1. Subiectul este total absent in urmatoarele programe:

PSD
PUR
Uniunea Nationala PSD-PUR
PD
PNL
Alianta DA
UDMR
PRM
PUNR
PSU

2. Nu am gasit pe internet informatii despre programul:

PER; Partidul Tineretului Democrat;Partidul Pentru Patrie; Partidul Mileniului III; Partidul Social Decmocrat Roman-Constantin Titel Petrescu; etc.

3. Am gasit:

In programul PNT-CD

"PNŢCD este un partid anticomunist, în sensul combaterii actualului sistem economico-social al României, dominat de cadrele fostului partid comunist şi ale securităţii.
Astăzi, a fi anticomunist înseamnă a crea noi structuri economico-sociale, deoarece cele existente astăzi în România sunt oligarhice, de sorginte comunistă, adaptate la aparenţe capitaliste şi cu trăsături mafiote.
Corupţia generalizată, administraţia şi justiţia ineficiente, imposibilitatea manifestării unei autentice economii de piaţă, hoţia, populismul - toate acestea conduc societatea românească spre modele sud-americane sau post-sovietice.
De aceea, PNŢCD susţine aplicarea, în spiritul său, a Punctului 8 din „Proclamaţia de la Timişoara" (interzicerea dreptului de a candida la funcţia de parlamentar şi la preşedinţia ţării pentru foştii activişti comunişti şi pentru foştii ofiţeri de Securitate), punct adoptat şi de Partidul Popular European prin Rezoluţia nr. 7 din februarie 2004. PNŢCD va fi intransigent faţă de sistemul actual din România şi va depune toate eforturile pentru a realiza un capitalism autentic şi o societate real democratică."

In programul URR

"Proprietatea privată a primit prin procesul de restituire din anii 90 o puternică lovitură, prin limitarea drastică a proprietăţilor funciare restituite şi prin restituirea lor arbitrară, precum şi prin refuzul de a restitui imobilele confiscate în timpul comunismului.
Practic, în anii 90 a avut loc o nouă naţionalizare, motivată de data asta nu doar de ura ideologică faţă de "chiaburi", ci şi de interesele celor care au profitat de aceste proprietăţi confiscate încă o dată, fie ei politicieni, membri ai administraţiei sau simpli chiriaşi. De aceea restituirea integrală a proprietăţilor confiscate este o datorie morală a societăţii româneşti, ca şi o condiţie pentru dezvoltarea economică şi socială.[..]

Restituirea integrală a proprietăţilor confiscate în timpul comunismului. Restituirea trebuie să se facă în natură. În cazul proprietăţilor industriale, foştii proprietari trebuie despăgubiţi corect, sau trebuie să aibă prima opţiune în privatizare dacă fostele lor firme mai sunt în proprietatea statului. [..]

Restituirea proprietăţilor bisericilor şi asociaţiilor religioase confiscate în timpul comunismului. Restituirea tuturor bisericilor neortodoxe care au fost confiscate de stat. Până la finalizarea acestui proces, toate bisericile foste greco-catolice aflate acum în folosinţa BOR trebuie date în folosinţă Bisericii Greco-Catolice.
România de azi funcţionează încă prin multe instituţii moştenite din perioadei comuniste. Nu contează prea mult că unele au trecut mai lin peste momentul 1989, sau că altele au fost desfiinţate şi apoi reînfiinţate şi redenumite. Am uitat prea uşor şi ezităm prea mult să spunem că în special Securitatea, dar şi Poliţia şi Armata au fost instituţii opresive în timpul comunismului, că schimbările pe care ele le-au suferit după 1989 sunt departe de a fi satisfăcătoare şi că mare parte din metehnele lor şi oamenii care le aplică s-au păstrat.
Credem că este timpul să eliminăm din aceste instituţii alte interese decât cele ale cetăţeanului din banii căruia sunt finanţate."[..]

In programul FDR

"Petre Roman a încercat sa transforme actul de guvernare într-o baricada împotriva statului comunist, a valorilor si institutiilor sale.
Guvernul sau a organizat în 1990 a doua revolutie anticomunista, transformându-i pe români în proprietari.
Oricât de imperfect a fost modul în care guvernele ulterioare au distribuit pamântul si au gestionat raporturile dintre proprietari si chiriasi, Petre Roman a definitivat procesul istoric de delegitimare a comunismului prin impunerea legii rurale si prin trecerea, prin vânzare simbolica, a fondului de locuinte de stat în proprietatea a milioane de cetateni.
Amenintati de aceasta pierdere a bazei lor sociale, legatarii vechiului regim au reactionat violent. Guvernul Petre Roman a fost înlaturat, în septembrie 1991, de o lovitura de stat ai carei beneficiari au fost vechiul aparat de partid, birocratia economico-administrativa a statului comunist si categoriile sociale privilegiate sub socialism, incitate de catre serviciile secrete.[...]

