Ar trebui definita notiunea de « cistig » atunci cind se trateaza cu mari puteri, in cazul de fata, unica mare putere mondiala. O privire in istoria acesteia ar putea da unele raspunsuri. Pentru cine mai intereseaza. - Stefan Bocioaca
Ziua, 22 martie, 2005
Doi buni prieteni: Bush si Basescu - Adrian Severin
[..]Desigur, Romania este un pion important in strategia americana la Marea Neagra, in Balcani si in Caucaz; o zona de interes vital pentru SUA, caci ea este poarta spre Asia Centrala, al carei control conditioneaza dominatia globala. Nu presedintele Basescu a descoperit acest lucru si nu el a convins Washingtonul sa se implice aici. La inceputul anilor '90, pe cand URSS nu disparuse inca iar UE nu se gandea la extindere, Adrian Nastase, pe atunci ministru de Externe, vorbea de integrarea la Marea Neagra chiar ca despre un pandant al integrarii europene. In 1997, diplomatia romana prezenta in capitalele euro-atlantice harti demonstrand semnificatia geo-politica a Marii Negre si a Romaniei ca tara riverana si potential membra a NATO si UE. Mai tarziu, Mircea Geoana, un ministru americano-conform, insista neobosit asupra nevoii ca Romania sa primeasca un rol in Caucaz. Pentru SUA proiectul a devenit, insa, actual abia dupa ce armatele lor au traversat Balcanii, au debarcat in Golf si s-au implantat in Afganistan. Domnul Basescu nu numai ca se situeaza corect pe aceasta linie dar, in conditiile actualului raport international de forte este chiar obligat sa ofere serviciile Romaniei in regiune. De aceea adevaratul pariu pentru Romania este altul: in masura in care in Marea Neagra se intalnesc interesele SUA, UE si Rusiei, cum va putea Romania, prinsa la mijloc, sa iasa in castig iar nu in paguba din ciocnirea acestora?

Problema impostorilor este cunoscuta. Din pacate cei care ar trebui sa-i demaste sint de multe ori, chiar ei niste impostori. Rezulta o comuniune de interese de tip mafiot. Poate ar fi mai simplu de depistat pe cei care NU sint impostori, pentru ca sint mai putini. Si inainte de a vorbi despre alterarea sistemelor de valori, ar trebui sa vedem care sint acestea, sau mai precis, daca mai exista asa ceva. - Stefan Bocioaca
Ziua, 22 martie, 2005
Impostura la romani - Miruna MUNTEANU
[..]Impostorii etaleaza de obicei o mare doza de fanfaronada, o apetenta iesita din comun pentru titulaturi pompoase. Iata de ce multi dintre ei au fost atrasi de masonerie (cea regulara nu face exceptie), si s-au inghesuit sa-si cumpere diplome si titluri academice. In esaloanele superioare ale politiei si serviciilor secrete nu mai ai loc de "doctori in stiinte". Pseudo-analfabeti ca Mischie pozeaza in profesori universitari. Nu e de mirare ca tot mai multi tineri sunt de parere ca studiile nu au nici o legatura cu succesul. Un semnal de alarma vine si din partea mai multor cercetatori romani care activeaza, de ani buni, in strainatate. Intr-un material intitulat "Renasterea prestigiului doctoral in Romania", ei demasca "impostura academica" si cer Ministerului Educatiei sa intervina. […] Nu ne mai putem permite sa fim ingaduitori cu impostorii. Nici macar cu cei mai benigni dintre ei. Pentru ca impostura ne otraveste viata si ne altereaza iremediabil sistemele de valori.

