauga multe abuuuuzuri, cum ar fi cei 11 militieni arestati de la Caransebes sub acuzatia de genocid, cei 4 ofiteri din garda prezidentiala, achitati si ei intre timp, civilii trimisi in judecata pentru evenimentele din 13 iunie de la Miercurea Ciuc, eliberati intre timp, cei retinuti pentru 18 febr, sau 13-15 iunie, arestarea nejustificata a lui Marian Munteanu si a primarului din Sapinta, a membrilor familiei Ceausescu, etc. Toate culminind cu chemarea in instanta a revistei Romania mare si a lui Corneliu vadim Tudor [ IR: Un adevarat curs de talmes-balmes, amestecind criminalii lui Ceausescu cu victimele represiunii post-comuniste].

Romania libera, 30 noiembrie.

/Cetatenii Iasilor: muncitori, studenti, militieni, spriijinitori ai FSNului. Mihai Ursachi. Dupa 3 ani desi Ceausescu a fost rasturnat cu pretul multor vieti, dorintele celor rasculati la Brasov nu au fost indeplinite. Vinovati sint cei care au facut promisiuni mincinoase si s-au aratat incapabili de a salva tara, reinstalind teroare si producind un dezastru economic. alianta civica si FDA nu au nimic de vindut nimanui. Vor doar sa instaureze adevarata democratie. In acest scop sint necesare: punerea sub acuzare a intregului sistem comunist; adevarul despre cele intimplate in revolutie, februarie, martie si iunie 90, eliberarea si despagubirea victimelor si judecarea celor vinovati de violenta , instigare la violenta si apologia violentei; reimoproprietarrirea taranilor; trecerea intregii averi nationale in miinile proprietarilor lor de drept, adica a cetatenilor care au creat-o prin munca lor cinstita; autonomie universitara cu excluderea cadrelor didactice compromise; denuntarea fara echivoc a pactului Hiter-stalin prin care Basarabia si Bucovina de nord au fost ocupate de URSS. aceste teritorii au dreptul de a-si decide soarta inclusiv de a reveni la Romania. Cel mai bine din punct de vedere juriidic ar fi revenirea la Constitutia din 1923.

Dreptatea 4 decembrie.Scrisoare deschisa Parlamentului Romaniei. Semneaza 75 de cetateni din satul Viisoara, com Stefanesti, jud. Arges. Sint victime ale cooperativizarii fortate dar si a unor abuzuri comise dupa revolutia din decembrie de fostii nomenclaturisti, T Giosanu si Ilie Talmaciu.T. Giosanu , ginerele lui Sandu, nasul perechii Nicolae si Elena Ceausescu, director al statiunii de cercetare viticole Stefanesti Arges, a dat ordin in 1984 sa le fie distruse gradinile si viile de linga casa cu buldozerele. Izbucnirea revolutiei din 1989 i-a salvat de a doua faza a sistematizarii.In ciuda dorintei cetatenilor comunei Stefanesti si a fraudelor musamalizate care se comisesera. T.Giosanu a ramas in continuare in scaun. In ianuarie 1990, s-au adresat Comisiei Nationale de rezolvare a abuzurilor din anii dictaturii comuniste, cu memoriul 502 din 20 ianuarie . Ca rezultat s-a decis sa li se restituie terenurile.O comisie formata din Ilie Talmaciu, presedinte CAP Stefanesti, absolvent Stefan Gheorghiu si Tudose Mircea, le-a atribuit terenurile conform. Decretului 42. Dupa un timp, T.Giosan s-a razgindit, reclamind aceasta atribuire la procuratura si chemindu-i acum la judecata. ca atare, aduc si ei la cunostinta modul total abuziv in care a fost aplicat in comuna decretul 42. profitind de modul vag si confuz in care a fost redactat acest decret, a distribuit teren cui a vrut, tragind foloase din asta si producind un haos perfect. Multi cetateni au primit teren de 10000mp fara nici o justificare legala in timp ce altii care aveau dreptul nu au primit nici un metru. Exemplu Protului Dumitru Nistor, care stapineste 10000mp in curtea bisericii si i s-a acordat si terenul proprietate a profesorului Mircea Craciun, cu care intrase in CAP. Cer o lege a fondului funciar care sa prevada restituirea proprietarilor de drept, debarasarea de fostii nomenclaturisti si anularea acordarii de terenuri fara nici un discernamint in virtutea decretului 42. [IR: S-a procedat asa: in numele repararii abuzului de a trece terenurile din jurul caselor vindute dupa 1974 la stat si a abuzului retringerii la 250 mp a locului de casa (restul devenind folosinta CAP) s-a acordat locul din jurul caselor actualilor proprietari (preferinta dirijata in defavoarea vinzatorilor-sateni si avantajul cumparatorilor-oraseni). In rest se putea acorda doar loc de folosinta. Pe teren, asta a permis insa diverselor "comisii" sa ofere acolitilor , pe nimic, suprafete oricit de mari "in jurul unor case".... aparute dupa 1990]

Dreptatea 4 decembrie 1990. Fenomenul Sapinta:agonia comunismului.Emil Tepes. Sperantele cu care sapintenii au venit la Brasov pe 7 noiembrie. Marturia clara a celor 30 de martori in favoarea lui Stetca. Absenta de la proces a deputatului fesenist care fusese deseori la Sapinta. Seful politiei Maramures, colonelul Grigore Pintea, recunoaste ca a fost instiintat de primar ca politia duce o alta activitate decit cea normala, dar nu recunoaste ca alaturi de conducerea judetului si-a dat acordul pentru inlaturarea vechii nomenclaturi din Sapinta. Cind i se pune documentul in fata, se bilbiie, roseste, recunoaste, da din colt in colt si plin de broboane de sudoare incheie depozitia si pleaca. Isi revine pe hol tipind la taranii care se aflau acolo: pastele vostru, lasa ca-mi cadeti voi in mina. Procesul s-a incheiat, rezultatul se va da peste 5 zile, lumea vrea sa ramina "plecati linistiti, spune presedintele, dreptatea este de partea voastra si o veti avea", si au plecat. Duminica 11 noiembrie, mergind la Satu Mare pentru o slujba religioasa au fost atrasi intr-o provocare evidenta: o bataie intre doua tabere in fata bisericii, Stetca fiind invitat sa stinga conflictul dar avind inspiratia sa nu se bage in aceasta capcana.Mai sint si comune cum ar fi Bixad in care CAPul nu s-a desfiintat, oamenii crezind in pastila fesenista cu pierderea pensiei.Comuna Sapinta a anuntat in ziare si la Europa libera ca nu recunoaste administratia judeteana, organele de justitie si de politie, datorita faptului ca este ocupata de fosta nomenclatura.Prefectul Pop Anton, pina la revolutie sef al directiei agricole, cunoastea bine CAPul Sapinta care-l ungea din gros cu produse. Dupa revlutie vechii primari din comune, sefi ai CAPurilor si alte lepadaturi comuniste au fost inlaturati dar vechiul lor prieten, dl. prefect, a angajat 17 dintre ei la serviciul financiar, ghimpele ramas in inima dlui primar este Stetca. Ca atare de 4 luni, toate salariile functionarilor din primaria Sapinta nu sint platite. Iar prefectul a blocat si conturile sapintenilor aflate in banca care ar fi trebuit fi folositi pentru cheltuielile comunei. Cit priveste organele de justitie si politie ce sa mai spunem? Sint aparatori de nadejde ai orinduirii comuniste. Vai de capul celui care le pica in mina. Dupa eliberare, Stetca a dat de urma unei licitatii fictive si facind cercetari a determinat prefectura sa le anuleze, dar beneficiarii Tero nu vor sa auda pentru ca-si pot recupera banii, dar nu si bacsisurile. Justitia functioneaza invers, Cind o ruda a primarului Dan Dumitru loveste un tinar cu o furca in cap si viceprimarul Popic ii desparte, este dat in judecata cel ce i-a despartit. Pare prea scandaloasa povestea dar Tero stie ce stie, are de partea lui justitia din Sighet in functie cu avocatii. Un paienjenis comunist leaga oamenii cu mii de fire incit nu prea mai ai cum scapa din el. De sus pina jos structurile au ramas aceleasi. Democratia este un vis care se topeste pe zi ce trece. Cind pe 12 noiembrie la ora 14 oamenii din sat au aflat rezultatul procesului, in Sapinta ori ce urma de respect pentru guvernantii fesenisti a disparut.Nu vor renunta la lupta.Stetca a primit un ultimatum de la ei: vei ramine primar chiar daca nu te vor toti comunistii din tara asta. Au hotarit sa blocheze iar soseaua pentru difuzarea la TV a procesului primarului filmat integral pentru ca intreaga tara sa stie adevarul.Lupta cu puterea e nemiloasa.Un exemplu este infometarea orasului Sighet, in care nu exista carne, lapte si oua in timp ce in Sapinta sute de hectolitri de lapte sint refuzati, cu motivul lipsei mijloacelor de transport si sute de taurasi sint refuzati de macelarie. Pentru a se pedepsi o cumuna, este infometat un municipiu. Nomenclatruristii judetului detin toate pirghiile puterii si le folosesc pentru a lovi in popor. Pina cind un val revolutionar o sa-i mature pentru totdeauna.Si primarul din Rona de jos a fost arestat de iresponsabilii sefi judeteni. Maramuresul este un butoi cu pulbere.

/Un proces si mai multe semne de intrebare. Nicolae Iuga.Comentarii pe marginea procesului. Rationamente indoielnice de tipul: "declaratiile martorilor fiind contradictorii, deducem ca Stetca este vinovat". Este clar ca achitarea ar fi creat complicatii pentu ca ar fi trebuit date explicatii privind cele intimplate (sosea blocata 68 de zile, etc). Stetca condamnat nu va mai putea fi primar ceea ce sapintenii nu vor accepta, urmarile fiind imprevizibile. Un alt aspect ciudat este ca in ciocnirea dintre primar si politist, care nu poate explica ce cauta la Sapinata pentru a prelua orzul si a milita pentru reinfiintarea CAPului, ultrajul, daca a fost, a fost reciproc, pentru ca si primarul era autoritate. De asemena nu s-a lamurit cum e posibil ca un pluton de graniceri sa urmareasca un primar in mijlocul Sighetului, lovindu-l in cap cu patul armei.

Dreptatea 6 decembrie. FDA Cluj organizeaza a doua conventie nationala intre 6-8 decembrie la Cluj.

Romania libera 12 decembrie. A doua conventie nationala a FDA. a vut loc la Cluj intre 6 si 8 decembrie intr-un climat deosebit de prima conventie: greve muncitoresti si studentesti, situatia fierbinte de la Timisoara, criza economica si sociala produsa de liberalizare, etc. Deplasarea cu trenul si hotelul devenind un mare lux, unii delegati n-au putut sosi la Cluj. Au venit totusi 26 de delagati cu drept de vot din 43, suficient pentru a fi indeplinite conditiile statutare. Din partea Aliantei Civice a venit dl. Mihai Sora, anuntind unitatea de actiune dintre cele doua formatii. Din partea PNTcd :Ioan Lup, Ionecu Galbeni si Razvan Dobrescu. A fost prezent si Doru Braia si sprijinitorul sau Nelu Moldovan. In schimb a lipsit din nou conducerea centrala PNL. Lucrarile au fost conduse de Aurel Baghiu, ajutat de Fred Nadaban de la AFDPR. In prima sedinta s-a discutat statutul si Adrian Marino a rostit un cuvint de dechidere. ziua a doua a fost consacrata discutiei pe marginea a doua documente in redactare: declaratie privitoare la starea natiunii si platforma program a FDAR din Romania. Discutiile au fost intense si polemice. s-au distins: Tocan Viorel (CADA- Brasov), Ilie Adrian - Tulcea, Elena Piperna - Iasi, Soloc (Arad), Mircea Mihailescu (Cluj), Ioan Boila (Cluj), Ioan Rosca (Neamt), Kiraly (Tg, Mures), Zamfir Mihai (Partidul liberal monarhist), Traian Florea (Presed. sindic Fraternitatea), Ion Tavala (Timisoara), Pasca (Dolj), Iorgulescu (Tulcea), Paul Popescu (Olt), etc. Punctele fierbinti dezbatute au fost: oportunitatea parasirii parlamentului de catre senatorii si deputatii opozitiei, sprijinirea grevei generale, demisia lui Iiescu si cabinetului Roman, solutia monarhica, relatiile cu formatiile de opozitie si mai ales cu Alianta civca, procesul comunismului. Lucrarile acestei zile s-au incheiat cu o demonstratie in fata postului local de radio si televiziune condusa de Doru Braia. O delegatie a fost primita in interior si a dat citire unui comunicat-protest de sprijin in favoarea lui Dumitru Iuga. Ziua a treia a fort consacrata documentelor finale, la redactarea textelor lucrindu-se pina noaptea tirziu. A revenit din nou in discutie controversata problema a retragerii din parlament " S-a constatat inca odata ca baza este mult ai radicala decit conducerea formatiilor politice reprezentate in forum." [ IR: In realitate, a fost o ciocnire dura intre reprezentantii forumurilor si delegatii conducerii centrale PNTcd care au insistat cit au putut ca declaratiile finale sa nu fie atit de radicale si sa nu ceara retragerea opozitiei din parlament (asta deoarece conducerea PNTcd fusese deja interpelata in parlament in ziua precedenta si infirmase zvonurile ca opozitia ar avea astfel de intentii ); faptul ca nu au fost ascultati de catre cei prezenti a contribuit probabil la stingerea FDAR]. A fost numit un comitet director din 15 persoane in frunte cu Doina Cornea, Mihai Ursachi, Adrian Marino.

Agora nr.4 decembrie 90.

/Platforma program a FDA."S-a impus constituirea unui organism de concertare a fortelor democratice de opozitie [] FDAR cere demisia actualei puteri politice, a presedintelui Ion Iliescu, guvernului si parlamentului pentru gravele greseli politice, sociale si economice de care se fac vinovati. FDAR isi asuma responsabilitatea preluarii interimare a puterii politice apelind si la celelalte forte politice antitotalitare, precum si la fortele social-democratice. In perioada de interimat FDAR va urmari realizarea urmatoarelor obiective: 1. Infiintarea unor orhganisme democrate interimare ,[]2.Organizarea unui referendum national privind forma de guvernamint[] 3.Eliminarea din toate sectoarele puterii politice a persoanelor care au avut rol decizional, politic in guvernarile comuniste. 4. Asigurarea cadrului de activitate libera a partidelor si formatiunilor politice democrate. 5. Pregatirea si organizarea de noi alegeri, inr-un termen de 6 luni, luind drept criteriu prevederile punctului 8 al proclamatiei de la Timisoara 6. Deschiderea oficiala a procesului comunismului [] si stabilirea responsabilitatii celor care au contribuit la dezastrul Romaniei in cei 45 de ani de guvernare comunista 7.Desfiintarea politiei politice []si organizare aunui departament al sigurantei statului sub control parlamentar 8 Interzicerea prin lege a presiunilor politice asupra armatei, justitiei, bisericii si scolii [] 9. Interzicerea categorica a utilizarii armatei si politiei ca mijloace de represiune impotriva poporului. 10.Asigurarea respectarii tuturor drepturilor si libertatilor cetatenesti. 11. Recunoasterea si asigurarea exercitarii efective a drepturilor individuale si colective ale minoritatilor [] 12. Recunoasterea valorilor umane aflate in diaspora romaneasca si implicarea lor activa in democratizarea tarii [] 13. Respectarea dreptului la asociere libera pe criterii profesionale excluzind orice fel de presiuni asupra liderilor sindicali 14. Stoparea procesului de deteriorare a calitatii vietii prin revenirea asa-zisei "liberalizari ' a preturilor 15. Asigurarea unui sistem eficient de protectie sociala inainte de a se face simtite efectele negative ale trecerii la economia de piata. 16. Declansarea procesului de trecere reala la economia de piata avind ca principii de baza: reglementarea dreptului de proprietate: trecerea celei mai mari parti din avutia nationala din proprietatea statului in proprietate particulara prin restituire si improprietarire; rezolvarea problemei fondului funciar in favoarea proprietatii private a taranului asupra pamintului[]; protectie si garantarea proprietatii private. 17. Respectarea independentei mass mediei. Crearea cel putin a unui post de televiziune, cu adevarat independent [] 18. Reconsiderarea istoriei nationale [] 19. Reinvierea traditiei si moralei crestine in scoala si societate []". [IR: Am considerat si consider si azi fundamental, pentru intelegerea anului 1990, faptul ca aceasta platforma, stabilita pe 8 decembrie la congresul FDAR, dupa dezbateri aprinse la care am participat presedinti FDAR din toata tara, NU a fost asumata de conducerea partidelor de "opozitie" si nici de Alianta Civica. Aceasta i-a izolat complet pe cei ca Toader Stetca]