Forta Democrata din România îsi însuseste mesajul politic radical al Revolutiei din Decembrie, pentru ca doreste ca drepturile si libertatile democratice, fie ele politice, civile sau socio-economice, sa lucreze la randament maxim în avantajul tuturor cetatenilor si în primul rând al celor lipsiti de putere si de avere.
Ca si în regimul comunist, acestia sunt primele victime ale unei noi nomenclaturi de partide si de stat. Prin Revolutia din decembrie 1989 românii si-au dovedit capacitatea de a învinge sentimentul înfrângerii.
La 15 ani de la Revolutie, cetatenii României traiesc din nou într-o cultura a înfrângerii, a umilintei si a neputintei.
Resemnându-ne sa traim într-o comunitate a lipsurilor materiale si civile, riscam sa traim într-o comunitate a fricii.
Frica este din nou cultivata – frica de competitie, frica de transparenta, de descentralizare, de raporturile de respect între institutii si cetateanul român – tocmai pentru ca marea masa sa ramâna o comunitate saraca si marginala, pe când un grup privilegiat sa se îmbogateasca fara sa dea socoteala cuiva. [...]

O transformare radicala, pusa în beneficiul cetatenilor, a administratiei publice românesti nu poate fi realizata decât printr-o regionalizare autentica a tarii. Descentralizarea regionala este, în viziunea Fortei Democrate din România, principalul instrument de deconstructie a unor aparate de stat ce functioneaza înca în spiritul si dupa normele regimului comunist."

In programul Actiunii Populare

"La aproape 14 ani de la Revolutie, în ciuda stagnarii generate de politica partidelor succesoare ale regimului comunist, PSD si PRM, care n-au încetat sa întârzie progresul si modernizarea României, societatea româneasca s-a transformat totusi radical.[...]

De asemenea, ACTIUNEA POPULARA exclude orice colaborare cu PSD, cel putin atâta vreme cât acest partid nu va izbuti sa se transforme radical, sa renunte sa mai reprezinte interesele unei oligarhii obtuze si cinice, mostenitoare directa a aparatului comunist de putere si represiune.[...]

O parte a acestor decalaje s-au agravat în anii 1990-1996, când o politica reactionara si stagnanta a impus României ritmurile cele mai lente de dezvoltare din Europa post-comunista.[...]

Se adauga comportamentul excesiv de tolerant al cetateanului, care prefera complicitatea cu un sistem corupt confruntarii cu ceea ce pare un flagel care a traversat nestingherit din comunism în democratie."

In programul PNG

"PNG considera ca procesele consolidarii democratice si asigurarii caracterului functional al economiei de piata sînt posibile si au sens doar prin reconstructia morala crestina a tarii, prin renasterea etica a natiunii.
Aceasta se impune datorita dezastrului moral în care se afla România, dupa ce mai bine de sase decenii a trecut prin catastrofele destramarii teritoriale, celui de-al doilea razboi mondial, totalitarismului comunist ateu, ale experimentelor politice postcomuniste esuate ale fesenismului si guvernarilor de coalitie.[...]

În România postcomunista se discuta mult despre libertate, iar libertatea cuvîntului si libertatea de asociere au avut parte de realizari palpabile, în timp ce egalitatea în fata legii este o cvasifictiune.
Este suficient a aminti de numeroasele condamnari primite de oameni care au furat pentru a supravietui, dar si de numeroasele furturi de milioane de dolari comise de oligarhi si politicieni, ramase nepedepsite, pentru ca toata lumea sa înteleaga precaritatea statului de drept. [...]

Într-o natiune distrusa moral de comunism si profund viciata în postcomunism de anarhie si relativism etic, menirea crestin-democratiei este cruciala.
Una dintre cauzele majore ale esecului consolidarii democratiei în România postcomunista este lipsa unei alternative politice si doctrinare crestin-democrate la stînga demagogica, capitalismul de tip clientelar, liberalismul cinic si oportunist, populismul care îmbina extremismul de stînga cu cel de dreapta.[...]

În afara de victimele represiunii salbatice, uitate prea repede, instalarea regimului totalitar comunist în România si în toata regiunea pentru o lunga perioada de timp a avut consecinte negative atît asupra spiritualitatii crestinismului oriental, cît si asupra apartenentei culturale si politice la Europa Occidentala.[...]