Se pare ca singura coarda pe care o tara mai poate cinta astazi este strip-tease-ul politic si economic. Iar Romania are specialisti de faima. In fond ce e rau in asta?! Daca investitoru’ plateste gras…- Stefan Bocioaca
Ziua, 22 martie, 2005
Schröder felicita Romania pentru "progresele remarcabile" - Laura DOBRE
« Traian Basescu i-a multumit lui Gerhard Schröder pentru sprijinul in acest domeniu. Cancelarul german a mentionat unele relatii comerciale romano-germane: "Urmatoarele privatizari din Romania vor gasi cu siguranta si participarea capitalului german", a adaugat Schröder. Traian Basescu a precizat ca Deutsche Bank este asteptata la marile privatizari din sectorul financiar-bancar din Romania, ca si Siemens la Electroputere Craiova. Seful statului roman a declarat si ca investitorii straini vor putea sa cumpere terenuri in Romania daca isi inregistreaza firma la Registrul Comertului din Romania. El a dorit sa le faca si o recomandare investitorilor germani: "cumparati pamant acum, pentru ca peste cativa ani - adica din 2007 - vor fi mult mai scumpe, deoarece se vor alinia la preturile UE", a spus Basescu. Pe de alta parte, cancelarul german a apreciat noua politica externa a Romaniei in privinta regiunii Marii Negre. "Salutam aceasta politica pentru ca ea aduce stabilitate in zona", a precizat Schröder. Traian Basescu a tinut sa precizeze ca Romania nu doreste sa-si aloce statutul de lider regional, dar cheama partenerii europeni sa constate ca in regiune se produce un proces de democratizare si ca se poate realiza stabilitatea si securitatea in zona Marii Negre.

E bine ca romanii inca mai maninca. Unii din ei. Pentru ca nu toti isi pot permite luxul de a minca legume de import. Probabil ca Ceausescu ride satisfacut. - Stefan Bocioaca
Adevarul, 22 martie, 2005
Romanii mananca legume de sera turcesti, siriene si iordaniene -Mihaela Radu
« Pentru ca productia interna a scazut la un sfert fata de 1990, castravetii, ardeii si tomatele romanesti ajung pe mesele cehilor, rusilor sau spaniolilor Productia de legume de sera a scazut foarte mult in ultimii 15 ani. Daca Romania obtinea in anul 1991 peste 200.000 tone de legume de sera, anul trecut cantitatea a fost de nici 80.000 tone. »

Iata inca un motiv de atractie pentru investitiile straine in Romania. Un rai al spagii tolerate si incurajate. - Stefan Bocioaca
Adevarul, 22 martie, 2005
In timp ce institutia abilitata sa le controleze le tolereaza orice, . Mai multe companii multinationale din Romania calca in picioare Legea concurentei - Dan BUCURA
« De aproape 9 ani de zile, in Romania exista o lege pe care zeci de firme private o calca in picioare fara nici un fel de consecinta. Mai mult, institutia care ar trebui sa urmareasca respectarea acestei legi se face ca lucreaza, iar functionarii de aici toaca sute de miliarde de la buget pentru a sta degeaba. Legea concurentei, caci despre ea este vorba, este probabil singurul act normativ care prevede pedepse penale pentru cei care o incalca, insa in noua ani de cand a fost data nu a bagat pe nimeni sub incidenta Codului penal. In toamna anului trecut, Consiliul Concurentei a facut unele dezvaluiri care ar fi trebuit sa se lase cu ceva dosare penale. Concernul Colgate-Palmolive era cercetat pentru discriminarea propriilor consumatori si a unor distribuitori zonali, fapte ce constituiau incalcari grave ale Legii 21/1996 (Legea concurentei). De atunci si pana in prezent, dosarul Colgate a trecut prin mai multe faze, de la cea de diminuare a sanctiunilor ce trebuiau aplicate pana la cea de musamalizare totala. Motivul: sumele in euro cu multe zerouri in coada ce se pot transforma rapid din amenzi in "comisioane" pentru anchetatori. Cazul concernului Colgate-Palmolive era unul extrem de clar. Firma isi vanduse produsele atat distribuitorilor regionali exclusivi (companii romanesti), cat si firmelor Cash & Carry (Metro, Selgros, etc). Desi pana aici totul pare legal, firma Colgate a acordat in permanenta clientilor internationali Cash & Carry conditii mult mai bune de pret si termene mai mari de plata pe un numar redus de produse cu volume foarte mari de vanzare catre consumator. Au existat chiar produse pe care Colgate le-a vandut celor de mai sus cu discounturi suplimentare de 15-30% in plus fata de vanzarea acelorasi produse prin distribuitorii sai. Esenta investigatiilor anuntate anul trecut cu surle si trambite de catre Consiliul Concurentei erau tocmai aceste proceduri de vanzare practicate de Colgate. Articolul din lege care sanctiona asemenea practici era unul extrem de dur: "aplicarea unei amenzi de pana la 10 la suta din cifra de afaceri pe anul trecut". Pentru o firma precum Colgate-Palmolive, acest lucru insemna o amenda de circa 4 milioane de euro. Scandalul Colgate-Palmolive s-a dovedit insa un balon de sapun. Dupa cinci luni de la anuntarea inceperii anchetei aflam de la conducerea Consiliului ca investigatiile sunt inca in derulare. Mai mult, surse din cadrul institutiei ne-au informat ca dispozitiile interne sunt de scoatere basma curata a concernului anchetat. Cu alte cuvinte, Colgate scapa peste noapte de amenda de 4 milioane de euro. Fara a sugera ca "afacerea" are un oarecare iz de spaga, ne intrebam care a fost rostul tam-tamului declansat de cei de la Consiliu.[…]. Cazul Colgate nu este primul ingropat de mai-marii de la Consiliul Concurentei. Kraft Romania sau Wrigley sunt doar cateva nume de multinationale cercetate si "albite" de institutia care ar trebui sa le aplice sanctiuni de ordinul milioanelor de euro pentru incalcarile legii 21.»

Si un alt motiv pentru straini sa aiba de-a face cu Romania si functionarii ei. Usurinta cu care « dosarele » sint unse. - Stefan Bocioaca
Gardianul, 22 martie, 2005
Imigrantii, in Romania, spun ca dau spaga pentru vize - Claudia Marcu
« Potrivit unui studiu realizat de Asociatia Cultura Pacii, aproape 70% din imigranti au declarat ca au oferit "cadouri" functionarilor publici din Romania pentru rezolvarea problemelor de prelungire a vizei. Totodata, inasprirea conditiilor legislative de obtinere a vizelor de sedere pentru afaceri i-a determinat pe imigranti sa gaseasca solutii. Astfel, cetatenii straini au inceput sa se casatoreasca pe capete cu romance. Daca pentru viza in scopul reintregirii familiei este necesar certificatul de casatorie, pentru viza de afaceri, imigrantul trebuie sa aiba fonduri de cel putin 70.000 de euro, in cazul in care urmeaza sa devina actionar, si 50.000 de euro, in cazul in care urmeaza sa devina asociat intr-un SRL. In doar 12 luni, peste 2.400 de straini si-au unit destinele cu femei din Romania, reprezentantii Autoritatii pentru Straini recunoscand ca multe din casatoriile incheiate sunt de convenienta. «

Care este legatura intre FMI si suferintele « celor multi »? La intrebarea aceasta ar trebui sa raspunda cei care au fost alesi sa reprezinte intreaga populatie si nu doar o minoritate de profitori. - Stefan Bocioaca
Jurnalul national, 22 martie, 2005
FMI: Echilibrari pe seama celor multi - Ilie Serbanescu
« FMI nu este de folos Romaniei in acest context nu tocmai uzual. Ba, s-ar putea spune, dimpotriva! [..] FMI preseaza insa autoritatile romane sa lupte impotriva tuturor acestor efecte pe seama restrangerii bugetului public. La un deficit bugetar de 0,4% sau chiar la unul de 0,7% echivalent PIB, capacitatea bugetului de reglaj in economie ajunge pe cale de extinctie. Mai rau insa, efortul bugetar fiind al intregii populatii, excesele de consum si de import ale imbogatitilor, dintre care atatia puri profitori ai tranzitiei, sunt suportate de cei multi.»