12 dec TVR

/Petre Roman: tratativele Guvernului cu sindicatele Conferinţă de presă la guvern: A fost un adevărat dialog, nu lipsit de durităţi. Am încheiat tratativele printr-un comunicat comun, pentru a dezamorsa şi detensiona opinia publică. Nu apare pericolul grevei generale. Trebuie înţeles că în viaţa acestui guvern au fost două etape: guvern provizoriu (care a uşurat viaţa oamenilor, a pus bazele agriculturii şi autonomiei întreprinderilor) şi guvern ales (etapa în care suntem acum )

Romania libera 16 decembrie. Conferinta de presa a AC. FG Marculescu. A avut loc in sala mica a Ateneului. Din partea aliantei au participat Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Stelian Tanase, PM Bacanu, Iulian Cornateanu, Marian Munteanu, George Serban, Mihai Sora, Mihai Gheorghiu si George Roncea. S-a dat citire listei celor 27 de membri ai Consiliului director si a celor 11 membri din comitetul de coordonare: Marian Munteanu, PM Bacanu, Iulian Cornateanu, Mircea Diaconu, Gabriel Andreescu, Dumitru Iuga, Ana Blandiana, Mihai Sora, George Serban, Stelian Tanase si Nicolae Manolescu. [IR: Pentru a impiedica alegerea in fruntea AC a "personalitatilor" care-si aratasera neputinta de organizare a unei rezistente eficace, pe parcursul intregului an 1990, capitalizind steril popularitatea obtinuta prin mediatizare - am intervenit in congres cerind ca toti candidatii pentru conducerea AC (erau peste 100) sa fie prezentati pe scurt salii, inaintea votarii. Propunerea mi-a fost respinsa si nu a fost consemnata in "presa prietena". Neavind cum sti , cine este Nicolae x din Ploiesti, Vasile y din Constanta, etc. am fost capturati in continuare sub aceiasi cirmaci]. Marian Munteanu a fost ales ca prim presedinte dar e gata sa se retraga oricind, dovedindu-si din nou altruismul. In legatura cu eventuala participare a aliantei la constituirea unui guvern de uniune nationala s-a precizat ca-n aceasta privinta nu s-a ajuns la o decizie dar nu este exclus ca AC sa propuna includerea unor personalitati din rindurile ei. [ IR: Cu totul alceva decit declararea disponibilitatii pentru gestiunea interimara a tarii si pregatirea alegerilor, pe care o propusesem cei de la Neamt si din FDAR]. S-a decis sa nu se organizeze demonstratii de strada… pentru ca ar putea fi exploatate in alte scopuri si compromise de provocari. "Trebuie sa fim foarte atenti si sa protejam aceste zile de orice tulburari. [IR: In a treia mea interventie la Congres am atras atentia ca provocarea reala este ca din frica de provocare sa se renunte la sprijinirea actiunilor ferme, la intetirea vintului revolutionar, la sustinerea Timisoarei ridicate din nou. Decizia AC de a nu comemora public ziua de 16 decembrie a izolat AC Neamt, agravind postura noastra locala si dind curaj celor care ne-au zdrobit mitingul de pe 16 dec 1990. Ca sa nu mai vorbim de izolarea unuia ca Toader Stetca] Situatia actuala pare a fi foarte fierbinte si noi cei de la Alianta socotim ca-n orice caz trebuie sa luam asemenea masuri incit sa nu poata fi intoarsa impotriva societatii nici una dintre initiativele care ne apartin. In situatia in care sindicatele pot, din proprie initiativa, sa organizeze actiuni, AC le va sustine moral in masura in care sint justificate. Alianta se pronunta pentru dialog [] Alianta s-a solidarizat cu actiunile studentilor si muncitorimii din Timisoara. [IR: Cu alte cuvinte, castanele pot fi scoase din foc dar numai cu mina altora; intelectualii subtiri aproba violente ca acelea din decembrie '89, dar cu conditia sa nu primeasca si ei vre-o lovitura, sa se schimbe totul … dar sa nu se intimple ceva] . "In privinta dialogului cu presedintele Iliescu s-a mentionat ca dl. I Cornateanu este imputernicit sa ia legatura cu biroul presedintelui. [IR Intilnirea a avut loc, si comportarea delgatiei, inregistrata pe o caseta, a fost penibila] S-a reamintit cerinta transmiterii dialogului in direct de catre televiziune. " Cit despre manifestarile publice ale AC, exista responsabilitatea morala de a se evita diversiunile provocate de forte iresponsabile- elocvente fiind minciunile ordinare din articolul "atentie" din Adevarul. [IR: Intimidarea a reusit… ] AC se pronunta pentru improprietarirea taranilor, considera nul pactul Ribentrob -Molotov si "intelege sa contribuie la dezvoltarea relatiilor cu fratii nostri de peste Prut. " Sustine revenirea la Costitutia din 1923 si organizarea unui referendum privind forma de guvernamint; spriijina drepturile la identitate ale minoritatilor; doreste contacte strinse cu diaspora romaneasca si democratie autentica.

Agora - Cluj nr.5

/la Timisoara democratia originala a fost inecata in Bega. Ambrus Bela. Reportaj al evenimentelor din Timisoara incepind cu 4 decembrie 1990 cind s-a dat publicitatii motiunea conventiei organizatiilor studentesti din Timisoara. sr cerea demisia imediata a presedintelui, primului ministru, guvernului FSN si invalidarea mandatelor parlamentarilor compromisi; epurarea procuraturii, SRI, TVR, etc ; punerea in practica a principiilor CADA; eliberarea opozantilor guvernului arestati in 1990. Pe 5 decembrie Conventia a precizat ca daca sindicatele miuncitoresti nu i se alatura vor intra in greva foamei dar sindicatele intra in greva unul dupa celalalt iar profesorii reuniti in Solidaritatea universitara se raliaza protestului lor, prezentind o explicatie a acestui fapt in 11 puncte. Pe 16 decembrie, toata Timisoara fierbea. Coloanele strigau "Jos Iliescu!" si "Demisia!" "Bucuresti, ajuta-ne sa scapam de FSN!" , "Iliescu si ai lui sa se duca dracului!". Se anunta ca politia, prefectura si garnizoana Timisoara sint alaturi de manifestanti. In balconul Operei au vorbit multi dar nu a fost dat nimic la televiziune: Toader Stetca, Doina Cornea, Laslo Tockes, Reprezentanti CADA, Doru Braia, ana Blandiana, care a rostit "Cele mai cutremuratoare cuvinte" : "Nu e sigur ca stim sa parcurgem drumul de la libertate la solidaritate. [] Revolutia de acum un an continua. va mai dura. o revolutie este o transformare profunda care are nevoie de timp. " S-a transmis apoi un medas presedintelui Gorbaciov in care se arata ca Basarabia rapita samavolnic de Stalin, apartine Romaniei. In 17 decembrie a fost zi de doliu., dar eleviziunea a prezentat indignarea oamenilor de bine pentru deranjarea linistei. Ca atare pe 18 decembrie s-a dat un comunicat catre tara anuntindu-se inceperea grevei generale din 19 decembrie. S-a cerut demisia imediata a guvernului si formarea unui guvern de uniune nationala. Semneaza Alianta sindicatelor libere din Timisoara si Federatia sindicatelor libere Timisoara. Au trecut sarbatorile si timisorenii au iesit din nou in strada. Greva generala continua. Studentii sint si ei in greva. Primarul si prefectul si-au prezentat demisiile. Va avea oare ecou chemarea la greva generala?

Adevarul 20 dec

Senatul dezbate legea pamintului. Petre Roman a prezentat principiile care au stat la baza proiectului. Ce s-a atribuit in folosinta in ianuarie sa devina proprietate [IR: Chiar daca ele apartineau unui alt proprietar de drept, nu cel care le introdusese in CAP. De ce?? ] Cultivarea e obligatorie. Organizarea cadastrului funciar [IR: A constituit principalul obstacol in calea vinzarilor intre tarani si deci a coagularii unor loturi mai mari]. Cu conditia ca membrii coperatori sau mostenitorii sa se intoarca in sat si sa-si reia ocupatia agricola [IR: ???] se recunoaste membrilor cooperatori dreptul de a-si recupera terenurile introduse in CAP [IR: Dar nu se spune nimic despre cazul in care aceste terenuri au fost instrainate abuziv inainte si dupa 1989, nici despre faptul ca taranii chiaburizati au trecut la rol suprafete mai mici , de frica represaliilor] Coperatorii fara pamint primesc si ei [IR: de unde???]. In zonele cu excedent se da pamint si la familiile tinere [IR :poarta larga pentru abuzuri] IAS-urile se transforma in societati pe actiuni [IR: deci terenurile confiscate taranilor, ramin in gestiunea Tovarasilor- care le mai pot jefui citiva ani]. Nu se poate cumula mai mult de 100 ha. Nu accepta amendamentul ca pamintul sa fie retrocedat pe fostul loc … pentru ca astfel s-ar compromite asocierile. [IR: Pe scurt Statul procedeaza la o NATIONALIZARE tacita a paminturilor din CAP-uri -nu si-ar permite sa le atribuie cui vrea decit devenind intii - pe furis- proprietarul lor]

Romania libera, 9 ian 91."Cei care nu-si amintesc trecutul sint condamnati sa-l repete "Elil Silvas. Analizeaza proiectul legii fondului funciar pus in dezbatere in decembrie 1990. Decretul 42 a repartizat 3 milioane de hectare la tarani din cele 7 milioane furate acestora pina in 1962. Solutia corecta ar fi restabilirea prorietatii si e curios ca nu se ajunge la ea, avind in vedere acordul general privind caracterul ilegal al cooperativizarii si nationalizarii pamintului.Se incearca salvarea CAPurilor facindu-se comparatie cu agricultura moderna din tarile occidentale, care se desfasoara in cu totul alt context. Agricultura centralizata comunista a fost un enorm esec. Rentabilitatea ei venea din jefuirea CAPurilor si taranilor. Dupa achitarea tuturor obligatiilor catre stat adica livrarea productiei la preturi absolut ridicole, valoarea zilei de munca era stabilita arbitrar, incit oscila de la 0.10 lei pina la 50 de lei. Nici-o unitate cooperatista, erou sau neerou, nu a egalat niciodata, nici in productie vegetala nici zootehnica , nivelele realizate pe loturile personale, toate statisticile o arata. Principiul proprietatii private ar trebui sa-I aibe in vedere pe tarani, nu si mosiile. Nu exista o prescriptie a dreptului de proprietate in statele civilizate. Deci taranii nu ar terbui improprietariti ci ar trebui sa li se recunoasca proprietatea. De jure ei nici nu au intrat in CAP.

Tinerama 10-17 ianuarie.

/Sa dea dumnezeu sa n-am dreptate. Mihai Caranfil. Discutii pe marginea legii fondului funciar.Istoria dosarului.Reforma agrara din 1921 si incercarea de a interzice in 1938 trecerea pamintului in alte miini decit a celor ce muncesc. In Romania insa exista 80000 de ingineri agronomi, horticultori, zootehnisti si medici veterinari degradati profesional si moral, obisnuiti sa le vina leafa si sa faca invirteli in jurul CAPului si IASului.Ei nu doresc desfiintarea acestora.[IR: In realitate, au fost principalii cistigatori ai privatizarii agrare, punind mina in timp scurt pe mari suprafete de pamint, pe utilajele fostelor IAS-uri si CAP-uri, imbogatindu-se din gesiunea jefuitoare a asociatiilor care s-au format]. Exista totusi citiva experti care au sfintit locul organizind intr-adevar remarcabil unele unitati agricole si otinind rezultate spectaculoase. Ei ar trebui consultati si sprijiniti pentru a nu fi inlocuiti cu smecheri guralivi, trindavi, incompetenti cumsecade si ticalosi fermecatori.

/Reprivatizarea in agricultura.N.S.Stanescu. Reforma agrara din 1945 s-a faccut sub presiunea taranilor soldati care luptasera in al doilea razboi mondial si punindu-se deoparte suprafete pentru viitoarele gospodarii de stat. Din pacate, in 1949 acest proces a fost sugrumat si pamintul a fost luat da la tarani prin metode care au facut imposibila rezistenta. "Pamintul cu care taranii au intrat in GAS conform stautului acestuia, raminea in continuare in proprietatea celor ce l-au adus drept cota de participare. Cu alte cuvinte, Statutul GAS prevedea posibilitatea taranului de a se retrage,ceea ce presupunea si dreptul de a reprimi suprafata cu care se asociaza.Printr-o suceccesiune de reglementari dintre care cele mai multe nepublicate, proprietatea asupra pamintului a intrat aproape in intregime in miinile statului. Ca atare taranii au fost expropati pe tacute." Agricultura a fost sursa principala a investiilor in Romania. S-a aplicat sistematic un evantai de mijloace de spoliere, in primul rind a foarfecului preturilor. Unitatile agricole erau obligate sa predea produsele la preturi derizorii care nu acopereau nici costurile si nu aduceau nici un beneficiu cooperativei. Au crescut datoriile acestora catre banci si s-au golit CAPurile de forta de munca tinara. Solutia gasita a fost munca gratita a elevilor, studentilor si militarilor. Ceea ce a produs pierderi colosale de recolta. Productivitatea mici gospodarii taranesti era net mai mare incit productia de pe loturile in folosinta depasea la carne, legume , zarzavaturi, pe cea a CAPurilor. Contrazicind teza superioritatii GAS. Situatia trebuie nuantata . In unele locuri (la deal si munte, redistribuirea paminturilor ar fi cea mai buna solutie si in plan economic. In altele (grinarul tarii din cimpie) redistribuirea ar duce la ruinarea taranilor si infometarea tarii. Gestiunea dezlinata a procesului de retrocedare neinsotita, in zonele cerealiere, de dotarea corespunzatoare si incitative pentru revenirea oamenilor in agricultura, ar putea dovedi ca el nu este fast.

Independentul nr 23 ian-martie 91. Sapinta tragica speranta in binele Romaniei. Interviu cu Toader Stetca realizat de Dan Mucenic.Tocmai a participat la dezbateri privind necesitatea unui post independent de televiziune, pe care-l considera absolut necesar. Numai la Bucuresti, la Timisoara si la Sapinta, oamenii discuta fara frica tot adevarul.La Sighet lumea se teme pentru ca nu s-au schimbat conducatorii.S-au organizat bine in Sapinta, au necazuri doar cu padurea pe care puterea o mentine in gheare ca sa o poata jefui hotii locali, scotind produse ieftine pentru strainatate. Au facut pichete pentru a controla ei, camioanele in care sint furate lemnele.Nu avem opozitie in tara. Tot comunistii sint la putere iar securistii sint mai multi ca inainte. Statul fura cetateanul- de la primaria lor a luat o jumatate de milion fara justificare. Ar trebui data o lege care sa pedepseasca si furtul statului de la particular si nu doar invers.Din 80 incoace, Ceausescu a inmultit tiganii care sint colaboratori ai politiei. George Stetca , fatele primarului, descrie blocada care filtreaza ziarele opozitiei. Sapintenii abonati la Expres, Zig Zag sau Romania libera primesc rar cite un numar. Ziarele frontului ajung dar zac pe raft. [IR: Prea putin a fost analizata sabotarea informarii de catre indivizii care s-au ocupat cu difuzarea presei].

Romania libera, 31 ianuarie.

/Mos Ion Roata a lipsit din parlament. Scrisori trimise Romaniei libere. D.Spiridon, comuna Banca. jud, Valui. Pamintul bagat cu de-a sila in CAP, zeci de ani de munca pe degeaba. Dupa revolutie, 60 de tarani din banca au depus cereri de retragere din CAP, dar nimeni nu le-a dat atentie. In Parlament insa, legea fondului funciar e discutata fara sa fie si un taran de fata. Stefan Nedzelschi, inginer agronom explica riscurile faramitarii pamintului. Victor Varlam , inginer agronom, Iasi: prin cooperativizare taranul a fost obigat sa lucreze pamintul in colectiv dar nu si-a pierdut dreptul de proprietate. De ce nu se recunoaste asta si se intretine confuzie? Cum sa improprietaresti un taran care este proprietar? Orice taran care ar fi prezentat un inscris catre CAP prin care ar fi declarat ca renunta la cultivarea in comun si solicita restituirea atelajelor, vitelor si terenurilor cu care a participat, trebuia sa le primeasca. Aceasta ar fi fost calea de drept si pentru ea nu era nevoie de nici-o lege. [IR : Cind am expus unui secretar de stat aceasta constatare banala, mi-a ris in nas: stim ca a fost total abuziv, dar ce sa mai facem acum? Stiu eu, macar sa-i cereti iertare lui Stetca…]

/Taranul roman tot nedreptatit ramine. Bogdan Tanasescu. Atrage atentia asupra unei categorii de tarani careia legea agrara nu-i face dreptate. E vorba de cei siiti sa-si doneze paminturile. Studiind tabelele aflate actualmente la arhivele statului, Reforma agrara 1945, se pot vedea tabelele de donatii pe 1949, 1950, 51 si 52. Multi dintre "donatorii" voluntari au fost tarani santajati care si-au pierdut loturile.

Romania libera 1 febr. 91. Primarul din Sapinta judecat si la Galati.Viorel Chiurtu.Curtea Suprema de casatie a admis cererea de stramutare din dosarele 992/1990 si 9053/1991 la Galati. Pentru a ajunge din Sapinta la Galati Stetca trebuie sa faca peste 1000 de kilometri. Procesele au fost aminate de trei ori iar inculpatul nu s-a prezentat. A publicat in Viata libera din Galati pe 26 ianuarie o explicatie; "Mi-or scris oamenii din Galati sa nu vin la proces ca acolo la dvs. or ramas in functii toti ai vechi, de pe timpul comunistilor si-or sa ma condamne. Ai doi cu care sint in proces is din fosta nomenclatura:Stan Grigore, despre care scrie in dosar ca e muncitor agricol, a fost primar la Sapinta timp de 30 de ani iar Ileana Opris, celalalt reclamant e nepoata-sa. singurul martor pe care-l au, e un ofiter de politie care ii montat de ai vechi[] am jumatate de sat martor[]De ce mi-au stramutat dosarele domnule? De ce nu m-au executat in puscarie?".

Romania libera 28 martie, Au cuvintul calomniatii. Interviu cu Toader Stetca luat de S Rosca Stanescu.Dupa ce a iesit din puscarie n-a mai vrut sa fie primar dar l-au silit oamenii. au casete video in care se vede razboiul civil din Sapinta care au fost vazute in tota lumea si ar trebui date si la noi sa vada lumea cit de groznic a fost acolo. Cum era atacata comuna la ora 4 dimineta , zi de zi si oamenii trageau clopotele si sirena. Nici pina azi abuzurile nu sint cercetate. Acum i se cer scuze si prefectul, seful politiei si comandantul de graniceri ii spun ca nu sint vinovati, ca ei sint cu el, dar nu-i lasa altii. Asa i-a zis prefectul ultima oara inainte de a fi dat afara. El a schimbat structurile comuniste din comuna pina la maturatorul din primarie, care se plinea si el dupa post. Acum au facut comisie pentru aplicarea fondului funciar dar au de facut doar mici retusuri pentru ca ei au facut reforma de 1 an de zile. Grav este ca cartile funciare au fost luate de rusi dupa 1946. E greu de evitat vrajba ,oamenii vor paminturile inapoi. Mai sint si cei care au muncit si n-au avut pamint, carora trebuie sa le dam. Numai boierilor comunisti, care n-u avut nici-un metru si nu au muncit nimic si care cer acum cite 10 hectare, nu li se va da. In Sapinta au de toate si este bunastare. Tocmai pentru ca sint stat in stat.Multi tarani au cite 20 de vaci.Numai el nu are nimic. De aia este iubit, pentru ca lui si familiei lui nu le-a dat nici-o vaca, nimic. Indivizii din Ministerul silviculturii jefuiesc padurile. Taranii ar vrea sa aiba grija ei de fostele lor paduri. La alegeri nu va mai candida, desi il preseaza oamenii. E foarte bolnav, poate ca va reusi sa-si faca operatia. a fost rau batut. Marian Munteanu a fost la Sapinta tocmai cind se zicea ca se intilneste cu regele Mihai. ziarele intra greu desi se vind cite 1000 pe zi la cite o comuna de 4000 de oameni." M-a durut ca Romania libera, care e cotata in tara ca cel mai bun ziar, nu ne-a sarit in ajutor deloc."

Rom libera 24 iul 1991. Silviu Alupei. Prim secretarul Ion Iliescu sovietizeaza 28937 de tarani. Din activitatea fostului prim secretar Iasi in indeplinirea sistematizarii. Episodul: Modelul optim de dezvoltare economico-sociala a subzonei Tg Frumos-Cucuteni-iasi MODESS" (vezi elemente de sociologie rurala ESE Buc. 1984, Vasile Miftode) A fost un dezastru pentru aceasta zona, un experiment de distrugere a satului pentru trecerea la combinate agricole. Supravietuitorii sint insa cuminti si blinzi. " Şi-o fi avind cu noi , atunşi cîn iera prim secretar , domnu preşedinti Ion Iliescu, ci noi l-am votat cu drag"

Revista "22", 8-15 septembrie 1991. Remus Andrei Ion. Confruntarea dintre cele doua tabere. Pe 24 iulie la primarie au sosit doua note de contabilitate care cer sa se plateasca lui Turda Gh si Crisan Elena, salariu pe perioada cit au fost inlaturati din conducerea CAP.Hotarirea judecatoreasca nu a fost insa executata , oamenii considerind ca fostul presedinte CAP a fost demis si CAPul desfiintat. In comuna nu sosesc in schimb banii pentru salarii, pensii si asigurari. La primarie sint acum 5 angajati in loc de 25 citi erau inainte. La Galati se judeca 3 procese, din care unul pentru viol. A sosit o somatie de plata a unei amenzi de 10000 de lei, care nerespectata va impune arestarea lui Setca tocmai in timpul alegerilor locale. Victima a depus marturie scris ca plingerea este neintemeiata si a fost facuta sub presiune. Toti oamenii din comuna vor sa devina bogati si pentru asta trebuie sa scape de hotii care-i sug. Au mai ramas banditii din intreprinderea forestiera unde padurarii si soferii coopereaza cu hotii de lemne. Politia si Inspectoratul silvic nu fac nimic. Oamenii vor bloca drumul pentru a opri transporturile ilegale de lemne. In comuna toata lumea face politica. Se comenteaza puciul nerusit din URSS si se povesteste despre zile in care s-a luptat cu politia. In comuna nu exista partide.

Contrast nr 49 , 1991. Legea funciara s-a votat. Vom asista la o rascoala. Metin Cerchez. Ancheta prin primariile din judetul Constanta. Comuna 23 august. Este condusa de Stanoiu Decebal., fost lucrator in cooperatie, condamnat la 1 an si opt luni pentru delapidare, in dosarul 1817/79. A avut cine distribui ajutoare. La algerea acestui primar au fost prezenti 30 de insi din 7000. Techirghiol. Domnul doctor Moise ia cuvintul in sedinta de alcatuire a comisiei pentru improprietarire vorbind intr-un fel de parca ar vrea sa reinfiinteze CAPul..S-a dat pamint pentru constructia de vile unor stabi din Constanta: directorului abatorului, dr. Juja, unui ofiter de securitate, C. Ismaileanu de la Cuget liber. Primarul spune ca e normal pentru ca e vorba de baieti subtiri si taranul nu are 1 milion sa construiasca asemenea locuinte. Mangalia: directorul Societatii agricole Calatis, este dl. Moldovan, fost director la sere si transferat de acolo pentru o gainarie de 300000 de lei.

Probleme legate de pamint.

/Alianta Civica din 20 sept. 91. Scrisoare deschisa catre presedintele Ion Iliescu si primul ministru Petre Roman. Nicolae Neagu. Erou al patriei, invalid si vetern de razboi, deposedat de un teren in statiunea Amara in 1974, cind a fost demolat prin abuz si aruncat in strada. Dupa revolutie I-a fost recunoscut dreptul de recuperare a terenului fiind pus sa astepte legea funciara. Aceasta aparind, s-a deplasat in Amara pentru a recupera terenul pe care nu este construit nimic. I s-a spus ca i se va da un loc in alta parte pentru ca terenul lui sa ramina parc pentru statiune in vechiul si adevaratul parc situat pe malul lacului fiind construite in prezent vilele si castelele nomenclaturii judetului, fara nici-o autorizatie. Intreaba: daca comunistii I-au luat pamintul, cei care nu i-l dau inapi, ce sint? Legea funciara face dreptate celor jefuiti de comunisti sau apara abuzurile nomenclaturii actuale, care poate ocupa prin abuz parcurile publice in detrimentul dreptului de proprietate atestat prin acte, ale unui veteran de razboi.

/Si in acest an ati cistigat pariul cu agricultura, dle prim ministru. Dreptatea 20 septembrie. Peste tot comisiile de fond funciar fac nedreptati . In satul Optasi Magura, jud. Olt, la desfiintarea CAPului au disparut zeci de porci de 150kg fiecare ca si caii si boii, in incinta CAP-ului raminind doar 40 de vaci subnutrite. Pe 23 august 1991, au fost aduse de la cimp 200 de oi ce trebuiau vindute taranilor, dar a doua zi lipseau 48 dintre ele. Politia a anunta ca oile au fost gasite dar ele nu au mai aparut niciodata. Productia acestui an a fost confiscata pentru a se plati muncile SMA , restul raminind in gospodarirea conducatorilor CAPului si a tractoristilor care isi duc acum recolta acasa cu tractotul devenit propriu.

/Alianta civica, 20 septembrie 91. Catre presedintele tarii si puterea legislativa. 70 de semnatari care au alcatuit Asociatia IASZA. Descriu abuzurile care creaza convulsii in comuna lor, Darmanesti, jud Dimbovita. Datorita modului in care lucreaza comisia de fond funciar.

/Dreptatea, 18 oct. Liga razesilor dorneni si partidul domnului Victor Surdu. Paţă Gheorghe. Descrie modul in care s-a organizat Partidul democrat Agrar ca principala forta dedicata apararii intereseor tehnicienilor din agricultura cooperatista. Dupa ce si-a realizat interesele, el s-a aratat sustinator al improprietaririi cu ce a mai ramas.Dar populatia rurala din bazinul Dornelor a avut o surpriza pentru care nu-l iarta pe acest principal promotor al legii fondului funciar, care a dat cistig de cauza prin legea 18 societatilor agricole de stat in dauna proprietarilor particulari. Ori cum oamenii isi reluasera paminturile in posesie sint acum acuzati de tulburare de posesie si pentru a se apara in procesele in desafsurare la judecatoria Cimpulung Moldovenesc au constituit Liga razesilor dorneni. desi au sanse mici, taranii din Dorna Arini, Panaci, Saru Dornei, Iacobeni, Ciocanesti, Crucea, Brosteni, etc, stiu ce datoreaza partidului democrat agrar , continuatorul frontului plugarilor al lui Petru Groza, ca anexa a FSN.

/Dreptatea 21 noiembrie 91. Coincidente agrare comice si nu prea la radio. Dl. Surdu a fost ca si ceilalti aliati din partidul sau, combatant in noua revolutie agrara, erou al raportarii recoltelor model. El vorbeste de fermieri in numele specialistilor din agricultura romaneasca, uitind ca 75% din fermierii americani au studii superioare.Toate capeteniile partidului democrat agrar au fost in schimb demnitari de nadejde pe vremea lui Nicolae Ceausescu.

/Dreptatea 22 noiembrie 91, UCA, UNCAP si legea fondului funciar. Uniunea nationala a Cooperativelor Agricole de Productie s-a transformat intr-o federatie a asociatiilor agricole.Casa autonoma de pensii depinde si ea de UNCAP care toaca plata grangurilor condusi de dl. Stirbu, fara nici-o justificare. UJCAP-urile s-au transformat in filiale ale partidului unitatii satului condus de Stirbu. [IR : Dar nici de patrimoniul acestor UJCAP-uri nu s-a ocupat nimeni] In parlament s-au discutat si abuzurile savirsite de unele comisii de aplicare a legii fondului funciar in distribuirea patrimoniului fostelor CAPuri.

Cotidianul. 14 noiembrie. Brasovul nu uita. Pe 13 .11.91 in Sala palatului Culturii din Brasov a inceput a doua intilnire a rezistentei romane anticomuniste organizata de asociatia 15 noiembrie. Au raspusns: Doiana Cornea. Gh. Fulga (Prefectul), Ion Gontea (primarul), Vasile Gogea (vicepresedinte PAC), S. Rosca Stanescu (AZR), George Navon (AC-Constanta), Toader Stetca , Cristinel Murzea (PAC Brasov), Livius Popa (AFDPR), Viorel Tocan (CADA), Adrian Nicoara (Pro Basarabia si Bucovina) tec. Lucrarile au fost deschise de Vasile Filichi care a prezentat temele. Au mai vorbit George Navon, Kiraly Caroly, Radu Chesaru (purtator de cuvint AC - despre dizidentii necunoscuti si marginalizati), Victor Bica (AFDPR - despre rezistenta anticomunista din fagarasi), apoi dl Sevaciuc a invitat la discutii parlamentarii din tara.

Cotidianul. 14 noiembrie/Vremea refuzului. CF George. Indiferent de scenariile care au dus la caderea guvernului ea a avut darul sa scoata la iveala un dezastru national. Ion Iliescu, P. Roman si FSN , inzorzonati cu o ridicola autoproslavire au distrus economia nationala. Efectul absolut previzibil a fost demobilizarea totala a muncitorilor si inginerilor care-si pastrasera ratiunea de a fi chiar in vechile conditii prerevolutionare. La fel, au dezorganizat activitatea agricola. au ruinat reputatia tarii peste hotare. FSN a ratat reformele, democratizarea dar mai ales marile reviriment sufletesc, elanul si entuziasmul general din decembrie 89. "Un guvern, un partid cu un astfel de bilant abdica in orice sistem politic cu exceptia dictaturii." Dar FSN merge inainte flancat de Romania Mare si PSM, folosite ca diversiune. Iar televiziunea isi urmeaza netulburat campania de minciuna si dezbinare. Guvernul Stolojan a mostenit aceasta situatie exploziva in timp ce acolitii lui Petre Roman au fost spalati si pregatiti de noi succese electorale. Saracia si privatiunile nu sint o fatalitate. Exista vinovati si remedii. Dar intra in scena demagoii care predica acceptarea. a venit insa vremea refuzului nostru.

Cotidianul 18 noiembrie 1991. Rezistenta romana va continua. Siviu Ene. Relatare de la intrunirea rezistentei romane de la Brasov. Dl Vasile Gogea a dat citire declaratiei acestei intruniri. Din partea AFDPR a vorbit si D. Gavrila, luptator in Muntii Fagarasului. Ioan Lup a transmis salutul dlui Coposu catre muncitorii brasoveni. Alex Popovici, vicepresedintele PAC a aratat legatura dintre un ins ca Nicolski si Ion Iliescu, presedinte UASCR dupa revolutia din Ungaria. Sergiu Cunescu a remarcat ca revolta muncitorilor are o importanta simbolica dind linia si pentru viitor. Ana Blandiana a spus ca Brasovul a devenit un centru arzind al luptei anticomuniste si a reamintit ca la prima intrunire a rezistentei romane a fost infiintata AC , Asociatia 15 noiembrie fiind membru fondator. Petre Mihai Bacanu a amintit ca se apropie alegerile Dumitru Mazilu, Viorel Oancea, George Serban au reafirmat ideile exprimate in dezbateri in fata multimii din paita Sfatului. Mihai Sora a subliniat ca puterea este in mina noastra. Radu Campeanu a motivat intrarea PNL in guvernul Stolojan prin necesitatea unei campanii electorale cinstite.

Pentru un drum al viitorului (* Scrisoarea adresată domnului Ion Iliescu, preşedintele României, de către domnul Petre Roman, publicată în ziarul „AZI" din 7 ianuarie 1992.) (Petre Roman Libertatea ca datorie. ed. Dacia- Cluj, 1994)

[] Însă după luna februarie a acestui an, când v-aţi opus ideii de înnoire a unor instituţii şi structuri importante ale statului prin oameni nelegaţi de trecutul comunist, după intervenţia directă cu prilejul Convenţiei Naţionale a F.S.N. din martie pentru a mă îndepărta de la conducerea partidului şi, îndeosebi, după luarea dumneavoastră de poziţie din august împotriva comunicatului guvernului pe care-l conduceam, ce condamna fără echivoc puciul comunist de la Moscova, drumurile noastre către reforme politice şi economice s-au despărţit. Capitularea dumneavoastră din septembrie în faţa unor acţiuni împotriva legii a confirmat ţării şi lumii democratice, în general, că opiniile noastre asupra democraţiei şi principiilor legalităţii democratice se deosebesc categoric.[] După Revoluţie am realizat imediat o serie de paşi către democraţie. Programul de reformă, iniţiat la 28 iunie 1990, ce a propus schimbarea radicală a mecanismelor [IR: Nu insa şi a celor ce trebuiau sa le conceapa şi implementeze], a fost în bună măsură realizat în plan legislativ. Arunci s-au prevăzut măsuri esenţiale şi s-a elaborat o schiţă de program strategic pentru a transforma economia falimentară într-o economie de piaţă, prosperă. Am iniţiat privatizarea industriei şi agriculturii pentru a ridica standardul de viaţă al poporului nostru. [IR: Se poate masura azi acest salt ]

Cu toate acestea, criza din septembrie a dovedit în modul cel mai brutal că progresele noastre erau insuficiente, că trebuie să fim mai hotărâţi şi deci să realizăm acţiuni mult mai rapide pentru a contracara influenţa acelora care vor utiliza vechile metode de manipulare, dezinformare şi intimidare, pentru a bloca reforma şi a lăsa România într-o continuă stare de înapoiere faţă de lumea modernă şi de gravă confuzie în rândul diferitelor categorii sociale ale populaţiei. Fiind la o răscruce a destinului ţării noastre, trebuie să întoarcem spatele sistemului comunist condamnat de istorie şi să ne îndreptăm cu deplină hotărâre şi încredere pe calea democraţiei şi a unei economii de piaţă, viabile. [IR: Cui nu-i place distrugerea economiei, saracirea populatiei, aservirea tarii în postura de neocolonie, imbogatirea securistilor- este retrograd. Cine rezista - este anarhist sau comunist.] []

Consider că este datoria mea ca în perioada imediat următoare să prezint în faţa naţiunii un program pentru a limpezi calea către împlinirea democraţiei şi un plan realist pentru împlinirea reformei economice. Acest program exclude jumătăţile de măsură, politica de compromis. Trecutul recent ne obligă să tragem învăţăminte, dintre care cele mai importante sunt: [] [IR Citeva banalitati, după care urmeaza cheia…] Trebuie să găsim cele mai potrivite mijloce de a asigura un sistem de protecţie şi pentru cei care sunt, fizic sau psihic, incapabili să se adapteze, în acelaşi ritm cu compatrioţii lor, la schimbările economice rapide. [IR: Cine respinge noua experienta socio-economica implementata în Europa de Est, noua postura, de sclav al unui lagar "capitalist"- este un handicapat- şi trebuie tratat ca atare. ]

Ceea ce dorim noi acum este ca poporul român să aibă libertatea de a alege calea pe care doreşte să o urmeze. Compatrioţii noştri trebuie să decidă singuri - prin alegeri libere şi corecte şi printr-o dezbatere politică deschisă - dacă doresc să meargă pe un drum al trecutului, cu jumătăţi de adevăruri şi jumătăţi de măsură sau pe unul al viitorului, care să desăvârşească respectarea deplină, atât în plan social cât şi economic, a tuturor drepturilor omului. [IR: Tot la mentalitatea din mai '90 a ramas. Nu departe nici de realitatea "democratiei" contemporane. Poporul trebuie sa poata "alege" între formatii care simuleaza infruntarea între false alternative, aparind interesele grupului sudat oligarhic care detine puterea. Astfel sclavii se cred liberi şi nu mai e nevoie de intretinerea unei armate represive costisitoare. Televiziunea - descoperise Doru Mărieş în 1990- face cit o armata de tancuri ]

Cu stimă, Petre Roman

1992 Situatia alegerilor din Sapinta:

/Romania libera 13 febr.92. NU va atingeti de Sapinta. Doina Cornea. La Sapinta pe 9 feruarie doar comunistii voiau sa voteze. Restul populatiei neacceptind absenta din alegeri a lui Toader Stetca.Candidatul adus din alt sat a fost primar comunist si oamenii nu-l accepta stiind ca lui Stetca i s-a oferit sume mari pentru a parasi tara sau accepta o functie la prefectura, numai sa-si retraga candidatura. La conflictul dintre cele doua tabere Stetca nu a paricipat. Concluzia doamnei Cornea: luati miinile de pe Sapinta.[] Maramuresul ese un patrimoniu unde viata tisneste din adincuri ca o flacara. []Nu va atingeti de Sapinta, nu incercati sa distrugeti sufletul acestui sat, acestui colt de lume curata.

/Cotidianul.Din nou stare de asediu la Sapinta. A fost difuzat comunicatul Comisiei speiale de ancheta a guvenului insarcinata cu cercetarea cauzelor nedesfasurarii alegerilor in comuna Sapinta. 1500 de cetateni ai comunei, ascultind acest comunicat, contestind FSNul, au iesit in strada punind in discutie declararea starii de asediu. Sint nemultumiti de nerezolvarea proceselor intentate lui T. Stetca si ca in raport se vorbeste de cauze aflate in cercetare penala legate de faptele comise in perioada 90-91 in Sapinta, sapintenii find amenintati cu arestarea. Daca guvernul il considera pe T.Stetca condamnat penal, de ce incearca sa-l destiuie abia acum?

Cotidianul 17 febr. 92. La Sapinta guvernul si-a dovedit neputinta. Octavian Buduza. Sapinta este un vulcan. Conflictele escaladeaza. s-a varsat singe.Turda Ioan lovit cu un cutit in spate, Stan Toader internat cu traume, Manaila Ioan, batut , multe case cu geamuri sparte.Guvernul a dat dovada de o totala lipsa de tact, fortind la Galati o sentinta absurda, Ileana Opris care-l reclamase pe Stetca dind o declaratie politistului din comuna, Marcel Grigorescu, ca-si retrage acuzatiile care erau false. Declaratia a fost trimisa la Galati care totusi a pronuntat sentinta. Comisia care s-a prezentat la Sapinta a schimbat politistul comunei si sefii politiei din Baia Mare. Dan Marinca, noul prefect PNL a judetului Maramures spune ca apele sint tulburate la Sapinta de Alianta civica. Dar Sapintenii il vor pe Stetca si au fost provocati de candidatura fostului activist PCR Ilies, aparut in Sapinta in ianuarie 92.

Dreptatea 18 febr. 92. Inexplicabilul in cazul Sapinta. Ilie Paunescu. Guvernul incearca sa priveze sapintenii de dreptul constitutional de a-si alege primarul dorit de ei. Raportul comisiei care a anchetat incidentele de la 9 februarie este stalinist punind raspunderea asupra sustinatorilor primarului Toader Stetca fara a urmari adevaratele cauze.: cetatenii nu au vrut sa participe la o mascarada de tip bolsevic, alegind singurul candidat guvernamental. Au impiedicat farsa cerind sa se ridice interdictia care-l lovise pe Toader Stetca. Guvernul incearca sa separe votarea consiliului comunal de votarea primarului pentru a cistiga timp pentru manevre. Atitudinea sa in cazul Sapinta, risipeste aparentele de democratie la care puterea a recurs in alegerile locale si risca " sa confirme parerea acelora care sustin ca Sapinta si fraudele electorale nu formeaza impreuna decit partea vizibila a unui aisberg de incorectitudine esentiala ".

Romania libera 19 februarie 92.Sapinta , un strigat in desertul puterii neocomuniste. Ioana Iuga.In Sapinta nu au avut loc alegerile. Este un fapt grav care trebuie analizat fiindca nicaieri in lume democratia nu s-a consolidat prin incalcarea legilor. [IR: Serios? Si cum s-au eliberat popoarele confiscate] Dar puterea nu vrea sa vada care este mesajul Sapintei. Comunicatul comisiei arata ca guvernul dlui Stolojan nu are o alta atitudine fata de cele precedente. El nu face decit sa repete tezele avansate la televiziune, de presa fesenista si proguvernamentala. Toader Stetca a produs divergenta in Sapinta. Luind masuri abuzive cu ocazia desfiintarii CAP si a inlocuirii functionarilor. El are cazier. Intr-un proces care a ajuns la Galati terminat cu o amenda penala de 10000 de lei. Comunicatul admite ca nemultumirile din Sapinta se datoreaza degradarii economice pe care a produs-o comunismul comunei dar nu merge mai departe legind aceasta observatie de faptele nomenclaturii cu care Stetca se confrunta in Sapinta. E clar ca pentru onorabilii componenti ai acestei comisii, s-ar putea vorbi in aceeasi termeni si de abuzurile comise de cei care l-au darimat in decembrie pe Ceausescu, incercind sa scape tara de comunism [IR: Si atunci? Singura problema a dictaturii e simularea democratiei?]. Incercind de doi ani sa duca la capat ce s-a inceput in decembrie 89 si neavind nici un sprijin structural ci doar impotrivirea structurilor aflate la putere, sapintenii au fost siliti sa incalce legea [IR: Si atunci? E legitima contestarea legalitatii ilegitime?]. Daca ar fi privit prin aceasta perspectiva, comisia nu ar fi ajuns la concluzia: solutionarea de urgenta a tuturor cauzelor aflate in curs de cercetare penala la organele de politie si procuratura avind drept obiectiv faptele penale comise in perioada 1990-1992 in comuna Sapinta. Iata o mimare a respectului fata de legalitate. Aruncindu-se anatema asupra sapintenilor cind fapte mult mai grave ale persoanelor aflate in virful puterii nu sint elucidate. Se face caz de amenda aplicata lui Stetca, in ciuda faptului ca reclamanta si-a retras plangerea, uitindu-se in schimb ca Vasile Mois, vicepresedintele Senatului, a omorit doi oamni. Se invoca abuzurile petrecute la Sapinta, uitindu-se ca in aceeasi perioada dl Iliescu Ion a utilizat forte paramilitare impotriva cetatenilor , a folosit mineri care au luat ostateci si au produs imense pagube locuitorilor si lacasurilor din capitala. Se uita ca sub obladuirea presedintelui, fortele de ordine au tras in demonstranti. Fata de toate acestea cum poate fi ceruta condamnarea abuzurilor savirsite de Sapinta de catre cei care vroiau sa dea la o parte nomenclatura comunista locala [IR : Se poate, atita timp cit rezistenta e de catifea ].

Cotidianul 5 martie 92. Procuratura generala a raspuns memoriului inaintat de Stetca ca poate candida la alegerile de pe 19 aprilie, neavind antecedente penale, pentru ca hotarirea tribunalului Galai prin care era condamnat la plata unei amenzi contraventionale nu este inca definitiva.

Dreptatea 11 martie. Timpul nu mai are rabdare. Situatia din comuna olteneasca Mischii se indreapta catre o noua Sapinta. Dl Micu Ctin a fost primul primar ales de oamenii din comuna. Ulterior, in sept. 90, manifestindu-si optiuni PNTcd, a fost schimbat de catre prefect si inlocuit cu Vintilescu Pompiliu, FSN. Operatia necesitind doua tanchete si alte trupe de intimidare a satenilor. Micu Ctin s-a prezentat in alegerile din 9 febr, 92, promitind satenilor ca va face publice documentele privind lichidarea CAPuli [IR: Curajoasa promisiune. Regulamentul de aplicare a legii 18 a prevazut in mod expres ca documentele privind lichidarea CAP nu se arhiveaza- derogare de la legea arhivelor cu sens limpede: sa nu ramina urme de la jaf. Incit azi , uzurpatorii ridica din umeri : dovezile s-au pierdut], cele privind improprietarirea si alte dosare din primarie. Pe 3 februarie a.c. el a avut o altercatie cu varul sau, Popa Ctin care l-a atacat cu un drug de fier, terminata cu o bataie intre cei doi, care au depus dosare de plingere unul impotriva celuilalt. Lovitura de teatru. Dosarele din justitie isi urmeaza cursul. Cel in care Micu Ctin este reclamant intrind pe rol, celalat nefiind finalizat. Au loc doua infatisari iar pe 3 febr. dimineata , cei doi cer impacarea. In seara aceleasi zile, Micu Ctin , reclamantul este arestat., asa ca nu mai poate participa la campania electorala. Totusi cistiga alegerile impotriva lui Vintilescu Pompiliu. Acesta este insa instalat viceprimar, desi acest lucru nu trebuia sa se intimple in absenta primarului arestat.

Expres Magazin, 11-18 martie 92. Mischii - Sapinta Olteniei. Fratele lui Micu , preotul Ion Micu a declarat " Mergind la o audienta la prefect pentru pamintul bisericii, acesta mi-a spus sa-l sfatuiesc pe fratele meu sa nu mai agite lumea ca-l leaga.[] A promis fratelui sau, care a fost coleg de facultate cu Vintilescu, ca-l pune primar in comuna pe Pompiliu si nu mai poate face nimic. Sosesc insa alegerile locale si in turul doi Micu cistiga cu 78 de voturi mai mult. Oamenii l-au votat pentru c-a fost corect in timp ce Pompiliu , care e mina in mina cu prefectul si seful de post, a jefuit comuna. Daca Micu vine, ii baga pe toti in puscarie pentru ce au facut aici. Pe 7 martie satenii au tinut un miting de protest pentru arestarea abuziva a primarului Dumitru Micu, ales si validat de judecatoria Dolj. Daca in termen de 10 zile nu va fi solutionata problema vor bloca soseaua nationala.

Romania libera din 11 martie. Libertate pentru primarul ales. Reportaj pe 7 martie din comuna Mischii.O sa fie o noua Sapinta. Cind prefectul l-a schimbat pe primarul ales, Constantin Micu, cu Pompiliu Vintilescu, ulitele au fost invadate cu jandarmi si militari, sprijinite de doua transportoare blindate iar taranii au cedat in fata acestei intimidari. Au urmat doi ani in care Vintilescu nu a facut nimic bun in timp ce Micu pusese comuna pe picioare in doua luni. De aceea oamenii l-au ales la 23 februarie. In timpul mitingului de protest, pe ulitele satului au patrulat doua echipaje de politie iar in fata postului de politie se afla un camion plin ochi cu jandarmi. Dar taranilor din Mischii nu le mai este frica. Pancartele purtate la miting erau: "Jos comunistii si Iliescu nu uita, la Mischii n-ai ce cata!".

24 martie. In absenta moralei totul se poate prabusi. Interviu cu doamna Doina Cornea realizat de Vartan Arachelian. Dupa revolutia din Ungaria la noi au fost arestari masive in rindul studentilor si probabil si dl. Iliescu este responsabil pentru procesele fabricate atunci. Intelectualii au fost prea pasivi. Ea nu a facut nimic cind colega ei, Elena Ardeleanu a fost data afara pentru ca mergea la biserica asa ca-si spune ca asa-i trebuie pentru ca nici ea nu a fost sprijinita. Economia de piata de la noi i-a forma unui liberalism salbatic, parlamentul voteaza legi represive si face totul pentru a transfera puterea economica doar in mina anumitor oameni. Securitatea care controla comertul exterior a deschis firme de comert profitind de avans pentru a deveni proprietari de ziare, de reviste. Falimentul la care asistam este un haos organizat prin care potentatii politici trec puterea economica in mina oamenilor lor. Vechea nomenclatura a satului devine stapina financiara a sa. Pina si disparitia tractoarelor si masinilor agricole a vizat falimentarea micului proprietar.

Romania libera 21 aprilie 1992. Sapinta. Alegeri "libere" cu uslasi si gaze lacrimogene. Duminica la Sapinta au avut loc alegerile locale intr-o mare tensiune creata de masivele forte de ordine. Dupa retragerea candidatilor conventiei democratice, au ramas listele PNL si FSN. Alegatorii s-au strecurat printre cordoanele de scutieri, curtile scolii si primariei fiind infesate cu trupe speciale si tehnica de lupta. Scutieri, bastoane de cauciuc, ciomege, sprayuri, petarde, uslasi cu combinezoane si masti negre pe fata. O desfasurare de forte intimidanta. Inca de simbata centrul Sapintei a fost ocupat , oamenii refugiindu-se prin gradini si ulitele laterale. Uslasii au scos din functiune sirena de alarma si clopotele bisericii. Satenii au incercat sa se apere cu pietre. Dar fortele au fost inegale. S-au spart geamurile unor case aruncindu-se in interior petarde lacrimogene. Bilantul final, citeva zeci de sateni batuti, unii arestati, dar apoi eliberati pentru a putea vota, un ofiter grav ranit cu o piatra si transportat cu elicopterul la Bucuresti. In timpul numararii voturilor, strazile au fost din nou blocate. In acest timp T. Stetca lipsea din comuna inca de marti fiind internat la spitalul din Negresti. Rezultatul votarii: din 2831 inscrisi pe liste au votat 1655, FSN cistigind functia de primar prin Gh Turda, si 9 posturi de consilieri iar Mihai Stan, candidatul PNL a obtinut 4 posturi de consilieri [IR: Alegeri care reflecta modelul PCR-FSN, aplicat la scara nationala].

Romania libera, 14, 23 aprilie . Crima de la Sapinta. Ilie Paunescu. Spre Sapinta au pornit din capitala un detasament de scutieri si servicii auxiliare. Justificarea a fost ca oamenii se opun schimbarii sefului postului de politie, hotarita printr-un ordin MI. Faptul ca urmau alegeri la Sapinta e doar o coincidenta. Conflictele din ziua "alegerilor". Batalie inegala dintre oameni inarmati cu pietre si bite si navalitorii care lovesc, aresteaza, arunca grenade lacrimogene, trag prin ferestre, intimideaza , pina in casele satenilor.Alegerile locale fusesera aminate, regimul criptocomunist folosind ragazul pentru a lua masuri militare si strategice. Succesul principal l-a avut dl. Radu Campeanu care a reusit sa-l determine pe Toader Stetca sa-si retraga candidatura [IR In schimb nimeni nu l-a convins pe el in 1990 sa nu legitimeze farsa electorala, candidind]. A doua zi dupa navala trupelor. O parte din locuitori s-au prezentat la vot suficient cit sa fie validat scrutinul. Dl Ion Iliescu si-a mai aratat o data talentele.Dl Teodor Stolojan si dl. Radu Campeanu au functionat ca unelte ale neocomunismului. Crima electorala de la Sapinta are loc in anul in care ni se pregateste o noua lege electorala care va facilita falsificarea rezulatelor. Daca aceste metode nu vor fi suficiente, demonstratia de la Sapinta arata pina unde va merge regimul pentru a ramine la putere.

Ion Iliescu. Revoluţie şi reformă. Ed. Enciclopedica Bucuresti, 1994

[IR:Despre trecutul şi disidenţa sa]

" Membri activi ai partidului comunist încă din anii ilegalităţii, părinţii mei au avut de suferit atât din partea regimului autoritar al României de dinainte de război, cât şi, mai surprinzător, chiar din partea tovarăşilor de luptă cu care erau solidari.[] Arestat în 1939 pentru activitatea să politica, a fost internat în 1940 în lagărul unde l-a întâlnit pe Gheorghiu-Dej [] şi-a permis să exprime puncte de vedere diferite. Încă din 1931, de la Congresul al V-lea, el reproşase de altfel, conducerii de atunci a partidului, faptul că acorda insuficientă atenţie revendicărilor concrete ale muncitorilor şi exprimase dezacordul faţă de rezoluţia privind problema naţională, rezoluţie care i se părea profund greşită şi dăunătoare faţă de interesele naţionale ale României [IR:Faptul că tatăl său a participat la congresul de la Moscova- care a dat rezoluţia respectivă profund anti-româneasca - este dovedit documentar, deci Iliescu nu avea cum să-l ascundă. Rămîne să ne dovedească ce afirmă aici, ca să îl disculpe] Această atitudine i-a creat multe ostilităţi. Încă din închisoare tatăl meu a fost exclus din partid. A murit la 44 de ani, puţin după eliberarea sa, în 1945. Şi mamei mele i s-a aplicat un tratament similar, fiind îndepărtată din partid în toamna lui 1944, pentru că a refuzat să se despartă de tatăl meu, abia eliberat din lagăr.[] în ciuda acestor "accidente" trăite de părinţii mei, în copilărie şi tinereţe am fost hrănit cu ideea că societatea comunistă va aduce fericirea pentru cei umili [IR:Aici se încearcă justificarea ciudatei înrolări şi promovări a copilului unor comunişti daţi afară şi hăituţi de partid. Astfel de situaţii sînt posibile: vezi şi traseul unor fii de deţinuti politici][]în primii ani de după război, generaţia noastră, care cunoscuse ororile acestuia şi ale fascismului, era animată de ideea reînnoirii sociale, pe baze democratice, de speranţa edificării unei societăţi noi, mai echitabile şi mai deschise tuturor, chiar şi oamenilor simpli din rândul cărora proveneam. Cine ne poate face o vină din a fi crezut că îndeplinirea acestor idealuri este posibilă?[IR:Cine? Victimele experienţei.] [] Nu ştiam de înţelegerile de la Ialta. [] Fireşte, noi nu ştiam nimic despre represiunile organizate de regimul stalinist din fosta Uniune Sovietică [] Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte actele de represiune din anii '50 din România. [IR:Desi încă din interbelic , ştia toata lumea, el afirmă dezinvolt că nu numai el nu ştia, ci toţi cei pe care-i desemnează cu "noi"] Îndepărtarea din viaţa politică a unor partide tradiţionale ("burghezo-moşiereşti") că şi eliminarea unor "clase parazitare" prin desfiinţarea marii proprietăţi private în agricultura şi naţionalizarea industriei, le priveam ca pe un proces firesc [IR: Nu s-a marginit la a privi. In arhiva CC-PCR sectia agarara, il gasim, alaturi de Nicolae Ceausescu, printre activistii trimisi sa cooperativizeze Dobrogea, in 1949 ] Şi-apoi, n-aveam decât 16-17 ani când m-am angajat în mişcarea democratică a elevilor şi mai târziu a studenţilor, 19 când intram la Institutul politehnic, 20 când, în 1950, plecam să-mi continui studiile în hidroenergetica la Institutul energetic Moscova [IR:Asta în ciuda oprimării familiei sale, şi cu orbire prelungită faţă de ce se întîmpla în jurul său][] De-abia acolo, în contact cu realităţile sovietice [] am început să am unele îndoieli, nu cu privire la sistem în general, ci strict legate de felul în care acesta era aplicat în URSS. [IR:De parca în România acelor ani fusese aplicat altfel [] Revenit în România ca să lucrez ca inginer [IR Din pacate pentru el- şi pentru noi- nu a mai apucat să facă vreo meserie. A fost activist, de la un capăt la altul al vieţii. ][] am fost desemnat, puţin după aceea, ca reprezentant al României la Uniunea Internaţională a Studenţilor şi apoi, în 1957, însărcinat să organizez mişcarea studenţească naţională. [IR:Într-o perioadă de mari operaţii politice purificatoare, cum a fost aceea a reprimării studenţilor simpatizanţi ai revoluţiei din Ungaria][]Mă număram printre delegaţii la congresul UNEF (Uniunea Naţională a Studenţilor Francezi) de la Strasbourg, când [] Marco Panella [] mi-a adus ziarul Le Monde unde erau publicate extrase din raportul lui Hrusciov [] cu privire la crimele lui Stalin. Şocul acestor dezvăluiri [] venea la momentul potrivit [] aveam curajul de a înfrunta adevăruri care puteau să-mi zdrunciune opiniile.[]

[IR: Prin CPUN, spre "alegeri"]

" aceste discuţii au dus în final la crearea, la 1 februarie, a Consiliului Provizoriu de Uniunea Naţională. Frontul Salvării Naţionale, care reprezenta deja tendinţele multiple afirmate în timpul revoluţiei, deţinea jumătate din numărul de locuri (90) iar cealaltă jumătate reprezenta formaţiile nou apărute, care reprezentau atunci opoziţia în germene. [IR: Un tîrg contrarevoluţionar, nejustificabil, cu efecte grave asupra evoluţiei României][] Acest consiliu era deja o formă provizorie sui-generis de parlament, a cărui principală misiune era de a redacta şi adopta decretul-lege privind organizarea alegerilor libere, respectând câteva principii constituţionale stabilite de comun acord: forma de stat (în acel moment nu s-a pus în discuţie ideea de republică, care părea tuturor evidentă şi naturală [] în acel moment nici o formaţie politică nu se arăta adeptă a monarhei; ba chiar din contră. cand s-a discutat în biroul CPUN o scrisoare a fostului monarh, în care-şi exprima dorinţa de a face o vizită în ţară, toţi membrii biroului, inclusiv reprezentanţii PNL (Radu Câmpeanu) şi PNT-CD (Ion Diaconescu) s-au pronuntat împotrivă), structura parlamentului, instituţia presidenţială şi modul de alegere a preşedintelui, modul de desfăşurare a scrutinului, etc. [IR: O cascada de improvizaţii, regizate de un grup de aventurieri, lipsiţi de orice legitimitate: nici formală, nici ca expresie a voinţei revoluţionare (care-şi manifesta profundul dezacord, în stradă). Am incercat să infiltram în CPUN şi reprezentanti ai acestor proteste- vezi initiativa partidului Alternativa '90. Nu am reuşit însă, pentru ca, pe de o parte tinerii protestatari "nu voiau să faca politica"- decît în formaţii conduse de elite gen GDS - şi pe de altă parte, respectivele personalităţi au refuzat implicarea.] [] Lucrările sesiunilor plenare ale CPUN au fost transmise integral de televiziune, deseori până la ore târziii din noapte, urmărite cu mare interes de întreaga ţară, constituind o veritabilă şcoală politică. [IR: Minciună. Transmisia a fost tendenţios-selectivă, producînd derută şi dezgust] [] Grupurile radicaliste din sânul unor partide de opoziţie, precum şi unele asociaţii virulent anticomuniste, au formulat propunerea de a se interzice prin lege foştilor demnitari ai regimului comunist dreptul de a candida la noile alegeri, şi în general de a li se interzice accesul la funcţii publice şi de conducere. [IR: În versiunea pentru posteritate, încearcă să ascundă modul cum au prezentat FSNistii populaţiei punctul 8: ca vizînd toţi membrii de partid. Scopul acelei manipulari- este prea evident] [] Cred că o asemenea măsura mă viza pe mine dar şi o seama de foşti lideri ai PC din care unii deveniseră în ultimul timp opozanţi deschişi ai dictaturii, aşa cum era cazul domnului Corneliu Mănescu. [] Ne putem întreba ce restricţii s-ar fi putut introduce pentru ceilalţi membri ai fostului partid [IR: Revine subtil la milioanele ameninţate. Un lapsus??], dacă nici contestaţia ce venea din interiorul acestuia nu mai era recunoscută. [] o asmenea prevedere ar fi fost flagrant anti-democratică [IR: Nu şi cînd vizeaza stafiile "fascismului"] în dezacord cu spiritul revoluţiei noastre [IR: Nu poate fi vorba aici, nici într-un caz, de revoluţia de eliberare anticomunistă] [] Adversarii mei politici încercau astfel să mă elimine din start [IR: Cei care în acea perioadă au negociat cu el exceptarea sa de la punctul 8, pot observa cum şi-a bătut joc de ei] carnetul de partid devenise o astfel de atestare a faptului că posesorul său cunoaşte regulile societăţii totalitare; practic orice individ, cât de cât competent, care vroia să reuşească profesional, trebuia să între în partid. [IR: Teză care, ne denunţă incompetenţa nouă- celor care nu am intrat. Dar oricit m-am străduit în acea perioada, în discuţiile cu susţinătorii isterici ai FSN, să aflu, de ce eram eu, de exemplu, mai putin competent decît tovarăşul Iliescu, nu am obtinut alt răspuns decît izbucniri de furie şi ură] PCR devenise ambalajul care învelea întrega noastră societate. [IR: O fi, dar "sfoara" era Securitatea] Dacă răspunderea individuală revine celor care au comis fapte blamabile înainte, nu este de loc normal şi înţelept de a institui o vinovăţie colectivă care, pe deasupra ar avea la origine un delict de opinie. [] unele voci radicaliste mergeau până acolo încât cereau că foştii activişti să fie trimişi la "munca de jos", să deschidem pentru ei un loc de muncă forţată cum a fost altă dată "Canalul". Altminteri o epurare de facto a avut loc îndată după revoluţie sub presiunea unui adevărat val popular. Au fost îndepărtaţi din aparatul de stat şi din conducerea întreprinderilor cei care erau compromişi prin atitudinea lor slugarnică sau care erau acuzaţi de acte de corupţie. Dar în această perioadă tulbure, au fost înlăturaţi şi foarte mulţi manageri competenţi, oameni cu experienţă [IR: Chintesenţa propagandei Iliesciene: falsificări, speculaţii, ipocrizii, omisuni, ambiguităţi- puse în slujba salvării structurilor şi nomenclaturii comuniste, deci a Restauraţiei. Deşi organizator de genocid şi lagăr totalitar, PCR a fost un partid acceptabil, chiar până la nivelul liderilor- cu excepţia celor corupţi. Asta ne-o spune un fost responsabil al Propagandei, corespondentul lui Goebbels! Contestatarii Contrarevoluţiei, care-i menţinea la putere pe Activiştii de profesie, negînd valoarea lor de manageri de neînlocuit ("vidul de competenţe")- îi doreau trimişi la muncă, ceea ce echivala - pentru ei - obişnuiţi - o viaţă- doar să ne conducă- cu un lagăr de exterminare! Cum puteau cei din Piaţă să asiste pasivi la recapturarea românilor de aceşti indivizi? ] Totodata CPUN [] a adoptat [] primele măsuri de privatizarea în comerţ, servicii precum şi în producţia industrială mică şi mijlocie [IR: Startul îmbogăţirii Tovarăşilor] măsuri de privatizare în agricultură [IR: Jefuirea ţăranilor şi atribuirea pămîntului agenţilor locali FSN] privind organizarea alegerilor, campania electorală [IR: Nimic despre tîrgul care a dus la "alegeri", făcute în totală necunoştinţă de cauză privind activitatea activiştilor, securiştilor, informatorilor şi infractorilor candidaţi.]"

[IR: Explicaţia a posteriori a unui "eşec", care a ridicat noua burghezie, roşie. Nimic din cele de mai jos nu au fost spuse sutinatorilor Frontului, inainte de 20 mai, si mai ales de 16 iunie]

" Este puţin spus când afirm că societatea românească are de făcut faţă unei moşteniri grele. Aprecierea cea mai nimerită ar fi o moştenire foarte grea. Modelul economic de tip sovietic [] autoritarism pernicios [] dispreţul total faţă de realitate [] conducerea României ajunsese la un fel de schizofrenie economică. [] graţie despotismului politic care suprimase toate mijloacele de control social [] conducătorii români, invocând obiectivul unei totale independenţe economice a ţării şi deci, o concepţie autarhică, - într-o perioadă de adâncire a diviziunii internaţionale a muncii, pe baza unei dinamici deosebite a progresului tehnologic -au dezvoltat toate ramurile industriale, fără o fundamentare economică raţională si, mai ales, fără să ţină seama în amonte, de energia şi materiile prime disponibile pe plan naţional şi, în aval, de pieţele de desfacere [] economia românească [] a devenit acut dependentă de resurse externe de energie şi materii prime şi de o anumită piaţă externă, ale căror blocaje au provocat un adevărat colaps economiei naţionale. [] vulnerabilitatea economiei româneşti [] în pofida faptului că [] fusese prima ţară care îsi oferise, în cursul anilor '60 deschideri spre lumea occidentală şi o evoluţie economică, socială şi chiar politică plin de făgăduinţe. În acei ani s-au intensificat schimburile între cele mai diverse domenii cu ţările dezvoltate [] forme de cooperare în producţie [] numeroase licenţe străine. [IR: Aşadar, efectele modernizării (tehnologizării), înteţirii schimburilor comerciale şi folosirii intense a creditelor- nu sînt pozitive decît în anumite condiţii. Le-a lămurit "ştiinţa economică"? Le verifică cineva, atunci cînd ne invită- la "integrare"?] Industria românească a oferit un teren prielnic spiritului de iniţiativă. A fost înfiinţată o instituţie de învăţământ postuniversitar specializată în management, care trebuia să formeze şefi de întreprindere cu o gândire modernă. [] a promovat informatica, a creat un institut central de informatică şi centre teritoriale de calcul, având sarcina de a conecta toate întreprinderile importante la o reţea naţională integrată. [] Din păcate, intervenţia armatelor sovietice [] în august 1968 [] a avut [] un rol [] stoparea oricărei evoluţii pozitive [] s-a ajuns la o involuţie [] la o supercentralizare a conducerii economice [] anihilarea iniţiativei creatoare în societate [] iraţionalitate şi ineficienţă în utilizarea resurselor[] adânci dezechilibre [] rămânerea în urmă a agriculturii şi în ruperea lanţului agro-alimentar [] Racilele structurale [] au împins societatea românească la un dezastru economic [] megalomania lui Nicolae Ceauşescu, care-şi găsise un alibi în ideea independenţei naţionale, l-a determinat să dea economiei noastre orientări autarhice [Aşadar, nici efectele izolării - nu sînt pozitive, în orice condiţii. Le-a lămurit "ştiinţa economică"? Le verifică cineva, atunci cînd ne invită- la "autonomie"?] [] stoparea importurilor şi impulsionarea exporturilor a diminuat dramatic capacitatea întreprinderilor noastre de a asimila tehnologii avansate [] exporturile se faceau, deseori, în detrimentul economiei naţionale [] populaţie lipsită de bunuri elementare, nevoită să suporte condiţii de viaţă inacceptabile [] Sub date statistice false se camufla o catastrofă [] pe ansamblu rezultatele anului 1989 erau mai scăzute cu 5.8 la suta faţă de anul 1980. Se acumulaseră în această perioadă pierderi de 177 miliarde lei [] în 1989 produsul net la 1000 lei fonduri fixe reprezenta numai 62 la suta din cel realizat în 1980! [] falsificările grosolane ale datelor realităţii . [] Toate acestea antrenau ţara pe un adevărat tobogan. Revoluţia a gasit-o în plină şi accelerată cădere economică, iar tranziţia a trebuit să preia gestionarea acestei căderi. [] [IR: Dizertaţia pertinentă pe tema fiziologiei, racordării şi autonomiei sănătoase a sistemului economic, ca şi revelarea viciilor economiei socialiste, încearcă să acopere efectele catastrofale ale guvernarii FSN. Ea nu ne poate impiedica să ne întrebăm de ce nu s-a făcut nimic, nici dinăuntru, nici dinafara, pentru a nu se intra în colaps sistemic în Europa de Est, după prăbusirea regimurilor totalitare. Gândindu-ne la sărăcirea "lumii a treia" prin metodele neocolonialismului, observînd conectarea comercială a României după 1990 la occident, care nu pare să ne fi fost fastă- înţelegem efectul ajungerii la putere a unei garnituri mafiote de "arendaşi ai moşiei naţionale", care au gestionat comerţul exterior. Oricum însă, nu putem uita, că regimul penitenciar al lui N Ceauşescu, impunîndu-ne mari sacrificii, traversase totuşi criza economică, în timp ce Tranziţia, într-un timp record, a reuşit: să distrugă sistemul economic- blocind producţia şi devalorizînd întreprinderile, să prăbuşească puterea de cumpărare şi nivelul de viaţă al foştilor sclavi ai lagărului, să facă mari împrumuturi- într-o perioadă cînd scotea la vînzare întreaga avuţie naţională, să transforme responsabilii pentru politica economică falimentară- într-o pletoră parazită de miliardari. Contrar temerilor superficialilor analişti ai opoziţiei, tovarăşii patroni nu mai aveau interesul revenirii la colectivism- de aceea şi-au pus ideologii să justifice revoluţia socio-economică, denunţînd moştenirea "foarte grea" şi hipnotizînd victimele cu speranţe, ca să mai traverseze o epocă de "sacrificii" ] Acest declin - care s-a agravat de la 1990 încoace şi care este de aşteptat că va fi oprit curînd [] nu trebuie să ne faca să ne îndoim de drumul ales, dificil, e adevarat, dar unicul posibil şi nici de şansele pe care le avem şi ale căror roade nu putem spera să le culegem decât după câţiva ani de sacrificii, eforturi şi perseverenţă. [] când plecam de la dezbaterile din cadrul CPUN mă întrebam dacă vom avea vreodata timpul ca şi predispoziţia, bineînţels, de a evolua cât mai aproape de adevăr, atât povara grea şi dureroasă a moştenirii trecutului de care ne-am dezis prin revoluţie, cât şi de a identifica şi a păstra ceea ce, cu un amplu efort al întregii societăţi şi cu enorme sacrificii s-a făcut bun în toată perioada postbelică şi care ar fi modalităţile pentru a se realiza acest lucru. [IR: Pînă la idei şi formule bune de conservat, nu am văzut identificate bunurile acumulate abuziv de statul român pînă în 1990, ca să putem urmări ce s-a întîmplat apoi cu ele] [] prăbuşirea sistemului şi condamnarea lui nu înseamnă şi prăbuşirea şi condamnarea a ceea ce s-a construit în ordinea materială a lucrurilor şi nici condamnarea oamenilor care au săvârşit aceasta [] poporul român a acumulat un patrimoniu ce nu poate fi făcut ţăndări pe criterii ideologice. [] oamenii au plătit însutit, poate înmiit, faţă de normal, şi tocmai de aceea aceste lucruri nu trebuie azvarlite peste bord [IR: Din păcate, exact asta au făcut, au distrus produsele muncii deţinutilor, condamnîndu-i din nou la mizerie, pentru ca, în loc să pedepsească organizatorii, paznicii şi paraziţii lagărului să-şi poată "privatiza" moşia]

"Agricultura îşi trăia, la rândul ei, propriul seism. În ciuda unei acalmii de moment, când ţăranimea, împăcată cu acea prima luare în posesie a loturilor de pamânt (de 0,5 ha) pe care le lucrase individual, pe baza Hotărârii CFSN de la sfârşitul lunii Decembrie 1989, lumea satului a început să intre şi ea în fierbere. Dacă legea 18 - a fondului funciar- meritorie, necesară şi încă perfectibilă, promova, în esenţa ei, refacerea dreptului de proprietate asupra pamântului, ea a însemnat totodata şi o cedare în plan principial, cu consecinţe dintre cele mai contradictorii. [IR: Imprecizie şi falsificare. Decretul 42 nu a făcut decît să acorde clientelei FSN (unii deveniţi "cooperatori" în 1990) terenuri de casă în poziţii optime, din pamîntul smuls de la ţărani- în CAP). S-a profitat copios de faptul că, românii rămaşi la ţară (mai curînd tărănci şi bătrîni) au dovedit o mare inerţie în a înţelege că a avut loc o revoluţie. Cînd s-au trezit, FSN le naţionalizase şi redistribuise pamîntul , sub forma perfidă a criminalei Legi 18 - care operează formal o împroprietărire, cu aluzia -neformalizată- că ar fi vorba de o retrocedare, abuz imens ale cărei efecte nu au mai fost reparate. Dar, pentru un fost lider al partidului care a realizat tîlharia "cooperativizării"- era prea mult şi atît. Au făcut totul pentru a atenua "cedarea principială"… şi azi cooperativizarea anilor '60 e prezumată, de instanţele româneşti, ca act valid, exprimînd un acord real de voinţă ] [] s-a ajuns - cred eu că printr-o prea grăbita, ca să nu spun prea interesată raţiune- la cererea şi prevederea de "lichidare a CAP" [] s-a uitat însă că au fost şi coperative bune, rentabile şi chiar foarte rentabile, care au acumulat fonduri fixe valoroase [] care realizau producţii însemnate şi aduceau profituri enorme [] Agricultura modernă presupune concentrarea de capital şi suprafeţe mari de teren. [] Este o aberaţe să se confunde cooperarea (asocierea) micilor producatori cu "structuri comuniste" [] [IR: CAP-uri rentabile- pentru cine? Profituri care au mers- unde? Acumulări care au ajuns- la cine, după 1990? Da, munca cu sclavi este uneori rentabilă. Iată că nici măcar nu trebuie să le plătesti pensii. După eliberare, sclavii nu s-au asociat, pentru că le-a fost frică să fie iar păcăliţi, cunoaşteau nomenclatura venală de la ţară. "Specialiştii agricoli" au contraatacat insă, punînd mîna, fulgerător, pe tot ce acumulase CAP-ul sau IAS-ul. Ei au distrus agricultura, pentru a se privatiza, "concentrînd" capital şi suprafeţe. Astăzi deţin, ca latifundiari, o bună parte din pamîntul ţării. Sau îl vînd străinilor- finalizare a jafului pentru care a fost "amenajată" şi Constituţia. Dar domnul Iliescu nu a avut ochi pentru acest proces de spoliere, preocupat fiind de scăderea şeptelului de ţărani puşi la jug.] [] pământul a revenit şi revine foştilor proprietari , dar a apărut şi o mulţime de moştenitori, în special de la oraşe, care nu au lucrat niciodata şi nu intenţionează să lucreze în agricultura. Aceasta a dus la o fărămiţare excesivă a proprietăţii - peste 5 milioane de proprietari pentru aproximativ 9 milioane de hectare. [] Toate acestea şi încă altele nu puteau duce decât spre declinul producţiei. Şi ar fi fost pe deplin posibilă reconstituirea dreptului de proprietate, fără a demola structurile viabile de organizare a unităţilor de producţie agricolă [] exemplul Ungariei, al Cehiei, Slovaciei şi chiar al fostei RDG [] societăţi comerciale pe acţiuni sau asociaţii ale proprietarilor, şi-au păstrat şi consolidat baza materială, au găsit forme adecvate de refacere a drepturilor de proprietate şi de luare în considerare a muncii efectuate în cooperatie [IR: Ascultă ţăranul, vrăjit: are dreptate Tovarăşul! Fără a înţelege că, în timp ce se lăsa adormit de cîntecul sirenei propagandiste, era prădat de tovarăşii ei. Exclus ca fostul prim secretar să nu fi cunoscut venalitatea nemărginită a activiştilor/specialiştilor de la sat]

"[]au fost organizate alegerile pentru consiliile municipale, orăşenesti şi comunale, care au avut loc în luna februarie 1992 [IR: Deşi intrasem în grevă civică de la 16 decembrie 1990, am încercat să ajut organizarea opoziţiei din Neamţ, conducînd AC, FDAR, CDR. Depun mărturie ca şi aceste "alegeri" locale s-au desfaşurat în condiţii groteşti, total inechitabile, continuînd ciclul legitimării FSN][] Convenţia partidelor de opoziţie - care începuseră să se structureze şi să ducă politica mai coerentă - a realizat o ascensiune evidentă , fără însă a depăşi FSNul , de departe, pe atunci cea mai numeroasă şi mai importantă forţă politică. [IR: Am explicat în alte texte modul în care, încercarea de coagula opoziţia pornind de la bază - prin înfiinţarea în toată ţara ( şi alăturarea - la Cluj) a Forumurilor Democratice Antitotalitare a fost contracarată de liderii de la Bucureşti - prin înfiinţarea CDR, care a scos practic pe tuşă FDA. Astfel a fost oprit curentul de radicalizare care venea de jos şi reuşise să impună la Cluj, în 26 octombrie şi 9 decembrie 1990- împotriva cererilor de la centru- două rezoluţii anti-sistem clare (care denunţau ilegitimitatea puterii, cerînd retragerea opozitiei din parlament, şi reluarea năzuinţelor Revoluţiei). Pot descrie, deasemenea, modul în care personalităţile tip GDS implicate în lansarea Alianţei, au boicotat efortul de unificare şi radicalizare a opoziţiei ( în toamna anului 1990, boicotînd FDAR), îndemnînd populaţia să se liniştească şi lăsînd Timişoara, din nou, singură. Toate acestea au permis FSN-ului să-şi ducă la bun sfîrşit opera de distrugere a societăţii româneşti.]"

Mesajul de investitură, 30 octombrie 1992. [] cooperare şi conciliere între forţele politice [] domnia legii în societate [] pârghii de intervenţie constructivă în economie; politica liberalismului pur, a nonintervenţiei statului, care invoca ca argument puterea de autoreglare a mecanismelor pieţei (pe care nu le avem încă!) nu este compatibilă cu procesele tranziţiei, cum nu este compatibilă cu cerinţele economiei, în general. [] Elaborarea bazelor teoretice şi strategice ale tranziţiei pe termen lung [] O asemenea lucrare, înfăptuită cu forţele conjugate ale întregii intelectualităţi române [] indiferent de crezul lor filozofic, religios sau de obţiunile politice - are menirea să investigheze cu instrumentele ştiinţei concluziile desprinse din experienţa naţională şi mondială şi să fundamenteze căile optimale ale tranziţiei în condiţiile din România [] evitarea experienţelor pe viu [] necesitatea unui "Program global de restructurare şi dezvoltare" [] cordonarea proceselor de reformă şi dezvoltare economică [] relansarea creşterii producţiei industriale şi agricole []realizarea unui pact politic şi social explicit [IR: Aşadar, după trei ani de încredere populară, vrăjitorul din Oz recunoaşte discret- autocritic, că nu avusese nici o formulă magică. Oare cine l-o fi înarmat cu un pic de teorie a sistemelor, ca să ne explice acum ce nu putuse (vroise) să înţeleagă în 1990? În ce priveşte strategia apelului la intelectualitatea cuminţit-umilită prin forţă- el avea experienţa "primăverii " din 1964. Numai că de data asta - nu a mai mers. Nu a mai avut cu cine şi cu ce să atace platforma lui de reconstrucţie, devenită utopică, datorită sfâşierii societăţii în scopul protejării criminalilor vechiului regim. Cei care ar fi putut înteţi o renaştere, fuseseră daţi la o parte sau corupţi, mişeleşte . Intelectualitatea onestă nu i s-a alăturat neoactivistului; doar câţiva poftitori de ciolănaşe şi sinecuri. Mulţi experţi luându-şi lumea în cap, altii "descurcându-se" încă patru ani- în speranţa că până la urmă, Tovarăşii se vor da la o parte. Când în sfârşit, securicomuniştii "- copios privatizaţi , dar neputincioşi- au regizat "schimbarea, procesul degradării nu mai putea fi oprit. Iar opoziţia, depăşită, în ciuda promisiunilor celor x mii de specialişti, nu a mai produs niciodată mult asteptatul plan de redresare, s-a mulţumit să-şi mascheze neputinţa în dizertaţii savante din gama "speranţei". Era târziu. Cei care au refuzat acel "ACUM!"- cu care fuseseră chemaţi (somaţi) din stradă- vor trebui să raspundă, în faţa istoriei] .

[]

[IR: Se coace reconcilierea profitorilor, în timp ce victimele sînt dezbinate prin dusmanie] " am continuat să propun ceea ce mi se părea cel mai firesc în condiţiile date şi anume un guvern de uniune naţională [] Convenţia Democratică [] şi FSN (azi Partidul Democrat) au declinat această propunere [] Am sugerat atunci un guvern de tehnicieni [] şefii unor partide s-au opus, susţinând că dificultăţile ţării fiind politice, orice program de guvernare trebuie să implice angajarea unui partid. De fapt, într-un moment de sinceritate, domnul Corneliu Coposu [] mi-a marturisit că nu este interesat de a participa la un guvern într-o perioadă atât de dificilă [] în care un guvern şi un partid nu pot decât să piarda încrederea alegătorilor.[] M-am gândit, în fine, la o formulă care-şi dovedise eficacitatea în Spania, unde principalele forţe politice semnaseră pactul de la Moncloa pe baza unui program minimal [] interlocutorii mei s-au arătat foarte circumspecţi aparent de a trebui să pună semnatura pe un pact care nu făcea decât să reia termenii propriilor lor manifeste electorale. Cu toate acestea a fost constituit un grup de lucru sub conducerea domnului Adrian Năstase din partea FDSN care a şi început redactarea unei asemenea platforme minimale de pact politic. În cele din urmă aceste negocieri au eşuat, în momentul în care formaţiunile care refuzau să participe la guvern au ridicat pretenţii asupra principalelor pârghii de conducere în stat. [] Am cerut FDSN [] să-şi asume singur formarea guvernului [] partidele de opoziţie au promis la rândul lor o atitudine parlamentară constructivă [] dând astfel răgazul necesar guvernului să depăşească, în special, greutăţile iernii. [IR: Unii m-au certat, în momentul exilării, că nu rămîn "să lupt". L-au certat şi pe Călin Nemeş… că s-a sinucis. Nu au vrut să înţelegă că noi nu aveam ce căuta în "opoziţia constructivă". Ori, o mişcare reală de rezistenţă, nu s-a ridicat.] [] conducerea FDSN s-a oprit, pentru funcţia de prim-ministru, asupra candidaturii unui economist: domnul Nicolae Văcăroiu, independent, în acel moment secretar de stat în Ministerul Finantelor; participase la elaborare schiţei strategiei de tranziţie spre economia de Piaţa [IR: Curat schimbare de direcţie. Maxima atenţie optimizării macro-economice şi minimizării costurilor sociale, urma să fie vegheată de aceiaşi experţi care proiectasera dezastrul. Specialistii experimentati, de neîlnlocuit în 1990, care dădusera chix. Platformele frumoase jucînd doar rol electoral, demiurgia socio-economică rămînînd fără combustibil, se apropia timpul scuzelor, pentru "n-a fost să fie". Şi a unei resemnări spre plutitul în derivă, fără pol ideologic, la cheremul mondializării, a alinierii la poli exteriori de forţă, renunţând la stresul iniţiativei naţionale- ceea ce poate trece drept înţelepciune şi deschidere ].

"De fapt cum stăm, am pornit sau nu reforma? [] Dificultăţile noastre de azi au cel puţin trei cauze [] destructurarea sistemului economiei de stat planificate, reconvertirea absolut necesară a unei industrii dependente de energie, materii prime şi pieţe exterioare şi în fine, ineficacitatea unei agriculturi care a fost pusă într-o situaţie foarte grea din dorinţa de a le reda ţăranilor [] şi toate acestea într-o conjunctură generală defavorabilă [] relaţii economice importante cu o serie de ţări aflate fie în război (Iraq, Quweit, fosta Iugoslavie) fie ele însele în plină shimbare (Rusia, Ucraina şi toate ţările membre ale fostului CAER) [] efectele crizei Golfului, ale embargoului asupra Libiei. [] Toate acestea au agravat declinul producţiei industriale şi efectele acestuia- deteriorarea balanţei comerciale externe, reducerea resurselor valutare, devalorizarea monedei naţionale, şomaj şi inflaţie. Reforma a pornit, iar una din pîrghiile de bază ale reformei o reprezintă privatizarea. [] Exista la capitolul micii privatizări, aproape 500 000 de unităţi lucrative pe baza de iniţiativă privată, constituite în aceşti patru ani [] Ele cuprind astăzi peste două milioane de oameni. [IR: Nu au stat degeaba conaţionalii nostri, în timp ce unii fraieri îşi pierdeau timpul, banii, energia şi iluziile încercînd să răstoarne puterea securicomunistă. Atacul reţelei uzurpatoare a fost însoţit de un asalt generalizat al plevuştei . Geneza reliefului social al Tranziţiei, are un păcat urît în sămînţă: s-au îmbogăţit exact cei care nu şi-au asumat datoria civică] Mica privatizare a înaintat, aşadar, la fel şi cea mijlocie; rămâne de realizat marea privatizare. Exista o lege în acest sens, care a stabilit modalităţile de privatizare a celor peste 6 000 întreprinderi de stat, care au fost transformate în societăţi comerciale. 30% din capitalul social al acestora a fost distribuit cetăţenilor în mod gratuit- sub forma de certificate de valoare- care urmează să se transforme în acţiuni, pe măsura privatizării întreprinderilor; aceste certificate sunt gestionate de şase Fonduri ale Proprietatii Private. A fost creat, de asemenea, Fondul proprietăţii de Stat - care gestionează restul de 70% . [] Până acum au fost privatizate 450 de întreprinderi, în special mici şi mijlocii. [] Acest sector al întreprinzătorilor mici şi mijlocii este, în acelaşi timp sursă de capital pentru promovarea marii privatizări. după cum este de aşteptat ca, de acum, să apara şi marii investitori de capital străin, marii întreprinzători [IR: În continuare, nici un cuvint despre propunerile lui Constantin Cojocaru, susţinute de sindicatul Alfa (dar din păcate desconsiderate mult timp şi de către partidele de opozitie). Cum să recunoască bătrânul saltimbanc "de stânga", care se laudă cu distribuţia a 30% din capitalul populaţiei- in fapt au fost 3% gestionati abuziv , că a respins retrocedarea de 100%? Nici argumentele lui Cojocaru nu trebuiau cunoscute, pentru că ar fi scos în evidenţă escrocheria secolului: capitalul unei ţări constă în active şi pasive, nu în monedă - care are rol de circulaţie. Fiind obţinut din munca scalvilor lagărului comunist, el trebuia distribuit lor direct, ca bonuri de valoare netransmisibile (transformate apoi în acţiuni) conform unui punctaj- în care să se ţină cont de contribuţia în muncă şi de averile confiscate. În felul acesta, nu ar mai fi fost necesară inundarea cu bani, pentru a se permite cumpărarea (deci superinflaţia), nici vînzarea pe nimic la străini, nici îmbogăţirea securiştilor, achiziţionarea- pe nimic- a certificatelor de valoare, sau dirijarea părţii totuşi distribuite cetăţenilor- către intreprinderi nerentabile. Cel mai grav aspect al metodei Cojocaru era că impunea contabilizarea avuţiei naţionale, în vederea echivalării unui bon de valoare. Intreprindere de intreprindere: active şi pasive. Ar fi fost o lovitură mortală pentru cei ce pregăteau jaful secolului. O astfel de contabilitate ar scoate azi la lumină ce şi cum s-a distrus şi prădat. De aceea se face totul pentru ascunderea şi apoi "pierderea" arhivelor, care reflectă evoluţia capitalul naţional, după 22 decembrie 1989] [] dacă s-ar realiza o nouă structură de proprietate - cu o medie de 50 hectare pe proprietar, ar ramine mai putin de 200 000 de proprietari! şi restul de 5 milioane, deposedaţi de pamint, ce ar face? [] Ce vor deveni ei: argati, noi proletari agricoli, someri rurali [IR: Nu! Carne de sex în bordelurile europene, îngijitoarele bătrînilor altora- în timp ce copiii lor, lăsaţi singuri, se animalizează; "căpşunari" pe alte ogoare, salahori, haiduci şi traficanţi, vanzători de copii şi organe, marfă ieftină pe piaţa de muncă. Iată efectul victoriei FSN!] Nu ai spune că, prin vehicularea demagogică şi retrogradă a ideii de refacere a marii proprietăţi, sunt revendicaţi şi muntii, sunt cerute şi pădurile, în totalitatea lor, şi subsolurile şi luciurile de apa, tot. Ce facem, ne întoarcem [] înainte de reformele lui Cuza? [] să darâmăm, să demolam şi să tragă pamântul chiar şi de sub case! [IR: Exact! În timp ce au ţipat continuu că nu este uman să scoatem activiştii din casele acaparate, cei care au condus ţara continuu (10 ani direct şi restul indirect) - ne-au lăsat în fundul gol, privatizîndu-ne. În spatele unor fasoane propagandistice- prezente şi în discursul acesta- au procedat şi la o temeinică "retrocedare" - mergînd, la nevoie, şi pînă la Burebista. Majoritatea proprietarilor de drept au pierdut timpul, umiliţi, prin tribunale. În schimb, ciţiva aleşi, care s-au înţeles cu cine trebuia, au obţinut retrocedări masive - proprietăţile respective ajungînd, la preţuri speciale, în mîinile "recuperatorilor". Problema a fost deci rezolvată printr-o discriminare "creatoare"…] Am fost şi rămân convins că, pentru a face faţă situaţiilor [] pe care le aduce cu sine reforma, guvernul [] trebuie să se biziuie pe toate forţele politice [IR: Bătălia pentru putere să înceteze, pentru ca "elita pluripartită" să poată cîştiga bătălia cu poporul român] .

Petre Roman Libertatea ca datorie. ed. Dacia- Cluj, 1994

4 ianuarie 1990. Prima şedinţă, în componenţă completă, a Consiliului Frontului Salvării Naţionale. P.R. prezintă un raport referitor la situaţia economică şi informează despre măsurile urgente îndreptate spre satisfacerea cerinţelor de hrană şi căldură ale populaţiei. În raport se face o evaluare preliminară a gravelor dezechilibre economice moştenite de la regimul comunist. [IR: Pînă pe 4 ianuarie, cine a condus de fapt tara? Cine a ajuns imediat la concluzia grelei mosteniri? ]

[]

[IR Introducere în secretul "grelei mosteniri"- materiale şi spirituale]

[] trecerea de la democraţie la comunism a acumulat o vastă experienţă istorică, aceea a instalării tot mai adâncite şi mai sistematice a totalitarismelor de tip comunist, opera unor conducători de mare anvergură şi a milioane de activişti, în timp ce, pentru a străbate drumul invers nu există metode şi procedee istorice atestate, nici exemplele unui succes deplin. [IR: Şi atunci? Pe ce s-a bazat aroganta super-specialistilor guvernului Roman, care ne-au administrat noi "formule" cu forţa şi voiau sa traga în populaţia care nu le suporta efectele letale? Pe faptul ca doar aceasta "cale regala" ducea la privatizarea cui trebuia? ] Prima mare problemă cu care a avut să se confrunte România încă din primele momente după căderea dictaturii, a fost aceea a reprezentativităţii organismului care avea drept sarcină să pregătească prima tranziţie, în cazul nostru Frontul Salvării Naţionale, creat în noaptea de 22 decembrie. Tranziţia ar fi avut la noi mai multe şanse de a se desfăşura mai bine dacă s-ar fi putut constitui de la bun început, în locul acestei formaţii în care vechii comunişti erau în număr prea mare, un guvern provizoriu de uniune naţională, în care să fie reprezentate toate forţele politice ale societăţii româneşti. [] Dacă am fi izbutit (dar nu eram mulţi care să fi dorit atunci acest lucru) am fi câştigat cu siguranţă un an, poate mai mult, de proces democratic şi i-am fi cruţat ţării atâtea dezechilibre şi atâtea convulsii, printre care nu în ultimul rând cele trei „mineriade", care, pe lângă răul intern pe care ni l-au adus şi semnificaţia social-politică a acestuia, au alterat atât de grav imaginea noii Românii şi a economiei sale. [IR: Să traducem. Cu jumatate de gura, recunoaste ca FSN (condus de el) a confiscat puterea şi inscenat alegerile, folosind mineriadele pentru a zdrobi protestele. ] Fiindcă a venit vorba e bine ca fiecare dintre noi să devină conştient că, sub aparenţa unei oarecare stabilităţi şi siguranţe întemeiate pe reducerea la minimum a nivelului de trai, Ceauşescu a ruinat ţara şi, cu toată faimoasa achitare a datoriilor externe atât de scump plătită de noi şi de copiii noştri ţara se îndrepta spre catastrofă economică, cu o industrie şi cu o agricultură din ce în ce mai falimentară. [IR: O fi "bine ca" sa ne asumam teza ca falimentul economic a fost generat de regimul Ceausescu şi nu de Reforma Roman - dar nu o putem inghiti fără dovezi. Riguroase. Cantitative. Închegate sistematic şi sistemic] Infuzia de capital străin nu are absolut nimic de a face cu vreo „vânzare a ţării", ci cu cointeresarea investitorilor în însăşi refacerea şi prosperitatea ţării, în reintegrarea ei în circuitul economic mondial. [IR: Propaganda şi-a schimbat doar direcţia, nu şi caracterul] Dar „mineriadele" ne-au dat înapoi. [IR: O alta scuza frauduloasa] Putem, bineînţeles, să acuzăm de această situaţie un lider politic sau altul, să ne dedăm la jocul obişnuit de a da vina unii pe alţii, sfârşind prin a ne compromite reciproc. Este un lucru inutil şi păgubitor. Aş încerca să văd lucrurile mai de sus. Cred de fapt că ceea ce s-a petrecut în România n-a fost decât urmarea grelei moşteniri lăsată de mai bine de patruzeci de ani de dictatură comunistă. [IR: Ce usor este sa te exonerezi singur… Mai cu "greaua mostenire", mai cu " sa nu ne acuzam reciproc"- poti uita cine a produs mineriadele. Şi de ce. ] Mişcarea din decembrie 1989 n-a fost precedată în România, cum am mai spus, de nimic analog cu ceea ce se petrecuse în Polonia cu sindicatul Solidaritatea sau în Cehoslovacia cu Carta 77, de nici o mişcare largă, reprezentativă pentru societate, de pregătire şi de ucenicie a democraţiei. Singura opoziţie organizată a fost aceea exprimată prin vestita „Scrisoare a celor şase", semnată de Silviu Brucan, Gheorghe Apostol, Corneliu Mănescu, Răceanu, Alexandru Bârlădeanu şi Constantin Pârvulescu, toţi vechi potentaţi ai regimului, difuzată în februarie 1989 la un post de radio străin. [IR: Uluitoare nerusinare (nu poti crede pe cineva atît de incult). Iata tot ce vrea sa stie dl Roman despre rezistenta anticomunista. Nu intimplator insa. Daca ar lua cunostinta de ea, i-ar cade brusc nivelul de legitimitate- şi lui şi Tovarasilor de care a divortat. ] Oamenii aceştia prefigurau viitorul grup al lui Iliescu, se adresau mai ales străinătăţii şi, după toate câte le ştiau, destul de târziu în istoria regimului pe care îl sprijiniseră şi de care profitaseră din plin. Semănau cu bine ştiuţii şobolani care părăsesc corabia când se scufundă. Oricum, Iliescu n-a semnat alături de ei. Poate i se rezerva un alt rol. [IR: Citeva muscaturi tovarasesti, tardive, pregatind casatoria cu opozitia. Daca s-ar da la o parte disidentii care s-au activat doar după ce Gorbaciov a schimbat vintul de la Est, nu ar mai ramine decit mai vechii rezistenti, cei adevarati] Paralel cu aceştia au mai fost câţiva oameni care se opuneau cu adevărat regimului comunist, însă doar în numele lor propriu: Paul Goma, Mihai Botez, Doina Cornea, Andrei Pleşu, Mircea Dinescu, Dan Petrescu. [IR : Alaturare inacceptabila. Cum se opunea regimului comunist Andrei Plesu?]Şi alţi câţiva, dintre care pe unii îi ştiu şi care şi-au riscat poate mai mult viaţa dar care preferă să rămână anonimi. Există în România oameni de o rectitudine morală fără cusur, oponenţi radicali ai oricărei forme de totalitarism, fie el comunism, sau nu, care însă nu vor să facă nici paradă de convingerile şi de intransigenţa lor, şi nici nu vor să beneficieze de vreo rentă a marelui lor curaj.[IR: E probabil vorba din nou de Voican, cel care a vrut sa sara în aer, parol. Sau poate totusi de Rovenţiu- pe care, tocmai pentru ca nu glumea, l-au bagat în mai '90 la puscarie, sa ramina acolo, discret, pînă în '99? ] Paranoia represivă a sistemului lui Ceauşescu crease vid politic absolut în sânul societăţii româneşti. De multă vreme vechile partide nu mai existau decât în amintirea vechilor lor lideri îmbătrâniţi sau exilaţi. [IR: Interesant. De-abia acum Roman definitiveaza eradicarea politica demarata de tatăl sau] Sindicatele şi organizaţiile profesionale erau total subordonate puterii, iar personalul statului şi al Partidului era din ce în ce mai mediocru, mai incompetent şi mai corupt. Nu exista nici o formă de disidenţă organizată, doar, pe ici pe colo, câteva tresăriri individuale de onoare, dar nici un om, de ce să nu spunem adevărul, de statura unui Andrei Saharov, nici o mare conştiinţă naţională şi morală, nici o personalitate cu prestigiu internaţional. [IR: Cine face inventarul constiintelor treze! Cine dă note de verticalitate!] Am calificat sistemul comunist drept „pervers". Epitetul este slab: dictatura lui Ceauşescu a fost un sistem profund distructiv, care a nimicit în noi orice voinţă şi chiar orice reper. [] Cuvinte ca „democraţie", „alegeri libere", „reprezentanţi ai poporului", „dreptul la critică" şi atâtea altele însemnau mai mult decât nimic: exact contrariul lor. Ce desemnau ele în realitate uitasem, iar generaţiile mai tinere nu ştiuseră niciodată. [IR : în mod cert în anturajul dlui Roman nu s-a auzit de asa ceva. Dar sa scuipi o asemenea enormitate "autocritica" în faţă zecilor de mii de detinuti politici încă nelichidati… (care insa… "s-au demascat!") ] S-au instalat astfel în spiritul public românesc o seamă de prejudecăţi, întemeiate pe ignoranţă şi pe falsificare în bună măsură active şi astăzi. [] Comuniştii au lucrat bine, iar continuatorii lor de astăzi, în tot felul de travestiuri, cu tot felul de mijloace, caută, şi într-o măsură izbutesc să discrediteze chiar temeiurile unei Românii vrednice de ea însăşi şi de rolul ei în lume. [IR: Exact acest capital de degradare umana a fost pus în valoare în campania electorala pe care dl Roman se lauda ca a cistigat-o pentru FSN] Eu însumi n-am înţeles decât destul de târziu, în cursul unei evoluţii lungi şi dureroase, că un adversar politic nu este neapărat un duşman, ci un om care, pur şi simplu, are o altă viziune asupra viitorului ţării decât mine, viziune care se poate dovedi deopotrivă de posibilă şi de legitimă, sau care măcar poate conţine elemente valide, corecţiuni, contraponderi folositoare unei evoluţii politice complexe, a cărei orientare şi ale cărei metodologii nu pot fi monopolul absolut al nimănui. Pentru noi, oameni născuţi în sistemul comunist şi care n-am apucat să cunoaştem altul (eu însumi m-am născut tocmai în anul implantării comunismului în România), nu putea să existe decât un „adevăr" unic şi indivizibil, considerat „ştiinţific". A crede că acest adevăr poate fi ceva relativ sau măcar, sub multe aspecte, tranzitoriu, şi ca atare supus unor negocieri sau unor ajustări, nu făcea parte din reflexele noastre fireşti. Adeziunea cu orice preţ la o viziune a luptei politice în termeni de înfruntare violentă, la capătul căreia nu putea să existe, categoric, decât un singur învingător şi învinşii. Alb sau negru. Ideologia comunistă, care, chiar când o respingeam conştient, ne contaminase în adâncime, proceda sistematic şi stăruitor la un fel de „militarizare" a comportamentelor şi a afectelor noastre. Era hotărâtă să ne moduleze la obârşia fiinţelor noastre, acolo unde prinde formă sufletul şi să ne stăpânească apoi toată viaţa, nu numai din afară ci şi dinlăuntrul nostru, şi a reuşit. Nu era cea mai bună pregătire pentru democraţie... [IR: Avem aici, în sfirsit o marturisire autocritica consistenta, aproape o prezentare de scuze. Întelegem din ea de ce a acţionat el cum a acţionat. Dar din pacate, nu ne poate repara daunele şi suferintele. Mai ales ca, pînă şi în aceasta explicatie concesiva, plaseaza justificativ o minciuna ofensatoare: că noi toti, "oameni născuţi în sistemul comunist" am corespunde portretului facut mai sus ]

19 decembrie 1990. P.R. prezintă în Parlament expunerea de motive la proiectul Legii Fondului Funciar, moment esenţial în procesul de reformă, de reconstituire a dreptului de proprietate al ţărănimii. [IR: Jefuirea taranilor incepuse cu decretul 42 al FSN. Legea 18 o desavirsea ]

[]

[IR: pînă şi nationalizarea ascunsa a pamintului, pentru a-l putea distribui acolitilor, este laudata ]

"[] am studiat cu de-amănuntul tendinţele economiei româneşti în perioadele interbelică şi comunistă. O concluzie se impune cu claritate. În ambele perioade, principala sursă de acumulare internă a fost munca ţărănimii, în ambele perioade, puterea de cumpărare a ţărănimii a scăzut grav pe parcursul desfăşurării unor politici de industrializare care - amară ironie a soartei - nu au dat roade tocmai acolo unde ar fi fost mai uşor de obţinut: în agricultură. [IR: Să adaugam faptul ca în SUA, fermierii sînt patura cu cele mai multe sinucideri. Nu au cu ce trai, muncind tot mai mult pamint. Banii merg spre cei ce-i tehnologizeaza. Iar în Europa, după '"modernizarea" agriculturii, partea din beneficiul activitatii agricole care ramine fermierilor (supravietuitori) a scazut spectaculos] De aceea, gândul şi obiectivul nostru au fost nu doar de a face să renască simţul de proprietate, de a da ţăranilor pământul, ci şi de a reda ţărănimii acea demnitate care a fost prea adesea călcată în picioare. [] Dimpotrivă, colectivizarea la noi a fost împinsă până la absurd, fapt dovedit de aducerea ţăranului în stare de „pălmaş", deposedat de pământ şi cu totul dependent de stăpânii zilei. [IR: Cinism cras- din partea celui care a condus un guvern care a jefuit taranimea, pînă şi de ce îi mai ramasese din capital- capturat în "colectiva"- după sclavia sub comunisti]

Astăzi reapar opinii, exprimate şi mai ales susţinute chiar şi de unii specialişti în agricultură, care critică noua aşezare a proprietăţii asupra pământului pentru faptul că, aşa cum era ea, colectivistă, vechea formă de organizare concentrată ar fi mai eficientă. Trecând peste adevărul că, în proiectul Legii fondului funciar, guvernul nostru propusese o limită de 20 ha, faţă de 10 ha cât s-a aprobat în Parlament, trebuie să arătăm clar: concentrarea exploatării agricole prin confiscarea pământului a fost un dezastru. [IR: Nu. A fost o crima. Sutele de rascoale zdrobite în singe, zecile de mii de tarani rezistenti inchisi, milioanele de sclavi explotati la tara- nu trebuiau sa fie jefuiti… şi după 1990. Ori exact asta s-a intimplat. Sub guvernarea cui? Ce era Walter Roman- pe care Petre il prezinta ca erou national, pe atunci? ] După 25 de ani de agricultură colectivizată, ceea ce a produs mai bine regimul ceauşist a fost minciuna gogonată, minciună cum nu s-a mai văzut. Ne mai amintim - nu se poate să nu ne amintim - de faimoasele recolte „record" din anii 1988 sau 1989, de 27 şi respectiv 40 milioane tone de cereale, care în realitate s-au dovedit a fi maximum 16,9 milioane tone. [IR: Sa combinam neincrederea în raportarile Tovarasilor de sus cu siguranta în jaful tovarasilor de jos, soareci eficaci de cimp, de grajd, de siloz. Care nu au disparut la 22 decembrie.] În 1991, producţia de cereale a ţării, cu toate convulsiile legate de aşezarea noii structuri de proprietate, a atins 19 milioane tone.[] E adevărat şi pe deplin logic că în 1990 şi 1991 ţăranii, după ce au putut acumula cantităţi însemnate de cereale, le-au păstrat cu sfinţenie, ca pe un dar nemaivăzut după atâţia ani de confiscare sistematică a roadelor muncii lor. [IR: Daca acest lucru se (re)cunoaste, de ce nu a platit statul roman despagubirile de rigoare, inainte sa retrocedeze castele. În loc de asta şi-a jefuit (pilotind desfiintarea CAP în folosul banditilor locali) şi umilit (acordindu-le pensii simbolice) fostii sclavi.] în anul electoral 1992 s-au dezlănţuit critici pe cât de agresive, pe atât de propagandistice pe tema „ce aţi făcut cu banii din fosta rezerva valutară moştenită?". [IR: Intrebare denuntata de Roman, dar… lasata fără raspuns] Înalţi funcţionari din Ministerul agriculturii, care au utilizat fără scrupule demagogia lui „într-o ţară ca a noastră este inadmisibil să importăm cereale", incapabili de altceva decât de supuşenia făţarnică la „indicaţii", tot dânşii elaborau prin 1991 groase documente în atenţia primului-ministru, argumentând iresponsabil deschiderea de importuri masive şi de tot felul: de la cereale la ulei de floarea-soarelui şi zahăr, de la vaccinuri la substanţe proteinice. [IR: Se stie de ce lucrurile au mers asa. Nu a fost nimeni interesat de spijinirea producatorilor locali. Utilajele au fost acaparate de Tovarasii de la tara. Producţia de tractoare şi camioane se dovedea "ineficienta economic". Bancile aveau de dirijat fondurile statului către tovarasii de drum, imprumutati sub inflatie, nu către agricultori. Iar speculatorii incepeau sa foloseasca depozitele achizitionate pe nimic pentru a juca preturile. Masurile pe care guvernul "ar fi vrut sa le ia" dar nu le-a luat- sînt pura diversiune. ]

"26 februarie 1991. În faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, P.R. prezintă Raportul privind stadiul reformei şi programul Guvernului pe anul 1991. Primul-ministru declară răspicat că echipa pe care o conduce este decisă să accelereze procesul de privatizare şi restructurare, să ducă până la capăt reforma şi, în condiţiile în care Parlamentul nu va accepta această orientare. Executivul este gata să lase locul pentru o nouă formulă guvernamentală. Ca efect al manevrelor forţelor conservatoare, dezbaterile privind Raportul nu se finalizează printr-o decizie clară, tranşantă, a Parlamentului." [IR: Pentru a judeca valoarea acestor declaratii , a se urmari modul cum a fost tratat Stetca de guvernele reformiste Roman] []

[]

[IR Incep fricţiunile între cele doua aripi ale FSN: "frina conservatoare" şi "acceleraţia reformatoare"]

După ianuarie, a venit rândul să intre în scenă [IR: Cam asa …] preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Alexandru Bârlădeanu şi Marţian Dan, cei doi vechi potentaţi ai Partidului despre care am mai vorbit. [] Ca urmare, acelaşi Alexandru Bârlădeanu, care, între 1948 şi 1968, a deţinut înalte funcţii de partid şi de stat şi a devenit membru, încă din 1959, al Biroului Politic al Partidului Comunist Român, declara la televiziune că „un nou dictator este pe cale să se nască", lucru de care era sigur pentru că, a continuat el, „văzuse deja cum s-a născut un altul". „Dictatorul" acesta, pe care îl compara cu Ceauşescu, nu eram altul decât eu. Oameni perfizi, de o dibăcie monstruoasă, aceşti vechi „tovarăşi"! [IR: Asta a dus la manifestaţia din Piata şi la punctul 8. Dar cel care s-a ocupat de zdrobirea rezistentei faţă de "alegerea" Tovarasilor, ajunge la aceste concuzii, numai după ce a fost atacat de unii dintre ei ] De altfel accesul la televiziune, controlată de anturajul lui Iliescu, îmi era atunci, ca şi acum, aproape interzis. [IR: Asta a exasperat manifestaţia din Piata. Dar cel care s-a ocupat de zdrobirea rezistentei faţă de manipularea electoratului, ajunge la aceste concuzii numai după ce s-a vazut- şi el- cenzurat] [] Nici eu, nici guvernul în fruntea căruia mă aflam nu ne-am lăsat descurajaţi. Reforma continua, în colaborare cu Victor Babiuc am obţinut votarea unei legi importante: prin ea tribunalele erau legitimate să dea curs plângerilor unor persoane particulare împotriva abuzurilor de care suferiseră din partea împuterniciţilor vechiului regim. [IR: Se poate acum studia efectul acestei legi, ca un turnesol al justitiei, independente…de revolutie] În fiecare minister, în special la Agricultură, am concediat vechi cadre rămase acolo, apoi am pensionat din oficiu o sută şi mai bine de funcţionari locali şi regionali corupţi. Era cam mult! [IR: Era, evident extrem de putin. Nu cu mici rotatii de cadre se putea elibera tara] Războiul cu vechii comunişti îmbrăcaţi în straie de „democraţie" era declarat!

[]Dacă faţă de blocajul parlamentar al pachetului de legi pentru agricultură trimis Parlamentului încă din octombrie 1990, care include şi legile cadastrului, agenţiei pentru amenajarea rurală, arendei şi societăţilor comerciale agricole, nu am găsit remediul [IR: De ce?], faţă de blocajul în administrarea agriculturii, rezultat din perpetuarea mentalităţii centralizate, guvernul nostru decidea la 14 septembrie 1991 o acţiune de amploare. Se prevedea transferul fără plată a maşinilor şi utilajelor agricole în favoarea noilor proprietari agricoli, aflaţi sau nu în asociere, formarea creditului agricol, formarea aunei societăţi comerciale specializate în produse petroliere pentru lucrările agricole, crearea camerelor agricole pentru reprezentarea intereselor noilor proprietari de pământ, crearea unor sisteme comerciale moderne pentru integrarea operaţiunilor de industrializare şi comercializare a produselor agricole. [IR: Suna frumos. Dar cunoscind situaţia mini-nomenclaturii satesti, în lipsa unei epurari prealabile care sa elibereze taranii de stapinii locali, toate aceste facilitati ar fi fost puse în valoare tot de cei care au gasit, pînă la urma, caile sa puna mina pe patrimoniul existent ] Acest pachet de măsuri nu a fost pus în aplicare după mineriada din septembrie 1991. De altfel, nici pachetul de legi pentru agricultură nu a avut o soartă mai bună. [IR: Şi iata cum minerii au impiedicat emanciparea muncitorilor agricoli şi nu : prefectura, primaria, judecatoria, armata şi trupele "antitero"- care le-au aratat taranilor de la Sapinta ce preferinte are guvernul ] [] iar azi în toată ţara se pot număra aproape sau poate peste 300 000 de case, de locuinţe individule, cele mai multe la sate. [IR: Ridicate de cine? Cu resurse furate de unde? Pe pamintul luat de la cine? Nu cumva pe acela oferit generos "baietilor mai destepti" de aiurea, prin decretul de spoliere 42, intarit de Legea 18? ] Nici că există o dovadă mai limpede a capacităţii de iniţiativă liberă a oamenilor acestui pământ! [IR: Aici e ceva adevarat. Daca o parte importanta din populaţia Romaniei, renuntind la rusine şi teama, trebuind sa supravietuiasca, nu s-ar fi repezit sa "prinda cite ceva", prin orice mijloace, cînd s-a declansat marele jaf - ar fi crapat pînă azi de foame. Paradoxul face ca genocidul economic lansat de regimul Roman-Iliescu sa nu-si fi produs intregul efect… datorita criminalizarii populatiei. Cei care s-au incapatinat insa sa munceasca cinstit, asteptind vremea dreptatii- în pozitii de slujitori ai "intreprinzatorilor", sau care si-au luat lumea în cap- incepind totul de la zero, nu si-au prea construit palate. Şi pînă la urma, de mizerie, li s-au darimat şi castelele morale] Şi, pentru a pune zăgaz puhoiului de populism găunos, am de spus o singură cifră, a cărei excelentă semnificaţie o datorăm tot ţăranilor deveniţi producători liberi. În septembrie 1991, în ţara noastră s-a vândut o cantitate de carne de 3,5 ori mai mare decât în septembrie 1989! Da, am sprijinit cât am putut agricultura şi pe cei care o fac, ţăranii. [IR: Ce demonstratie… ] Celor care cred sincer în democraţie, competiţia le oferă cea mai bună şansă. [IR: Numai daca este corecta. Altfel, se ajunge ca la noi, ca aparatorii democraţiei reale sa ajunga servitorii cistigatorilor Tranzitiei ] "

[]

Petru Creţia: Sunt conştient că eforturile dumneavoastră în direcţia unei reforme temeinice s-au izbit atât de rezistenţa elementelor conservatoare, cât şi de însuşi conservatorismul timorat al unei mari părţi a populaţiei. [IR: Sa fi inceput odioasa alianta între "elita civica" şi "aripa Roman" pe baza acestei amagiri? Sau e vorba de o reala comunitate de interese? ]Aţi fost departe de a avea mâna şi voinţa libere... Dar, omiţând ipotetic orice obstrucţie, care consideraţi că au fost greşelile dumneavoastră de guvernare? Ce regretaţi că aţi făcut şi ce regretaţi că n-aţi făcut?

PR: Dincolo de acea eroare de fond a neexplicării, se cuvine să vorbesc despre una, tot importantă, pe care am sesizat-o mai târziu, aceea a ignorării sau neluării în seamă în măsură suficientă a raporturilor reale existente în societatea românească constituite aşa cum s-au constituit în lunga noapte comunistă, între interesele diferitelor categorii sociale. [] Regret că n-am apucat să iau - pentru că asta e realitatea -două măsuri economice şi financiare de maximă importanţă, care trebuiau să se realizeze în septembrie '91. Prima a fost reglementată prin politica agricolă în 7 puncte, dintre care decizia privitoare la transferul fără plată al tuturor mijloacelor agricole - maşinilor, tractoarelor ş.a.m.d. - către noii proprietari era semnată la 14 septembrie. Domnul Stolojan n-a mai dorit să aplice această hotărâre a Guvernului, pentru că într-adevăr reprezenta o profundă transformare - absolut necesară - pe care de altfel n-am exploatat-o cum se cuvine în campania electorală. [] Al doilea fapt important este convertibilitatea internă a monedei naţionale. Ea era decisă, trebuia să se producă în 27 septembrie '91.Dacă acea măsură ar fi fost luată atunci - sigur, ea însemna şi anumite riscuri, dar însemna practic intrarea României în modernitatea reformei, şi - cumbine a remarcat cineva ulterior - guvernul Roman se aşeza foarte serios în temeiul său, acela de reformator. [IR: Nu intrezarim lucruri majore pe care sa regretam şi noi ca nu le-a facut. Raminem cu regretul dureros pentru ceea ce a facut]