Ca si înainte de prabusirea comunismului totalitar, în postcomunism elita intelectuala (cu mici exceptii) s-a tinut departe de actiunea politica si de gasirea unor solutii pentru dilemele morale si nevoile reale ale cetatenilor.[...]

În conditiile în care 98,9% din populatie este crestina declarata, Partidul Noua Generatie considera drept o anomalie preponderenta socialismului, social-democratiei si social-liberalismului pe scena politica, a continuatorilor comunismului ateu în Parlamentul României, precum si inexistenta un partid crestin-democrat în forumul legislativ al tarii. Formatiunile politice de stînga (postcomuniste, moderate si extremiste) sînt dominante atît la putere, cît si în opozitie[...]

Fosta nomenclatura comunista, fostele cadre de securitate, fostele cadre din conducerea economiei de stat socialiste alcatuiesc acum „burghezia rosie,” o casta oligarhica de tip clientelar, cinica si imorala, cu bogatii fabuloase adunate prin jefuirea patrimoniului national si a avutului public, la care s-au adaugat toti aceia care au speculat carentele legislative, democratice, institutionale ale tranzitiei, pentru a se îmbogati prin mijloace nu tocmai ortodoxe, dar nu neaparat ilegale. S-a format un fel de varianta autohtona a modelului numit în literatura tranzitiei „capitalisti fara capitalism.[...]

" Pentru decaderea morala a societatii politice, dar si a societatii civile din România sta marturie situatia precara, umilitoare în care traiesc bunicii si parintii nostri, care dupa ce au fost victime ale experimentului social al comunismului totalitar, au devenit victime neputincioase ale nedreptatii sociale cauzate de o tranzitie defectuoasa catre democratie. Liderii cinici si imorali care au condus pîna acum România au urmarit sa transforme pensionarii din mediul urban si rural, parintii si bunicii acestei tari, mamele si sotiile, într-o simpla masa de manevra, care voteaza doar cu speranta în ajutoarele si protectia sociala oferite ca mita în anii electorali [...]

PNG considera ca o parte din explicatie pentru semiesecul consolidarii democratiei din România este legata de natura actorilor politici care au initiat si controlat tranzitia de la comunism la democratie.[...]

Ca partid de dreapta, PNG trebuie sa lupte pentru afirmarea spiritului national, compromis pe vremea internationalismului proletar comunist. Înversunarea cu care astazi fostii secretari PCR vorbesc despre necesitatea de a abandona o parte din atributiile suveranitatii nationale în procesul integrarii în UE si NATO este suspecta si reaminteste de înversunarea cu care aceiasi activisti îndeplineau directive asemanatoare ale Moscovei, Pactului de la Varsovia si CAER-ului.[...]

Stînga comunista (ca ideologie sovietica, de import, impusa cu forta armelor în România, la sfîrsitul celui de-al doilea razboi mondial) a initiat o persecutie sistematica a tot ceea ce a însemnat demnitate nationala si simbol al românismului, iar apoi comunistii au încercat perfid sa cîstige legitimitate jucînd pe cartea nationalista. Dar regimul comunist internationalist nu a aparat niciodata interesele nationale ale României, ci numai partidul totalitar aflat la putere.[...]

Aceasta nu înseamna ca trebuie sa uitam vreun singur moment despre politica de genocid dusa de fanaticii comunisti si complicii lor sovietici împotriva natiunii române, a elitelor politice, militare, intelectuale, bisericesti.
Nu a existat niciodata în istoria poporului român vreo catastrofa mai mare decît comunismul, care nu a reprezentat niciodata aspiratiile poporului crestin român sau interesele nationale. Urmele deceniilor de comunism nu s-au sters nici prin caderea regimului ateu, nici o data cu trecerea anilor.
Fibra morala a natiunii a fost afectata profund de comunism, iar capacitatea morala de rezistenta fata de consecintele anarhice ale liberalizarii a fost slabita.
PNG considera drept o eroare politica si etica majora atitudinea celor care cred ca refugiul în nostalgia dupa comunism si Ceausescu este remediul împotriva consecintelor negative ale unei tranzitii prost administrate catre democratie si capitalism de catre actori politici imorali, incompetenti, corupti si cinici.
Doar prin reîntoarcerea la credinta în Dumnezeu si în valorile crestine pot fi combatute efectele negative ale comunismului si perioadei de tranzitie – ateismul, relativismul etic, consumerismul, cinismul politic, lacomia oligarhica. Renasterea crestina, morala si spirituala a natiunii nu se poate petrece însa într-un climat dominat de lideri politici a caror formatie morala si profesionala s-a facut exclusiv în scoli comuniste sau bolsevice. "

...dar tot aici gasim: